Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

rezumat. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. Lica Samadaul. Conceputa dinamic. cu deschideri bogate. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. nuvela contine mai multe nuclee epice.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. Astfel. cei doi copii si soacra sa. ritmul naratiunii se accelereaza. nuvela se dezvolta circular. Structural. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. La inceput totul mergea bine si viata era prospera. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. Prin scene dialogate si naratiune. monolog interior. are desfasurare clasica.Moara cu noroc. si de dorinta de a se imbogati. caracteristice genului politist. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. Inlantuite temporal si cauzal. Titlul este o metafora. lucru afirmat pe parcursul subiectului. un proces. pe de o parte. impletind planurile si firele epice. condensand evenimentele. schimband cadrul si timpul. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. in ciuda rezervelor batranei. air faptele se precipita. acestea potentandu-se reciproc. si antagonist. Ghita. Subiectul concis. Fata de momentele anterioare care 2 . pe de alta parte. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. naratorul percepandritmul. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. crime.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. numultumit de conditia sa sociala. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. Stapanit de setea de bani. stapan de temut al acelor locuri. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. Momentul intrigii. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. devenindu-i complice. faptele sunt verosimile.

un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. Buza. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa. acum timpul este dilatat. in final.batrana mama. ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului. femeia cea tanara asasinata. ultimele 20 de pagini. Accentul 3 . ³la vale´. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii. Pentru a purifica locul. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. izbindu-se cu capul de un stejat. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. ³maracine´. Intorcandu-se la moara cu noroc.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. la randul sau. intr-un plan secund al textului.Boarul sunt condamnati pe viata. locul de popas. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. Se insinueaza. Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. reprezentand o prima definire a hanului. ³cioate´. Privita ca ilustrare a moralei crestine. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. neinteresante pentru economia povestirii.Moara cu noroc. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. Lica se sinucide. amanuntit relatare. ucis din comanda lui Lica. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul. o indrazneala justificata. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. un incendiu mistuie carciuma. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. fixand axa narativa si destinul eroilor.Rupta si Saila. ³copac ars´). imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. ³serpuind´. ³spre culme´. din partea lui Ghita. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. ³la stanga´. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. Adept al unei morale intrasigente. initial. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual. Ghita isi ucide sotia si este. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza.

dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale.Moara cu noroc. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. Ana era sprintena si mladioasa´). veridice. dar in realitate el este robul patimilor. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. stapanit de intensitatea lor. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. in bratele Samadaului. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. ea isi da seama de 4 . ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. Prin tragedia acestui personaj. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate. stapanit de groaza fata de Lica. iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. incadrabile in tipologii. sentimentele lui tind spre extreme si. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. Munteanu) se ascund in sufletul omului. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. dar si cu Pintea. incet. dialogul. Ghita. Prin destinul sa tragic. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. adica intr-un univers al patimilor. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. Ana era frageda si subtirica. faptele si gandurile. Personaj central. ci pe drama sa existentiala. monologul. Avand o deosebita intuitie. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. al obsesiei banului si al caderii in pacat. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. ci structuri viabile. complementar. dar nu are puterea sa il opreasca. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. Analiza psihologica. o impinge pe Ana. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. considera ca este puternic. torunde. continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. Temperament patetic. Personaj secundar.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai.

Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. Ghita. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza. mesaj moralizator. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. capitolul 12. ale personajelor. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor. fiind darz si hotarat. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. dar contin. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster). Facand din bani o pasiune.Ghita. In final va cadea si el. ³rau si primejdios´).Moara cu noroc. Vocea naratorului este una inegala. Personaj secundar. Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´. Autoritate suprema. Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje. mai ales. iar aceasta devine rece fata de el. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. autocaracterizare.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica. uscativ si supt la fata. care apar in secvente dialogate. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei.Ana. de catre personaje (³om oarecum fioros´. incepand astfel procesul de degradare al familiei. capitolul 16).batrana. Prin personalitatea sa puternica. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat. nu este absent. e gata. Natura mai instinctuala.impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta. totusi. apeland la calea sinuciderii. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. Lica este oponentul protagonistului.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . dar in acelasi timp sadic. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. cu o mustata lunga. inalt. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii. Ghita. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. Moralistul Slavici. malefic si fascinant. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. capitolul 2. in ultimul moment.

imaginând-o pe Ana ca interlocutor). s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj. cu rol de caracterizare indirect . i discursului narativ. Datorit acestor inser ii dar i elipsei.Argumentare nuvela vorbe te cu sine. Realizat în manier realist . fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . valoarea limbii literare constand tocmai în stil ». ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris .Moara cu noroc. re ine aten ia prin complexitatea sa. cu accente clasice. f r ornamente inutile. s descrie un peisaj cu mijloace simple. într-o fraz sobr . tehnicii flash-back-ului . Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ".nara iunea cap t aspect discontinuu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful