Sunteți pe pagina 1din 2

Forme hibride ale civilizatiei

romanesti la mijlocul sec XIX


Romanii s-au aratat preocupati de intelegerea dezvoltarii culturale ca fenomen dublu:pe de o
parte ca expresie a unor trasaturi spirituale proprii,iar pe de alta parte ca expresie a interactiunii cu
alte culturi si a influentelor suportate din partea acelora care au marcat istoria lor.
Orient si Occident sunt doi termeni care devin concepte culturale si identitare odata cu
confruntarile dintre civilizatii pe care le deschid marile descoperiri geografice.Continutul celor
doi termeni nu este insa univoc,ci incarcat de sensuri in care se tes si conlucreaza numeroase
variabile:istorice,culturale,geografice,politice,religioase.
Toata civilizatia creatoare sta intr-o singura sintagma:aptitudine creatoare.Ridicat deasupra
mediului,dominandu-lprin stapanire de sine,prin curaj,prin rabdare si initiativa,occidentalul e
spirit activ mai inainte de toate.El preface ambianta ,sfinteste locul, caruia ii impune legea si
ideea sa si care il asculta docil si invins.In asemenea conditii filosofia occidentala nu poate fi alta
decat una voluntarista,individualismul fiind idealul suprem al occidentalului.
Psihologia orientalului este exact contrara. Deobicei ea se reduce la o resemnare pasiva.Daca
occidentalul se impune mediului,orientalul se supune.Fatalismul si constatarea acestei acestei
asezari prestabilite si pe care vointa omului e prea slaba sa o indrepte,i se pare singura solutie.
Filosofia vietii orientale este supunerea,resemnarea la fortele care ne depasesc si pe care nu le
putem schimba,ci doar imblanzi prin ascultare.
La mijlocul secolului al XIX lea civilizatia romaneasca preia elemente din cultura si
civilizatia occidentala,acestea coexistand cu forme ale orientalului,date de contextul istoric,avand
in vedere domniile fanariote.Formele hibride devin si sursa de inspiratie pentru scriitorii
romani,cel mai reprezentativ fiind Vasile Alecsandri.
Vasile Alecsandri a fost un poet,prozator si dramaturg care a ramas in istoria literaturii
romane.El se naste la Bacau intr-o familie boiereasca care reuseste sa-i dea o educatie aleasa in
tara apoi la Paris.Dramaturgul are un rol hotarator in formarea si dezvoltarea teatruluui national,
prin alcatuirea unui repertoriu romanesc,prin scrierea primelor piese originale si prin formarea
gustului publicului pentru teatru.Scrie vodeviluri,comedii de moravuri(ciclul Chiritelor) si
drame.Mare parte din scrierile sale au caracter satiric si critic impotriva moravurilor sociale si
politice ale vremii.
“Chirita in provintie”face parte din “ciclul chiritelor” si are ca tema demascarea
parvenitismului, a snobismului si a abuzurillor administratiei.La nivelul operei se creeaza un
conflict principal intre familia Barzoi,Chirita reprezentand falsul progres, iar sotul sau pastran o
atitudine conservatoare, si tanarul cuplu de indragostiti,Luluta si Leonas,care aduc un suflu
nou,venind cu idei noi,progresiste.Acest conflictse realizeaza gradat intr-o actiune complicata cu
elemente pline de neprevazut, cu travestiri neverosimile si quiproquo.
Chirita este un personaj ridicol prin contrastul dintre aparenta si esenta;astfel,prin conturarea
portretului sau moral,Alecsandri critica o serie dintre aspectele epocii:incultura, imitarea cu orice
pret a modei,cosmopolitismul,negarea traditiei.Grigore Barzoi vine in completarea portretului
famillial prin trasaturi ca:lipsa de educatie si de cultura precum si de personalitate,el fiind un loial
supus al sotiei sale,care doreste a-l imbraca nemteste.Abaterile de la moralitate ale ispravnicului
sunt sintetizate in modalitatea ingennioasa de a scoate bani de la impricinati:un curcan este
cumparat de solicitant in anticamera cancelariei si oferita ca plocon ispravnicului,astfel incat,dupa
scurt timp,pasarea a fost vanduta de 57 de ori.
Chirita ramane un personaj autohton tipic epocii de dupa 1848 dar si a alte vremuri marcate
de parvenitism.Prin aceasta “doamna pretioasa si ridicola”Alecsandri realizeaza expresia comica
a “formelor fara fond” inaintea formularii lui Titu Maiorecu.
La polul opus este prezentat cuplul romantic:Luluta si Leonas,care sunt prezentati ca fiind doi
tineri cinstiti si indragostiti,reprezentand ideile noi si progresiste.Acest cuplu mai are rolul de a
scoate in evidenta,cu cjutorul antitezei,carcaterul Barzoienilor.Din grupul taranilor,care apar ca
personaj colectiv,se desprinde Ion,feciorul din casa familiei Barzoi,care, comenteaza cu bunul
simt si ironia omului simplu moda si tertipurile stapanilor sai.
Referindu-se la comediile lui Alecsandri,in special la ciclul chiritelor,Calinescu afirma
ca:”acestea ilustreaza un amestec de moldoveneasca grecizanta si jargon franco-roman.de ieturi
patriarhale si de inovatii de lux occidental care constituie un lucru inedit pentru ochiul de azi.”