Temă seminar- Terry Eagleton

1. Identificați cele patru definiții ale conceptului de literatură prezentate în textul lui Terry
Eagleton.
Cele patru definitii ale literaturii prezentate in text sunt o "scriere bazata pe imaginatie" in
sensul de fictiune, o scriere care nu este adevarata, literar vorbind; "o violenta organizata
asupra limbajului comun" din perspectiva criticului rus Roman Jacobson; un discurs non-
pragmatic, un fel de limbaj autoreferential, un limbaj care vorbeste despre sine si un tip de
text apreciat la superlativ, literatura fiind numite doar operele apreciate de toti operele
"bune" sau "bells lettres".

2. Prezentați trăsăturile accepțiunilor conceptului de literatură. Care sunt contraargumentele

lui T.Eagleton cu privire la fiecare accepțiune a literaturii?
Literatura definita ca o "scriere bazata pe imaginatie" sustine faptul ca unele texte sint
percepute de unii ca realitate, iar de altii ca fictiune. Aceasta are ca si contraargument
literatura engleza din secolul al XVII- lea care conține si fictiune dar si predici,
autobiografii sitituale, dar si literatura franceza compusa din texte fictionare dar si oratii
funerare, tratate despre poezie, scrisori si opera filosofica.
Literatura este, de asemenea conceputa si ca "o violenta organizata asupra limbajului
comun", o modalitate stranie de folosire a limbajului. Contraargumentul prezentat de
Eagleton sustine faptul ca nu exista un limbaj comun sau un set de norme universale de la
care literatura se abate. Ideea de limbaj comun este o iluzie.
Conceptul de literatură mai este definit si ca un discurs non-pragmatic, modalitatea de a
descrie realitatea din punct de vedere obiectiv si prin intermediul unui limbaj
autoreferential. Modul subiectiv de perceptie al fiecarui cititor contraargumenteaza
aceasta definitie, efectul individual dovedindu-se foarte importante.
Cea de-a patra definitie prezinta un tip de text apreciat la superlativ, literatura fiind numite
doar operele apreciate de toti, operele "bune" sau "bells lettres". Contraargumentul
acesteia este reprezentat de existenta literaturii proaste. De asemenea textul literar nu
trebuie clasifucat in bun, ci trebuie sa se incadreze in acel gen de texte considerate "bune".

3. Prezentați succint metoda critică a Școlii Formale Ruse.

Formalistii au respins doctrinele cvasimistice care influentasera critica pana atunci,
atragand atentia asupra importantei realitatii pe care o reprezinta textul literar. Critica ar
trebui sa separe arta de mister si sa se ocupe cu modul in care funcționează textele literare,
astfel literatură este o anumita organizare a limbajului. Opera literara este un fapt concret,
a carui functionare ar putea fi analizata precum un mecanism.

4. Definiți conceptul de înstrăinare (defamiliarizare/ insolitare), aparținând lui Viktor

Șklovski. Pornind de la acest concept, putem identifica o nouă funcție a literaturii?
 Instrainarea reprezinta punctul de intalnire a tuturor elementelor literare formale.
Procedeele literare reprezinta elemente relationale in cadrul unui sistem textual, sub
influenta carora limbajul comun se "deformeaza" formand limbajul literar. Astfel limbajul
rasucit, concentrat, rasturnat devine unul straniu, neobisnuit. Sentimentul de
defamiliarizare se produce doar in opozitie cu un anume set de norme lingvistice, daca
acesta se abate acestor norme este considerat unul literar, diferit de cel comun care se
conformeaza normelor. Astfel o noua functie a literaturii este cea de modificare a
libajului.

5. Comentați următorul citat: „Valoare este un termen tranzitiv: se referă la ceva prețuit de
anumiți oameni în anumite situații, conform anumitor criterii și în lumina anumitor
scopuri” (Terry Eagleton, Introducere. Ce este literatura?, p.26).
Citatul se refera la schimbarile pe care le sufera valorile unei opere literare pe parcursul
timpului. Asa cum generatiile se schimba tot astfel se modifica si asteptarile cititorului cu
privire la opera. Ceea ce poate fi considerata o opera de mare valoare intr.un secol, poate
fi neglijata, uitata sau chiar neapreciata in urmatorul, cititorii schimbandu-si preferintele si
viziunea asupra temei unei opere sau temeiurile folosite pentru judecatile lor de valoare.
Nu putem spune ca exista o opera literara valoroasa, nemuritoare doarece valoarea unei
opere depinde de conceptia citotorului care se schimba si trece odata cu timpul.