Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

Subiectul concis. Inlantuite temporal si cauzal. caracteristice genului politist. nuvela se dezvolta circular. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. devenindu-i complice. Astfel. nuvela contine mai multe nuclee epice. condensand evenimentele. lucru afirmat pe parcursul subiectului. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. cu deschideri bogate. faptele sunt verosimile. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. Fata de momentele anterioare care 2 . Structural. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. si antagonist. Titlul este o metafora. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. Prin scene dialogate si naratiune. si de dorinta de a se imbogati. naratorul percepandritmul. schimband cadrul si timpul. cei doi copii si soacra sa. pe de alta parte. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. air faptele se precipita. Ghita. are desfasurare clasica. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. pe de o parte. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. monolog interior. Lica Samadaul. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. un proces. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. impletind planurile si firele epice. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. stapan de temut al acelor locuri. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. acestea potentandu-se reciproc. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. rezumat. Conceputa dinamic.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. in ciuda rezervelor batranei. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. numultumit de conditia sa sociala. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. ritmul naratiunii se accelereaza. crime.Moara cu noroc. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. Momentul intrigii. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. Stapanit de setea de bani.

Lica se sinucide. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. initial. un incendiu mistuie carciuma. intr-un plan secund al textului. Pentru a purifica locul. izbindu-se cu capul de un stejat. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. ³la stanga´. ³copac ars´). Ghita isi ucide sotia si este. ultimele 20 de pagini. Accentul 3 . in final. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual. femeia cea tanara asasinata. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. ³serpuind´. ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului.Boarul sunt condamnati pe viata. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este.Moara cu noroc. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. o indrazneala justificata. Privita ca ilustrare a moralei crestine. Adept al unei morale intrasigente. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. ³cioate´. ³maracine´. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca. Buza.batrana mama. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa. locul de popas. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine.Rupta si Saila. neinteresante pentru economia povestirii. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. la randul sau. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. ucis din comanda lui Lica. acum timpul este dilatat. Se insinueaza. reprezentand o prima definire a hanului. Intorcandu-se la moara cu noroc. din partea lui Ghita. fixand axa narativa si destinul eroilor. amanuntit relatare. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. ³la vale´. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. ³spre culme´.

incadrabile in tipologii. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane.Moara cu noroc. Ana era frageda si subtirica. dar si cu Pintea. Ana era sprintena si mladioasa´). in bratele Samadaului. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. stapanit de intensitatea lor. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. dialogul. incet. al obsesiei banului si al caderii in pacat. torunde. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. monologul. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. ci pe drama sa existentiala. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. Personaj central. Ghita. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. o impinge pe Ana. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. dar nu are puterea sa il opreasca. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. ci structuri viabile. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. Avand o deosebita intuitie. faptele si gandurile. Munteanu) se ascund in sufletul omului. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. dar in realitate el este robul patimilor. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. Personaj secundar. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. Prin destinul sa tragic. sentimentele lui tind spre extreme si.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). Temperament patetic. Prin tragedia acestui personaj. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. ea isi da seama de 4 . Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. veridice. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. Analiza psihologica. complementar. considera ca este puternic. stapanit de groaza fata de Lica. adica intr-un univers al patimilor.

de catre personaje (³om oarecum fioros´. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´. In final va cadea si el. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica. capitolul 2. Ghita. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. care apar in secvente dialogate. Vocea naratorului este una inegala. mesaj moralizator. nu este absent. Facand din bani o pasiune. Natura mai instinctuala. Prin personalitatea sa puternica. malefic si fascinant.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) .dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje. capitolul 16). Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza.Ghita. Ghita.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul.batrana. Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. Moralistul Slavici. fiind darz si hotarat. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii.Ana. inalt. capitolul 12. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai. cu o mustata lunga. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. apeland la calea sinuciderii. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. dar in acelasi timp sadic.Moara cu noroc. totusi. Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. ale personajelor. ³rau si primejdios´).impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta. e gata. Lica este oponentul protagonistului. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. in ultimul moment. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. incepand astfel procesul de degradare al familiei. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. Personaj secundar. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster). dar contin. autocaracterizare. Autoritate suprema.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. uscativ si supt la fata. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat. iar aceasta devine rece fata de el. mai ales.

re ine aten ia prin complexitatea sa. Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj. f r ornamente inutile. imaginând-o pe Ana ca interlocutor). într-o fraz sobr . Datorit acestor inser ii dar i elipsei.Moara cu noroc. opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ". i discursului narativ. tehnicii flash-back-ului . s descrie un peisaj cu mijloace simple. ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris . valoarea limbii literare constand tocmai în stil ».nara iunea cap t aspect discontinuu. Realizat în manier realist . cu accente clasice. cu rol de caracterizare indirect .Argumentare nuvela vorbe te cu sine.