Școala Gimnazială Bahna

Profesor: Smochină Mădălina Roxana

Obiectul: Limba şi Literatura Română
Clasa: a VII-a
Subiectul: Doina populară - figuri de stil, imagini artistice şi stări ale eului poetic. Timpul şi
spaţiul doinei
Tipul lecţiei: lecţie de receptare a unei opere lirice
Timpul: 50 de minute

Competenţe generale:
1. Receptarea mesajului oral în diferite situații de comunicare.
2. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de
comunicare monologată și dialogată.
3. Receptarea mesajului scris, din texte literare și nonliterare, în scopuri diverse.
4. Utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise în diferite
contexte de realizare cu scopuri diverse.

Competenţe specifice:
 Explicarea funcţionării sistemului fonetic, lexical, gramatical al limbii române.
 Valorificarea mijloacelor expresive ale limbii române literare, în diferite situaţii de
comunicare orală şi scrisă.

Obiective operaţionale: La sfîrşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

O1 – să identifice procedeele de expresivitate artistică în poezie;
O2 – să sesizeze prezenţa eului liric şi a mărcilor acestuia în doină;
O3 – să comenteze valoarea expresivă a procedeelor artistice în text;
O4 – să determine sentimentele dominante ale eului poetic ;
O5 – să preţuiască tezaurul de sensibilitate artistică a creaţiei populare;
O6 – să se exprime nuanţat, potrivit diferitelor situaţii.
Strategii didactice:

Metode şi procedee – spargerea gheţii, brainstorming, corespondenţe, suport teoretic, citatul,

metoda ciorchinelui.

Instrumentar didactic: portofoliile elevilor, fişe de lucru, scheme, citate, volume de poezii
populare, DEX, Dan Puric – despre Omul Frumos.

Forme de organizare: activitate frontală, individuală, perechi, grup

Forme de evaluare: orală şi scrisă – aprecierea răspunsurilor, observaţia sistematică, aprecierea
verbală.
Material bibliografic:
 Anca Șerban, Sergiu Șerban, Manual Limba română, ed.ALL, Bucureşti, 2005.
 Constantin Parfene, „Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală”, Ed. Polirom,
1999.
 Secvențele Strategii didactice
lecţiei Activități de învățare Forme de Metode și Materiale Evaluare
Timp organizare procedee didactice
 Salutul cu elevii.
Moment  Verificarea temei
organizatoric  Pregătirea materialului didactic; Frontal Conversația Catalog
1’  Este asigurat climatul necesar unei bune
desfăşurări a lecţiei;
Propune elevilor cîte un obiect pe care ei
l-au adus şi care consideră că reprezintă/are tangenţe
cu doina.
-Vom rezolva un rebus. Arătaţi ce cuvânt, ce noţiune
nouă veţi obţine pe verticala A-B.
1. Sentiment specific românesc.
2. Paronimul cuvântului oral.
Frontal
Captarea 3. Cămaşă femeiască tradiţională românească.
4. Sinonimul cuvântului inocent. Spargerea gheții
atenției Materiale/imagini Observare
5. Cărare prin parc. Descoperire
5’ aduse de elevi sistematică
Conversaţie

În perechi
 Anunţă subiectul lecţiei.
Doina populară - figuri de stil, imagini artistice şi
Frontal
stări ale eului poetic.
Notează pe tablă titlul lecției
Brainstorming
Anunţarea Anunțarea obiectivelor Observare Fișe
Discuții Tablă Apreciere
temei şi a
Caietele elevilor verbală
obiectivelor Propune citatul:
4’ Creaţiile populare constituie „comori nepreţuite de
simţiri duioase, de datini strămoşeşti, de fapte
Frontal
istorice, de frumuseţi poetice originale.” Conversație
(V. Alecsandri) euristică Tablă
Individual
 Ce vrea autorul să ne transmită prin
intermediul acestui citat?
 Prezentarea subiectului pe nişte desene:
Descriere Observare
D O I N A Frontal
sistematică
Definire
O pădure

Frunze

Ţărani

Lacrimă
O mioară

Exerciţiu
Exemplu
Acrostih

Dirijarea
învăţării şi
- Toate desenele au în comun însăşi
realizarea specificul doinei, zonele de la sat,
feed-back-ului natura de la sat, ţăranul şi Exerciţiu
37’ îndelitnicirile lui.
- Elevii descoperind acest cuvînt,
afirmă că doina s-a născut la sat. Asaltul de idei.
Pentru a stabili spaţiul doinei profesorul le spune
elevilor - După Lucian Blaga, spaţiul doinei este
unul mioritic, ondulat, de dealuri şi de văi, înalt,
infinit, tot mai departe şi mai departe, iarăşi şi Conversaţia
iarăşi… Doina este spaţiul unui suflet care vrea să Exemplu
treacă dealul sorţii şi care, mereu, va mai avea de
trecut un deal…

Pentru a accentua timpul doinei - ideea de

perenitate şi a stărilor transmise, se va citi un
fragment din Dan Puric.
„ Mi-a zis maestrul meu Dem Rădulescu:
- Gică, tu ştii din ce e făcută doina?
Zic:
- Din suferinţă, domnule profesor!
- Da, băi Gică,(aşa ne zicea la toţi: Gică), dar e din
suferinţă continuă.
- Adică, cum, domnule profesor!
- E, ia pune tu mîna pe masă, eu îţi dau cu ciocanul;
tu faci: au, au!
Şi cînd îţi mai trece, îţi mai dau: au, au, au!
Şi cînd să te refaci, îţi mai dau: au, au, au, au!
Băi, e suferinţă fără pauză: au, au, au şi of, of, of! Metoda
Remarcabil! Niciun antropolog n-a găsit explicaţia ciorchinelui
asta: doina este suferinţă fără pauză.” Conversația Aprecierea
euristică
verbală
Profesorul spune elevilor să alcătuiască împreună
acrostihul cuvântului DOINĂ: Explicația

 Acrostihul cuvîntului doină. Pe grupe

D- duioşie, doliu;
O – om, oftare;
I – inima, interior cosmic, iubire;
N – năzuinţă, nelinişte;
A – ardoare, avînt, alint;
 Formăm cu elevii o definiţie proprie a
cuvîntului doină.

 Alcătuim enunţuri orale cu ajutorul cuvîntului

doină.

 Caracteristica cuvîntului doină.

Din viaţa Problemele Emoţii şi
oamenilor vieţii sentimente Conversația
Bocete, Teamă de
lacrimi, Doină zeităţi
intepretări
Natura în Omul în Dimensiuni Metoda
centrul singurătate existenţiale ciorchinelui
atenţiei

 Analiza textului.
Oferă fişa: Poiana Doinei (Anexa 1) Pe grupe de Observare
De extras din text: câte patru – sistematică
- personificările Cinci
- epitetele
- enumeraţiile
- repetiţiile

Elevii vor completa spaţiul:

- soarele personificărilor
- lacul epitetelor
- cărarea repetiţiilor
- copacul enumeraţiilor Explicați
Conversația
 Soarele personificărilor:
„ Codrule, codruțule,
Bunule, drăguțule,
Ian desfă-ți cărările”

Cărarea epitetelor:
„ Codrule, codruțule,
Bunule, drăguțule,”
„Dorul mândrei arzător!

Norul repetiţiilor:
„Plouă, Ploua..”

Copacul enumeraţiilor:
„Bunule, drăguțule,”
Pe grupe Apreciere
După ce au extras figurile de stil din text profesorul
verbală
propune elevilor să identifice imaginile artistice
create de figurile de stil.

Ce imagini predomină?
Vor folosi: Explicați
Roz – pentru imagini vizuale
Verde – pentru imagini auditive Conversația
Liderul echipei va lipi pe flipchart bilețele Individual euristică

După realizarea sarcinii, elevii observă preponderenţa

imaginilor auditive. Conchid:
- se remarcă sincretismul doinei, îmbinarea mai
multor arte, doina se cîntă.
Procedeele artistice sugerează stări ale eului poetic.
Care sunt mărcile eului liric? (-ți, mă face)
Frontal
Elevii vor da exemple de stări transmise de eul
 poetic - mângâiere, alinare, tristeţe, bucurie, fericire,
afecţiune, vrajă, încîntare, vitalitate, pasiune,
sensibilitate, optimism, dor, simte adînc viaţa naturii,
tărie, încredere în viaţă, bărbăţie, însetat de frumos,
comuniune cu natura, veşnicie, speranţă, uimire,
unicitate.

Se notează elevii după apreciere. Apreciere

Asigurarea  De memorat poezia; verbală
 De învăţat definiţiile propuse de manual.
transferului Notare în
Frontal Conversația
3’ catalog a
elevilor care
s-au remarcat
 5. Cărare prin parc.

Anexa2 - Rebus

A
Fragment din Dan Puric:
1
„ Mi-a zis maestrul meu Dem Rădulescu:
- Gică, tu ştii din ce e făcută doina?
2 Zic:
- Din suferinţă, domnule profesor!
- Da, băi Gică,(aşa ne zicea la toţi: Gică), dar e din suferinţă
continuă.
- Adică, cum, domnule profesor!
3 - E, ia pune tu mîna pe masă, eu îţi dau cu ciocanul; tu faci: au, au!
Şi cînd îţi mai trece, îţi mai dau: au, au, au!
Şi cînd să te refaci, îţi mai dau: au, au, au, au!
4 Băi, e suferinţă fără pauză: au, au, au şi of, of, of!
Remarcabil! Niciun antropolog n-a găsit explicaţia asta: doina este
suferinţă fără pauză.”
5

1. Sentiment specific românesc.

2. Paronimul cuvântului oral.
3. Cămaşă femeiască tradiţională românească.
4. Sinonimul cuvântului inocent.