ORIGINEA SI EVOLUTIA LIMBII ROMANE

1. Limba fenomen social.Limba si gandirea.Limbajul. ! Toate limbile se schimba neincetat (exceptie fac limbile moarte:latina si greaca veche). Limba e un fenomen social prin excelenta.Natura sociala a limbii e demonstrata prin cel putin trei argumente: a) originea limbii b) dependenta de societate c) functia limbii (de comunicare) Limba <=> Gandire Gandirea se realizeaza intr-o limba; prin limba se exteriorizeaza gandurile, sentimentele, vointa. Limba este un sistem de semne si un sistem de intelesuri. Cu timpul a capatat un caracter normat (respecta reguli: DOOM-ul) Limbajul reprezinta utilizarea limbii de catre vorbitor. 2. Familii de limbi.Limba romana - limba romanica In comuna primitiva se presupune existenta unei limbi numite limba indo-europeana. Din acestea au evoluat familiile de limbi: - limbile iraniene - limbile indiene - limbile slave (rusa, ucraineana, bielorusa, ceha, slovaca, slovena, poloneza, macedoneana, sarba, bulgara) - limbile baltice (letona, lituaniana) - limbile celtice (irlandeza, scotiana, galeza, bretona) - limbile germanice (engleza, germana, norvegiana, flamanda, islandeza, daneza) - limbile romanice - limba greaca - limba albaneza -limba toharic i hitit-azi limbi moarte Limbile romanice au la baza latina populara (vulgara sau vorbita). Se vorbesc din Peninsula Iberica pana la Marea Neagra si sunt in numar de 10: portugheza, spaniola, catalana, franceza, provensala, retoromana, sarda, italiana, dalmata (limba moarta), romna. Obs. Limbile ugro-finice (maghiara, finlandeza, lapona, estona), limbile turcice (mongola, turca, azerbaidjana, uzbeka, turkmena) fac parte din familia limbilor semito-hamitice.
1

3. Teritoriul si perioada de formare a limbii romane In ultimele secole i.Hr. romanii cuceresc Peninsula Balcanica. In primele secole d.Hr (101-102;105-106), romanii cuceresc Dacia. Populatia bastinasa se deprinde treptat cu limba, cultura, civilizatia romanilor, proces numit romanizare. Romanizarea a durat mai multe secole, continuand si dupa Retragerea Aureliana(271). Putem afirma ca limba romana s-a configurat in secolul VII, in anul 600. Limba romana s-a format concomitent cu poporul roman la nord si la sud de Dunare, in provincile romanizate: Dacia, Pannonia de Sud, Dardania, Moesia Superioara si Inferioara. 4. Elemente constituitive ale limbii romane a) elementul dac (substratul limbii) s-a pastrat in toponime si hidronime: Arges, Cris, Motru, Mures. Aproximativ 150 cuvinte ale limbii noastre sunt pastrate de la daci: barza, varza, mos,mazare, copil, brusture, catun, viezure, manz. b) elementul latin (stratul) este preponderent; caracterul latin poate fi demonstrat la nivel fonetic, lexical si gramatical. Din punct de vedere fonetic, romana a evoluat din latina populara dupa anumire reguli fonetice: - orice l intervocalic in latina devine r n romna: gula -> gura, mola -> moara ; daca l-ul era dublu acesta se pastra la fel si in limba romna: calliscale. - orice m,n,s,t final din latina in romana dispare: solem -> sole -> soare, lupus -> lupu -> lup - orice b intervocalic dispare in romana: sebum -> sebu -> seu , tibi->ie - grupul "ct" din latina populara devine pt in romana: octo -> opt , lactem -> lapte - d + i devin z: dies -> die -> zi , dico,-ere-> a zice - t + i devin Din punct de vedere lexical, aproape 70 % dintre cuvintele vocabularului fundamental sunt cuvinte de origine latina; in poemul "Luceafarul" 88,6 % dintre cuvinte sunt de origine latina iar 13 strofe cuprind doar cuvinte de origine latina. Din 100 de termeni, parti ale corpului omenesc/actiuni legate de acestea, 92 de cuvinte sunt de origine latina, 4 sunt slave (glezna, gat, obraz, trup), 2 sunt dace (grumaz, ceafa), unul este grec (a mirosi) si unul are etimologie necunoscuta (burta). Din punct de vedere gramatical, limba romana a preluat din limba latina declinarea substantivului (dar am pierdut cazul Ablativ), genul neutru al substantivului (celelalte limbi romanice nu l-au pastrat), verbul cu cele 4 conjugari, sistemul de baza al timpurilor verbale, numeralul de la unu la zece, flexiunea pronominala, prepozitii, conjunctii, adverbe, gradele de comparatie ale adjectivului. Sintaxa s-a simplificat, predicatul nu se mai aaz la sfrit. c) elementul slav (suprastratul) a influentat limba romana in 2 feluri. - pe cale populara: contactul cu migratorii slavi
2

- pe cale culta: cartile bisericesti scrise in slavona (slavona=limba slava literara) Cuvinte slave: munca, truda, osanda, a iubi, a citi, gradina, Vlad si Bogdan etc. d) elementul maghiar Cuvinte maghiare: vama, gazda, neam, gand, oras. e) elementul turc Cuvinte turcesti: sarma, catifea, halva, musaca, acadea f) elementul grec Cuvinte grecesti: dascal, condei, calugar, chilie, icoana. In secolul al XIX-lea, limba romana a fost influentata de limba franceza, ajungand la excese aspru criticate de Alecsandri, Caragiale, Facca (Frantuzitele). In secolele XX, XXI limba romana e influentata de limba engleza: computer, consulting, fair-play, feedback, mouse, aisberg, handsfree. 5. Dialectele limbii romane - dialectul dacoromn - la nord de Dunare, Romania si Republica Moldova - dialectul macedoromn (aromn) 300.000 de vorbitori, in Grecia (in Muntii Pindului), Albania, Macedonia. - dialectul meglenoromn la nord de golful Salonic (Grecia) - dialectul istroromn in Peninsula Istria (Croaia), in cateva localitati, va disparea curand. Subdialectele dialectului dacoromn: a) s. muntean b) s. banatean c) s. crisean d) s. maramuresean e) s. moldovean Graiurile se circumscriu subdialectelor(Galati->Iasi); poate sa difere de la sat la sat. 6. Periodizarea limbii romane 1 2 3 4 5 6 --------------------------------------------------------------------------------------------------------- I d.Hr. V VII X XVI XIX 1-Latina populara 2-Epoca de formare 3-Romana comuna 4-Romana preliterara 5-Romana literara veche 6-Romana literara moderna
3

Romana comuna = protoromana, straromana Romana preliterara =fara texte scrise

PRIMELE TEXTE SCRISE PE TERITORIUL ROMANESC

Intre secolele XIII - XVI s-au scris texte in limba slavona ( cu alfabet chirilic): - scrieri religioase, acte domnesti, scrisori. Limba cultului ortodox era slavona, iar cea a cultului catolic era latina. Aceasta era folosita in Transilvania. Cea mai importanta scriere in limba slavona este "Invataurile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie" (sec. XVI). PRIMELE TEXTE ROMANESTI a) Primul text romnesc cunoscut si pastrat pana astazi este "Scrisoarea lui Neacsu din Cmpulung", dateaza din 1521, a fost adresata judelui Brasovului, Johannes Benkner. Scrisoarea a fost descoperita in arhivele Brasovului de Nicolae Iorga. Boierul Neacsu il anunta pe judele Brasovului de un iminent pericol turcesc. Scrisoarea pastreaza formula de introducere si de incheiere in limba slavona. Alfabetul folosit este cel chiliric, pastreaza din slavona I pak ( si iar, adverb) si za (despre). b) Textele rotacizante - 4 traduceri religioase: Psalitirea Scheian, Psaltirea Voroneean, Psalitirea Hurmuzaki si Codicele Voroneean. Toate au la baza fenomenul rotacismului: n intervocalic in cuvinte de origine latina devine r. Ex. minune> mirune; bine> bire. Rotacismul este o particularitate a subdialectului maramuresean. c) Activitatea lui Coresi Coresi vine din Targoviste la Brasov (unde exista o fabrica de hartie). Acesta era tipograf si incepe o munca asidua de tiparire in limbile slavona si romana. Aproximativ 11 carti ale lui Coresi, tiparite in limba romana: Catehism sau Intrebare crestineasca, Liturghier. Coresi prin tipariturile lui pune bazele limbii romane literare bazata pe subdialect muntean. Cartile diaconului au fost un factor de unificare lingvistica si spirituala:"Am scris aceste carti sfinte de invatatura sa inteleaga, sa invete romnii". d) In sec XVII apar texte cu caracter religios ale mitropolitului Varlaam: "Cazania. Simion Stefan traduce la Blgrad (Alba Iulia) Noul Testament. Dosoftei traduce pasalmii si ii versifica (primul nostru poet). In secolul urmator, un alt cleric, Antim Ivireanu, scrie Didahii. Acestea sunt predicile sale de la amvon, adevarate discursuri morale, modele de elocinta. In secolele XVII-XVIII se dezvolta si istoriografia din dorinta de a conserva istoria si se afirma cronicarii: Grigore Ureche, Miron Costin si Ion Neculce.
4