ADENOMUL HIPOFIZAR Este o tumora benigna a hipofizei cu o evolutie primara prin tulburari endocrine sau o evolutie secundara cu modificari

ale selei turcesti cu comprimarea formatiunilor anatomice. a)Insuficienta lobului hipofizar anterior evidentiaza un process inflamator necrozant. Clinic: casexia hipofizara ( Simmond, Sheehan ), insuficienta glandelor sexuale, tulburari trofice; b)Insuficienta lobului hipofizar posterior: Adenomul cromofob mai frecvent, cu tendinta de crestere a glandei suprarenale, cu tulburari endocrine, dereglari ale potentei si libidoului, amenoree. Tumora va modifica seaua turceasca remarcat radiologic ( cu excavare, subtire a dorsului selar, contur dublu, pana la erodare cu distrugerea bazei selelor ). Apare cefalee. Largirea supraselara de catre adenom va duce la o hemianopsie bitemporala, ajungandu-se pana la amauroza. In acel stadiu pneumoencefalografie va evidentia o ingustare a ventriculului III cu largirea ventriculilor laterali, stadiu in care se indica operatia. Adenomul eozinofil. Simptomele clinice pot aparea din tinerete sau la varsta medie, ajungandu -se la o crestere anormala a bolnavului pana la gigantism, datorita hiperfunctiei celulelor eozinofile si proliferarii somatotropinei. Apare acromegalia la fata si la extremitati. Radiologic largirea supraselara nu este atat de evidenta ca la edemul cromofob, procesul stagnand un timp (intraselar). Caracteristica radiologica : apare balonizarea selara cu contur bazal dublu. Posibilitatile de tratament: limitate ca si la adenomul cromofob. AFAZIA Este o alterare complexa a vorbirii suferindului cu dereglarea asociatiei dintre analizori, in raport cu imaginile vizuale ale cuvintelor, care duce la o pierdere a intelegerii cu persoanele din jur. Clasificarea afaziilor dupa Dejerine : in motorii, senzoriale si mixte isi mentine valabilitatea, izolandu-se trei sindroame, in functie de conexiunile centrilor corticali ai vorbirii cu formatiunile subcorticale. Pierre Marie nu accepta o localizare precisa a functiilor vorbirii, sustinand posibilitatea existentei unui limbaj interior in afazie cu o tulburare de intelect. Dupa Goldstein, care emite teoria gestaltismului, bolnavul va suferi o pierdere a integrarii cerebrale normale in raport cu cei din jur si in anumite situatii. Se tinde la eliminarea vechilor conceptii asupra afaziei si inlocuirea lor cu conceptii lexocografice si gramaticale. Nu se poate vorbi de o dominanta totala a functiilor limbajului, intrucat localizarile acestor functii variza dupa caz. Clasificarea afaziilor : 1.afazia motorie duce la o dereglare a limbajului articulat, bolnavul neputand pronunta corect cuvintele, datorita artriei muschilor fonatori. Exprimarea este greoaie, disartrica, cu cuvinte stalcite, in stadii avansate ajungandu-se la o anartrie. 2.afazia de receptie Wenicke. Bolnavii vorbesc mult, dar prost, vorbirea este alterata, spontana si repetata, la fel cititul si scrisul. Aceasta forma tipica a afaziei se manifesta prin surditate si cecitate verbala. In surditatea verbala bolnavul nu intelege si nu poate executa corect ordinele, vorbeste prost, cu parafazie, jargonafazie, pronuntand noi cuvinte inexistente, vorbirea repetata este defectuasa, cu greseli sintactice si intoxicatie de cuvinte. Bolnavul este agrafic, neintelegand scrisul, nu poate citi, fiind alexic, cu perturbari care constituie cecitatea verbala. Va exista dereglarea psihointelectuala, cu pierderea memoriei cunostintelor anterioare ; poliglotii raman numai numai cu posibilitatea de exprimare in limba materna. Frecvent, afazia apare insotita de hemiplegie dreapta. 3.in marea afazie Broca- afazia totala bolnavii au limbajul articulate pierdut, sunt aproape muti, dat fiind existenta unei afazii motorii cu anartrie si a afaziei de receptie. 4.in afazia amnestica bolnavul nu poate denumi obiectele si uita cuvintele, supleand acest defect prin perifraze sau unele gesture. AGNOZIA Agnozia reprezinta o tulburare a recunoasterii senzoriale a unui obiect. Se deosebesc: 1.agnozii tactile( astereognozii) in leziuni ale cortexului cerebral 2.agnozii auditive, globale, muzicale si ale zgomotelor 3.agnozii vizuale si vizuospatiale pentru obiecte, imagini, cu dereglarea memoriei topografice. Tulburarile grafice pot fi intalnite izolat in cadrul afaziei- apraxiei in leziuni difuze cerebrale, vasculare sau tumorale.

ALZHEIMER Afectiune mai rara, care apare dupa 50 mde ani pe un fond vascular, cu debut psihic si cu un tablou clinic de patologie senila. Boala a incitat in ultimele decenii studii complexe pentru elucidarea fondului etiopatogenic controversat din cadrul patologiei neurologice a senescentei. Etichetata ca o dementa presenila, boala se caracterizeaza prin atrofie difuza a creierului intalnita mai ales la boala Pick, debutand cu manifestari psihice pseudoneurasteniforme si cu o degradare ulterioara psihointelectuala destul de rapida. Bolnavii vor prezenta tulburari de memorie, bradikinezie de orientare temporospatiala, dificultate in operatiile mintale si manifeste tulburari ale personalitatii. Apar tulburari comportamentale, acte antisociale si confabulatii in formele frontale. Va exista totodata o instabilitate motorie. Recent in tratamentul acestei efectiuni se indica Tetrahydroaminoacridinele THA- sau tacrinele, cunoscute in Franta sub numele de Cognex, care par sa franeze evolutia bolii. In formele grave apare evident un sindrom afazoapraxoagnozic, triada caracteristica bolii, insotita si de crize comitiale, ducand la un tablou clinic pseudodemential si la moarte. Anatomopatologic, boala Alzheimer are trei tipuri caracteristici de leziuni corticale : degenerescente neurofibrilare placile senile angiopatia mieloida, regrupand entitati variate clinice si etiopatogenice. De asemenea, exista trei grupe histopatologice 1.boala Alzheimer( AD Alzheimer disease) SD2.Grupa MID dementa prin 3.AD/ Aceasta boala este considerata o afectiune neoronala cu o atrofie corticala difuza. diferite : dementa senila multiinfarct MID

APRAXIA Alterarea automata a executarii actelor uzuale ale bolnavului, legate de gestualitate, fara existenta unei ataxii motorii sau miscari involuntare. Distingem: 1.apraxia ideatorie cu imposibilitatea de finalizare a actului( motor) dorit. Atunci cand aprinde un chibrit, bolnavul uita de utilizarea ce trebuie data chibritului; aceasta apraxie bilaterala de utilizare se va deosebi greu de apraxia ideomotorie 2.apraxia ideomotorie care este unilaterala si implica alterare in evolutia miscarii la utilizarea obiectului, cel suferind nestiind sa-l foloseasca corect si ce miscari sa faca pentru aceasta( proba aprinderea unui chibrit) In cadrul apraxiilor apraxii de evocare cu apraxii de executie forme apraxii frontale ale succesiunii forme mixte- de evocare si executie ideomotorii uitarea gestului rare cu o actelor, deosebite se necesar intoxicatie de cele observa: miscarii gestuala parietale

Mai rar se intalnesc si apraxii specializate ca : apraxia bucolinguala, apraxia faciala , apraxia cantatului la pian, apraxia melokinetica, la un singur membru sau la extremitatea cefalica. Emisfera stanga sediul limbajului la dreptaci si al gestualitatii- este considerata un centru coordonator predominant. Astfel, girusul supramarginal din lobul parietal stang este considerat centrul apraxiei ideatorii si ideokinetice. ARNOLDMalformatia Arnold Chiari tipul II. Este o malformatie congenitala a bulbului, cerebelului si cervicale dispusa anormal, bulbul aflandu-se in canalul Aceasta suferinta foarte rara, clinic, se manifesta la adolescenti sau tineri prin : paralizii ale perechi de nervi cranieni, semne cerebeloase, o hemiplegie spinala sau cvadriplegie. CHIARI maduvei rahidian. ultimelor

AUTISMUL Unul din simptomele cardinale ale schizofreniei, terme enuntat de Bleuier. Bolnavul pierde contactul cu realitatea printr-o instrainare de lumea inconjuratoare cu lipsa de armonie a afectivitatii. 3319 afiri

INTERPRETARE VISE
Ne petrecem o treime din viata in stare de somn iar o mare parte din aceasta stare este dedicata viselor. Visele au preocupat intotdeauna omenirea. Sunt vise care ne tulbura, vise pe care cu greu le uitam sau vise intense din care nu am mai vrea sa ne trezim. Inevitabil ne gandim aproape de fiecare data ce simbolizeaza aceste vise.

VA

INVITAM

SA

CALATORITI

IN

LUMEA

VISELOR

OFERINDU - VA INTERPRETAREA

PSIHOLOGICA A VISELOR .

Forme clinice de afazie: I) Afazia Broca (verbala, motorie): este afazia productiei de foneme, afazia agramatica. Leziunile sunt localizate in aria Broca, la baza circumvolutiei F3. Pacientul nu se poate exprima de loc sau scoate sunete/cuvinte disparate. h7t10tz Caractere: Expresie orala saraca: de la stereotipii, disprozodii, la mutism. Dificultate in gasirea cuvintelor (anomie). Parafrazie. Frecvent progresie spre agramatism Scris deteriorat. Intelegerea poate fi buna Frecvent asociata cu deficit motor pe partea dreapta. Rareori asociata cu hemianopsie. Aproape totdeauna bolnavul isi constientizeaza deficitul, ceea ce il deprima. II) Afazia Wernicke (sintactica,acustica): este o afazie senzoriala, urmare a lezarii ariei Wernicke, in partea postero-superioara a lobului temporal. Caractere: Ritmul vorbirii e mai mult sau mai putin normal Parafrazie, paragramatism, neologisme, jargon-afazie Deficit in intelegerea orala, dar pot exista si agrafie semnificativa si alexie Frecvent sunt prezente tulburarile de camp vizual De regula nu apare deficit motor Pacientii au initial anosognozia afaziei III) Afazia amnestica (nominala, anomia): leziunile sunt probabil in teritoriul postrolandic, in regiunea posterioara a zonei parietooccipitale stangi,in girusul angular Caractere: Ritm normal al vorbirii Articularea, repetarea, citirea si scrierea dupa dictare sunt bune Posibil grad usor de parafazie

 Intelegerea vorbirii si scrisului este buna Dificultati (care pot fi foarte mari) in gasirea cuvintelor, ceea ce determina numeroase ezitari in conversatie Bolnavul isi constientizeaza si recunoaste deficitul Comportament normal sau aproape normal IV) Afazia globala: leziunile afecteaza intregul centru al limbajului, pre- si postrolandic Caractere: Tulburarile legate de exprimare se combina cu cele de tip Wernicke (defecte de receptie) Capacitatea de exprimare se reduce calitativ si cantitativ, pana la disparitie uneori Exprimarea verbala absenta sau limitata la vagi stereotipii Deficitul afecteaza vorbirea si scrisul Tulburari severe ale intelegerii orale si scrise Diagnosticul afaziilor: 1. Teste in vederea determinarii tulburarilor de exprimare -exprimarea vorbirii spontane/repetate -exprimarea scrisului->spontan,dictat,copiat,desen 2. Teste in vederea determinarii tulburarilor intelegerii -executarea unor ordine simple/complexe -examinarea cititului 3. Teste pt diagnosticarea clinica a afaziei->AAT -examinarea limbajului spontan -testul cu simboluri -repetitia -limbajul scris->scriere dupa dictare,copiere,citit -numararea si descrierea->obiecte,culori,situatii -intelegerea limbajului vorbit si scris