PROIECT DIDACTIC

ŞCOALA GIMNAZIALĂ ,,ALEXANDRU ALDEA VOIEVOD,, ALEXENI

CLASA: a VII-a
DATA: 29.11.2019
PROFESOR: Barascu Zamfirica
OBIECTUL: Limba şi literatura româ nă
UNITATEA DE INVATARE: Peste mări si ţări
ARIA CURRICULARĂ: Limbă şi comunicare
SUBIECTUL LECŢIEI: Verbul- actualizare
TIPUL LECŢIEI: predare- învă ţare

SCOPUL LECŢIEI: - consolidarea şi sistematizarea unui sistem de cunoştinţe, priceperi

şi deprinderi referitoare la verb;

-dezvoltarea flexibilită ţii gâ ndirii prin aplicarea cunoştinţelor de gramatică în contexte

noi.

DURATA: 50’

COMPETENŢE GENERALE, SOCIALE ŞI CIVICE:

1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare, prin receptarea

şi producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă , adecvată şi eficientă a limbii în procesul comunică rii orale și scrise
5. Exprimarea identită ții lingvistice și culturale proprii în context național și
international

COMPETENŢE SPECIFICE:

4.1. Utilizarea structurilor sintactice şi morfologice de bază ale limbii româ ne standard
pentru înţelegerea şi exprimarea corectă şi precisă a intenţiilor comunicative

4.2. Aplicarea conştientă a achiziţiilor lexicale şi semantice de bază , din limba româ nă
standard, pentru exprimarea corectă a intenţiei communicative

4.4. Respectarea normelor ortografice şi ortoepice în utilizarea structurilor fonetice,

lexicale şi sintactico-morfologice în interacțiunea verbală

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

La sfâ rşitul activită ţii, elevii vor fi capabili:

O1: să definească verbul;

O2: să recunoască verbele predicative si nepredicative din textele date;

O3: să precizeze valoarea morfologica a verbelor (predicativă , copulativă , auxiliară ) ;

O4: să utilizeze acelasi verb cu valori morfologice diferite;

1
O5: să identifice modul, timpul, persoana si numarul verbelor discutate;

Material didactic: planşă cu text lacunar-anexa 1, fişa de lucru in perechi -anexa 2 .

STRATEGIA DIDACTICĂ:

a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, mijloace şi metode,

precum: conversaţia euristica, analiza, problematizarea, exerciţiul, explicaţia,
descoperirea, exerciţiu de dezgheţ.

b) Mijloace de învăţământ: caietele elevilor, fişe de lucru, tabla, caietul de lucru.

c) Forme de evaluare: observarea sistematică a activită ţii elevilor, aprecieri orale,

conversatia examinatorie.

d) Forme de organizare: frontală , individuală , în perechi.

Bibliografie:

1. Costache, Adrian, Costache Georgeta, „Limba română, O

gramatică sintetică pentru învăţământul preuniversitar”, Editura ART, 2011.
2. Trofin, Eliza-Mara (coord.), Ardelean Luminiţa, Enescu,
Ioana, Gurtavenco, Mariana, Ioani, Liviu, Sasu, Adina Elena, „Gramatică, Fişe de lucru
(itemi de evaluare)” Clasa a VI-a, Piteşti, Editura Paralela 45, 2010.
3. WWW.didactic.ro
4. Catalina Popa, OnoricaTofan, Aurelia Stancu, Mihaela Bhrim,
Elena Corcacel, Mirela Dragomir, Manual de Limba si literatura romanapentru clasa a
VII-a, Editura Intuitext, 2019.
5. Programa școlară pentru disciplina Limba și literatura
româ nă pentru clasele a V-a – a VIII-a., Bucuresti ,2017

2
 SCENARIUL DIDACTIC
Etapele Ob. Activitatea profesorului Activitatea Metode şi Material
lecţiei Op. elevilor procedee didactic Evaluare

1.Moment or- Pregă tirea materialelor necesare lecţiei,

ganizatoric notarea absenţelor.
Conversaţia
1’ Se verifică tema calitativ si cantitativ.
Elevii citesc tema.

2.Captarea şi Exerciţiu de dezgheţ: Se realizează cu ajutorul

Conversaţia Planşă /fişă cu Frontal
orientarea unui text lacunar din care lipsesc verbele.
text lacunar
atenţiei O1 Elevii ascultă .
Cum este acest text? De ce nu are înţeles?
10’ ... nu are înţeles.
Se rescrie textul la tablă /pe coala împreună cu
elevii (v.anexa 1) ... lipsesc verbele.
Deci, fă ră verbe comunicarea nu are înţeles, Explicaţia
ceea ce înseamnă că verbele au un rol extrem
de important în propoziţie ( mai ales în relaţiile
(sintactice) dintre participanţii la
acţiune/eveniment ).

3.Anunţarea conversatia Frontal

temei şi a Azi vom actualiza cunostintele despre verb, si
obiectivelor O1 anume: vom da definitia verbului, vom vorbi Se scrie titlul la
operaţionale despre verbele predicative si nepredicative,

3
2‘ despre verbele copulative din limba romana. tablă .

4.Dirijarea O1 Pe tabla se scriu trei propozitii. Elevii sunt Analiza-

solicitati sa identifice verbele si apoi sa spuna sinteza
Invatarii ... partea de Frontală
ce exprima fiecare. In urma acestor exercitii,
vorbire care arată
28’ elevii vor da definitia verbului.
starea, acţiunea,
Maria citeste. Radu sta pe banca. Ei sunt baietii existenţa. Caietele
mei. Conversatia elevilor
O2
euristica
Profesorul ii intreaba pe elevi ce fel de verbe
sunt scrise in urmatoarele exemple. Cu ajutorul Exerciţiul
acestuia, elevii vor constata ca verbele pot fi Elevii raspund la
predicative si nepredicative. intrebari si scriu
în caiete
Sunt bucuros ca am reusit sa îngrijim copacii
rezolvarea.
din parc. Mai sunt totusi cateva locuri unde as
fi putut să fiu util. Voi merge sa sădesc si
O1 altceva. Individuală
Problematizar
O2 ea Frontală
Voi deveni un om mai bun.
O3 Maria pare o fata dră gută si prietenoasă , a zis
vâ nză toarea.

Profesorul le cere elevilor sa precizeze care Elevii identifica Caietele

Frontală
dintre verbele nepredicative identificate sunt verbele auxiliare elevilor
O2 auxiliare si să mentioneze ce mod si ce timp cu ajutorul că rora
s-au format

4
 formează acestea. modurile
respective,
O3 Elevii trebuie sa numeasca verbul care face
precizâ ndu-le.
legatura intre substantivele Maria si o fata.
Elevii identifica
Profesorul le explica elevilor ca verbul pare
verbul copulativ. Analiza
face legatura intre subiect si numele
predicativ. In acest caz, verbul este copulativ Elevii îşi notează Frontal
si, împreuna cu numele predicativ, formeaza în caiete.
O3 predicatul nominal.

Astfel, profesorul, dupa raspunsurile elevilor, Conversatia

clasifica verbele in:

-predicative- câ nd formează singure

predicat verbal: Copiii au multe lectii.
Frontala
-nepredicative, cand nu formeaza
O2 singure predicat. Acestea sunt:

-copulative-cand, impreuna cu Tabla

numele predicativ, formeaza
predicatul nominal: Ei sunt pasionati Individuala
de fortbal.

Verbul copuativ face legă tura între Caietele

subiect si numele predicativ si nu elevilor
are inţeles de sine stă tă tor.

- Auxiliare-câ nd ajuta la formarea Exerciţiul

modurilor si timpurilor verbale

5
 compuse. Verbele auxiliare Descoperirea Frontal
sunt:a fi, a avea, a vrea

Apoi, elevii trebuie sa identifice verbele

copulative din replicile date si sa mentioneze
O3 numele predicativ impreuna cu care formeaza Toţi elevii vor Descoperirea
un predicat nominal, precizand si partea de ră spunde cerintei.
vorbire prin care este exprimat de fiecare data Conversatia
numele predicativ.
Tabla
Sunt trecute pe tabla modurile si timpurile Elevii scriu in
verbale formate cu ajutorul verbelor auxiliare. caiete.
O4 Analiza Individual
Elevii sunt solicitati sa conjuge un verb, apoi
O5 vor constata ca acesta este o parte de vorbire Exercitiul
Conjuga un verb
flexibila, adica isi schimba forma dupa mod,
in caiete.
timp, persoana si numar.

Sunt trecute pe tabla câ teva exemple cu

ajutorul că rora elevii vor consta că acelasi Raspund la
verb, in functie de context, poate avea mai intrebari si scriu
multe valori morfologice. in caiete.

Copulativ-Maria este frumoasa. Conversaţia

Predicativ-Copilul este acasa. Elevii isi noteaza Explicatia Frontal

noile noţiuni.
Auxiliar-As fi vrut sa citesc si acest roman. Tabla

Impersonal-E frig.

6
 Profesorul face o clasificare a verbelor in
functie de valoarea morfologica a acestora,
urmand ca mai apoi sa le explice diferenta
dintre aceste valori si sa dea exemple clare, Frontal
câ nd sunt copulative si câ nd sunt predicative.

A fi, a deveni, a ajunge, a se face, a iesi, a

6 .Asigurarea ramane, a parea, a insemna. Conversatia
retenţiei şi a
Elevii vor primi o fisa de lucru pe care o vor Elevii parcurg
transferului
rezolva in perechi.(ANEXA2) fisele de lucru cu
Exercitiul În perechi
10’ atentie, fiecare
Se verifica corectitudinea rezolvarii exercitiilor colaborâ nd cu
de pe fisa de lucru. perechea sa.
Fisa de lucru
După expirarea
timpului stabilit,
fiecare pereche
prezintă oral ceea
ce a lucrat. Conversatia

Explicatia Frontal
7.Tema Tema pentru acasă : ex. 2,3,4 de la pg.74 din
pentru acasă manual.
1’ Elevii işi notează
tema pentru
acasă .

7
Anexa 1
Fişă cu text lacunar

“Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pă mâ ntului, căprioara jos lâ ngă iedul ei. Acesta şi- capul cu botul mic, catifelat
şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, dezmierdat. Că prioara îl , şi limba ei subţire uşor blana moale,
mă tă soasă a iedului. ” ( „Caprioara”, de Emil Garleanu )

Rezolvare:

“ Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pă mâ ntului, că prioara stă jos lâ ngă iedul ei. Acesta şi-a întins capul cu botul
mic, catifelat şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, se lasă dezmierdat. Că prioara îl linge, şi limba ei subţire
culcă uşor blana moale, mă tă soasă a iedului .” ( „Caprioara”, de Emil Garleanu )

8
Anexa 1
Fişă cu text lacunar

“Pe muşchiul gros, cald ca o blană a pă mâ ntului, căprioara jos lâ ngă iedul ei. Acesta şi- capul cu botul mic, catifelat
şi umed, pe spatele mamei lui şi, cu ochii închişi, dezmierdat. Că prioara îl , şi limba ei subţire uşor blana moale,
mă tă soasă a iedului. ” ( „Caprioara”, de Emil Garleanu )

9
ANEXA 2

VERBE PREDICATIVE VS. NEPREDICATIVE

Fişă de lucru în perechi

Precizează valoarea morfologică a cuvintelor subliniate (verbe predicative sau nepredicative – auxiliare ori copulative):

OBS. Găseşte un sinonim sau sensul verbelor predicative şi notează-l în paranteză.

1. Pă rinţii vor fi acasă .

2. Pă rinţii vor fi înţelegă tori.
3. Pă rinţii ar fi înţeles dacă le-aş fi explicat.

4. Eu am o carte interesantă .
5. Eu am cumpă rat o carte interesantă .

6. Ei vor să câ ştige meciul.

7. Ei vor câ ştiga meciul.

8. Tată l meu este nervos.

9. Tată l meu este acasă .

10. Ea a devenit doctoriţă .

11. În universul nostru totul devine.

12. El a ajuns la serviciu.

10
13. Fratele meu a ajuns director de firmă .

14. Câ nd m-a vă zut, s-a făcut palid.

15. Casa aceasta s-a făcut anul trecut.

16. Lozurile au ieşit câ ştigă toare.

17. Fetele au ieşit pe uşa gră dinii.

18. Copila părea bolnavă .

19. Se părea că va ploua.

20. Vecinul meu rămăsese tâ nă r.

21. Vecinul meu rămăsese acasă .

22. A picta înseamnă a crea ceva nou.

23. El şi-a însemnat tema în caiet.

11
 VERBELE COPULATIVE
Fisa de portofoliu
VERB COPULATIV VERB PREDICATIV
-câ nd are sensul de a se afla, a se găsi, a
Predicat nominal exista.
A FI Maria este frumoasă. El este afară . (se află )
| | Haina este trei lei. (a costa)
v copulativ + |
nume predicativ

A DEVENI- Ea a devenit mai silitoare.

este doar
copulativ
A SE FACE -are sensul de a deveni - câ nd are sensul de a se pregăti, a se
12
 El se face doctor construi, a se prepara...
| | El a făcut o pră jitură
Vb cop nume Ei au făcut un garaj nou.
predicativ
A IEȘ I -câ nd are sensul de a -câ nd are sensul de a pleca, a rezulta, a
deveni prepara.
După facultate a ieșit Ana a ieșit în oraș
medic. Din struguri a ieșit mult vin
| |
Vb cop. Nume
predicativ
A AJUNGE -câ nd are sensul de a -câ nd are sensul de a sosi
deveni Tata a ajuns acasă .
El a ajuns mare cercetă tor.
A ÎNSEMNA Aventura aceasta a -câ nd are sensul de a nota, a pune semn
însemnat ceva pentru A însemnat ceva pe pagină .
mine. Pă durarul înseamnă copacii
Viața înseamnă bucurie,
dar și suferință
A RĂ MÂ NE -câ nd are sensul de a sta/înnopta
El a rămas repetent El a rămas la cabană
13
 A rămas neschimbată /
singur

A PĂ REA -câ nd arată aparența - câ nd are valoare impersonală ( fă ră

-câ nd are persoană persoană )
Ion părea supă rat Se pare că nu va veni.
Pare că plouă .

14