Bhart􀋵Al-George, Sergiu. Limbă şi gândire în cultura indiană: Introducere în semiologia indiană.

Bucureşti:
Editura Ştiinţifică şi Eun pronmãicuþa bãtrânã; e) alegoria moarte-nuntã. Ultimele
douã motive sunt, d

area circumstanțialăSECOLELE XIX – XX

Ion Heliade Rãdulescu (1802-1872) este una dintre personalitãþile marcante ale perioadei
paºoptiste. Figurã enciclopedicã a culturii româneºti, alãturi de Cantemir ºi de alþii, are o
activitate complexã în domenii de . Repere istorice (1) - Diacronia
www.diacronia.ro › indexing › details › pdf

PDF
nicio influenţă asupra gândirii vechi şi medievale europene, căci nu a ... stanţe (kărika) ce conţin o
adevărată filozofie a limbajului, bazată pe ... Astfel, în viziunea lingvistului indian, propoziţia se
divide în ... şi predicat şi ea să exprime o afirmaţie sau o negaţie. ... Primul moment dominant
al filosofiei asupra gramaticii este.

gândirea filosofică în india antică - UTM

repository.utm.md › Conf_UTM_2016_I_pg284_288

1.
PDF
filosofice, izvoarele teoretice ale filosofiei indiene antice, problema genezei ... intelectuală se
străduia să găsească răspunsuri satisfăcătoare marilor ... Astfel, gândirea filosofică în India antică a
fost reprezentată de următoarele învăţături sau şcoli ... vechi şi voluminoase Upanişade sunt:
Bşhadāraşyaka – «Великие тайные ...
Lipsesc: Limbajului Bhartrhari contribuţia limbajului

Full text of "seria a 50a pe 2020" - Internet Archive

archive.org › stream › Eugen Coseriu - Istoria Filozofiei L...

Atunci cánd filozofii germani folosesc astázi sintagma „filozofia limbajului“, ...
filozofiei limbajului trebuie cel putin sá pomeneascá contributia indienilor ín ... de vechi scrieri
sfinte indiene 1 , putem spune cá filozofia limbajului la indieni ... Cel mai important reprezentant
este Bhartrhari (nás- cut probabil ín jurul anului 450 d.

Descarca volumul in format PDF - PHILOLOGICA BANATICA

philologica-banatica.ro › temp_volume_pdf › Philologi...

1.
PDF
... ca trimiterile bibliografice să respecte normele din limbile respective. ... filosofia
limbajului comun a lui L. Wittgenstein. → teoria actelor de ... recente au pus în
evidenţă contribuţia, mult mai timpurie, a grama- ticienilor din ... nicio influenţă asupra gândirii
vechi şi medievale europene, căci nu a ... Bhartrhari (sec. V d. Hr.).

Din gîndirea înţelepţilor lumii

www.bibliotecadeva.eu › repere › nemecsek › gandirea1

PDF
gânditor sau scriitori ai lumii. Multe citate vechi, unele din filozofia popoarelor, care au fost uitate
sau învechite pentru generaţia tânără, nu le-am mai folosit.

Shiva Samhita - Mirahorian - Index.htm Magazines

www.yumpu.com › document › view › shiva-samhita-mir...

Relaţia dintre gandire, limbaj, informaţie şi Yoga. ... propune sa indepărteze o parte din ignoranta

existentă in Romania cu privire la Yoga, care ... Yoga Sutra[Yoga-Eseu asupra originilor
misticii indiene; Yoga: Essai sur les origines de la ... (punct de vedere, doctrină filozofică) ce-şi are
temelia în filozofia dialectică Samkhya.

Navigare în pagini
Linkuri din subsol
e fapt, integrate în cel de-al treilea.
Delimitaþi aceste motive ºi precizaþi care este momentul
subiectului în care se circumscrie fiecare.
ConflictulCu timpul sistemul castelor din India a devenit tot mai complicat, ajungând astăzi să existe
vreo 3000 de subcaste produse din divizarea celor principale. Şi toate acestea sunt nişte grupe închise şi
străine unele de altele, fără putinţă de a se amesteca şi colabora împreună (cu toate că această ordine
socială a fost scoasă în afara legii de către guvernul indian). Castele, fără să mai aibă astăzi existenţă
legală, persistă încă în viaţa socială indiană în virtutea tradiţiei, care s-a menţinut de-a lungul veacurilor.
Brahmanii (preoţii) au întemeiat o nouă religie – brahmanismul, cu zeui suprem = Brahman. Brahman
pentru prima dată este aminti
3. Analizaþi primul motiv, urmãrind:
• Cadrul natural în care se petrec întâmplãrile;
semnificaþia celor douã metafore; personajele; situaþia
în care se aflã; hotãrârea celor doi ciobani de a-l omorî
pe cel moldovean; motivaþia conflictului; opoziþia care
conferã baladei un pronunþat caracter dramatic.
• Valoarea stilisticã a interjecþiei „iatã” ºi a formelor
verbale la indicativ prezent.
Mioara nãzdrãvanã
4. În cel de-al doilea motiv, apare un alt personaj,
oaia nãzdrãvanã. Ea îºi anunþã stãpânul cã cei doi
ciobani, cel vrâncean ºi cel ungurean, s-au hotãrât
sã-l omoare. Motivaþi folosirea dialogului ºi urmãriþi
modul în care este transmisã tensiunea dramaticã de
la mioriþã la ciobanul moldovean.
5. Care este procedeul de prezentare a „miorei
nãzdrãvane”?
6. Comentaþi relaþia dintre cioban ºi animal, având
în vedere frecvenþa diminutivelor ºi a dativului etic.
Testamentul ciobanului
7. Cel de-al treilea motiv, testamentul ciobanului,
marcheazã trecerea de la epic la liric. Este un monolog
care contrasteazã cu celelalte episoade nu numai
prin dimensiune, ci ºi prin seninãtatea cu care baciul
moldovean primeºte vestea posibilei sale morþi. El îi
încredinþeazã mioarei nãzdrãvane ultimele sale dorinþe.
Aceastã parte liricã îi conferã baladei o valoare
deosebitã. Identificaþi în text mãrcile gramaticale care
indicã aspectul ipotetic al morþii.
8. Enumeraþi ultimele dorinþe ale ciobanului,
alegând versurile semnificativeunþat
caracter liric, cu subiect fantastic, legendar,
istoric sau familiar, ale cãrui versuri se De toþi întrebând
ªi la toþi zicând:
1. „Cine-a cunoscut,
Cine mi-a vãzut
Mândru ciobãnel,
Tras print

r-un inel?
Feþiºoara lui,
Spuma laptelui;
Musteþioara lui,
Spicul grâului;
Periºorul lui,
Peana corbului;
Ochiºorii lui,
Mura câmpului?”cântã sau se
recitã. Balada se mai numeºte ºi cântec batrânesc.
În funcþie de conþinut, baladele au fost clasificate
astfel: fantastice: Soarele ºi Luna, Iovan Iorgovan;
legendare: Mãnãstirea Argeºului; vitejeºti: Gruia lui
Novac; istorice: Constantin Brâncoveanu; haiduceºti:
Toma Alimioº, Iancu Jianu; pãstoreºti: Mioriþa;
familiale: Crãiºor cu mult dor.
Balada pãstoreascã Mioriþa are ca sursã de inspiraþie
transhumanþa, obicei strãvechi al oierilor, care
constã în urcarea oilor la munte, când vine primãvara,
ºi coborârea lor la ºes, când vine toamna. Balada a
fost descoperitã de Alecu Russo la Soveja, prelucratã
apoi de V. Alecsandri ºi publicatã în 1852 în culegerea
sa, Poesii poporale – Balade.
Unii cercetãtori cred cã balada dateazã încã din
epoca de formare a poporului român, alþii fixeazã
apariþia ei în secolul al XVII-lea. Mihai Pop ºi Pavel
Ruxãndoiu afirmã în studiul Folclor literar românesc
(Editura didacticã ºi pedagogicã, Bucureºti, 1978)
cã „nu poate fi vorba de o singurã epocã geneticã a
motivului mioritic […], ci de o serie succesivã de
epoci ºi momente”. Unul din argumentele aduse de
cei doi folcloriºti în sprijinul acestei afirmaþii este cã
„principalele tipuri de variante reprezintã, neîndoielnic,
etape ale acestui proces de lungã duratã”.
1. Prezentaþi conþinutul baladei, marcând momentele
subiectului.
2. Analizând varianta Alecsandri, folcloriºtii au
identificat cinci motive fundamentale, concretizate
în cinci episoade distincte: a) conflictul între ciobani;
b) mioara nãzdrãvanã; c) testamentul ciobanului;
Tu, mioara mea,
Sã te-nduri de ea
ªi-i spune curat
Cã m-am însurat
Cu-o fatã de crai,
Pe-o gurã de rai.
Iar la cea mãicuþã
Sã nu spui, drãguþã,
Cã la nunta mea
A cãzut o stea,
C-am avut nuntaºi
Brazi ºi paltinaºi,
Preoþi, munþii mari,
Paseri, lãutari,
Pãsãrele mii,
ªi stele fãclii!
(Varianta Vasile Alexandri)
„Sentimentul eternizãrii este realizat prin
planul alegoric imaginar al poemului: a) alegoria
integrãrii telurice, care determinã acceptarea
seninã a morþii, dar al cãrei caracter fictiv este
resimþit acut de eroul mioritic (de aceea simte
cã oile îl vor plânge „cu lacrimi de sânge”);
b) alegoria integrãrii cosmice, în care
seninãtatea este dublatã opoziþional de
sentimentul tragic provocat de desprinderea din
teluric, dar care se transferã într-o viziune
filozoficã asupra morþii.
A cãzut o stea;
Soarele ºi luna
Mi-au þinut cununa.
Brazi ºi paltinaºi
I-am avut nuntaºi,
Preoþi, munþii mari,
Paseri, lãutari,
Pãsãrele mii,
ªi stele fãclii!
Iar dacã-i zãri,
Dacã-i întâlni
Mãicuþã bãtrânã,
Cunciclopedică, 1976.
Al-George, Sergiu. Are Pā􀊔ini’s sūtras descriptive or prescriptive sentences? În: Annals of the
Bhandarkar Oriental Research Institute. Diamond Jubilee Volume. Poona: BORI, 1977–1978,
p. 27–36.
Aklujkar, Ashok. On the Authorship of the Trikā􀊔􀊍ī – V􀊖tti. În: Bhart􀊖hari Philosopher and
Grammarian. Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 45–57.
Bercea, Radu. Cele mai vechi Upanisade. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1993.
Biardeau, Madeleine. Théorie de la connaissance et philosophie de la parole dans le brahmanisme
classique, Paris: Université de Paris, 1964.
Bhate, Saroja. Bhaṛthari on Language and Reality. În: Bhart􀊖hari Philosopher and Grammarian.
Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 67–73.
Bhate, Saroja. Pā􀊔ini. New Delhi: Sahitya Akademi, 2002.
Bhattacarya, Bishnupada. Bhart􀊖hari’s Vākyapadīyahari

Al-George, Sergiu. Limbă şi gândire în cultura indiană: Introducere în semiologia indiană. Bucureşti:
Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
Al-George, Sergiu. Are Pā􀊔ini’s sūtras descriptive or prescriptive sentences? În: Annals of the
Bhandarkar Oriental Research Institute. Diamond Jubilee Volume. Poona: BORI, 1977–1978,
p. 27–36.
Aklujkar, Ashok. On the Authorship of the Trikā􀊔􀊍ī – V􀊖tti. În: Bhart􀊖hari Philosopher and
Grammarian. Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 45–57.
Bercea, Radu. Cele mai vechi Upanisade. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1993.
Biardeau, Madeleine. Théorie de la connaissance et philosophie de la parole dans le brahmanisme
classique, Paris: Université de Paris, 1964.
Bhate, Saroja. Bhaṛthari on Language and Reality. În: Bhart􀊖hari Philosopher and Grammarian.
Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 67–73.
Bhate, Saroja. Pā􀊔ini. New Delhi: Sahitya Akademi, 2002.
Bhattacarya, Bishnupada. Bhart􀊖hari’s Vākyapadīya

Al-George, Sergiu. Limbă şi gândire în cultura indiană: Introducere în semiologia indiană.

Bucureşti:

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.

Al-George, Sergiu. Are Pā􀊔ini’s sūtras descriptive or prescriptive sentences? În: Annals of the

Bhandarkar Oriental Research Institute. Diamond Jubilee Volume. Poona: BORI, 1977–1978,
p. 27–36.

Aklujkar, Ashok. On the Authorship of the Trikā􀊔􀊍ī – V􀊖tti. În: Bhart􀊖hari Philosopher and

Grammarian. Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 45–57.

Bercea, Radu. Cele mai vechi Upanisade. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1993.

Biardeau, Madeleine. Théorie de la connaissance et philosophie de la parole dans le brahmanisme

classique, Paris: Université de Paris, 1964.

Bhate, Saroja. Bhaṛthari on Language and Reality. În: Bhart􀊖hari Philosopher and Grammarian.

Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 67–73.

Bhate, Saroja. Pā􀊔ini. New Delhi: Sahitya Akademi, 2002.

Bhattacarya, Bishnupada. Bhart􀊖hari’s Vākyapadīya

1. Al-George, Sergiu. Limbă şi gândire în cultura indiană: Introducere în semiologia indiană.

Bucureşti:
2. Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, 1976.
3. Al-George, Sergiu. Are Pā􀊔ini’s sūtras descriptive or prescriptive sentences? În: Annals of
the
4. Bhandarkar Oriental Research Institute. Diamond Jubilee Volume. Poona: BORI, 1977–
1978,
5. p. 27–36.

Aklujkar, Ashok. On the Authorship of the Trikā􀊔􀊍ī – V􀊖tti. În: Bhart􀊖hari Philosopher and el
care cere
iertare pentru
greşeala sa
este ca şi
nevinovat.
(arab)
Există o
sancţiune
pentru bine şi
pentru rău,
dacă întârzie
să apară,
înseamnă că
nu a sositîncă
ora.
(armean)
Se iartă totul
celui care nu-şi
iartă nimic.
(chinez)
Cine a săvârşit
numai bine în
cursul vieţii
cugetă la
moarte fără
nici o teamă.
(egiptean)
O conştiinţă
încărcată este
un duşman
permanent.
(indian)
 Niciodată nu
mai poţi aduna
orezul
împrăştiat,
până la ultimul
bob.
(indochina)
Poţi să-ţi speli
haina dar nu
şi conştiinţa.
(persan)
Căinţa este
primăvara
virtuţilor.Rem
uşcare lăsată
de faptele de
ruşine este
mântuirea
vieţii. – 
remuşcarea
poate
constituiîn
anumite
momente o
forţă de
orientare a
vieţii morale.
(Democrit)
O conştiinţă
împăcată 
6.
7. Grammarian. Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 45–57.
8. Bercea, Radu. Cele mai vechi Upanisade. Bucureşti: Editura Ştiinţifică, 1993.
9. Biardeau, Madeleine. Théorie de la connaissance et philosophie de la parole dans le
brahmanisme
10. classique, Paris: Université de Paris, 1964.
11. Bhate, Saroja. Bhaṛthari on Language and Reality. În: Bhart􀊖hari Philosopher and
Grammarian.
12. Delhi: Motilal Banarsidass, 1994, pp. 67–73.
13. Bhate, Saroja. Pā􀊔ini. New Delhi: Sahitya Akademi, 2002.
14. Bhattacarya, Bishnupada. Bhart􀊖hari’s Vākyapadīya