MIDAS

Nec satis hoc Baccho est, ipsos quoque deserit agros               85

Nu-I este de ajuns aceasta lui Bacchus, își părăsește chiar ogoarele

cumque choro meliore sui vineta Timoli

Caci dorește mai degrabă să-și vadă Timolul cu vii

Pactolonque petit, quamvis non aureus illo

Si Pactolul, care încă nu era de aur

tempore nec caris erat invidiosus harenis.

Și nici nu era invidiat pentru nisipurile plăcute.

hunc adsueta cohors, satyri bacchaeque, frequentant,

îl urmează alaiul, satiri și bacante

at Silenus abest: titubantem annisque meroque               90

doar Silenus lipsește. P e acesta – pe Silenus -împovărat de ani și de vin
ruricolae cepere Phryges vinctumque coronis
l-au găsit niste țărani frigieni și încins/ legat cu cununi

ad regem duxere Midan, cui Thracius Orpheus

îl duc la regele Midas, căruia tracul orfeu

orgia tradiderat cum Cecropio Eumolpo.

Îi încredințase tainele ? cu Cecropius Eumolpys

qui simul agnovit socium comitemque sacrorum,

Midas – qui pe dată îl recunoaște pe tovarăș însoțitor al tainelor sacre.

hospitis adventu festum genialiter egit               95

și pentru sosirea oaspetelui a pregătit o sărbătoare

per bis quinque dies et iunctas ordine noctes,

de două ori câte cinci zile și tot atâtea nopți în ordine.

et iam stellarum sublime coegerat agmen

Când Lucifer a strâns ceata sublimă de stele

Lucifer undecimus, Lydos cum laetus in agros

A 11-a oară, regele a venit bucuros în ogoarele Lidiei

rex venit et iuveni Silenum reddit alumno.

Și l-a adus pe Silenus tânărului său elev

     Huic deus optandi gratum, sed inutile, fecit               100

Zeul bucuros de primirea / întoarcerea altore i-a făcut lui Midas

muneris arbitrium gaudens altore recepto.

propunerea de a alege o răsplată , un dar plăcut, dar zadarnic

ille male usurus donis ait 'effice, quicquid

căci acela se va folosi rău de aceste daruri

corpore contigero, fulvum vertatur in aurum.'

Fă ca orice voi atinge cu trupul să se prefacă în aur , a zis Midas..

adnuit optatis nocituraque munera solvit

Zeul-LIBER ….acceptă și îi oferă (cele dorite….)

Liber et indoluit, quod non meliora petisset.               105

Îndurerat că nu a cerut ceva mai bun/,mai potrivit

laetus abit gaudetque malo Berecyntius heros

multumit pleacă și se bucură eroul din Berecintius de acel rău
pollicitique fidem tangendo singula temptat
și încearcă credința darului promis atingând orice întâlnește
vixque sibi credens, non alta fronde virentem
și abia/cu greu crezând în sine/ în puterea sa, din coroana înaltă
ilice detraxit virgam: virga aurea facta est;
A rupt o creangă: creanga se face de aur.
tollit humo saxum: saxum quoque palluit auro;     
A ridicat o piatră de pe pământ: chiar și piatra ..de aur          110
contigit et glaebam: contactu glaeba potenti
Atinge și ….. la atingere sa puternică ……
A adunat cojile uscate de porumb: era o recoltă de aur.
El ținea un măr pe care îl culesese dintr-un copac: ai
crede că i l-au dat Hesperidele.
massa fit; arentis Cereris decerpsit aristas:
devine ……….;
aurea messis erat; demptum tenet arbore pomum:
devine de aur; apucă o poamă un măr -culeasă din copac
Hesperidas donasse putes; si postibus altis
Ai crede ca I l-au dat Hesperidele; dacă pe ușile înalte
admovit digitos, postes radiare videntur;               115
Își mișcă / își pune degetele/ usile par ca radiază
ille etiam liquidis palmas ubi laverat undis,
Chiar și acolo unde își spală mâinile în undele apei
unda fluens palmis Danaen eludere posset;
Apa curgând din palme putea să o însele pe Danae
vix spes ipse suas animo capit aurea fingens
Abia poate să cuprindă în suflet toate speranțele, gândindu-se că toate se prefac în
aur
Propria lui minte abia putea să-și țină așteptările,
visând la toate lucrurile de aur. În timp ce el se bucura,
slujitorii lui au pus o masă în fața lui, plină cu mâncare
gătită și pâinile nu au lipsit. Apoi, într-
omnia. gaudenti mensas posuere ministry
celui care se bucura slavii i-au așezat masa/ mesele
exstructas dapibus nec tostae frugis egentes:               120
plănă de bunătăți și nici
tum vero, sive ille sua Cerealia dextra
dar chiar atunci, de indată ce acela cu mana dreaptă darurile lui Ceres
munera contigerat, Cerealia dona rigebant,
atingea, darurile Cerei se întăreau
sive dapes avido convellere dente parabat,
de se pregătea să muște cu dinți lacomi
lammina fulva dapes admoto dente premebat;

mâncarea era acoperită cu o suprafață galbenă unde i se atingeau dinții.

miscuerat puris auctorem muneris undis:               125
amesteca cu apă
fusile per rictus aurum fluitare videres.
Ai vedea cum curge aur lichid/ topit
     Attonitus novitate mali divesque miserque
Ingrozit de acestă nouă nenorocire,de bogătii nefericit
effugere optat opes et quae modo voverat, odit.
Dorește să scape și urăște tot ce dorise.
copia nulla famem relevat; sitis arida guttur
Căci bogăți/belșugul nu putea să-i astâpere foamea. Setea cumplită
urit, et inviso meritus torquetur ab auro               130

ad caelumque manus et splendida bracchia tollens

radicand
'da veniam, Lenaee pater! peccavimus' inquit,
'sed miserere, precor, speciosoque eripe damno!'
mite deum numen: Bacchus peccasse fatentem
restituit pactique fide data munera solvit               135
'ne' ve 'male optato maneas circumlitus auro,
vade' ait 'ad magnis vicinum Sardibus amnem
perque iugum nitens labentibus obvius undis
carpe viam, donec venias ad fluminis ortus,
spumigeroque tuum fonti, qua plurimus exit,               140
subde caput corpusque simul, simul elue crimen.'
rex iussae succedit aquae: vis aurea tinxit
flumen et humano de corpore cessit in amnem;
nunc quoque iam veteris percepto semine venae
arva rigent auro madidis pallentia glaebis.               145