DISTROFIA

dys – tulburare
trophe – nutritie
 CAUZE ALE LEZIUNILOR
CELULARE

HIPOXIA
REACŢII
IMUNOLOGICE
AGENŢI FIZICI

ALTERĂRI
AGENŢI CHIMICI / GENETICE
DROGURI

AGENŢI DEZECHILIBRE
INFECŢIOŞI NUTRIŢIONALE
DISTROFIE
dys – tulburare
trophe – nutritie

Definitie: modificări ale metabolismului celular,

sub acţiunea unor factori nocivi externi sau
interni, ce duc la alterarea structurii celulare
reversibil sau ireversibil.
RĂSPUNSUL CELULAR
AGRESIUNE

DISTROFII
ADAPTĂRI LEZIUNI
CELULARE CELULARE
ACUTE ALTERĂRI
SUBCELULARE
ŞI
INCLUZII
HIPERTROFIE CELULARE
LEZIUNI
REVERSIBILE
ACUMULĂRI
HIPERPLAZIE INTRACELULARE
MOARTE
CELULARĂ
ATROFIE
CALCIFICĂRI
PATOLOGICE
METAPLAZIE NECROZĂ

APOPTOZĂ
LEZIUNI HIPOXICE ŞI ISCHEMICE
L
ISCHEMIE E
Z
FOSFORILAREA OXIDATIVĂ
MITOCONDRIE
R
E
V
ATP
E
R
DETAŞAREA
POMPA Na+ RIBOZOMILOR S
GLICOLIZA
I
B
INFLUXUL GLICOGEN SINTEZA I
Ca++ H2O PROTEINE L
EFLUXUL K+ LOR
E
pH

Tumefiere celulară DEPOZITE

LIPIDICE
Pierdere microvili „CLUMPING
Vezicule CROMATINA
Tumefierea RE NUCLEARĂ
Figuri mielinice
 pH

LEZIUNI
MEMBRANE ELIBERAREA
INTRACELULARĂ
DE ENZIME
LIZOZOMALE
I
R
E
Pierderea de PL
V
Alterări citoschelet Ca++ mitocondrii EOZINOFILIE
MODIFICĂRI
E
Radicali liberi
R
Produşi de NUCLEARE
DIGESTIA S
degradare lipide
PROTEINELOR I
B
I
L
E
Influxul Ca++
Eliberare enzime
CPK, LDH
Noxe  celule  leziunea biochimica
depunerea de substante anormale de
origine intra / extracelulara.
•    DISTROFII (DEGENERESCENTE)
• Dificil de determinat modul de aparitie si
patrundere in celule = infiltrare, depozit,
degenerescenta, acumulare in exces
 Acumularile intracelulare

 Substante care se gasesc in mod normal

in celula, dar in cantitate patologica
 Substante care apar in conditii
patologice si nu apar in mod normal
evidentiabile prin tehnici histopatologice
Acumulari endogene = alterarea unor constituenti
celulari
Acumulari exogene = trecerea in celule a unor
substante extracelulare ( “infiltrare”)

• Materiale de depozit intracelular: origine

protidica, lipidica, glucidica, pigmentara,
minerala
• Acumulare in exces in celule = progresiva
• - distrofii simple (reversibile)
• - distrofii degenerative
I. Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular:
A. Metabolismul proteinelor
a. proteine simple: distrofii prin hiperhidratare (hidroprotidice)
b. proteine conjugate: nucleoproteine si cromoproteine
B. Metabolismul glucidelor
C. Metabolismul lipidelor
D. Metabolismul substantelor minerale

II. Distrofii prin tulburari ale metabolismului substantei

interstitiale
1. Hialina
2. Amiloida
3. Fibrinoida
4. Mucinoasa
Distrofii prin tulburari ale metabolismului celular
Tulburari in metabolismul proteinelor
Aminoacizi  proteine simple (histone, protamine,
globuline, scleroproteine) si
 conjugate(cromoproteine,
nucleoproteine, glicoproteine, fosfoproteine)

Distrofii hidroprotidice (distrofii prin hiperhidratare)

-Reversibile
- apar la celule inalt specializate, mari consumatoare de
O2 (ficat, miocard, SN, TC renali) _--apa se acumuleaza in
mitocondrii = celule globuloase cu deteriorarea MB si
criste.
MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Macroscopic organele afectate prezintă:

1. Un volum şi greutate crescută
2. Culoare palidă, mată – aspectul clasic descris de
<carne fiartă>
3. Organele se decapsulează uşor
4. După secţionare parenchimul proemină în raport cu
capsula
MORFOLOGIA LEZIUNILOR CELULARE REVERSIBILE

DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA

Microscopie optică:
1. Intumescenţa tulbure - citoplama fin granulară
(distrofia granulara) - nuclei inegali
2. Degenerarea vacuolara- vacuole fine în citoplasmă
3. Intumescenta clara
- vacuole mari, spumoase
- nucleul împins la periferie
- nucleii picnotici
 DISTROFIA HIDRO- PROTIDICA
Rinichi (distrofie granulo-vacuolara)
Rinichi (distrofie granulo-vacuolara)
Col. H&E, Ob 40x
 Distrofiile proteinelor conjugate
1) distrofiile nucleoproteinelor
• Metabolismul purinelor  acid uric in exces (prin
aport exogen crescut sau hiperproductie
endogena) precipita in tesuturi = urati  guta
(clinic)
• Clinic – afecteaza articulatiile mici (frecvent art,
metatarsofalangiana a degetului mare)
hiperemia,edem, dispar dupa cateva zile dar
reapar in saptamani, luni.
• Acid uric crescut - hiperuricemie
 Morfologic = toful gutos

-Format din cristale de urat de sodiu si acid uric

localizat in str. articulare si periarticulare;
inconjurator focare de necroza si inflamatie acuta
-Cronicizare – tesut de granulatie cu celule gigante
de corp strain
 2) Distrofiile cromoproteinelor
Cromoproteinele = substante de origine biologica,
se acumuleaza in citoplasma celulelor sau
substanta interstitiala
• Pigmentii : exogeni/ endogeni
• Cai de patrundere:
• Alimentatie
• Respiratori – pulberi (carbune, s. minerale)
• Dermica – tatuaje
• Cai urinare – instilatii cu nitrat de argint
Tatuaj intradermic
Antracoza pulmonara
Distrofii pigmentare

Pigment melanic
Pigmentii hemoglobinici
Pigmentii cu grasimi
 Distrofiile pigmentului melanic
Melanina= pigment brun galbui (negru in cantitate
mare)
Fagocitele nu pot distruge melanina
Pe sectiuni histologice coloratia Fontana (cu solutie
de nitrat de argint amoniacal) melanina apare
colorata in negru
Este produsa de un grup de celule dendritice de la
nivelul jonctiunii dermoepidermice = melanocite
(melanoblaste)
 DISTROFIA PRIN EXCES DE MELANINA

• Hiperpigmentatia generalizata: boala Addison,

acromegalie, hipersecretie hipofizara de HMS,
sarcina(“cloasma gravidelor”), hemocromatoze,
casexie, polipoza gastrointestinala familiala.
• Hiperpigmentatia localizata: boli de piele,
radiatii UV, ionizante, caldura.
• Pigmentatii circumscrise: pete pigmentare
(efelide), tumori melanice
 DISTROFII PRIN MINUS DE MELANINA

 Hipopigmentatii generalizate: albinismul

- melanocite prezente dar lipsite de tirozinaza
- sunt incapabile sa formeze melanina
 Hipopigmentatii localizate: albinismul localizat
sau leucodermie congenitala, vitiligo congenital
- intereseaza pielea si ochii in special
- apar si in lepra, sifilis, plagi vindecate
 Pigmenti inruditi cu melanina – OCRONOZA
- alcaptourie, intoxicatii cronice cu fenol
Pigmenti inruditi cu melanina OCRONOZA
Pigmentatie patologica rara

PIGMENTUL PSEUDOMELANIC ESTE PREZENT IN:

- TENDOANE
- LARINGE SE IDENTIFICA PRINTR-O
- TRAHEE PIGMENTARE NEAGRA
- CAPSULE ARTICULARE “CA CERNEALA”
- CARTILAJ AURICULAR

ESTE O PIGMENTATIE PRIN

TULBURARI METABOLICE CONGENITALE
DISTROFII ALE PIGMENTILOR HEMOGLOBINICI

Hemoglobina (cromoproteina) proteina globulinica

2 lanturi polipeptidice  si  si 4 grupe de hem (Fe2+ si

porfirina)

Fe din hem este depozitat in organism  hemosiderina

 feritina

Porfirina Bilirubina
Globulina
 DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER
HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

Hemosideroza – depozite de hemosiderina = granule

brune, insolubile; coloratie Perls (pentru Fe) pozitiva
 A. Hemosideroza localizata
- focare hemoragice: hematoame, fracturi, infarcte
hemoragice
- se evidentiaza Fe2+ in macrofage sub forma de
hemosiderina
- hemangioame cutanate, pulmonul si splina de staza
cronica (induratie bruna)
 DISTROFII ALE PIGMENTILOR CARE CONTIN FIER
HEMOSIDEROZA SI HEMOCROMATOZA

 B. HEMOSIDEROZA GENERALIZATA
• rara, localizata in ficat, pancreas, rinichi, inima,
ganglioni limfatici
• absobtie intestinala excesiva de fier
• hemolize excesive
• dupa transfuzii repetate de sange
• dupa administrare parenterala de fier
 HEMOCROMATOZA

Hemocromatoza sau “diabetul bronzat”

• alterarea barierei mucoasei intestinale, a complexului

feritina – apoferitina cu absorbtie excesiva de fier

• se depune in celulele parenchimului hepatic,

pancreatic, fibrele miocardice ciroza hepatica
diabet
insuficienta cardiaca
hiperpigmentare melanica a tegumentului = melanodermie
 DISTROFII ALE PIGMENTILOR FARA FIER

• Bilirubina (B) provine din degradarea hemoglobinei si

mai putin din mioglobina si citocromi
• pigment de culoare galben-verzui sau verde-
negricios, in functie de concentrare
• (B) directa este conjugata
• (B) indirecta neconjugata, care nu a trecut prtin ficat

•Icterul = coloratie galben-verzuie a tegumentelor si

mucoaselor prin exces de (B) in sange si tesututri
• 3 forme: obstructiv, hepatocelular, hemolitic
 ICTERE

ICTERUL OBSTRUCTIV
Post hepatic, mecanic; apare prin obstructia caii biliare cu
reducere/suprimare excretiei bilirubinei conjugate din
celulele hepatice in intestin rezultand colestaza
ICTERUL HEPATOCELULAR
Tulburare in mecanismul de conjugare al bilirubinei in ficat
rezultand colestaza intrahepatica
ICTERUL HEMOLITIC
Apare in anemia hemolitica prin exces de bilirubina
neconjugata
 PORFIRIA
Tulburari in metabolismul porfirinelor
Pigmentul se depune in piele, vase si organe
pigmentatia bruna

3 forme:
 Congenitala

Acuta intermitenta

 Cutanata tardiva
 DISTROFII ALE PIGMENTILOR CU GRASIMI

Lipopigmentii – granulatii rotunde sau ovalare, galbene-

brune, autofluorescente la UV
a. lipocromii: pigmenti galbeni de origine exogena
derivati din vegetale alimentare (caroten, licopen);
se observa in depozite de grasimi, corp galben
ovarian, CSR, placi de aterom, etc
b. lipofuscina (pigment de uzura): de origine
endogena, brun, derivat din oxidarea lipidelor; se
observa in celule nervoase, epiteliile veziculelor
seminale, fibre miocardice, ficat, rinichi.
 DISTROFII GLUCIDICE
Glicogenul – constituent fundamental apare in toate
tesuturile normale (ficat, muschi striati, miocard, cartilaj,
endometru, etc); se coloreaza brun cu iod (sol. LUGOL)
si rosu intens (Carmin Best amoniacal)
Este labil/stabil
Distrofii prin EXCES DE GLICOGEN (GLICOGENOZA)
Glicogenoza simpla, localizata: a. in diabet localizata la rinichi
(ansa Henle si tubi contorti), miocard, SNC si
b. Glicogenoza hepatica in boala GIERKE = depozite marcate de
glicogen in hepatocite
Glicogenoza generalizata: apare in boala Gierke cu afectare
hepato-renala si in unele cazuri miocardica
 DISTROFII PRIN MINUS DE GLICOGEN
INANITIE
ANOXIE
AVITAMINOZA
INFECTII VIRALE
CASEXIE NEOPLAZICA

TESTUL SCHILLER  COL UTERIN

(CELULELE NEOPLAZICE MARI CONSUMATOARE DE

GLICOGEN)
 DISTROFII LIPIDICE
Lipidele: grasimile neutre – gliceridele, fosfolipidele,
glicolipidele, steridele.
Histochimic: coloratii speciale care le pun in evidenta
rosu Scharlach (rosu aprins), Sudan III (galbui), Sudan
negru (negru-cenusiu, cenusiu), Albastru de Nil (rosu-
violet, albastru cenusiu)
DISTROFIILE GRASE PRIN EXCES (STEATOZELE)
Tipuri anatomoclinice
A. Steatoza localizata
1. Ficatul gras; 2. Rinichiul gras; 3. Steatoza miocardica
 STEATOZĂ HEPATICĂ

Col. H&E, Ob. 10x

Col. Scharlach
sectiuni la congelatie
Ob. 20x.
 DISTROFII LIPIDICE
B. Steatoza regionala (lipomatoza regionala)
Implicati factorii neuroendocrini, boala Cushing, distrofia
adiposogenitala (sindr. Babinski-Frolich), obezitatea de
menopauza
C. Steatoza sistematizate
Tezaurizare(acumulare) anormala de substante lipidice
in citoplasma celulelor reticulohistiocitare din diferite
tesuturi si organe
Pot fi primare (tulburare congenitala) boala Gaucher,
boala Nieman-Pick, boala Hand-Schüller-Christian
Pot fi secundare in unele afectiuni hepatice, diabet,
hipotiroidism asociat cu hipercolesterolemie
 BOALA GAUCHER
• Boala autozomal recesiva
• -deficit de glucocerebrozidaza(mutatia genei care o codeaza)
• -acumulare de glucocerebrozide in macrofage si SNC
• -3 tipuri in functie de simptomatologie si evolutia bolii.
• Tip 1 - noncerebrala
• - depozite hep, splenice, scheletice
• Tip 2- infantila (cerebrala)
• -hepatosplenomegalie+ lez progresive SNC
• Tip 3 – intermediar -> la tineri
• -atingere sistemica ~tip1
• -atingere SNC => deces decadaIII
• M-Splina ↑(10kg), palida, pestrita
• -adenopatie generalizata
• -M.O. mase tumorale cenusii mari moi cu eroziuni osoase, deformari
scheletice, fracturi
• μ - cel. Gaucher = 100μ, citoplasma cu vacuole de tip fibrilar “hartie
creponata”, PAS+, unul sau mai multi nuclei excentrici, hipercromi
 BOALA NIEMAN - PICK
• Boala autozomal recesiva
• - absenta sfingomielinazei=> acumulare de sfingomielina si colesterol
in macrofage in majoritatea tesuturilor si organelor
• Tip A – cel m frecvent, sever, infantil
• -atingere neurologica extensiva
• -acumulare ↑viscerala de sfingomielina => deces in primii 3 ani
• Tip B –organomegalie fara prindere SNC
• Tip C - >10ani

• Macroscopic -organe ↑ vol, palide

•
• Microscopic – celula Niemann-Pick = 90-100 μm
• -citoplasma fin vacuolata
• -Vacuole uniforme => aspect spumos
• Dg. –hepatosplenomegalie
• -retard mintal
• -celula spumoasa Niemann Pick (microscopie optica).
 BOALA Hand-Schüller-Christian
Apare la copii si adulti
Clinic: exoftalmie, diabet insipid, deformari osoase
(osteoliza) prin acumularea de esteri ai colesterolului in
histiocite cu formare de mase pseudotumorale care
distrug oasele afectate
Dezvoltarea intracraniana comprima hipofiza si
hipotalamusul (diabet insipid) si umplu orbitele
(exoftalmie)
Microscopic: focare denecroza si infiltrat inflamator
predominant eozinofilic la nivelul histiocitelor in splina,
ganglioni limfatici, ficat
D. Steatoza generalizata: obezitate sau adipozitatea
patologica
 DISTROFII GRASE PRIN MINUS DE GRASIMI
• Inanitie

• Casexia hipofizara

• Lipodistrofia progresiva
 DISTROFII MINERALE CALCARE

A. DISTROFII PRIN MINUS DE CALCIU

1. RAHITISM
2. OSTEOMALACIE
3. OSTEOPOROZA
4. HIPERPARATIROIDISM PRIMAR
B. DISTROFII PRIN EXCES DE CALCIU
1. CALCIFICARI DISTROFICE
2. CALCIFICARI METASTATICE
3. DEPOZITAREA SARURILOR DE CALCIU IN CALCULI
BOALA LITIAZICA
Calificare de tip distrofic – calcemie normală
ţesuturi necrotice – necroză de cazeificare, aterom, stroma
tumori (leiomiom)
Macroscopic - culoare albicioasă- cenuşie, consistenţă
dură
Microscopic – depozite amorfe, granulare, bazofile
depuneri progresive – corpi psamomatoşi - carcinom
papilar tiroidian, prostată
CALCIFICARE DE TIP METASTATIC
Calcificare de tip metastatic - hipercalcemie
Apare la nivelul plămanului, rinichiului
1. Hiperparatiroidism
2. Hipervitaminoza D
3. Hipertiroidism
4. Boala Addison
5. Cresterea catabolismului osos datorat tumorilor
osoase diseminate (mielom multiplu, metastaze)
6. Insuficienta renală cronica (cu retenţie de fosfat şi
apariţia litiazei renale).
DISTROFII PRIN TULBURARI ALE METABOLISMULUI
SUBSTANTEI INTERSTITIALE (EXTRACELULARE)

1. DISTROFIA HIALINA
2. DISTROFIA AMILOIDA
3. DISTROFIA FIBRINOIDA
4. DISTROFIA MUCINOASA
 1. DISTROFIA HIALINA

Hialinul este un material de natura proteica cu aspect omogen,

eozionofil in coloratie H-E, intra sau extracelular.
A. Hialinul intracelular :
1. Hialinizarea hialoplasmatica – acumularea de proteine in hialoplasma fara afectarea
sistemelor membranare – ex. corpii Mallory din hepatita alcoolica (picaturi neregulate
sau retea fina perinucleara constituita din citokeratine);
2. Hialinizarea mitocondriala – incluzii cristaline intramitocondriale cu balonizarea
cristelor si aparitia de megamitocondrii – ficatul alcoolic;
3. Hialinizarea intraergastoplasmica – corpii Russel – agregate de material amorf
neomogen reprezentat de acumulari de Ig in RE al plasmocitelor in stari de
hiperimunizare;
4. Hialinizarea lizozomala – celulele TCP in sindromul nefrotic, fenomene de
autofagie celulara (hipoxie, intoxicatii);
B. Hialinul extracelular – transformare elementelor matricei extracelulare intr-o masa
astructurata, omogena, eozinofila;
Macroscopic apare albicios, translucid de consistenta crescuta;
Exemple- cicatrici keloide, fibroame uterine; atrerioloscleroza hialina – depozit
eozinofil si PAS + care inlocuieste celulele musculare netede, constituit din proteine
exudate.
 DISTROFIA HIALINA
INTRACELULARA : depunerea de picături
omogene, glicoproteice în citoplasma celulelor.
EXEMPLE
• Corpii Mallory – incluzii eozinofile perinucleare, in
hepatocite la alcoolici (contin citokeratina si ubiquitina)
• Corpii Russell (agregate de IgG) in plasmocite
• Celulele Crooke (contin incluzii omogene, sticloase) in
adenoamele hipofizare, la pacientii cu sindrom Cushing.
• Cristalele Reincke (incluzii rectangulare perinucleare) in
celulele interstitiale Leydig.
 DISTROFIA HIALINA
EXTRACELULARA :depunerea interstiţială a unei substanţe
proteice amorfe, omogene, eozinofile, pe structurile fibrilare
extracelulare , aspectul organelor fiind translucid-sticlos, alb-
sidefiu,(“glazura de tort”) consistenta dura
Hialin fiziologic:
• Corpul albicans ovarian
• Depunerile din capsula splenica in imbatranire (splina
“glazurata”)
Hialin patologic :
• Cicatrici (cheloidul, la arsi)
• Tumori (leiomiofibroame, schwannoame)
• Peretii arteriolelor (in diabet) cu aparitia HTA
CORP ALBICANS – HIALIN IN OVAR
 2. DISTROFIA AMILOIDA
Definitie: Distrofie proteica extracelulara, prin depunerea
interstitiala a unei proteine patologice (amiloidul).
• Amiloidul - 90% proteine fibroase si 10% hidraţi de carbon
(condroitin sulfat şi acid neuraminic);
• COLORATIA : Rosu de Congo - in rosu (ortocromatic); in
lumina polarizata-birefringenta verde (green-apple
birefringence).
• Violetul de metil - in rosu (metacromatic).
• van Gieson – galben cafeniu.
Localizare – ν la nivelul substanţei fundamentale de-a lungul
fibrelor de reticulină şi colagen, de-a lungul MB epiteliale si în
media vaselor mici.
• Nu determina o reactie inflamatorie.
• GENERALA
• LOCALIZATA (splina, rinichi, ficat)
Amiloidul RENAL - substanþa proteicã care se depune
extracelular la nivelul membranei bazale a capilarelor glomerulare,
a tubilor si în pereþii vaselor, sub forma unui material omogen,
colorat metacromatic.
Colortie - Rosu de Congo - depozite rosii.
Glomerulii cu depozite de amiloid sunt mãriþi în volum
depozite de amiloid de culoare rosu-oranj în glomeruli(MB capilare
+ mezangiu), peretii vaselor si membrana bazalã a tubilor(↓lumen)
La NIVEL HEPATIC, depozitele de amiloid de culoare rosu-
oranj sunt localizate de-a lungul capilarelor sinusoide si
determinã atrofia hepatocitelor
 3. DISTROFIA FIBRINOIDA
Fibrinoidul = substanta acelulara, densa care
se coloreaza roz cu eozina si este PAS pozitiva
(format din proteine si MPZ)
Distrofia fibrinoida apare in colagenoze – boli
generalizate ale tesutului conjunctiv
Apare in LES, PCE, sclerodermie,
dermatomiozita
Microscopic = alterarea fibrinoida – necroza
fibrinoida
 4.DISTROFIA MUCOIDA

• Mucusul = o combinatie de proteine, MPZ si glucide,

secretata de celule epiteliale specializate de la nivelul
tractului GI, aparat respirator, uter , glande salivare, etc
• Bazofil, PAS pozitiv, rosu cu mucicarmin
• Principalul constituent mucina
• Distrofia mucoida a tesutului conjunctiv apare in
colagenoze, tumori,medionecroza aortei, placi de
aterom, mixedem.
• Distrofia mucoida epiteliala – hipersecretii de mucus in:
inflamatii catarale mucoase, tumori maligne si benigne.