CURS 1

1. Structura și caracteristicile sistemelor tehnologice de prelucrare prin așchiere:

- Figura
- Semifabricatul
- Dispozitiv de prindere
- Scula
- Masina-unealta

MU – mașina unealtă
DP – dispozitiv de prindere
SF – semifabricat
S – scula așchietoare

Semifabricatul = elementul de pornire la realizarea unei piese prin așchiere. Se obține prin
procedeele tehnologice primare de prelucrare la cald și poate fi:
- semifabricat de uz general: bară laminată
- semifabricat specific: realizat prin turnare sau forjare
Semifabricatul prezinta față de piesa finală un surplus de material, adaosul de prelucrare, care
trebuie îndepărtat în cadrul prelucrării prin așchiere.

Dispozitivele de prindere asigură poziționarea și fixarea semifabricatului pe mașina-unealtă în

raport cu scula așchietoare.

Scula așchietoare = elementul activ care prin deplasarea pe anumite traiectorii cu viteza w și
forța Fa, realizează îndepărtarea adaosului de prelucrare.

Mașina-unealtă = elementul cel mai complex și important din cadrul sistemului tehnologic de
prelucrare prin așchiere, pe care se poziționează și fixează celelalte elemente. Prin puterea de
care dispune, ea asigură învingerea forțelor și a momentelor de așchiere, in prin lanțuri
cinematice specifice asigură cinematica necesară desfășurării prelucrării și generării suprafețelor.
CURS 2

2. cap. 1.1 => Geometria cuțitului de strunjit (se dă figura)

1 – capul sculei, care constituie partea activă a ei

2 – corpul sculei, care servește la fixarea ei în
dispozitivul de prindere pe mașină
SAC – suprafața de așezare a cozii cuțitului în porcuțit
Fγ - fața de degajare
Fα - fața de așezare principală
Fα1 - fața de așezare secundară
Tp - taisul principal – la intersectia fetei de degajare cu
fata de asezare principala
Ts - taisul secundar – la intersectia fetei de degajare cu
fata de asezare secundara
V – varful sculei – la intersectia celor doua taisuri

3. Unghiurile constructive ale cuțitului de strunjit

In planul de baza constructiv (Pbc):

𝜀 - unghiul de varf al cutitului, determinat de Tp si Ts
𝜒 - unghiul de atac principal, format de Tp si directia de avans w
𝜒1 - unghiul de atac secundar, format de Ts si directia de avans w

In planul de masurare constructiv (Pmc):

𝛼 - unghiul de asezare principal (intre Pt tangent la suprafata aschiata Fα )
𝛽 - unghiul de ascutire principal (intre Fγ si Fα )
𝛾 - unghiul de degajare principal (intre Pbc si Fγ )

In planul de masurare constructiv secundar (Pmc1):

𝛼1 – unghiul de asezare secundar
𝛽1 – unghiul de ascutire secundar
𝛾1 – unghiul de degajare secundar
 4. Cap 2.1 => Elementele regimului de așchiere: exemplificate pe strunjire

La strunjirea longitudinala, miscarea principala este de rotatie, fiind executata de piesa,

iar elementele regimului de aschiere sunt:
- Turatia n [rot/min]
- Avansul longitudinal s1 [mm/rot]
- Adancimea de aschiere t [mm]

5. Cap 2.4 b => Tipuri de așchii

 Aschiile de curgere
- forma de panglica continua, obtinuta numai prin curgere plastica,
neexistand forfecare
- se formeaza in conditiile prelucrarii materialelor tenace, cu viteza de
aschiere mare, avans mic, iar sculele aschietoare au unghi de degajare
mare
- dezavantaj: se infasoara pe sistemul tehnologic
 Aschiile de forfecare
- forma de benzi la care elementele de aschiere sunt distincte, dar
elementele vecine raman sudate unele de altele
- periodic, aschia se rupe in fragmnete mai scurte datorita curbarii
- se formeaza la prelucrarea otelurilor si a unor aliaje neferoase, in conditiile
cu viteze mai mici, avansuri mai mari si unghiurile de degajare mai mici
decat in cazul aschiilor de rupere
 Aschiile fragmentate
- forfecarea este terminata si elementele de aschie sunt complet separate
- se formeaza in conditiile prelucrarii materialelor mai putin tenace, cu
avansuri mari si unghiuri de degajare mici
 Aschiile de rupere
- transformarea stratului de aschiere in aschie se realizeaza prin ruperea
fragila a elementului de aschiere, nu prin alunecarea lui
- conturul aschiilor este neregulat
- se obtin in cazul prelucrarii materialelor fragile, cu viteza de aschiere
mica, avans mare si unghi de degajare mic sau negativ
CURS 3

6. Pc. b => Forța de așchiere și componentele sale

Rezistenta totala opusa aschierii trebuie invinsa de forta de aschiere aplicata sculei de
catra masina unealta, adica:
𝐹̅𝑎 = 𝑅̅𝑇𝐴

In practic prezinta importanta compenentele dupa directii specifice fiecareui procedei de

prelucrare in parte ale fortei de aschiere, acestea reprezentand fortele exterioare de aschiere.
Forta de aschiere este descompusa pe directiile miscarilor de aschiere in 3 componente:
𝐹̅𝑎 = 𝐹̅𝑥 + 𝐹̅𝑦 + 𝐹̅𝑧

 F̅x = forta axiala sau de avans, orientata pe directia avansului longitudinal

 F̅y = forta radiala sau de respingere, este normala pe suprafata prelucrata si tinde sa
indeparteze scula de aceasta
 F̅z = forta principala de aschiere, orientata pe directia miscarii principale

7. Fenomene termice în procesul de așchiere

- a) lucrul mecanic de așchiere
- b) puterea de așchiere

Lucrul mecanic de aschiere

Se determina conform definitiei lucrului mecanic ca fiind produsul scalar intre forta de
aschiere si deplasare:
𝐿𝐴 = 𝐹̅𝑎 ∙ 𝑑̅

Tinand seama de componentele fortei de aschiere:

𝐿𝐴 = 𝐹𝑥 𝑑𝑥 + 𝐹𝑦 𝑑𝑦 + 𝐹𝑧 𝑑𝑧
dx, dy, dz = deplasarile pe directiile celor 3 componente

Puterea de aschiere
Puterea = derivata lucrului mecanic in raport cu timpul
𝑑𝐿𝐴
𝑁𝐴 = = 𝐹𝑥 𝑣𝑥 + 𝐹𝑦 𝑣𝑦 + 𝐹𝑧 𝑣𝑧 => 𝑁𝐴 = 𝐹𝑥 𝑣𝑝 + 𝐹𝑦 𝑤𝐿 + 𝐹𝑧 𝑤𝑅
𝑑𝑡

𝑣𝑥 = 𝑣𝑝 = viteza principala de aschiere

𝑣𝑦 = 𝑤𝐿 = viteza de avans
𝑣𝑧 = 𝑤𝑅 = viteza de avans radial/transversal
 8. Tipuri de uzură și parametrii uzurii (se dă figura)
- Pe fața de așezare
- Pe fața de degajare

Uzura sculei aschietoare in

procesul aschierii se manifesta prin aparitia
in timp a unei tesituri pe suprafata de
asezare si a unei scobituri pe suprafata de
degajare disupsa paralel cu taisul principal,
caracterizate prin cotele specifice care
reprezinta parametrii de uzura.

 Uzura pe fata de asezare

- materializata de o tesitura de inaltime ℎ𝑎
- se datoreaza frecarii dintre scula si piesa
- duce la modificarea dimensiunii radiale a sculei cu ℎ𝑅
ℎ𝑅 = ℎ𝑎 ∙ 𝑡𝑔𝛼
 Uzura pe fata de degajare
- materializata de o scobitura de adancime ℎ𝛾 , lungime A si latime B
- se datoreaza frecarii dintre scula si aschie
- duce la slabirea rezistentei varfului sculei aschietoare
CURS 4

9. Cap 1 => Structura generală a lanțurilor cinematice (se dă figura)

ME – motor electric de actionare

K – cuplaj
I – inversor
MR – mecanism de reglare
MU – mecanismul de uniformizare
F – frana
MT – mecanism de transformare

Motorul electric furnizeaza marimea de intrare in lantul cinematic 𝑦𝑙 .

Cuplajul K este elementul de pornire-oprire al transmiterii
Inversorul I schimba sensul miscarii
Prin mecanismul de reglare MR se realizeaza modificarea din punct de vedere cantitativ a
miscarii.
Mecanismul de uniformizare MU este un acumulator de energie ce uniformizeaza
miscarea.
Frana F are rolul anularii rapide a energiei cinetice reziduale a lantului cinematic in faza
de oprire pentru o oprire intr-un timp cat mai scurt sau cat mai precis.
Mecanismul de transformare MT realizeaza transformarea calitativa a miscarii.
 10. Cap 4.1 => Definiția și structura lanțurilor cinematice principale (se dă figura)

Lantul cinematic principal = lantul cinematic prin intermediul caruia se realizeaza

componenta principala a vitezei de aschiere.
Cu ajutorul mecanismelor, lantul cinematic principal transforma turatia motorului electric
intr-o gama de turatii care sa satisfaca cerintele impuse de prelucrarea materialelor de natura
diferita, a pieselor cu forme si dimensiuni variate, cu ajutorul unor scule din materiale si cu
geometrii diferite.
Lanturile cinematice principale trebuie sa contina:
- mecanisme cu ajutorul carora miscarea sa poata fi pornita si oprita
- mecanisme care sa realizeze inversarea sensului de miscare
- mecanisme pentru reglarea turatiilor
- mecanise pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie

a – pentru miscare de rotatie

b – pentru miscare rectilinie alternativa, cu mecanism de transformare fara auto-inversare
c – pentru miscare rectilinie alternativa, cu mecanism de transformare cu auto-inversare

M – motor electric de curent alternativ

C – mecanism pentru pornirea (cuplarea) – oprirea (decuplarea) miscarii
I – mecanism pentru inversarea sensului de miscare
MR – mecanism de reglare
CV – cutie de viteze
F – frana
MT – mecanism pentru transformarea miscarii de rotatie in miscare de translatie
 11. Mecanisme cu roți baladoare
- Balador dublu
- Balador triplu

Roata baladoare / bloc balador = acea roata sau grup de roti dintate care se poate
deplasa axial pe arbore, fiind cuplata permanent cu acesta, prinvind transmiterea miscarii de
rotatie.

Dupa numarul de roti din grupul balador:

- cu o dingura roata baladoare
- cu bloc balador dublu
- cu bloc balador triplu
Dupa constructia blocului balador:
- mecanisme cu balador interior
- mecanisme cu balador exterior
Dupa locul de amplasare, baladorul poate fi dispus:
- pe arborele conducator
- pe arborele condus

Mecanismul cu balador dublu

Rotile dintate 𝑧1 si 𝑧2 sunt glisante de-a lungul arborelui I

Rotile conjugate 𝑧3 si 𝑧4 sunt fixate pe arborele II

Se pot obtine 2 turatii la arborele de iesire II. Rapoartele de

transmitere corespunzatoare sunt:

𝑧1 𝑛1 𝑧2 𝑛2
𝑖1 = = 𝑖2 = =
𝑧3 𝑛0 𝑧4 𝑛0

Pentru a evita blocarea mecanismului si a permite schimbarea

turatiei, se impune ca a doua pereche de roti sa intre in
angrenare numai dupa ce prima pereche a iesit din angrenare,
astfel ca: B > 4b (b = latimea rotilor dintate)
Mecanismul cu balador triplu

Se pot obtine 3 turatii la arborele de iesire II,

rapoartele de transmitere fiind:

𝑧1 𝑛1 𝑧3 𝑛2 𝑧5 𝑛3
𝑖1 = = 𝑖2 = = 𝑖3 = =
𝑧2 𝑛0 𝑧4 𝑛0 𝑧6 𝑛0

Pentru mecanismul cu balador triplu este necesar

ca rotile 𝑧1 si 𝑧5 sa treaca peste roata 𝑧4 fara sa o
atinga.

Gabaritul axial minim este B > 7b

Datorita cresterii mari a gabaritului axial cu numarul de roti baladoare, nu se construiesc

blocuri baladoare cu mai mult de trei roti dintate. Pentru realizarea a 4 turatii se utilizeaza 2
baladoare duble, iar pentru 6 turatii, un balador dublu si unul triplu. In astfel de cazuri,
mecanismele de comanda ale baladoarelor trebuie sa previna cuplarea lor simultana.

CURS 5

12. Cap II.1 => Definiția strunjirii

Cap II.2 => Posibilități de prelucrare (enumerate)

Strunjirea = prelucrarea prin aschiere la care miscarea principala de aschiere I este

rotatia piesei 𝑛𝑝 , fiind folosita predominant la prelucrarea suprafetelor de revolutie. Miscarile de
avans sunt executate de catre cutitul de strung S, care in cazul strunjirii unei suprafete cilindrice
executa avansul longitudinal 𝑠𝐿 , de viteza 𝑤𝐿 .

Posibilitati de prelucrare:
- strunjirea suprafetelor cilindrice lungi
- strunjirea suprafetelor cilindrice scurte si a canalelor circulare
- strunjirea frontala
- strunjirea de finisare
- strunjirea suprafetelor conice
- strunjirea suprafetelor profilate
- filetarea
 13. Cap 2.1 => Strunjirea suprafețelor cilindrice lungi (se dă figura)

𝐼(𝑛𝑝 ) - miscarea principala – rotatie,

executata de piesa
𝑛𝑝 [rot/min] – turatia miscarii principale
𝑠𝐿 [mm/min] – avansul longitudinal
𝑤𝐿 [/s] – viteza de avans
t – adancimea de aschiere
b – latimea aschiei, reprezinta portiunea din
taisul principal, al sculei, aflat in miscare
a – grosimea aschiei, se masoara
perpendicular pe latimea aschiei
𝑇𝑃 - tais principal
𝛼 - unghi de asezare principal
𝜒 - unghi de atac
𝛾 - unghi de degajare

14. Cap 2.4 => Strunjirea de finisare (se dă figura)

Finisarea urmareste obtinerea unei rugozitati cat mai bune, Rz = 3.2 concomitent cu
realizarea preciziei dimensionale. Se realizeaza cu un cutit cu raza Rs la varf, sau cu un cutit lat,
adancimea de aschiere fiind mica pentru a reduce deformatiile. Pentru a obtine rugozitatea
prescrisa se lucreaza cu avans mic.
 15. Cap 3 => Scule pentru strunjit

a – cutit pentru degrosare exterioara

b – cutit incovoiat
c – cutit pentru finisare
d – cutit lat pentru finisare
e – cutit profilat pentru filetare exterioara
f – cutit pentru retezare
g – cutit incovoiat
h – cutit profilat disc
i – cutit pentru degrosare interioara
j – cutit pentru prelucrat canale interioare
k – cutit pentru diletare interioara
l – cutit armat cu placute din carburi metalice cu placute lipite
m – cutit armat cu placute din carburi metalice cu placute amovibile
 16. Cap 4.1 => Strungurile longitudinale
- Principiul constructiv
- Cinematica (până la lanțul cinematic principal)

I – papusa fixa
II – caruciorul
III – papusa mobila
IV – batiul

1 – cutie de viteze
2 – arbore principal
3 – dispozitiv de prindere a piesei 14 – tava colectoare de span
4 – suport portcutit 15 – bara de avansuri
5 – sanie portcutit 16 – surub conducator
6 – suport rotativ 17 – piciorul mare al strungului
7 – sanie transversala 18 – cutie de avansuri si filete
8 – sanie longitudinala 19 – cutia rotilor de schimb
9 – cutie cu mecanisme a caruciorului
10 – pinola papusii mobile
11 – corpul papusii mobile
12 – placa de baza a papusii mobile
13 – piciorul mic al strungului
 Organul de lucru principal este arborele principal 2, pe care se monteaza dispozitivul de
prindere al piesei 3 si care executa miscarea principala de aschiere, de rotatie n.
Miscarile de avans pot fi executate de mai multe organe secundare, si anume:
- 𝑤𝑙 - avansul longitudinal, realizat de sania longitudinala a caruciorului, 8
- 𝑤𝑡 – avanstul transversal, realizat de sania transversala 7
- 𝑤𝑝𝑐 - avansul saniei port-cutit, executat de sania port-cutit 5
- 𝑤𝑝 - avansul pinolei, efectuat de pinola 10
Miscarile de pozitionare sunt:
- 𝑤𝑝1 - miscarea de rotatie a suportului rotativ in jurul unei axe verticale (pentru
reglarea directiei miscarii de avans 𝑤𝑝𝑐 )
- 𝑤𝑝2 – miscarea de rotatie a suportului port-cutit (pentru reglarea unghiului de
atac principal functional 𝜒𝐹 sau pentru schimbarea sculei)
- 𝑤𝑝3 - miscarea de deplasare transversala a papusii mobile (pentru dezaxarea
sau centrarea pinolei fata de axa arborelui principal)
- 𝑤𝑝4 - miscarea de pozitionare longitudinala a papusii mobile, in functie de
lungimea piesei prelucrate
Principiul cinematic este reprezentat prin schema cinematica bloc compusa din:
- ME – motor electric de antrenare
- CV – cutie de viteze
- I – inversor
- RS – roti de schimb
- CA – cutie de avansuri
- CMC – cutia cu mecanisme a caruciorului
CURS 6

17. De explicat cinematica unui strung de finisat (se dă fig)

???

18. Strungul carusel cu un montant si traversă mobilă (se dă figura)

1 – batiu
2 – platou (masa rotativa)
3 – cap revolver port-scule
4 – sanie port-cutit verticala
5 – suport rotativ
6 – sanie transversala
7 – traversa mobila
8 – montant
9 – sanie port-cutit transversala
10 – suport port-cutit
11 – sanie verticala
C1, C2 – carucioare

Miscarea principala, de rotatie n, este executata de platoul strungului 2, pe care se

centreaza si fixeaza piesa de prelucrat.
In partea superioara, pe montantul 8, este amplasata traversa mobila 7, care poate fi
deplasata pe verticala in miscarea de pozitionare 𝑤𝑝2 si blocata apoi pe pozitie. Pe traversa este
amplasat caruciorul superior C1, a carui sanie transversala 6 permite deplasarea in miscarea de
avans transversal 𝑤𝑡1 .
Pe sania transversala este prevazut suportul rotativ 5, care poate efectua o miscare de
pozitionare 𝑤𝑝1, astfel incat miscarea de avans 𝑤𝑣1 a saniei 4 se poate realiza pe directie
verticala sau inclinata.
19. Strungul carusel cu 2 montanți (se dă figura)

1 – batiu
2 – platou
3, 9 – montanti
4, 11 – suporti port-cutit
5 – sanie portcutit verticala
6 – suport rotativ
7 – sanie transversala
8 – grinda de rigidizare
10 – traversa mobila
12 – sanie port-cutit transversala
13 – sanie verticala
C1, C2, C3 – carucioare

Miscarile executate de diferitele elemente componente sunt:

n – miscarea principala de aschiere, efectuata de platoul 2, pe care se prinde piesa
de prelucrat
𝑤𝑣 - miscari de avans, sau de pozitionare, verticale sau inclinate
𝑤𝑣1 - miscare de avans vertical sau de pozitionare
𝑤𝑡 - miscari de avans sau de pozitionare transversala
𝑤𝑝1 - miscari de pozitionare, pentru reglarea unghiului directiei miscarilor 𝑤𝑣 fata
de axa piesei
𝑤𝑝2 - miscarea de pozitionare verticala a traversei
CURS 7

20. Frezarea – despre frezare (se dă figura)

Frezarea = procedeul destinat prelucrarii

prin aschiere a suprafetelor plane, a canalelor si a
suprafetelor complexe.
Miscarea principala de aschiere este
rotatia sculei (freza) cu turatia 𝑛𝑝 [rot/min], iar
avansul s [mm/rot], cu viteza de avans
𝑤𝑙 [mm/min], il executa piesa de prelucrat.
Scula utilizata se numeste freza, are
forma cilindrica si un numar de dinti dispusi pe
suprafata cilindrica si/sau frontala.
Aschierea se produce cu intermitenta,
fiecare dinte vine in contact cu adaosul de
prelucrare periodic – o data la o rotatie completa
a frezei detasand cate o aschie in forma de
virgula, cu grosime variabila si lungime in
functie de adancimea de aschiere t.
Se poate defini un avans pe dinte:
𝑠𝑑𝑖𝑛𝑡𝑒 = 𝑠/𝑧

Posibilitati de prelucrare:
- Frezare in contra avansului – prelucrari de degrosare
- Frezare in sensul avansului – prelucrari de finisare
 21. Enumerați tipurile de prelucrări prin frezare

Tipurile de prelucrari prin frezare:

- frezarea suprafetelor plane orizontale
o cu freza cilindrica:
- cu dinti drepti
- cu dinti inclinati
o cu freza cilindro-frontala
- cu avans liniar
- cu avans circular
o cu capete de frezat
- cu placute aschietoare
- cu cutite
- frezarea suprafetelor plane verticale
o cu freze cilindrice cu dinti inclinati
- frezarea suprafetelor plane inclinate
o cu freze cilindro-frontale cu dinti inclinati
o cu freze unghiulare
- frezarea suprafetelor profilate
 22. Mașini de frezat cu consolă – principiul constructiv (din ce e format) (se dă figura)

1 – placa de baza Capul vertical de frezat:

2 – batiu 11 – corp
3 – brat suport 12 – pinola
4 – suport contralagar 13 – arbore principal vertical
5 – arbore principal 14 - suport
6 – masa
7 – suport rotativ
8 – sanie transversala
9 – consola
10 – sanie verticala

Miscarile de lucru sunt:

n – miscarea principala de aschiere, executata de arborele principal 5
𝑤𝑙 - miscarea de avans longitudinal, executata de masa masinii 6
𝑤𝑡 – miscarea de avans transversal, executata de sania transversala 8
𝑤𝑣 - miscarea de avans vertical, executata de sania verticala 10 si consola 9
Miscarile de pozitionare sunt:
𝑤𝛾 - miscarea de rotatie a mesei in jurul unei axe verticale (suportul rotativ 7)
𝑤𝑝1 - miscarea de pozitionare a bratului 3
𝑤𝑝2 - miscarea de pozitionare a suportului 4
 23. Mașini de frezat longitudinal – principiul constructiv și cinematic (se dă figura)

1 – batiu
2 – masa longitudinala
3, 16 – capete de frezat orizontale
4 – pinola
5 – arbore principal
6 – traversa mobila
7, 15 – montanti
8 – grinda de rigidizare
9, 14 – sanii transversale
10, 13 – capete de frezat verticale
11, 12 – suporti rotativi

Cinematica masinii realizeaza urmatoarele miscari:

n – miscari principale de aschiere, realizate independent prin lanturi cinematice proprii
fiecarui cap de frezat
𝑤𝑙 - miscarea de avans longitudinal al mesei
𝑤𝑝𝑡 - miscari de pozitionare transversale, realizate de pinole, la capetele orizontale, si de
sanii la capetele verticale
𝑤𝑝𝑣 - miscari de pozitionare verticale, realizate de pinole, la capetele verticale, si de
capetele de frezat orizontale, precum si de traversa mobila 6
𝑤𝑝𝑟 - miscari de pozitionare de inclinare a capetelor de frezat verticale, executate de
suportii rotativi 11, 12
CURS 8

24. Rabotarea (se dă figura) (fără mortezare)

Rabotarea = prelucrarea prin aschiere

realizata cu cutitul de rabotat pe masinile de rabotat.

Scula S executa miscarea principala de

aschiere cu viteza 𝑣𝑧 , o miscare rectilinie alternativa
in plan orizontal realizata in 2 etape:
- o cursa de lucru, cand scula se deplaseaza
inainte realizand aschiereas
- o crsa de gol, cand scula se deplaseaza
inapoi, in pozitia initiala

La sfarsitul cursei de intoarcere a sculei,

piesa P executa miscarea de avans transversal 𝑤𝑡 , o
miscare intermitenta sincronizata cu miscarea principala,
realizandu-se astfel indepartarea succesiva a sraturilor de
material 1, 2, 3…
Marimea pasului de avans reprezinta avansul transversal
𝑠𝑡 [mm/c.d.]
 25. Mașini de rabotat cu masă mobilă – principiul constructiv și cinematic (se dă figura)

1 – batiu Cinematica masinii permite realizarea

2 – masa longitudinala urmatoarelor miscari:
3 – carucior lateral v – miscarea principala de aschiere, o miscare
4 – suport rotativ rectilinie alternativa
5 – sanie port-cutit 𝑤𝑣1 …𝑤𝑣4 - miscari de avans vertical
6 – traversa mobila 𝑤𝑡1 …𝑤𝑡4 - miscari de avans transversal
7 – montant 𝑤𝑝1…𝑤𝑝4 - miscari de pozitionare unghiulara
8, 9 – carucioare superioare 𝑤𝑝5 - miscarea de pozitionare verticala a
10 – grinda de rigidizare traversei mobile 6
11 – carucior lateral
S1, S2, S3, S4 – suporti port-cutit

Toate miscarile de avans sunt miscari intermitente realizate sincron cu ajutorul unor
mecanisme cu clichet, executate la sfarsitul cursei de intoarcere a miscarii principale.
CURS 9

26. Sanie cu comandă secvențială (se dă figura)

MA – motor de actionare
S – sanie
Sc – surub conducator
L0… Ln – limitatoare de cursa
Tc – tablou de comanda, care contine echipamente de forta (EF) si echipamente de comanda
(EC), bazate pe relee (RI)
DIP – dispozitiv de introducere a programului

Datorita inconvenientelor legate de utilizarea releelor cu comutatie dinamica, la

echipamentele de comanda sunt utilizate automatele programabile (AP), la care releele sunt
inlocuite cu elemente de comutatie statica. Acestea sunt reglate prin programe de la un calculator
(PC).
 27. Mașini-unelte cu comandă numerică (se dă figura)

Masina unealta la care programarea

comenzilor se realizeaza prin interfata unui
calculator, folosind un cod numeric
conventional, comandand aceleasi lanturi
mecanice, capata denumirea de masina
unealta cu comanda numerica (MUCN).
O masina unealta cu comanda
numerica este alcatuita din: masina unealta
propriu-zisa (1) si echipamentul de
comanda numerica (2), legate intre ele prin
echipamentul electric (3).

CURS 10

28. Axele centrelor de prelucrare

Centrele de prelucrare pot avea maxim 6 axe:

Z, Y, Z – translatii
A – rotatie in jurul axei X
B – rotatie in jurul axei Y
C – rotatie in jurul axei Z

29. Modurile de lucru ale unui centru de prelucrare (se dă figura) – enumerați cele 8 moduri

1 – EDIT
2 – AUTOMAT
3 – RMT
4 – MDI
5 – HMD
6 – AVANS TEHNOLOGIC
7 – AVANS RAPID
8 – REFERINTA
CURS 11

30. Adrese utilizate in comanda numerică

N – indica numarul frazei

G – functii pregatitoare – fac trimitere la codurile G
X – indica distanta care trebuie parcursa de sanie de-a lungul axei X
Y – indica distanta care trebuie parcursa de sanie de-a lungul axei Y
Z – indica distanta care trebuie parcursa de capul masinii de-a lungul axei Z
F – indica viteza de avans
M – functii auxiliare, apeleaza functii diverse ale masinii (de obicei se adreseaza direct masinii
unelte pentru a stabili conditiile de prelucrare)
S – indica turatia arborelui principal
T – se refera la gestionarea sculelor

31. Enumerați funcțiile pregătitoare și funcțiile auxiliare

Functiile pregatitoare:
G00 – pozitionare cu avans rapid
G01 – interpolare liniara (cu avans tehnologic)
G02 – interpolare circulara in sensul acelor de ceasornic
G03 – interpolare circulara in sens trigonometric

G17 – selectarea planului de interpolare (de lucru) XOY

G18 – selectarea planului de interpolare XOZ
G19 – selectarea planului de interpolare YOZ

G27, G28, G29 – functii pentru controlul referintei

G41, G42 – corecturi de raza a sculei

G40 – anulare G41, G42
G43, G44 – corectare lungime de scula

G54…G59 – sisteme de coordonate

G90 – programare in coodronate absolute

G91 – programare in coordonate relative
 G94 – avans in mm/min
G95 – avans in mm/rot

Functiile auxiliare:
M00 – oprire in timpul programului

M03 – rotatie ax principal in sensiul acelor de ceasornic

M04 – rotatie ax principal in sens trigonometric
M05 – oprirea rotatiei arborelui principal

M06 – schimbare scula

M08 – pornire sistem racire

M09 – oprire sistem racire

M10 – blocarea mesei A

M11 – deblocarea mesei A

M17 – fixarea sculei

M18 – eliberarea sculei

M30 – stop program si reluarea lui de la inceput