Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. nuvela contine mai multe nuclee epice. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. Stapanit de setea de bani. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. rezumat. acestea potentandu-se reciproc. Fata de momentele anterioare care 2 . La inceput totul mergea bine si viata era prospera.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. Structural. crime. monolog interior. Astfel. un proces. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. impletind planurile si firele epice.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. Conceputa dinamic. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate.Moara cu noroc. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. Inlantuite temporal si cauzal. are desfasurare clasica. stapan de temut al acelor locuri. cu deschideri bogate. pe de o parte. Lica Samadaul. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. devenindu-i complice. Prin scene dialogate si naratiune. condensand evenimentele. air faptele se precipita. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. Momentul intrigii. in ciuda rezervelor batranei. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. Ghita. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. nuvela se dezvolta circular. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. ritmul naratiunii se accelereaza. si antagonist. schimband cadrul si timpul. si de dorinta de a se imbogati. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. Subiectul concis. naratorul percepandritmul. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. Titlul este o metafora. pe de alta parte. caracteristice genului politist. lucru afirmat pe parcursul subiectului. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. faptele sunt verosimile. numultumit de conditia sa sociala. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila. cei doi copii si soacra sa.

amanuntit relatare. ³la vale´. un incendiu mistuie carciuma. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. ucis din comanda lui Lica. intr-un plan secund al textului. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca.Rupta si Saila. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. femeia cea tanara asasinata. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. ³spre culme´. ultimele 20 de pagini. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa. in final. ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. Pentru a purifica locul. ³serpuind´.batrana mama. fixand axa narativa si destinul eroilor. Ghita isi ucide sotia si este. izbindu-se cu capul de un stejat. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. reprezentand o prima definire a hanului. Lica se sinucide.Moara cu noroc. Intorcandu-se la moara cu noroc. din partea lui Ghita. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa. ³copac ars´). Privita ca ilustrare a moralei crestine. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. acum timpul este dilatat. o indrazneala justificata. initial. la randul sau. ³maracine´. ³cioate´.Boarul sunt condamnati pe viata.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual. Adept al unei morale intrasigente. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. ³la stanga´. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. neinteresante pentru economia povestirii. locul de popas. Buza. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. Se insinueaza. Accentul 3 .

Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. Avand o deosebita intuitie. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. dar in realitate el este robul patimilor. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. torunde. Analiza psihologica. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. stapanit de groaza fata de Lica. Temperament patetic. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. in bratele Samadaului. complementar. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. stapanit de intensitatea lor. ci pe drama sa existentiala. incet. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. dar si cu Pintea. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. sentimentele lui tind spre extreme si. ea isi da seama de 4 . Prin destinul sa tragic. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. Prin tragedia acestui personaj. monologul. Munteanu) se ascund in sufletul omului. Ghita. Personaj secundar. faptele si gandurile. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. ci structuri viabile. o impinge pe Ana. incadrabile in tipologii. Ana era sprintena si mladioasa´). adica intr-un univers al patimilor. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. Personaj central. considera ca este puternic. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. dar nu are puterea sa il opreasca.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). veridice. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. dialogul. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. al obsesiei banului si al caderii in pacat. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. Ana era frageda si subtirica. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate.Moara cu noroc. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta.

amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. Moralistul Slavici. mai ales. in ultimul moment.impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . capitolul 16). fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. Prin personalitatea sa puternica. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. inalt. Ghita. sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. incepand astfel procesul de degradare al familiei. de catre personaje (³om oarecum fioros´. capitolul 12. dar contin. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. autocaracterizare.Ghita. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii. ³rau si primejdios´). amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. Autoritate suprema. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. e gata. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. Facand din bani o pasiune. dar in acelasi timp sadic. iar aceasta devine rece fata de el. Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. Personaj secundar. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. In final va cadea si el. Ghita. nu este absent. totusi. ale personajelor. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat. Lica este oponentul protagonistului. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. uscativ si supt la fata. care apar in secvente dialogate. apeland la calea sinuciderii.batrana.Moara cu noroc. cu o mustata lunga. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster). Vocea naratorului este una inegala. capitolul 2. malefic si fascinant. Natura mai instinctuala. Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza. mesaj moralizator. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´.Ana. fiind darz si hotarat. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´).

ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris . cu accente clasice.Moara cu noroc. cu rol de caracterizare indirect . opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ". Realizat în manier realist . într-o fraz sobr .nara iunea cap t aspect discontinuu. Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. re ine aten ia prin complexitatea sa. f r ornamente inutile. valoarea limbii literare constand tocmai în stil ». fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . i discursului narativ. s descrie un peisaj cu mijloace simple. Datorit acestor inser ii dar i elipsei. imaginând-o pe Ana ca interlocutor). s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj.Argumentare nuvela vorbe te cu sine. tehnicii flash-back-ului .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful