Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. ritmul naratiunii se accelereaza. Structural. Lica Samadaul. Ghita. monolog interior. pe de o parte. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. Conceputa dinamic. si de dorinta de a se imbogati. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. Momentul intrigii. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. si antagonist. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. rezumat. un proces. Subiectul concis. naratorul percepandritmul. nuvela se dezvolta circular. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila. Stapanit de setea de bani. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. acestea potentandu-se reciproc. Titlul este o metafora.Moara cu noroc. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. Astfel. schimband cadrul si timpul. in ciuda rezervelor batranei. air faptele se precipita. faptele sunt verosimile. Inlantuite temporal si cauzal. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. devenindu-i complice. impletind planurile si firele epice. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. stapan de temut al acelor locuri. cei doi copii si soacra sa. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. condensand evenimentele. cu deschideri bogate. Prin scene dialogate si naratiune. numultumit de conditia sa sociala. nuvela contine mai multe nuclee epice. are desfasurare clasica. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. pe de alta parte. crime. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. Fata de momentele anterioare care 2 .ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. caracteristice genului politist. lucru afirmat pe parcursul subiectului.

nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii. Ghita isi ucide sotia si este. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. ³maracine´. ³la vale´. Accentul 3 . din partea lui Ghita. ³cioate´. Intorcandu-se la moara cu noroc. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. ultimele 20 de pagini. ³spre culme´. fixand axa narativa si destinul eroilor. Pentru a purifica locul. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca.Moara cu noroc. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. in final. la randul sau. un incendiu mistuie carciuma. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. ucis din comanda lui Lica. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa. ³copac ars´). o indrazneala justificata.Boarul sunt condamnati pe viata. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. reprezentand o prima definire a hanului.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. ³la stanga´. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. intr-un plan secund al textului. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. femeia cea tanara asasinata. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa. ³serpuind´. amanuntit relatare.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. Privita ca ilustrare a moralei crestine. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. Adept al unei morale intrasigente. Lica se sinucide. initial. neinteresante pentru economia povestirii. locul de popas. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. acum timpul este dilatat. Buza.Rupta si Saila. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual. izbindu-se cu capul de un stejat. Se insinueaza.batrana mama.

ci pe drama sa existentiala. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. ci structuri viabile. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. stapanit de intensitatea lor. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. considera ca este puternic. torunde. Ana era sprintena si mladioasa´). Personaj secundar. monologul. Ana era frageda si subtirica. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica.Moara cu noroc. dar nu are puterea sa il opreasca. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. dar in realitate el este robul patimilor. dar si cu Pintea. incet. dialogul. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. Avand o deosebita intuitie. incadrabile in tipologii. Ghita. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. ea isi da seama de 4 . adica intr-un univers al patimilor. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. o impinge pe Ana. Personaj central. Prin destinul sa tragic. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. stapanit de groaza fata de Lica. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. sentimentele lui tind spre extreme si. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. Analiza psihologica. complementar. faptele si gandurile. al obsesiei banului si al caderii in pacat. Temperament patetic. veridice. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. Prin tragedia acestui personaj. Munteanu) se ascund in sufletul omului. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. in bratele Samadaului.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial).

Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster). Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. e gata. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. iar aceasta devine rece fata de el. care apar in secvente dialogate. sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. apeland la calea sinuciderii. incepand astfel procesul de degradare al familiei. Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. cu o mustata lunga. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. Prin personalitatea sa puternica.impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. in ultimul moment. Ghita. ale personajelor. Vocea naratorului este una inegala. Personaj secundar. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. malefic si fascinant.batrana. dar in acelasi timp sadic. ³rau si primejdios´). mai ales. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor.Ghita. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. fiind darz si hotarat. totusi. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii. Natura mai instinctuala. capitolul 12. nu este absent. fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. autocaracterizare. de catre personaje (³om oarecum fioros´. Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. Facand din bani o pasiune. uscativ si supt la fata. Lica este oponentul protagonistului. Moralistul Slavici. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). mesaj moralizator. capitolul 2. Ghita.Ana. dar contin. inalt. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. Autoritate suprema. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . In final va cadea si el. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai.Moara cu noroc. capitolul 16).

Argumentare nuvela vorbe te cu sine. într-o fraz sobr . s descrie un peisaj cu mijloace simple. s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj. fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . re ine aten ia prin complexitatea sa. Realizat în manier realist . cu rol de caracterizare indirect . tehnicii flash-back-ului . i discursului narativ. ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris .Moara cu noroc. imaginând-o pe Ana ca interlocutor). valoarea limbii literare constand tocmai în stil ».nara iunea cap t aspect discontinuu. opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ". Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. f r ornamente inutile. cu accente clasice. Datorit acestor inser ii dar i elipsei.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful