P. 1
Moara Cu Noroc- Demonstratie

Moara Cu Noroc- Demonstratie

5.0

|Views: 12,309|Likes:
Published by LiaGherasim

More info:

Published by: LiaGherasim on Jul 14, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/24/2013

pdf

text

original

Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

faptele sunt verosimile. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. crime. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. Subiectul concis. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. monolog interior. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. Titlul este o metafora. si antagonist. schimband cadrul si timpul. Structural. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. rezumat. Momentul intrigii. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. cu deschideri bogate. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. Conceputa dinamic. pe de o parte. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. acestea potentandu-se reciproc. devenindu-i complice. Inlantuite temporal si cauzal. air faptele se precipita. Fata de momentele anterioare care 2 . in ciuda rezervelor batranei. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. nuvela se dezvolta circular. stapan de temut al acelor locuri. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila.Moara cu noroc. ritmul naratiunii se accelereaza. nuvela contine mai multe nuclee epice. lucru afirmat pe parcursul subiectului. Astfel. Prin scene dialogate si naratiune. impletind planurile si firele epice. cei doi copii si soacra sa. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. Stapanit de setea de bani. Ghita. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. caracteristice genului politist. pe de alta parte. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. numultumit de conditia sa sociala. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. un proces. condensand evenimentele. Lica Samadaul. si de dorinta de a se imbogati.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. are desfasurare clasica. naratorul percepandritmul.

ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului. ³serpuind´. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. intr-un plan secund al textului. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. din partea lui Ghita. Privita ca ilustrare a moralei crestine. Accentul 3 . ³la vale´. Pentru a purifica locul. o indrazneala justificata. ultimele 20 de pagini. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. ³copac ars´).batrana mama. ³cioate´. ³maracine´. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa. amanuntit relatare. la randul sau. Ghita isi ucide sotia si este. in final. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. reprezentand o prima definire a hanului. ucis din comanda lui Lica. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa.Moara cu noroc.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. initial. Adept al unei morale intrasigente. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. izbindu-se cu capul de un stejat. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. acum timpul este dilatat. un incendiu mistuie carciuma. Se insinueaza. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. fixand axa narativa si destinul eroilor. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. Intorcandu-se la moara cu noroc. femeia cea tanara asasinata. ³la stanga´.Rupta si Saila. Buza. Lica se sinucide. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. locul de popas. neinteresante pentru economia povestirii. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual.Boarul sunt condamnati pe viata. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. ³spre culme´.

considera ca este puternic. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. al obsesiei banului si al caderii in pacat. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. Prin destinul sa tragic. Ana era frageda si subtirica. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. stapanit de intensitatea lor. Munteanu) se ascund in sufletul omului. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. dialogul. ci pe drama sa existentiala. torunde. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. Analiza psihologica. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. ea isi da seama de 4 . incadrabile in tipologii. monologul. incet. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. ci structuri viabile. in bratele Samadaului. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. adica intr-un univers al patimilor. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. Avand o deosebita intuitie. Ghita. Prin tragedia acestui personaj. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. Temperament patetic. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. veridice. dar si cu Pintea. stapanit de groaza fata de Lica. Personaj secundar. dar nu are puterea sa il opreasca. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. Personaj central. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. sentimentele lui tind spre extreme si.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). Ana era sprintena si mladioasa´). complementar. faptele si gandurile. o impinge pe Ana. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti.Moara cu noroc. dar in realitate el este robul patimilor.

fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. iar aceasta devine rece fata de el. Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat.impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster).batrana. In final va cadea si el. cu o mustata lunga.Moara cu noroc. capitolul 16). cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. de catre personaje (³om oarecum fioros´. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai. Moralistul Slavici. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii. inalt. Prin personalitatea sa puternica. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza. Facand din bani o pasiune. totusi. Vocea naratorului este una inegala. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei.Ana.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . incepand astfel procesul de degradare al familiei. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. care apar in secvente dialogate. in ultimul moment. capitolul 12. Ghita. uscativ si supt la fata. malefic si fascinant. fiind darz si hotarat. autocaracterizare. e gata. nu este absent. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. dar in acelasi timp sadic. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. ³rau si primejdios´). Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. Natura mai instinctuala. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor. Personaj secundar. mesaj moralizator. Lica este oponentul protagonistului. ale personajelor. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. dar contin. apeland la calea sinuciderii.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul.Ghita. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. mai ales. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. Ghita. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. capitolul 2. Autoritate suprema.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje.

Datorit acestor inser ii dar i elipsei. cu accente clasice. într-o fraz sobr . f r ornamente inutile. Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj. Realizat în manier realist . s descrie un peisaj cu mijloace simple. ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris . i discursului narativ. fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . valoarea limbii literare constand tocmai în stil ».Moara cu noroc. cu rol de caracterizare indirect . re ine aten ia prin complexitatea sa. imaginând-o pe Ana ca interlocutor). opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ".Argumentare nuvela vorbe te cu sine. tehnicii flash-back-ului .nara iunea cap t aspect discontinuu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->