Moara cu noroc- Argumentare nuvela

Moara cu noroc Argumentare nuvela

Nuvela este o opera epica mai ampla decat schita si mai redusa ca romanul, cu o actiune complexa desfasurata pe un singur fir narativ si cu un conflict concentrat deoarece accentul cade asupra personajelor, nu asupra faptelor prezentate in maniera obiectiva. Nuvela poate fi clasificata in functie de tema abordata (istorica, sociala, psihologica, fantastica, filosofica), dar si dupa crentul literar (clasica, romantica- Alexandru Lapusneanul, realista- Moara cu noroc, naturalista). Nuvela psihologica este dezvoltata pe fundalul realismului si al naturalismului, creand personaje dilematice cu o viata interioara marcata de nelinisti, in razboi nedeclarat cu realitatea care pana la urma le invinge. Subiectul nu mai este dens in fapte pentru ca naratorul deplaseaza accentul pe trairi, ganduri, prezentandu-se astfel zbuciumul launtric al omului, iar mijloacele de investigare psihologica si frecventa termenilor din sfera semantica a analizei sunt marci ale discursului analitic. Autorul care fundamenteaza analiza psihologica in literatura romana este Ioan Slavici, scriitor care urmareste atat sufletul individual, cat si pe cel colectiv. Personajele sale au viata interioara tensionata, sunt in permanent conflict cu lumea si cauta necontenit o cale de echilibru interior, fiind infatisate atat in manifestarile exterioare, dar si in zbuciumul lor launtric. Astfel, Slavici este primul care muta accentul de pe realitatea faptelor pe cea a gandurilor, de pe societate pe eu, dovedind ³finetea unui cunoscator al naturii omenesti´. ³Nuvela solida cu subiect de roman´ (George Calinescu), Moara cu noroc marcheaza un moment important in evolutia nuvelisticii romanesti. Considerat unul dintre ³marii clasici´ ai literaturii noastre, scriitorul ardelean aduce in proz un stil sobru, o dimensiune umanista si un anumit tip de analiza psihologica, incipienta, realizata ³intr-un limbaj abstract´ (T. Vianu). Publicata in 1880 si reprodusa un an mai tarziu in volumul ³Nuvele din popor´, Moara cu noroc este o pledoarie pentru echilibru si cumpatare in viata sociala si familiala. Tema sustine caracterul psihologic al nuvelei avand scop moralizator: fara iubire nu poate exista viata. Din perspectiva sociala, opera prezinta incercarea lui Ghita de a-si schimba statutul, iar din perspectiva moralizatoare evidentiaza consecintele dramatice ale setei de bani, scriitorul considerand ca goana dupa avere zdruncina linistea sufleteasca si duce la pierzanie. Din

1

acestea potentandu-se reciproc. pe de alta parte. Ghita. hotarand sa-l dea prins pe samadau jandarmului Pintea. il constitue aparitia la han a lui Lica Samadaul. crime. reprezentand numele unui han construit pe locul unei mori. ritmul naratiunii se accelereaza. ce declanseaza conflictul si desfasurarea actiunii. schimband cadrul si timpul. lucru afirmat pe parcursul subiectului. sfasiat de dorinta de a ramane om cinstit. Subiectul concis. impletind planurile si firele epice. este ilustrat conflictul interior trait de Ghita. caracteristice genului politist. rezumat. scapandu-l pe Lica de pedeapsa legii. naratorul percepandritmul. Titlul este o metafora. Conflictul psihologic se amplifica pe masura ce Ghita intra in mecanismul necrutator al afacerilor necinstite ale lui Lica. ³norocul´ nefiind un apanaj al binelui. devenindu-i complice. lineara si constitue etapele si efectele luptei dintre protagonist. Inlantuite temporal si cauzal. numultumit de conditia sa sociala. anticipand tragedia pe o axa a valorii si a determinarii cauzale: ³omul trebuie sa fie multumit cu saracia sa («) simteam ca nare sa iasa bine´. La inceput totul mergea bine si viata era prospera.Moara cu noroc. Fata de momentele anterioare care 2 . faptele sunt verosimile. pe de o parte. in ciuda rezervelor batranei. monolog interior. nuvela contine mai multe nuclee epice. si de dorinta de a se imbogati. si antagonist. Momentul intrigii. Stapanit de setea de bani. avand ca efect asupra cititorului iluzia vietii si obiectivitate. are desfasurare clasica. El depune marturie falsa la proces in legatura cu omorul si jaful din padure. nuvela se dezvolta circular. In expozitiune se prezinta hotararea lui Ghita care. aceasta expresie contine o antifraza folosita in sens contrar adevaratului inteles. condensand evenimentele. eroul se va instraina treptat de sotia sa si se va lasa manevrat se samadau. textul inchizand 17 capitole si fiind marcat de afirmatiile soacrei lui Ghita ce delimiteaza un spatiu narativ. cu deschideri bogate.Argumentare nuvela perspectiva psihologica. spatiu aflat sub influenta unor forte nefaste. cei doi copii si soacra sa. Astfel. descrieri actiunea se intregeste din intamplari si discursuri banale ce alterneaza cu altele senzationale ca: jafuri. Prin scene dialogate si naratiune. Lica Samadaul. doreste sa arendeze carciuma de la Moara cu noroc impreuna cu sotia sa Ana. stapan de temut al acelor locuri. Interesant este jocul de alternanta al conflictelor interior si exterior. Structural. Deznodamantul va reuni in scena pe toti participantii la actiune. Eroul este aprins de setea de razbunare dupa ce iii vede pe Lica si pe Ana prinsi in jocul dragostei. air faptele se precipita. Din acest moment prabusirea lui Ghita este inevitabila.ne creeaza o stare de asteptare frustranta deoarece ³moara cu noroc´ nu aduce decat nenoroc. un proces. Conceputa dinamic.

Incipitul il constitue o descriere a cadrului ce are insa valoare anticipativa.prin care moralistul clasic transmite un mesaj simplu cititorului avizat si o concluzie directa. Desfasurarea evenimentelor este anticipata prin 4 simboluri: drumul. evenimentele unei zile si ale unei nopti ocupa. nuvela isi dezvaluie caracterul de parabola: pierderea unui suflet robit de patimile lumesti. Autorul avanseaza astfel ideea ca acest ³loc de popas´ este. locul de popas. prezinta intrarea in lumea fictiunii si se completeaza. intr-un plan secund al textului. in final.batrana mama. finalizarea cu pedepsirea ³pacatosilor´ intru absolvire. imaginea unui calator pierdut intr-un astfel de spatiu pentru care hanul ar putae fi o binecuvantare. cu sugestia drumului vietii care continua si dupa tragedia de la Moara cu noroc: ³batrana lua copii si pleca mai departe´. initial. Privita ca ilustrare a moralei crestine. ³serpuind´. Celalalt nivel de receptare tine de cultura filosofica a autorului si ilustreaza in proza tragismul omului marcat de vointa fireasca de a-si provoca destinul.Boarul sunt condamnati pe viata. ³maracine´. acum timpul este dilatat. ultimele 20 de pagini. avand intentia de a-si urmari eroii de-a lungul unui drum existential pe care nu l-au ales bine. Accentul 3 . Buza. Se insinueaza. ³spre culme´. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea drumului ca. amanuntit relatare. Ineditul subiectului face din acest text mai mult un suport pentru figurarea unor principii si transmiterea unor percepte. In felul acesta este prezenta impresia de veridicitate si actualitate pentru ca descrierile sunt aduse in timpul lecturii. Pentru a purifica locul. ³copac ars´).Rupta si Saila. la randul sau. proiectand prin motivul drumului un destin sinuos (³la dreapta´. Adept al unei morale intrasigente. reprezentand o prima definire a hanului. fixand axa narativa si destinul eroilor. Acest prim nivel de receptare este sustinut de personajul ³raisoneur´. ucis din comanda lui Lica. Ghita isi ucide sotia si este.Argumentare nuvela comprimau intr-o fraza sezoane intregi. neinteresante pentru economia povestirii. Printr-o enumerare de substantive si adjective autorul da viata unor detalii peisagistice sumbre.Moara cu noroc. femeia cea tanara asasinata. I se creeaza iluzia participarii la conturarea unei lumi in spatiul cartii. ³la stanga´. ce sugereaza devenirea sau ratacirea protagonistului. din partea lui Ghita. Lica se sinucide. izbindu-se cu capul de un stejat. Slavici isi pedepseste exemplar personajele nuvelei amestecate in afaceri necinstite: arendasul este pradat si batut. o indrazneala justificata. un incendiu mistuie carciuma. Sintagma ³aruncai privirea´ are rolul de a implica activ cititorul in demersul narativ. Intorcandu-se la moara cu noroc. ³cioate´. ³la vale´. un trunchi pe jumatate ars ce anticipeaza focul din final si corbii care ilustraza moartea. iar prin persoana a II-a se realizeaza un transfer asupra unui cititor virtual.

Slavici nu impune personajelor o comportare dictata de considerente exterioare. dar in realitate el este robul patimilor. stapanit de groaza fata de Lica. chinurile omului care intelege raul pe care l-a produs. in bratele Samadaului. al obsesiei banului si al caderii in pacat. Ghita. faptele si gandurile. dar nu are puterea sa il opreasca. Ni se releva astfel nu numai caractere gata formate.Moara cu noroc. Ana era frageda si subtirica. iar pe sine pe fagasul deplinei ambiguitati a situatiei. torunde.Argumentare nuvela de subtilitate nu cade pe modul in caer este pedepsit omul (lucru previzibil din avertismentul initial). iar portretul moral este relevat prin caracterizare indirecta. Personaj central. ce ³furtuni cotropitoare´ (G. Desi structurarea personajelor are la baza antiteza. autoconstruindu-se permanent si dezvaluind toate componentele fiintei umane. ci pe drama sa existentiala. o impinge pe Ana. Temperament patetic. Eroul este infatisat in diferite ipostaze si situatii: stapanit de dragoste pentru sotie si copiii sai. Nuvela s-a impus prin arta construirii personajelor si nu prin actul povestirii. Munteanu) se ascund in sufletul omului. relatiile cu ceilalti dezvaluie proceul evolutiei personajelor. Evolutia starilor lui sufletesti nu e liniara intrucat ele se amesteca si se ciocnesc. Ana era sprintena si mladioasa´). continua sa joace fata de familie si fata de propria-I constiinta. Personaj secundar. Analiza psihologica. Ana este o victima a incapacitatii sale de a se raporta la simtul masurii si al echilibrului in tot ceea ce intreprinde. dar si cu Pintea. ea isi da seama de 4 . monologul. dialogul. scriitorul isi propune sa ne arate ce proportii iau uneori eroii. ci lasa sa evolueze dupa pornirile si imperativele sufletesti. el strabate simbolic un drum ce semnifica ³coborarea in infern´. adica intr-un univers al patimilor. scriitorul reuseste sa depaseasca surogatele romantice folosind tehnica sondarii mecanismelor care determina comportamentul omului simplu. Ghita este cel mai complex personaj din nuvelistica lui Slavici prin zugravirea pe multiple planuri a conflictului dintre fondul uman cinstit si dorinta de a face avere prin concesii. complementar. incadrabile in tipologii. Prin destinul sa tragic. Avand o deosebita intuitie. veridice. Ana este construita pe o singura dominanta pentru a putea contura personalitatea si caracterul sotului ei. sentimentele lui tind spre extreme si. incet. Caracterele nu sunt intruchipari schematice ale unei trasaturi umane. Prin tragedia acestui personaj. ci si felul in care ajung omaneii sa fie asa cum sunt. dar si de dorinta apriga de a-l infrunta si a-l inlatura din cale. Ghita joaca mereu un dublu rol: simuleaza alianta cu Lica. Portretul fizic al acesteia este realizat prin caracterizare directa de catre autor (³Ana era tanara si frumoasa. stapanit de intensitatea lor. considera ca este puternic. ci structuri viabile.

Naratorul omniscient si omniprezent introduce si alte voci. dezvaluindu-se astfel modul de a fi al acestora (scene semnificative: Lica. Ghita. dar contin. Ghita refuza sa mai comunice cu sotia sa. ale personajelor.Ghita. autocaracterizare. ignorandu-si parca degradarea si ³nerecunoscandu-si vina´.impune o teroare nedisimulata doar prin cuvintedar si prin caracterizare indirecta. conflictul linear si evenimentele epice desfasurate intr-o perioada relativ scurta de timp. Simbol al fortei salbatice scapata de sub control si protejat de insasi comunitatea care il genereaza. sa abandoneze totul si sa plece cu Lica. capitolul 16). Ana opune dorintei de purificare prin moarte o puternica vointa de a trai. Naratiunea obiectiva alterneaza cu descrierea si dialogul. Dezamagita de sotul ei pe care il judeca. Vocea naratorului este una inegala.Ana. capitolul 2. Prin personalitatea sa puternica. de catre personaje (³om oarecum fioros´. cu o mustata lunga. Facand din bani o pasiune. iar aceasta devine rece fata de el. fiind darz si hotarat.prin amplitudine si adancimea psihologica a tipurilor umane. Dialogul plaseaza interesul din planul naratorului in cel al personajelor. care apar in secvente dialogate. In final va cadea si el. Samadaul este insa un personaj imobil si ³plat´ (Forster).batrana. Samadaul are aupra celorlalti efecte catastrofale. Personaj secundar. Portretul sau fizic si moral se contureaza prin intermediul caracterizarii directe de catre autor (³om de treizeci si sase de ani. Lica este oponentul protagonistului. uscativ si supt la fata. in ultimul moment. amenintator sau cu izbucniri de duiosie autentica. Specifice unei opere de analiz psihologic sunt monologul interior de factura i monologul interior adresat.dar statutul de nuvela este pastrat totusi prin numarul redus de personaje. ci si un mijloc de a scoate in evidenta perspectivele personajelor asupra faptelor si a oamenilor. Natura mai instinctuala. Comentariul moral asupra faptelor este facut insa din interiorul lumii evocate prin intermediul batranei. Moara cu noroc atinge dimensiunea unui roman. Autoritate suprema. totusi. cu ochii mici si verzi si sprancenele dese si impreunate la mijloc´). Moralistul Slavici. mai ales. Ghita. Cele doua repliciale acestui personaj episodic confera simetrie. capitolul 12. ³rau si primejdios´). Consemnarea replicilor nu este numai o modalitate de dramatizare a naratiunii. incepand astfel procesul de degradare al familiei. malefic si fascinant. mesaj moralizator. amplificand evident conflictul fundamental al nuvelei. e gata. dar in acelasi timp sadic. apeland la calea sinuciderii. inalt. stapan al locurilor este un caracter plin de contradictii.Argumentare nuvela firea ticaloasa a lui Lica si isi avertizeaza sotul. fara inflexiuni care sa tradeze atitudinea fata de intamplari sau personaje.(Ghi 5 tradi ionalist care red gândurile personajului(cap IV) . nu este absent.Moara cu noroc.

într-o fraz sobr .Argumentare nuvela vorbe te cu sine. tehnicii flash-back-ului . imaginând-o pe Ana ca interlocutor). Ioan Slavici reu e te s comunice cu claritate ideile. valoarea limbii literare constand tocmai în stil ». i discursului narativ. f r ornamente inutile. cu rol de caracterizare indirect . fiind o dovad a crezului scriitorului :"În gândul meu rostul lipsa de 6 . re ine aten ia prin complexitatea sa. opera Moara cu noroc scrierii a fost întotdeauna îndrumarea spre o vie uire potrivit cu firea omeneasc ". s descrie un peisaj cu mijloace simple. Datorit acestor inser ii dar i elipsei. Realizat în manier realist . s formuleze cu o concizie clasic tr s tura unui personaj.nara iunea cap t aspect discontinuu. ajutând dând impresia c ezit rile personajului se imprim povestirii lectorul s vibreze la situa ia descris . cu accente clasice.Moara cu noroc.