Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

nuvela se dezvolta circular.Moara cu noroc. in ciuda rezervelor batranei. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. si de dorinta de a se imbogati. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. Inlantuite temporal si cauzal. devenindu-i complice. Stapanit de setea de bani. Fata de momentele anterioare care 2 . anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. impletind planurile si firele epice. Structural. condensand evenimentele. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. monolog interior. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. lucru afirmat pe parcursul subiectului. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. faptele sunt verosimile. stapan de temut al acelor locuri. cu deschideri bogate. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. si antagonist. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. rezumat. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. caracteristice genului politist. Ghita. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. ritmul naratiunii se accelereaza. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. Lica Samadaul. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. cei doi copii si soacra sa. Prin scene dialogate si naratiune. Titlul este o metafora. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. acestea potentandu-se reciproc. crime. pe de alta parte. Momentul intrigii. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. un proces. schimband cadrul si timpul.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. air faptele se precipita. are desfasurare clasica. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. Subiectul concis. nuvela contine mai multe nuclee epice. naratorul percepandritmul. Conceputa dinamic. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. pe de o parte. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. Astfel. numultumit de conditia sa sociala.

ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. din partea lui Ghita. femeia cea tanara asasinata. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. initial. ³maracine´. un incendiu mistuie carciuma. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. intr-un plan secund al textului. Lica se sinucide.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. ³spre culme´. Ghita isi ucide sotia si este. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. Intorcandu-se la moara cu noroc. locul de popas. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. Privita ca ilustrare a moralei crestine. ucis din comanda lui Lica. ³la stanga´. la randul sau. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii.Moara cu noroc. fixand axa narativa si destinul eroilor.Boarul sunt condamnati pe viata. Adept al unei morale intrasigente. neinteresante pentru economia povestirii. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. ultimele 20 de pagini. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. ³copac ars´). amanuntit relatare. Pentru a purifica locul. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. ³la vale´. Se insinueaza. Accentul 3 .Rupta si Saila. Buza. reprezentand o prima definire a hanului. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. izbindu-se cu capul de un stejat. in final.batrana mama. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. o indrazneala justificata. acum timpul este dilatat. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. ³cioate´. ³serpuind´.

el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. Prin tragedia acestui personaj. dar nu are puterea sa il opreasca. dialogul. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. in bratele Samadaului. Personaj secundar. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Ghita. stapanit de intensitatea lor. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. Ana era frageda si subtirica. veridice. incet. incadrabile in tipologii. Analiza psihologica. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. sentimentele lui tind spre extreme si. Prin destinul sa tragic. o impinge pe Ana. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. faptele si gandurile. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. stapanit de groaza fata de Lica. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde.Moara cu noroc. al obsesiei banului si al caderii in pacat. monologul. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. Temperament patetic. Avand o deosebita intuitie. dar in realitate el este robul patimilor. considera ca este puternic.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). torunde. dar si cu Pintea. complementar. ci structuri viabile. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. Personaj central. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate. Ana era sprintena si mladioasa´). ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. Munteanu) se ascund in sufletul omului. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. ea isi da seama de 4 . ci pe drama sa existentiala. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. adica intr-un univers al patimilor. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii.

dar in acelasi timp sadic. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii. Facand din bani o pasiune. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai. mesaj moralizator. de catre personaje (³om oarecum fioros´. inalt.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´. Autoritate suprema. capitolul 16). Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. ³rau si primejdios´). Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. uscativ si supt la fata. Personaj secundar. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor.Moara cu noroc. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. cu o mustata lunga. fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. e gata. Natura mai instinctuala. ale personajelor. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. nu este absent. Moralistul Slavici. capitolul 12. malefic si fascinant. Vocea naratorului este una inegala.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). apeland la calea sinuciderii. dar contin. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. Ghita. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. totusi.Ghita. fiind darz si hotarat. mai ales. autocaracterizare.batrana. iar aceasta devine rece fata de el. care apar in secvente dialogate. in ultimul moment. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica. Ghita. capitolul 2. incepand astfel procesul de degradare al familiei.Ana. sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. Lica este oponentul protagonistului. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster).impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. In final va cadea si el. Prin personalitatea sa puternica. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane.

re ine aten ia prin complexitatea sa. s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj.Moara cu noroc. opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ". valoarea limbii literare constand tocmai în stil ». imaginând-o pe Ana ca interlocutor). ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris . Realizat în manier realist . Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. f r ornamente inutile. tehnicii flash-back-ului . cu accente clasice. s descrie un peisaj cu mijloace simple.nara iunea cap t aspect discontinuu. cu rol de caracterizare indirect . într-o fraz sobr . Datorit acestor inser ii dar i elipsei. fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 .Argumentare nuvela vorbe te cu sine. i discursului narativ.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful