Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
” de Mihai Eminescu
COMPETENŢE SPECIFICE:
A: COGNITIVE – FORMATIVE
La sfârşitul lecţiei / lecţiilor, elevii trebuie să fie capabili:
O1: să identifice, în poezie , elementele care definesc genul liric şi să le argumenteze;
O2: să interpreteze semnificaţia contextuală a unor cuvinte, îmbinări de cuvinte şi a unor cuvinte – cheie din poezie;
O3: să sesizeze corespondenţa dintre titlul operei lirice şi conţinutul textului.
O4: să-şi completeze cunoştinţele cu noi date şi repere despre universul inegalabil al creaţiei eminesciene;
O5: să analizeze o secvenţă lirică, prin raportare la particularităţile acesteia;
O6: să evidenţieze figurile de stil şi să precizeze rolul acestora în comunicarea sentimentelor eului liric;
B. AFECTIVE, ATITUDINALE:
STRATEGII DIDACTICE:
METODE ŞI PROCEDEE (active şi alternative): spargerea gheţii, lectura expresivă, conversaţia euristică şi catihetică, învăţarea prin
descoperire, brainstorming-ul, mozaicul, gândiţi / lucraţi în perechi / comunicaţi, activitatea pe grupe, ciorchinele.
MIJLOACE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: portofoliile elevilor, tabla ,fişe de lucru, scheme, texte literare, , audiţie „O, rămâi...”, manualul,
laptopul,video-proiectorul.
FORME DE ORGANIZARE: Activitate frontală alternantă cu activitatea independentă individuală / în grup / perechi.
FORME DE EVALUARE : orală şi scrisă (aprecierea răspunsurilor, observaţia sistematică, aprecierea verbală, testul formativ)
BIBLIOGRAFIE:
1) Banaduc, Ioana, Ghid de practică pedagogică la limba şi literatura română, Timişoara, Editura Mirton, 2006;
2) Eminescu, Mihai, Poezii , Vol. 1, Ediţie de Petru Creţia, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1978;
3) Goia, Vistian, Didactica limbii şi literaturii române: pentru gimnaziu şi liceu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2009;
4) Pamfil, Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu. Structuri didactice deschise, Piteşti, Editura Paralela 45, 2008;
5) Pompiliu, Cornelia, Textul liric în gimnaziu, în „Convorbiri didactice”, anul XV, nr. 46, 2004;
6) Cerghit, Ioan, Metode de învăţământ, Ed. Polirom, Iaşi, 2006.
O, rămâi
de Mihai Eminescu
4. Evocarea
5’ Frontal
c) personificarea;
d)Cu afecţiune, îl
c)Prezintă figura de stil prin care este evocată pădurea şi asigură de faptul că-l
cum i se adresează poetului? iubeşte şi-i înţelege Munca în
d)Care sunt mijloacele artistice prin care este sugerată toate dorurile şi echipă
afecţiunea pădurii pentru poet? speranţele; repetiţia
În strofa a II-a, care o continuă de fapt pe prima, „O, rămâi…”, Observarea
pădurea îi oferă poetului dragoste şi înţelegere, pentru superlativul „atât de atentă a
că-i cunoaşte sufletul curat şi firea visătoare. mult”, inversiunea activităţii
„ale tale doruri toate” elevilor
, adverbul restrictiv
„numai” – subliniază
dorinţa de a-l păstra
în mijlocul ei, cu
dragoste şi
înţelegere;
Munca în
Strofa a III-a aduce în prim – plan imaginea pădurii – echipă
mame care îl introduce într-o lume fascinantă, plină de
viaţă, de mişcare, de adevăr.
d)sentimente de Munca în
nostalgie, tristeţe echipă
Grupa 5
Observarea
Decorul de basm este completat cu alte elemente, care, de atentă a
data aceasta, aparţin universului cosmic. activităţii
Sarcini de lucru: elevilor
a)Care ar fi elementul cosmic, simbol eminescian, care
aduce un spor de frumuseţe şi de taină peisajului descris?
a) - elementele
decorului terestru
sunt completate cu
unele cosmice: luna
reflectată pe
suprafaţa apei Munca în
(metaforă „văpaia de echipă
pe lacuri” –
comuniunea omului
cu cosmosul, a
b) Spre sfârşitul strofei, vraja de care este cuprins poetul terestrului cu
începe să se destrame. Comentaţi ultimele două versuri. cosmosul. Observarea
atentă a
b) versurile risipesc activităţii
încântarea şi fericirea elevilor
poetului;
sentimentele umbrite
de trecerea nemiloasă
a timpului: omul se
c)Prezintă concluzia la care ajunge poetul? trece, pe când natura
rămâne veşnică