Eugen bunaru - Apropiere

Femeia trista (fara sa stie asta) soarbe

un coniac dublu la masa n gradina de vara
Solidar cu masca ei ancestrala
cu gndurile ei tulburi cu ochii ei fara vreo
asteptare
te lasi furat de punctul unei pasari
departe ostenit pe cerul neputincios de albastru
Sub ramuri retezate de fumul tigarii
printre capetele rarilor consumatori gngurind
aberant
n febra amiezii
pentru cteva clipe ai ramas suspendat
pentru cteva clipe atrni - razbunatoare
priveliste? - de propriile tale nari
n mireasma abisala a unei crengi de iasomie
Brusc fiecare parte a corpului tau
are o memorie a sa distincta o memorie
flagelata de vrtejuri tot mai arhaice ale simtirii
Brusc esti amantul aerului te contopesti
cu carnea lui pe ct de feciorelnica
pe att de batrna si ceea ce n sfrsit te mbata
e un gust orbitor de lumina
pna ntr-acolo unde adie - tot mai palpabila -o
seducatoare inexistenta.

Eugen Bunaru - Un semn ratacit

Bat clopote. E ora universului. Proba atrnarii de sine.
O pana leviteaza deasupra-ti: blnda caligrafie
decodnd n transparenta batrna a zilei un adio infim
lasat parca fara nici un instinct de precautie
cuibului golas ce se jeleste apocaliptic n vnt
Te rememoreaza retina arhaica a unor pasi urme si umbre
ce-ti par semne ermetice ale unei profetii invincibile
Bagheta unui dirijor invizibil te suspenda
ntr-o misterioasa si derizorie acustica a nfrngerii
Ratacesti prin locuri vibrnd launtric
aidoma - iarna - unor ghirlande funebre
Ratacesti drogat de extractul unei disperari
risipite n versuri ca petalele unei flori secrete
stoarse n fiole meschine din care nari ahtiate
abia mai salveaza esenta si boarea parfumului
Brusc adulmecarea aceasta (tot mai vetusta)
te adauga pe strazi periferice n amiaza de toamna
unui convoi funerar n timp ce pasii tai ndragostiti
de orbitoarea lor insomnie se ospateaza cu propriul ecou
Si Doamne - ntrebi - urmarea de buna voie
a acestei respiratii iluzorii e un semn ratacit de la Tine
ca nu ma alungi? ca ma astepti? ca ma chemi?

Cntec eXcesiv I - Dan Sociu

nc mi se mai ntmpl s cred c n curnd mi se vor trezi superputerile: zborul, invizibilitatea, ntoarcerea-n timp,
superelasticitatea, trecerea prin ziduri, dragostea ta
La 26 de ani, la mijlocul speranei de via din Romnia, la nceputul lui decembrie, la captul scrii abrupte din Green am
ncercat s te srut & ai dat napoi i era s cad Ultima dat m-ai atins la muzeu, i-ai lipit o secund, ct s nu te vad prietena ta, urechea de braul meu i a fost att de bine,
ca i cum m-ai fi atins prima oar Ca i cum m-ai fi atins n var, cnd ratasem ceva i te-ai aezat lng mine i ai ncercat s m consolezi, fr s tii c te
plac, a fost bine, ca i cum m-ai fi atins atunci
Cnd aveam nevoie, la muzeu dar, de fapt, n var, e greu de explicat, i data viitoare, poate chiar mine, cnd i vei lipi
urechea de braul meu o s fie ca i cum ai face-o acum
cnd te caut pe strzi
pentru c am nevoie.
mi lipsete fix o mie de lei ca s intru oriunde la cald, i snt prea timid s ceresc i nu sunt norocos s gsesc bani, nu am
telefon, nu am o cartel s te sun, nu sunt destul de norocos s dau de tine ntmpltor, pentru c tu eti acas cu el,
te iubesc dar acum
nu mai vreau s te caut pe strzi.
Bucuretiul sta mi nnegrete unghiile pe care le tai n fiecare diminea pentru tine, pentru c s-ar putea s te ntlnesc. M
brbieresc pentru tine, m dau cu deodorant pentru tine, m mprumut de haine pentru tine -

Dorm oriunde ca s fiu n acelai ora cu tine, pentru c nu am un loc al meu, dar o s am un loc al meu pentru tine, o s omor
ratatul din mine pentru tine i o s fac bani
O s nv s fiu mai cool dect el , o s nv toate versurile, piesele i albumele trupelor care-i plac ie, sau o s te in n
brae
cnd o s plngi Troleibuzele care nu duc la tine nu-mi folosesc la nimic. Troleibuzele care duc la tine nu-mi folosesc la nimic.
ntr-o noapte o s m lipesc de maina neagr din faa blocului tu, s-i pornesc alarma, s te trezeti enervat s te ridici din
pat de lng el n ultimul timp nu te mai pot vedea dect pe holuri, la o igar, i tu fumezi trei una dup alta, i pofta ta morbid m bucur.
Cndva vom face amndoi cancer la plmni i-mi doresc s nimerim n acelai grup de suport, aa,
ca Bonham Carter & Norton,
Tori Amos & Kafka

Ieudul far iesire Ioan Es Pop.

7. BATEM IN USI SA NE DESCHIDA SA NE

lase sa iesim, dar cei de dincolo nu ne aud si
bat si ei in usi sa-i deschidem sa iasa
si cind se deschide dam tot peste noi
dar nu ne luam in seama si zicem noi vrem sa iesim
si ei zic vrem sa intram, nu luati cu voi usa
n-o sa avem ce descuia la iesire,
o sa ramina goi in perete,
n-o sa avem pe unde iesi.

8. N-AM AVUT CURAJUL UNUI STRIGAT NICIODATA. FRATE CU

soarecele si cariul. rozind incet pe dedesubt, prin intuneric,
incet si tacut, prin talpa in sus, prin genunchi,
asa cum am fost invatat de lungi generatii de rozatoare
mereu uitate-n pivnitele regnului.
alte onoruri n-avem. in fabula rece nici n-am fost pomeniti.
ce! ce-a venit trimbitindu-si izbinda si
doborind cadavrele n-a stiut niciodata
ca noi am ros la temelie, noi la mijloc, iar el n-a avut
decit sa impinga putin de deasupra,
doar cit sa ajute la cadere.
frate cu soarecele si cariul, am incaput din nou sub
talpa noului venit
odata cu trupul in care am ros si din care
n-am mai apucat sa mai iesim.
incet, pe dedesubt, pe intuneric, prin talpa lui,
prin genunchi, ne ridicam iar, incet, cu rabdare
asa cum am fost noi invatati de
lungi generatii de rozatoare.
cind incepe sa ne simta noi am si ajuns in pintecele lui
ne-am ridicat rabdatori catre piept
mici principii rozatoare, asa cum am fost noi asezate
tocmai dedesubt, la temelie,
rozind acolo incet, chiar foarte incet.