Sunteți pe pagina 1din 1

Baltagul

Romanul Baltagul de Mihail Sadoveanu,publicat in 1930 este probabil singurul obiectiv al scriitorului.Acesta aduce o formula romaneasca inedita in peisajul epicii interbelice:polimorfismul structurii,adica amestecul de roman realist si naratiune arhetipala grefata pe un scenariu politist. Romanul este o creatie epica in proza, de mari dimensiuni cu actiune complexa, desfasurata pe mai multe planuri, in timp si spatiu precizate, antrenand un numar mare de personaje puternic individualizate. Romanul Baltagul prezinta monografia satului moldovenesc de la munte, lumea arhaica a pastorilor, avand in prim-plan cautarea si pedepsirea celor care l-au ucis pe Nechifor Lipan.Insotita de Gheorghita,Vitoria reconstituie drumul parcurs de barbatul sau , pentru elucidarea adevarului si savarsirea dreptatii. Roman al perioadei de maturitate, marile teme sadoveniene se regasesc aici: viata pastorala,natura , miturile , iubirea, arta povestirii, intelepciunea. Romanul este structurat pe doua coordonate fundamentale:aspectul realist(reconstituirea monografica a lumii pastorale si cautarea adevarului) si aspectul mitic( sensul ritual al gesturilor personajului principal).Orizontul mitic include modul de intelegere a lumii de catre personaje,traditiile pastorale,dar si comuniunea om-natura si mitul marii treceri. Cautarea constituie axul romanului si se asociaza cu motiv labirintului.Parcurgerea drumului are diferite semnificatii.Vitoria reconstituie evenimentele care au condus la moartea barbatului ei (intriga politista(, ceea ce transpune intr-o dubla Aventura: a cunoasterii lumii si cunoasterii de sine. Pentru Gheorghita, calatoria are rol educative, de initiere a tanarului (bildungsroman).Nechifor, personaj episodic, prezentat indirect apartine planului mitic.Cautandu-l, Vitoria parcurge simultan doua lumi : spatiul real,concret,dar si o lume de semne si minuni,al caror sense a sties a-l descifreze. Baltagul este un obiect sibolic,ambivalent: arma a crimei si instrumental actului justitiar,reparator.In roman acelasi baltag,cel a lui Lipan indeplineste cele doua functii,pe cand baltagul tanarului Gheorghita se pastreaza neatins de sangele ucigasilor. Naratiunea se face la persoana a III-a , iar naratorul omnipresent si omniscient reconstituie in mod obiectiv, prin tehnica detaliului si observatie,lumea satului de munteni si actiunile Vitoriei.

S-ar putea să vă placă și