ANEXA A

Câteva comentarii asupra subgrupării

Graficele de control sunt utilizate pentru a răspunde la întrebările despre proces. Pentru a avea
un grafic folositor este important ca graficele să dea răspunsuri la exact la întrebări. Un grafic
X-barat răspunde la întrebarea “Este prezentă variaţia în media subgrupei mai mult decât ne
aşteptăm pe baza variaţiei din subgurpă?”. De aceea înţelegerea surselor de variaţie din şi
între subgrupe este de o importanţă majoră în înţelegerea graficului de control şi în variaţia
procesului. Multe din graficele de control ale variabilelor compară variaţia din subgrupe cu
variaţia dintre subgrupe, deci este important în interpretarea graficelor de control de a forma
subgrupe cu o înţelegere a posibilelor surse de variaţii care influenţează rezultatele
procesului. Se consideră următorul exemplu.: Un proces de producţie este format din patru
operaţii paralele. Este de presupus că variaţia în ieşirile procesului trebuie studiată cu grafice
de control, deci o decizie care trebuie luată este cum să colectăm datele pentru grafice. Există
o multitudine de posibile scheme de eşantionare care pot fi luate în considerare. Piesele pot fi
luate din fiecare flux pentru a forma un subgrup sau piese dintr-un singur flux pot fi incluse în
acelaşi subgrup sau subgrupele pot fi formate luând piese din fluxuri combinate de ieşire fără
să ne intereseze sursa lor. Exemplul numeric de mai jos furnizează un exemplu de rezultate
posibile care se pot obţine utilizând aceste trei metode.

Metode de colectare a datelor din ieşiri dintr-un proces de producţie în flux.

La fiecare oră 16 părţi de eşantion sunt colectate luând piesele din patru cicli consecutivi din
ffiecare flux.
Următoaele reprezintă un exemplu de date.
Ciclul Maşinii
Eşantion nr. A B C D
Flux 1 17 18 18 20
Flux2 12 15 12 12
Flux 3 9 10 9 12
Flux 5 10 11 12 12
Sunt trei surse de variaţie capturate în date. Variaţia de la ciclu la ciclu este capturată în
coloane diferite din matrice, variaţia de la flux la flux este capturată de liniile matricei şi
variaţia de la oră la oră este capturată de diferitele eşantioane de 16 piese.

-1-
Anexa A – Cometarii asupra subgrupării (continuare)

O schemă de subgrupare poate fi de a înscrie media şi intervalul fiecărei coloane a fiecărei

matrici. Utilizând această schemă de subgrupare, variaţia de la flux la flux va fi conţinută în
fiecare subgrup. Variaţia de la oră la oră şi de la ciclu la ciclu va contribui la diferenţele dintre
subgrupe. O altă posibilitate de schemă de subgrupare poate fi să înscriem media şi intervalul
a fiecărei linii din fiecare matrice de date. Cu această schemă de subgrupare, variaţia de la
ciclu la ciclu va fi conţinută în fiecare subgrup iar variaţia de la oră la oră şi de la flux la flux
va contribui la diferenţele dintre subgrupe.

-2-
Anexa A – Comentarii la subgrupare (continuare)

Graficul X-barat pentru date subgrupate în coloană (ciclu)

Metoda 2: Subgruparea în linie

A doua schemă de subgrupare produce 80 de subgrupe de mărime =4. Media cea mai mare
este 11.76 unităţi şi media intervalului este 2,84 unităţi. Limitele de control pentru graficul X-
barat sunt 13,83 şi 9,70 unităţi şi limita superioară de control pentru graficul intervaleloreste
6,46 uunităţi. Graficele de control pentru această schemăde grupare sunt prezentate mai jos.

Graficul intervalului pentru date subgrupate în linie (flux)

Graficul X-barat pentru date subgrupate în linie (flux)

Graficele de control pentru diferite scheme subgrupare sunt foarte diferite chiar dacă ne
gândim că ele sunt derivate din aceleaşi date. Graficul X-barat pentru date subgrupate în linie
arată o structură: Toate punctele corespunzătoare fluxului 3 sunt apreciabil mai sus decât
acele de la alte fluxuri. Primul grafic X-barat nu dezvăluie diferenţele dintre fluxuri deoarece
citirile din fiecare flux sunt mediate pentru a obţine valoarea fiecărui X-barat..
Grupând datele diferit, graficele pun diferite întrebări. Pentru primul set de grafice, variaţia de
la flux la flux este utilizată ca bază de comparaţie.

-3-
Anexa A – Comentarii la subgrupare (continuare)

Graficul R verifică să vadă dacă variaţia de la flux la flux este stabilă în timp şi graficul X-
barat compară variaţia ciclu la ciclu şi oră la oră cu variaţia flux la flux. Al doilea set de
grafice utilizează variaţia ciclu la ciclu ca bază de comparaţie. Graficul R verifică să vadă
dacă variaţia ciclu la ciclu este stabilă şi graficul X-barat compară variaţia de la flux la flux şi
variaţia de la oră la oră cu nivelul de bază al variaţiei stabilite de intervale – de exemplu,
variaţia ciclu la ciclu. Cât timp diferenţele de la flux la flux sunt aşa mari, limitele de control
în primul set de grafice sunt mult mai largi decât în al doilea set.
Cu a doua metodă de subgrupare datele pot fi utilizate pentru a crea din date patru seturi
separate de grafice de control, câte unul pentru fiecare flux.

Această comparaţie a graficelor arată că media în cel de-al treilea flux este mai mare decât
altele şi procesul individual este în afara controlului. Nivelul de bază al variaţiei folosit pentru
studiu rezultatelor din fiecare flux este variaţia ciclu la ciclu aşa cum se reflectă în interval.
Pentru fiecare flux efectele variaţiei oră la oră sunt arătate în graficele X-barat. Înscriind
graficele cu aceiaşi scară, nivelele şi variaţiile pentru fiecare flux pot fi comparate.

Metoda 3: A treia metodă de eşantionare ar fi să selectăm piesele dintr-o ieşire combinată din
toate patru fluxurile. Această metodă dă unele lămuriri asupra variaţiei care este transmisă
următorului proces, dar nu mai poate diferenţia care flux produce piesa. Piesele furnizate din
fluxurile combinate sunt amestecate, intervalele reflectă un amestec de variaţii de la ciclu la
ciclu şi de la flux la flux. Valorile X-barat conţin suplimentar, variaţia oră la oră. Dacă
contribuţia oră la oră în variaţie este suficient de mare, această contribuţie va fi văzută ca
puncte în afara controlului pe graficul X-barat.

-4-
Anexa A – Comentarii la subgrupare (continuare)

Graficul R verifică să vadă dacă variaţia flux la flux şi ciclu la ciclu este constantă în timp.
Graficul X-bar răspunde la întrebarea “Este variaţia în valorile lui X-barat ceea ce ne aşteptam
dacă variaţia ciclu la ciclu şi flux la flux au fost singurele tipuri de variaţie prezente în proces
sau sunt schimbări suplimentare oră la oră?”.

Ca o regulă generală, variaţia care este reprezentată în subgrupe trebuie să fie un tip variaţie
care se crede că este cel mai puţin semnificativ sau cel mai puţin interesant ca subiect pentru
studiul actual. În toate cazurile, o metodă de subgrupare trebuie utilizată care va permite
răspunsuri la întrebări despre efectele surselor potenţiale de variaţie.

-5-
 ANEXA B
Suprareglajul
Suprareglajul este practica de a trata fiecare deviaţie de la obiectiv ca şi când aceasta ar fi un
rezultat al acţiunii cauzelor speciale de variaţie în proces. Dacă un proces stabil este reglat pe
baza fiecăror măsurători făcute, atunci reglajul devine o sursă suplimentară de variaţie.
Exemplele următoare demonstrează acest concept. Primul grafic arată variaţia în rezultate fără
reglaj. Al doilea grafic arată variaţia rezultatelor când un reglaj a fost făcut procesului pentru
a compensa fiecare deviaţie de la obiectiv. Al treilea grafic arată variaţia rezultatelor când
reglajul este făcut pentru a compensa doar când ultimul rezultat a fost mai mult decât o unitate
din obiectiv. Acest al treilea caz este un exemplu de compensare pentru a rămâne într-un set
de specificaţii. Fiecare metodă de reglaj creşte variaţia în ieşiri; dacă variaţia fără reglaj este
stabilă (vezi Anexa H, Referinţa 4, Capitolul 11).

-6-
 Anexa C
Procedura de selecţie pentru utilizarea graficelor de control descrise în
manual.

-7-
 Anexa D
Relaţia între Cpm* şi alţi indici cu (USL-T) = (T-LSL)**

USL − LSL n ( x − T )2
*
Cpm = , unde σˆ Cpm = ∑ i ; T= specificaţia obiectiv, xi este dat de citirea eşantionului
6σˆ c pm i =1 n − 1
individual şi n=numărul total de citiri de eşantioane individuale.
**
L.J.Chan, S.W.Cheng şi F.A. Spiring, “O nouă măsură a capabilităţii procesului:Cpm” Jurnalul Tehnologiei de
Calitate, Vol.20, Nr.3, Iulie 1989. Retipărit din Jurnalul Tehnologiei de Calitate, O Publicaţie a Societăţii
Americane pentru Controlul Calităţii.

-8-
 ANEXA E
Tabel de constante şi formule pentru graficele de control
Graficele X şi R* Graficele X şi s*
Grafice Grafice
pentru pentru
Medii Grafice pentru Medii Grafice pentru
(X) Intervale (R) (X) Deviaţii Standard (s)
Divizori Divizori
Factori pentru Factori pentru
Mărimea
pentru Estimarea pentru Estimarea
subgrupei
Controlul Deviaţiei Factori pentru Controlul Deviaţiei Factori pentru
Limitelor standard Limitele de Control Limitelor standard Limitele de Control
n. A2 d2 D3 D4 A3 c4 B3 B4
2 1,880 1,128 - 3,267 2,659 0,7979 - 3,267
3 1,023 1,693 - 2,574 1,954 0,8862 - 2,568
4 0,729 2,059 - 2,282 1,628 0,9213 - 2,266
5 0,577 2,326 - 2,114 1,427 0,9400 - 2,089

6 0,483 2,534 - 2,004 1,287 0,9515 0,30 1,970

7 0,419 2,704 0,076 1,924 1,182 0,9594 0,118 1,882
8 0,373 2,847 0,136 1,864 1,099 0,9650 0,185 1,815
9 0,337 2,970 0,184 1,816 1,032 0,9693 0,239 1,761
10 0,308 3,078 0,223 1,777 0,975 0,9727 0,284 1,716

11 0,285 3,173 0,256 1,744 0,927 0,9754 0,321 1,679

12 0,266 3,258 0,283 1,717 0,886 0,9776 0,354 1,646
13 0,249 3,336 0,307 1,693 0,850 0,9794 0,382 1,618
14 0,235 3,407 0,328 1,672 0,817 0,9810 0,406 1,594
15 0,223 3,472 0,347 1,653 0,789 0,9823 0,428 1,572

16 0,212 3,532 0,363 1,637 0,763 0,9835 0,448 1,552

17 0,203 3,588 0,378 1,622 0,739 0,9845 0,466 1,534
18 0,194 3,640 0,391 1,608 0,718 0,9854 0,482 1,518
19 0,187 3,689 0,403 1,597 0,698 0,9862 0,497 1,503
20 0,180 3,735 0,415 1,585 0,680 0,9869 0,510 1,490

21 0,173 3,778 0,425 1,575 0,663 0,9876 0,523 1,477

22 0,167 3,819 0,434 1,566 0,647 0,9882 0,534 1,466
23 0,162 3,858 0,443 1557 0,633 0,9887 0,545 1,455
24 240,157 3,895 0,451 1,548 0,619 0,9892 0,555 1,445
25 0,158 3,931 0,459 1,541 0,606 0,9896 0,565 1,435

UCL X , LCL X = X ± A 2 R UCL X , LCL X = X ± A 3 s

UCL R = D 4 R UCL s = B 4 s
LCL R = D 3 R LCL s = B 3 s
σˆ = R / d 2 σˆ = s / c 4

Anexa E – Tabele de constante şi formule pentru grafice de control(continuare)

*
Din publicaţia ASTM STP-15D, Manual asupra Prezentării Analiyelor Datelor şi Graficelor de Control, 1976;
paginile 134-136. Drepturi de copyright ASTM, 1916 Race Street, Philadelphia, Pennsylvania 19103. Retipărit,
cu permisiune.
*
Din publicaţia ASTM STP-15D, Manual asupra Prezentării Analiyelor Datelor şi Graficelor de Control, 1976;
paginile 134-136. Drepturi de copyright ASTM, 1916 Race Street, Philadelphia, Pennsylvania 19103. Retipărit,
cu permisiune.

-9-
 Graficele medianei** Graficele pentru valori individuale*
Grafice Grafice
pentru pentru
Mediane Grafice pentru Medii Grafice pentru
~ (X)
(X) Intervale (R) Deviaţii Standard (s)
Divizori Divizori
Factori pentru Factori pentru
Mărimea
pentru Estimarea pentru Estimarea
subgrupei
Controlul Deviaţiei Factori pentru Controlul Deviaţiei Factori pentru
Limitelor standard Limitele de Control Limitelor standard Limitele de Control
n. A2
d2 D3 D4 E2 d2 D3 D4
2 1,880 1,128 - 3,267 2,660 1,128 - 3,267
3 1,187 1,693 - 2,574 1,772 1,693 - 2,574
4 0,796 2,059 - 2,282 1,457 2,059 - 2,282
5 0,691 2,326 - 2,114 1,290 2,326 - 2,114

6 0,548 2,534 - 2,004 1,184 2,534 - 2,004

7 0,508 2,704 0,076 1,924 1,109 2,704 0,076 1,924
8 0,433 2,847 0,136 1,864 1,054 2,847 0,136 1,864
9 0,412 2,970 0,184 1,816 1,010 2,970 0,184 1,816
10 0,362 3,078 0,223 1,777 0,975 3,078 0,223 1,777

~ ~
~ , LCL ~ = X ± A 2 R
UCL X UCL X , LCL X = X ± E 2 R
X
UCL R = D 4 R UCL R = D 4 R
LCL R = D 3 R LCL R = D 3 R
σˆ = R / d 2 σˆ = s / c 4

**
Factorii A 2 derivaţi din datele ASTM-STP-15D şi Eficienţa Tabelelor Conţinute în W.J.Dixon şi F.J.Massey,
Jr., Introducere în Alaiya Statistică, Ediţia a treia, 1969; pagina 488; McGraw-Hill Book Company, New York.
*
Din publicaţia ASTM STP-15D, Manual asupra Prezentării Analiyelor Datelor şi Graficelor de Control, 1976;
paginile 134-136. Drepturi de copyright ASTM, 1916 Race Street, Philadelphia, Pennsylvania 19103. Retipărit,
cu permisiune.

-10-
Anexa E – Tabele de constante şi formule pentru grafice de control(continuare)

Graficul p pentru proporţia de unităţi neconforme, din eşantioane cu mărimi nu neapărat

constante:
UCL p , LCL p = p ± 3 p(1 − p) / n
sau :
= p ± 3 p(1 − p) / n

Graficul np pentru numărul de unităţi neconforme, din eşantioane cu mărime constantă:

UCL np , LCL n p = np ± 3 np(1 − p)

Graficul c pentru numărul de neconformităţi, din eşantioane cu mărimi constante:

UCL c , LCL c = c ± 3 c

Graficul u pentru numărul de neconformităţi pe unitate, din eşantioane nu neapărat cu mărimi

egale:

UCLu , LCL u = u ± 3 u / n
sau:
u
=u±3
n

Memo: îndrumar pentru selectarea graficelor pentru atribute:

Unităţi Neconformităţi
neconforme
NUMĂR
(simplu, dar are nevoie de
mărimea eşantionului
np c
constantă)
PRPORŢIE
(Mai complex, dar reglabil la
o proporţie de înţeles şi poate P u
face faţă cu variaţia mărimii
eşantionului

-11-
 ANEXA F
DISTRIBUŢIA NORMALĂ STANDARD
Pz= proporţia de ieşirilor procesului peste o valoare particulară de interes (cum ar fi limitele
specificaţiei) care este z deviaţiastandard a unităţilor faţă de media procesului (pentru un
proces care set în control statistic şi este normal distribuit). De exemplu, dacă z=2.17,
Pz=.0150 sau 1,5%. În orice situaţie reală, această proporţie este doar aproximată.

-12-
 Anexa G
Glosar de termeni şi simboluri
Acestea sunt descrieri intuitive a termenilor folosiţi în acest manual. Pentru definiţii operaţionale şi matematice
vezi Referinţele din Anexa H

Termeni folosiţi în acest manual.

Metode statistice avansate Tehnici mai sofisticate de analiză şi control statistic al procesului
care include Metode Statistice de Bază; acestea pot include
tehnici grafice de control mai avansate, analize regresive,
proiectarea experimentelor, tehnici avansate de probleme-
rezolvări, etc.
Date atribut Date calitative care pot fi numărate pentru înregistrare şi analiză.
Exemplele include caracteristici cum ar fi prezenţa unei etichete
cerute, instalarea tuturor conectorilor ceruţi, absenţa erorilor
dintr-un raport de cheltuieli. Alte exemple sunt caracteristici care
sunt inerent măsurabile (de exemplu, pot fi tratate ca date
variabile), dar acolo unde rezultatele sunt înregistrate într-o
formă simplă da sau nu, cum ar fi acceptabilitatea unui diametru
de arbore când este verificat cu un calibru trece/nu trece, sau
prezenţa oricărei schimbări de engineering pe un desen. Datele
atribut sunt în general colectate sub forma unităţilor neconforme
sau neconformităţilor; ele sunt analizate cu graficele de control
p,np,np,c. (Vezi de asemenea Date variabile)
Medie (vezi de asemenea Mijloc) Suma valorilor împărţită la numărul lor (mărimea eşantionului);
desenată cu o bară deasupra simbolului valorilor care sunt
mediate: de exemplu X (X-bar)este media valorilor X într-o
subgrupă; X (X-dublu barat)este media mediilor subgrupelor;
~
X (X tildă –barat) este media medianelor subgrupei, R este
media intervalelor unui subgrup.
Cunoştinţă Înţelegerea personală a interrelaţiilor dintre calitate şi
productivitate, direcţionarea atenţiei la cerinţele pentru obligaţiile
managementului şi gândirea statistică de a obţine îmbunătăţirea
fără sfârşit.
Metode statistice de bază Aplicarea teoriei variaţiei prin utilizarea tehnicilor de bază
problemă-rezolvare şi controlul statistic al procesului; include
construirea graficelor de control şi interpretarea (atât pentru date
variabile şi atribut) şi analiza capabilităţii.
Distribuţie Binomială O distribuţie de probabilităţi discrete pentru date atribut care se
este aplicată unităţilor conforme şi neconforme şi care stau la
baza graficelor p şi np.
Diagrama cauză şi efect O unealtă simplă pentru un grup sau o simplă problemă-rezolvare
care utilizează o descriere grafică a elementelor diferitelor
procese pentru a analiza sursele potenţiale de variaţie a
procesului. Numită şi diagrama os de peşte (după cum apare) sau
diagrama Ishikawa (după numele celui care a dezvoltat-o)
Linie Centrală Linia de pe graficul de control care reprezintă valoarea medie a
punctelor înscrise pe grafic.
Caracteristică O trăsătură distinctă a procesului sau ieşirilor lui pe baza căreia
datele variabile sau atribut se pot colecta.
Cauză comună O sursă de variaţie care afectează toate valorile individuale ale
ieşirilor procesului care sunt studiate; în analiza graficului de
control ea apare ca parte a variaţiei aleatoare a procesului

-13-
Consecutiv Unităţi de ieşire produse în succesiune; o bază de selectare
eşantionului subgrupului.
Îmbunătăţire continuă a Calităţii Filozofia operaţională care face să utilizăm mai bine talentele în
şi Productivităţii interiorul firmei pentru a produce produse de calitate crescută
pentru clienţii noştri într-un mod crescător eficient care
protejează amortizarea investiţiilor în acţionarilor. Este o
strategie dinamică gândită pentru creşte forţa firmei în faţa
condiţiilor pieţei prezente şi viitoare. În contrast cu alte strategii
statice care acceptă (explicit sau implicit) unele nivele particulare
de ieşiri cu defecte ca inevitabile.
Control Vezi control statistic
Grafic de control O reprezentare grafică a caracteristicii sau procesului, care arată
valorile înscrise punctual a unor colecţii statistice din această
caracteristică, o linie centrală şi una sau două limite de control. El
minimizează net economic pierderile datorate erorilor de tip I şi
tip II. Are două utilizări de bază: ca judecată pentru a determina
dacă un proces a operat în control statistic şi de a ajuta în
menţinerea controlului statistic.
Limită de control O linie (sau linii) pe un grafic de control utilizată ca bază de
judecată a stabilităţii procesului. Variaţii peste o limită de control
este evidenţa că procesul este afectat de cauze speciale. Limitele
de control sunt calculate din datele procesului şi nu trebuie
confundate cu specificaţiile tehnice.
CUSUM O metodă statistică avansată care utilizează datele procesate
recent sau din prezent pentru a detecta mici până la moderate
schimbări în media procesului sau variabilitate. CUSUM vine de
la “Sumă cumulativă” a deviaţiilor de la ţintă şi pune în mod gal
accentul pe datele recente şi prezente.
Detectare O strategie orientată , depăşită care a încercat să identifice ieşiri
neacceptabile după ce ele au fost produse şi să le separe de
ieşirile bune (vezi de asemenea Prevenire)
Distribuţie Un mod de descriere a ieşirilor unui sistem stabil de variaţii, în
care valorile individuale nu sunt predictibile dar în care ieşirile ca
grup formează o structură care poate fi descrisă în termeni
localizării, dispersiei şi formei sale. Localizarea este exprimată în
mod comun de mijloc sau medie sau de mediană; dispersia este
exprimată în termenii deviaţiei standard sau intervalul
eşantionului; forma implică multe caracteristici cum ar fi simetria
sau ascuţimea dar acestea sunt adesea însumate utilizând un
singur nume de distribuţie comună cum ar fi normală, binomială
sau Poisson
Individual O singură unitate, sau o singură măsurare a unei caracteristici,
adesea notată cu simbolul X.
Localizare Un concept general pentru valori tipice cu tendinţa centrală de
distribuţie
Mijloc Media valorilor într-un grup de măsurători.
Mediană Valoarea de mijloc într-un grup de măsurători, când sunt aranjate
de la cel mai mic la cel mai mare; dacă numărul de valori este
par, prin convenţie media a două valori din mijloc se numeşte
mediană. Medianele subgrupei formează baza pentru un grafic
simplu de control pentru localizarea procesului. Mediana este
marcată cu o tildă (~) deasupra simbolului pentru valori
~
individuale: X este mediana pentru subgrup.

-14-
Interval de mişcare Diferenţa dintre cea mai mare şi cea mai mică valoare dintre două
sau mai multe eşantioane succesive de unde fiecare dată
punctuală adiţională este obţinută, intervalul asociat cu acest
punct este calculat prin adunarea unui punct nou şi ştergerea unui
punct vechi cronologic, deci fiecare interval calculat are cel puţin
un punct comun cu intervalul calculat anterior. Tipic, intervalul
de mişcare este utilizat în graficele de control pentru valori
individuale şi utilizează (puncte consecutive) intervale de
mişcare între două puncte mai tot timpul.
Unităţi neconforme Unităţi care nu sunt conforme cu specificaţia sau alt standard de
control; uneori sunt numite unităţi discrepante sau defecte.
Graficele de control p şi np sunt utilizate pentru analiza
sistemelor care produc unităţi neconforme.
Neconformitate O întâmplare specifică la o condiţie care nu este conformă cu o
specificaţie sau alt standard; uneori numită discrepanţă sau
defect. O unitate neconformă individuală poate avea
Distribuţie normală O formă de clopot, continuă şi simetrică pentru date variabile
care este baza graficelor de control pentru variabile. Când
măsurătorile au o distribuţie normală, în jur de 68,26% din toate
valorile individuale se aşează în plus minus o unitate de deviaţie
standard faţă de medie, în jur de 95,44% se aşează în plus minus
două unităţi de deviaţie standard faţă de medie în timp ce în jur
de 93.73% se aşează în plus minus trei unităţi de deviaţie
standard faţă de medie. Aceste procente sunt bazele pentru
limitele de control şi pentru analiza graficelor de control (cât timp
mediile subgrupei tind să fie normal distribuite chiar dacă ieşirile
sunt ca un întreg sau nu), şi pentru multe decizii de capabilitate
(cât timp ieşirile multor procese industriale urmează o distribuţie
normală).
Definiţie operaţională Un mijloc de comunicare clară a aşteptărilor calitative şi a
performanţei; constă în (1) un criteriu care trebuie aplicat unui
obiect sau unui grup, (2) un test al obiectului sau grupului, (3) o
decizie: da sau nu – obiectul sau grupul răspunde sau nu
criteriului.
Graficul Pareto O unealtă simplă pentru rezolvarea problemelor care implică
ordonarea tuturor zonelor cu potenţiale probleme sau surse de
variaţie conform contribuţiilor lor la costuri sau la variaţia totală.
Tipic, multe cauze sunt luate în seamă pentru cele mai multe
costuri (sau variaţii), deci eforturile pentru problemă-rezolvare
sunt mai bine puse ca priorităţi de concentrare pe “câteva cauze
“vitale, temporar ignorând “ pe cele triviale”.
Distribuţie Poisson O distribuţie discretă a probabilităţii pentru date atribut care se
aplică neconformităţilor şi care este fundamentul graficelor de
control u şi c.
Prevenire O strategie orientată spre viitor care îmbunătăţeşte calitatea şi
productivitatea prin analize directe şi acţiuni îndreptate pentru
corectarea procesului însuşi. Prevenirea este consecventă cu
filozofia îmbunătăţirii fără sfârşit (vezi şi Detectarea)
Problemă-rezolvare Procesul de mutare de la simptomă la cauză (specială sau
comună) pentru acţiuni care să îmbunătăţească performanţa.
Printre tehnicile de bază care pot fi folosite sunt graficele Pareto,
diagramele cauză-efect şi tehnici de control statistic al procesului.

-15-
Proces
Media procesului
Capabilitatea procesului
- Cazul datelor variabile
- Cazul datelor atribut
Controlul procesului
Performanţa procesului
Distribuţia (răspândirea )
procesului
Gradul doi (ecuaţie de gradul doi)
Aleator
Eşantionare aleatoare
Interval
Subgrup raţional
Înşiruire (Salt)
Combinaţie dintre oameni, echipamente, materiale, metode şi
mediu care produce ieşiri – un produs dat sau serviciu. Un proces
poate implica orice aspect al afacerii noastre. O unealtă cheie
pentru administrarea proceselor este controlul statistic al
procesului.
Localizarea şi distribuţia valorilor măsurate a unei caracteristici
particulare a procesului, în general desemnată ca medie generală,
X.
Intervalul total a unei variaţii inerente a unui proces stabil
ˆ R / d2 )
( 6σ
ˆ R / d2 .
1.) Capabilitatea inerentă a unui proces este definită ca 6σ
2.) Capabilitatea unui proces de a răspunde specificaţiei (de
exemplu % de ieşiri în specificaţie) poate fi estimată cu indici
care consideră centrarea procesului ca şi distribuţia (de exemplu,
Cpk), cu unele prezumţii. Oricum metode mai precise există de
asemenea pentru această estimare.
Capabilitatea unui proces este în mod uzual definită ca proporţia
medie sau rata de defecte sau deficienţe. Din graficele de control,
de exemplu, capabilitatea este definită ca: p, c sau u , unde
capabilitatea se referă direct la proporţia medie sau rata de ieşiri
care nu respectă specificaţia (sau ca 1 − p , etc., procentul de
ieşiri în specificaţie).
Vezi Controlul statistic al procesului
ˆ s ).
Intervalul total al variaţiei totale a procesului ( 6σ
Extensia la care variază distribuţia valorilor individuale ale
caracteristicii procesului ; adesea arătată ca media procesului plus
sau minus un număr de deviaţii standard (de exemplu,
" X ± 3σ" ).
Despre sau care se raportează la ordinul doi în relaţia matematică;
un exemplu comun bun a ceva care este de grad doi este
parabola.
O condiţie în care valorile individuale nu sunt predictibile, deşi
ele pot veni dintr-o distribuţie care este definită.
Procesul de selectare a unităţilor pentru un eşantion de mărime n,
în asemenea manieră în care toate combinaţiile de n unităţi sub
consideraţia de a avea probabilitate egală de a fi selectate ca
eşantion.
Diferenţa între cea mai mare şi cea mai mică valoare dintr-un
subgrup, eşantion sau populaţie.
Un subgrup cules în aşa manieră ca să dea şansă maximă pentru
măsurătorile din fiecare subgrup de a fi asemănătoare şi maximul
şansei pentru subgrupe de a diferi una de alta. Această schemă de
subgrupare presupune o dorinţă de a determina dacă variaţia
procesului apare sau nu ca venind de la un sistem constant de
cauze probabile.
Un număr de puncte consecutive consecvent crescătoare sau
descrescătoare deasupra sau dedesubtul liniei centrale. Poate fi
evidenţa existenţei cauzelor speciale de variaţie.
-16-
Grafic de înşiruiri (grafic de O reprezentare simplă grafică a caracteristicii unui proces, care
salturi) arată valori înscrise a unor culegeri statistice din proces (adesea
valori individuale) şi o linie centrală (adesea mediana valorilor),
care poate fi analizată pentru salturi (înşiruiri) (vezi de asemenea
grafic de control)
Eşantion În aplicaţiile controlului procesului, un sinonim cu subgrup;
utilizarea acestuia este total diferită de scopul furnizării unei
estimări a unui grup mare de oameni, piese, etc.
Formă Un concept general pentru structura generală formată de o
distribuţie a valorilor.
Sigma (σ) Litera grecească utilizată pentru desemnarea deviaţiei standard.
Cauză specială O sursă de variaţie care este intermitentă adesea impredictibilă,
instabilă; uneori denumită ca şi cauză asociată. Este semnalată de
un punct în afara limitelor de control sau un salt sau altă structură
aleatoare a punctelor în limitele de control.
Specificaţie Cerinţa tehnică pentru judecarea acceptabilităţii unei
caracteristici particulare. O specificaţie care niciodată nu trebuie
confundată cu limita de control. Ideal, o specificaţie se leagă
direct sau este compatibilă cu cerinţele clientului (intern sau
extern) sau aşteptările acestuia.
Distribuţie (răspândire) Intervalul de valori de la cea mai mică la cea mai mare valoare
într-o distribuţie (vezi şi Distribuţia procesului)
Stabilitate. Absenţa cauzelor speciale de variaţie; proprietatea de a fi în
control statistic.
Proces stabil Un proces în control statistic
Deviaţie standard O măsură a distribuţiei ieşirilor procesului sau distribuţia unui
eşantion statistic din proces ( de exemplu, mediile subgrupei);
notată cu litera grecească σ (sigma ), sau litera s (pentru deviaţia
standard a eşantionului).
Statistic O valoare calculată din sau pe baza unor date din eşantion (de
exemplu media subgrupului sau intervalul său), utilizată pentru a
face deducţii despre procesul care produce ieşirea din care vine
eşantionul.
Control statistic Condiţia care descrie un proces din care cauzele speciale de
variaţie au fost eliminate şi au rămas doar cauzele comune; de
exemplu, variaţia observată poate fi atribuită unui sistem constant
de cauze probabile; evidenţiat pe un grafic de control prin absenţa
punctelor în afara limitelor de control şi prin absenţa structurilor
nealeatoare sau tendinţelor între limitele de control.
Control statistic al procesului. Utilizarea tehnicilor statistice cum ar fi grafice de control pentru
analiza procesului sau ieşirilor sale pentru a interveni
corespunzător şi pentru a ajunge la şi a menţine un statut de
control statistic şi pentru a îmbunătăţi capabilitatea procesului.
Subgrup (Subgrupă) Unul sau mai multe evenimente sau măsurători utilizate pentru
analiza performanţelor procesului. Subgrupe raţionale sunt uzual
alese astfel ca variaţia reprezentată în fiecare subgrup să fie pe
cât de mică pe atât de posibilă pentru proces (reprezentând cauze
comune) şi astfel orice schimbări în performanţa procesului (de
exemplu cauze comune) să apară ca diferenţe între subgrupe.
Subgrupe raţionale sunt tipic alcătuite din piese consecutive, deşi
uneori sunt utilizate eşantioane aleatoare.

-17-
Eroare de tip I Respingerea unei prezumţii care set adevărată; de exemplu
intervenţia corespunzătoare unei cauze comune când de fapt
procesul nu s-a schimbat; supracontrol.
Eroare de tip II Nerespingerea unei prezumţii care este falsă; de exemplu a nu lua
măsuri corespunzătoare când de fapt procesul este afectat de
cauze speciale; subcontrol.
Date variabile Date cantitative, unde sunt utilizate măsurători pentru analize.
Exemplele include diametrul unui lagăr în milimetri, efortul de a
închide o uşă în Newtoni, concentraţia electrolitului în procente
sau a unui cuplu de îmbinare în Newtoni-metru. Graficele de
control X şi R, X şi s , medianei şi intervalului de mişcare şi a
valorilor individuale sunt utilizate pentru date variabile (vezi şi
Date atribut)
Variaţie Diferenţele inevitabile între ieşirile individuale ale procesului;
sursele de variaţie pot fi grupate în două clase majore: cauze
comune şi cauze speciale.

- Variaţii inerente Variaţiile procesului datorate numai cauzelor comune, estimate

prin σ̂ R / 2

- Variaţia totală Variaţia procesului datorată ambelor cauze, speciale şi comune,

estimată prin σ̂s
Analiza zonei Aceasta este o metodă de analiză detaliată a graficului de control
Shewhart care împarte zona dintre limitele de control din graficul
X-barat în trei zone echidistante deasupra mijlocului şi trei zone
echidistante dedesubtul mijlocului. Aceste zone sunt uneori
denumite ca zone “sigma” (sigma este aici deviaţia standard a
mediei distribuţiei, nu a valorilor individuale “. Fiecărei zone îi
este asociată o probabilitate pentru proporţia punctelor care ne
aşteptăm să le găsim în interiorul ei, presupunând că datele sunt
normal distribuite (de exemplu “în control”). De exemplu ,
zonele adiacente mijlocului au asociată probabilitatea de .3413,,
următoarele zone au probabilitatea de .136 şi zonele dinspre
exterior au probabilitatea asociată de .02135. Zonele dincolo de
limitele de control au fiecare asociată probabilitatea de 0.00135.
Datele pot fi atunci testate la structuri nenaturale având la bază
locul unde sunt aşezate punctele în aceste zone. Probabilităţile
pentru graficul intervalelor sunt dependente de mărimea
eşantionului, în timp ce probabilităţile pentru graficele de atribute
se bazează pe distribuţii binomiale sau Poisson. Regula degetului
derivată din acest sistem poate fi utilizată ca un sistem de
avertizare din timp pentru schimbări subtile a procesului care nu
pot fi reflectate ca puncte în afara limitelor de control: Cititorul
poate consulta Western Electric “Cartea controlului statistic de
calitate”, paginile 25-31, 180.183 pentru mai multe informaţii.
(Anexa H, Referinţa .)

-18-
A2 Un multiplicator a lui R utilizat la calculul limitelor de control pentru medii;
tabelat în Anexa E
~ Un multiplicator a lui R utilizat la calculul limitelor de control pentru mediane;
A2
tabelat în Anexa E
A3 Un multiplicator a lui s utilizat la calculul limitelor de control pentru medii, tabelat
în Anexa E
B3,B4 Multiplicatori a lui s utilizat la calculul limitelor de control superioare şi respectiv
inferioare, pentru deviaţia standard a eşantioanelor, tabelat în Anexa E
C Numărul neconformităţilor într-un eşantion; graficul c este descris în Capitolul III,
Secţiunea 3
c Media numărului de neconformităţi în eşantioane cu mărime constantă n
c4 Divizorul lui s utilizat la estimarea deviaţiei standard a procesului, tabelat în
Anexa E
Cp ( USL − LSL)
Indexul de capabilitate pentru un proces stabil, tipic definit ca .
6σˆ R / d2
Cpk Indicele de capabilitate pentru un proces stabil, tipic definit ca minimum dintre
CPU şi CPL
CPL
(X − LSL)
Indice inferior de capabilitate, tipic definit ca
3σˆ R / d2
CPU
( USL − X)
Indice superior de capabilitate, tipic definit ca
3σˆ R / d2
CR 6σˆ R / d2
Rata capabilităţii pentru un proces stabil, tipic definită ca:
( USL − LSL)
d2 Un divizor a lui R utilizat pentru estimarea deviaţiei standard a procesului, tabelat
în Anexa E.
D3,D4 Multiplicatori a lui R utilizaţi la calculul limitelor inferioară respectiv superioară,
pentru intervale, tabelaţi în Anexa E
E2 Multiplicator a lui R utilizat la calculul limitelor pentru valori individuale, tabelat
în Anexa E
K Numărul subgrupelor folosite la calculul limitelor de control
LCL Limita inferioară de control; LCL X ;LCLR şi respectiv LCLp etc, , limitele
inferioare de control pentru medii, intervale, proporţie de neconformităţi, etc.
LSL Limita inferioară din specificaţia tehnică.
MR Intervalul de mişcare a unor serii de date utilizat în principal pe un grafic de valori
individuale
n Numărul de valori individuale într-un subgrup, mărimea subgrupei eşantionului.
n Media mărimii subgrupei eşantionului.

-19-
Np Numărul de piese neconforme într-un eşantion de mărime n.
np Numărul mediu de piese neconforme în eşantioane de mărime constantă
P Proporţia de unităţi neconforme într-un eşantion; graficul p este discutat în Capitolul
III, Secţiunea 1
p Proporţia medie de unităţi neconforme într-o serie de eşantioane
Pp ( USL − LSL)
Indicele de performanţă, definit tipic prin:
6σˆ R / d 2
PR 6σˆ R / d 2
Rata performanţei, tipic definită
( USL − LSL)
Ppk ( USL − X) (X − LSL)
Indexul performanţei, definit tipic ca minimum dintre şi
3σˆ s 3σˆ s
pz Proporţia de ieşiri în afara punctului de interes, cum ar fi o limită particulară
specificaţiei,
z = unităţile de deviaţie standard în afara mediei procesului.
R Intervalul subgrupei (cel mai mare –cel mai mic); graficul intervalelor este discutat
în Capitolul II
R Media intervalului a unei serii de subgrupe de mărime constantă
R Media unei serii de medii a subgrupelor de mărime constantă
~ Mediana intervalului unei serii de intervale din subgrupe de mărime constantă
R
S Deviaţia standard a eşantionului pentru subgrupe; graficul s este discutat în
Capitolul II, Secţiunea 2
s Deviaţia standard a procesului; s este discutat în Capitolul II, Secţiunea 5
s Media deviaţiei standard a eşantionului unei serii de subgrupe, ponderată dacă este
necesar cu mărimea eşantionului.
SL Limita unilaterală din specificaţia tehnică
U Numărul de neconformităţi pe unitate într-un eşantion care poate conţine mai mult
de o unitate; graficul este discutat în Capitolul III, Secţiunea 4.
u Numărul mediu de neconformităţi pe unitate în eşantioane nu neapărat de aceiaşi
mărime
UCL Limita superioară de control. UCL X ;UCLR şi respectiv UCLp etc, , limitele
superioare de control pentru medii, intervale, proporţie de neconformităţi, etc.
USL Limita superioară din specificaţia tehnică
X O valoare individuală pe care sunt bazate alte subgrupe statistice; graficul pentru
valori individuale este discutat în Capitolul II, Secţiunea 4.
X Media valorilor din subgrup, graficul X este discutat în Capitolul II, Secţiunea 1.

-20-
X Media mediei subgrupei (ponderată dacă este necesar cu mărimea eşantionului);
media procesului măsurată. Notă: În acest manual , X , este utilizat pentru media
procesului pe un grafic de valori individuale (Capitolul II, Secţiunea 4) chiar dacă ne gândim că el
reprezintă doar un nivel de mediere (datele individuale), pentru a evita confuzia cu X care de
altfel se referă întotdeauna şa media subgrupei.
~ Mediana valorilor în subgrupă.; graficul pentru mediane este descris în Capitolul II,
X
Secţiunea 3(X cu tildă).
~ Media medianelor subgrupei; mediana estimată a procesului. (X cu tildă barat)
X
Z Numărul de unităţi de deviaţie standard de la media procesului la o valoare de
interes cum ar fi o specificaţie tehnologică. Când este folosită în evaluarea
capabilităţii, ZUSLeste distanţa la limita superioară din specificaţie, ZLSL este distanţa
la limita superioară din specificaţie şi Zmin este distanţa la cea mai apropiată limită
din specificaţie.
σ(sigma) Deviaţia standard a distribuţiei valorilor individuale a caracteristicii procesului
σ̂ O estimare a deviaţiei standard a caracteristicii procesului
σX , σR , Deviaţia standard a unei statistici bazate pe eşantionarea ieşirilor unui proces, cum
σ p , etc. ar fi deviaţia standard a distribuţiei mediilor subgrupei (care este σ / n ), deviaţia
standard a distribuţiei intervalelor subgrupei, deviaţia standard a distribuţiei
proporţiilor de piese neconforme, etc.
σ̂ s Deviaţia standard estimată a unui proces folosind deviaţia standard a eşantionului a
unui set de valori individuale asupra mediei setului.
σ̂ R / d Deviaţia standard estimată a unui proces stabil utilizând media intervalului
2
eşantionului subgrupat luat din proces, uzual în contextul graficelor de control, unde
factorul d2 este tabelat în Anexa E.

-21-
 ANEXA H
REFERINŢE ŞI PROPUNERI DE LECTURĂ

-22-
 ANEXA I
COPII REPRODUCTIBILE A FORMULARELOR GRAFICELOR DE
CONTROL
-23-
-24-
-25-
-26-
-27-
MANUALUL SPC AL UTILIZATORULUI/FURNIZORULUI Procesul feedback

Consecvent conceptului de îmbunătăţire continuă a procesului, acest manual (SPC) pentru

procesul de control statistic din industria auto este subiectul unui proces anual de
revizuire/revedere în luna Octombrie a fiecărui an calendaristic. Alineat la acest concept de
satisfacere a clientului, această revizuire anuală va atrage după sine consideraţii nu numai a
unei singure schimbări de cerinţă a unui utilizator fabricant de vehicule de la an la an ci şi din
industria auto şi a comunităţii de utilizatori. DE aceea, vă rugăm să completaţi în mod gratuit,
în scris comentariile dumneavoastră pentru feedback, pro sau contra, referitoare la gradul de
inteligibilitate al manualului, “bunăvoinţa utilizatorului”, etc. în zona indicată mai jos. Vă
rugăm specificaţi corespunzător numărul paginii din manual. Trimiteţi răspunsul dvs. la
adresa indicată mai jos:

Numele dvs. ___________________________________________________________

Reprezentând __________________________________________________________
(Furnizor/Firmă/Numele diviziei)

Adresa _______________________________________________________________
________________________________________________________________
_________________________________________

Telefon ____(_______)________________
Vă rugăm notaţi primii trei clienţi în domeniul auto şi localizarea lor.
___________________________ ______________________
Client Localizare

___________________________ ______________________
Client Localizare

___________________________ ______________________
Client Localizare

Comentarii feedback _________________________________________________________

(adăugaţi foi dacă __________________________________________________________
este necesar) _________________________________________________________
_________________________________________________________

Transmiteţi comentariile la: C.Q.I. Project Team Coordinator

AIAG Headquarters – Suite 200
26200 Lahser Rd.
Southfield, Mich. 48034

-28-