1.

Obiectul tehnologiei –terminologie

TEHNOLOGÍE 1. Știință a procedeelor și mijloacelor de fabricare

și de prelucrare a materialelor. 2. Ansamblul proceselor, metodelor,
procedeelor, operațiilor etc. folosite pentru obținerea unui anumit produs.
3. (Rar) Tehnică. Totalitatea termenilor tehnici ai unei meserii, științe
sau arte. [engl. technology, fr. technologie, din greaca. techne – artă,
logos – studiu].
TEHNOLOGÍE s. f. 1. știință a metodelor și a mijloacelor de
prelucrare a materiilor prime, a materialelor și a datelor. 2. ansamblul
proceselor, al metodelor, operațiilor etc. pentru realizarea unui anumit
produs .
Dacă ar fi să dăm și noi o definiție, TEHNOLOGIA este o știință
care studiază metodele de obținere a materiei prime, metode de a
transforma materia primă în materialele și semifabricatele în timpul procesului
tehnologic de fabricație, având ca scop obținerea de produse finite sau
semifabricate în anumite condiții tehnico-economice. Obținerea produselor
este rezultatul unui proces de producție care înglobează activitatea dintr-o
secție / departament a unei unități economice productive.
Un proces -- este un ansamblu de activități corelate sau în interacțiune
care transformă elemente de intrare în elemente de ieșire.

E.I. E.E.
PROCES

În cadrul proceselor de producție care se desfășoară organizat

într-o unitate productivă, prin folosirea de mașini unelte, aparate și
echipamente se realizează produsel în urma desfășurării unor procese
tehnologice.
Procesul tehnologic -- reprezintă ansamblul de operații mecanice,
fizice, chimice, în decursul cărora se efectuează modificări și transformări ale
substanței, necesare obținerii produselor dorite. Prin acțiunea simultană sau
succesivă se transformă materiile prime în produse sau realizează
asamblarea semifabricatelor, repararea sau întreținerea unui sistem tehnic.
Procesul de producție -- cuprinde totalitatea proceselor folosite
pentru transformarea materiilor prime și a semifabricatelor în produse finite,
necesare satisfacerii necesităților umane. Procesul de producție cuprinde
diferite categorii de procese: (figura 2)
 Figura 2. Structura procesului de producție

a. Procesele tehnologice de bază -- sunt cele care contribuie direct

la realizarea produselor finite, prin transformarea intrărilor în ieșiri; acestea
sunt "procese de transformare" care transformă resursele de intrare
(materia primă sau semifabricatul) în produse intermediare sau produse
finite. În cazul produselor predominant mecanice, procesele tehnologice
sunt: elaborarea semifabricatelor (prin turnare, forjare, deformare plastică,
sudare, formare etc.), procese de prelucrare, procese de asamblare,
procese de control etc.
b. Procesele auxiliare și procesele de deservire -- asigură pregătirea,
respectiv servirea proceselor de bază; acestea includ de exemplu:
transportul materialelor și produselor în procesul de producție, fabricarea
sculelor și dispozitivelor, repararea și întreținerea utilajelor tehnologice etc.
c. Procesele anexe constau în valorificarea resurselor reziduale
rezultate în producție: colectarea deșeurilor, regenerarea emulsiilor etc.
Procesele tehnologice de fabricare urmăresc două scopuri distincte :
• modificarea proprietăţilor fizico-chimice ale materialelor potrivit
cerinţelor;
• modificarea formelor şi dimensiunilor suprafeţelor potrivit scopului
urmărit. Între aceste două scopuri pe care le prezintă procesele
tehnologice de fabricare există o foarte strânsă interdependenţă ceea
ce face ca în procesul de fabricare acestea să nu se poată separa.
Produsul -- este rezultatul procesului de producție și poate fi simplu
sau sub o formă complexă. Elementele de componență a unui produs pot sa
fie: reperel, subansamblul și ansamblul.
 Pentru a avea semifabricate și produse trebuie să se cunoască
materialul din care se realizează. În acest caz se pornește de la materia
primă, care se obține prin procedee specifice industriei extractive. Această
materie primă, necesară obținerii de materii prime brute (materii prelucrate)
trece printr-o serie de procedee tehnologice, urmărind un anumit proces
tehnologic de elaborare. Această etapă se diferențiază în două procese
tehnologice:
elaborare primară – este acel proces tehnologic care oferă informații
sau oferă soluții privind obținerea de metale sau aliaje brute (cu impurități
puțin controlate) din minereuri sau alte aliaje.
elaborare secundară – este acel proces tehnologic care oferă
informații sau oferă soluții privind obținerea de metale sau aliaje cu impurități
limitate procentual printr-o gamă specifică de operații.
Procesul tehnologic de prelucrare -- confecționare – proces folosit
pentru obținerea de piese din semifabricate prin modificarea formei,
dimensiunilor, poziției reciproce și calității suprafețelor (prelucrare
dimensională) sau numai prin modificări în stratul de suprafață (modificarea
durității și a structurii stratului superficial), sau prin modificarea rugozității
suprafețelor (modificarea netezimii suprafețelor).
Tratamentul termic, este un proces tehnologic prin care se modifică
proprietăților fizico-chimice ale unui material, în întreaga masă
(tratament de volum) sau numai în stratul superficial (tratament de
suprafață) - dacă este necesar să se realizeze, la un obiect, semifabricat
sau la o piesă, un strat de suprafață de grosime relativ redusă, dar cu
proprietăți diferite de cele ale straturilor din adâncime, se folosesc
procese tehnologice de suprafațare: tratamente de suprafață, prin
modificări fizico-chimice în stratul tratat și tratamente de acoperire.
Etapa finală în structura sistemelor tehnologice o constituie procesul
tehnologic de asamblare. Asamblarea poate fi asamblare rigidă (îmbinare
nedemontabilă sau îmbinare demontabilă), care nu dă posibilitatea pieselor
să aibă o mișcare relativă reciprocă în timpul funcționării, și asamblare
nerigidă - care se efectuează asigurând pieselor posibilitatea de mișcare
relativă reciprocă în timpul funcționării.
În anumite situații se impun anumite caracteristici supeioare stratului
superficial (duritate, rugozitate, rezistență mecanică la uzură, rezistență la
coroziune, etc.) se aplică procedee de suprafațare.
Putem deci grupa procesele tehnologice de fabricație (construire de
produse) în două categorii:
2.procese tehnologice de prelucrare, a căror structură este
prezentată în figura 3;
3 procese tehnologice de asamblare, (acțiunea de a asambla) este
operație prin care se reunesc, se îmbină, se fixează două sau mai multe
piese, mecanisme etc. fiind prezentată o clasificare în figura 4.
Fig. 3. Structura proceselor tehnologice de prelucrare
 Fig. 4. Structura proceselor tehnologice de asamblare

Procesele tehnologice se realizează prin aplicarea diferitelor metode

tehnologice.
Metoda tehnologică este un mod sistemic și principial de
executare a unei operații singulare sau a unei serii de operații dintr-un
proces tehnologic sau dintr-o serie de procese tehnologice, comun
(după natura fenomenelor, rezultatelor etc.) pentru mai multe clase de
procedee tehnologice.
Procedeul tehnologic stabilește mijloacele prin care se poate aplica
o metodă tehnologică prin prisma utilajului tehnologic, a mediului de lucru, a
materialului de adaos etc.
Una și aceeași metodă se poate aplica prin mai multe procedee
tehnologice. Procedeele tehnologice ale unei metode se deosebesc
între ele prin utilajul tehnologic folosit.
Utilajul tehnologic necesar operației de prelucrare și care urmărește
un proces de fabricație cuprinde: mașini de lucru ( mașini unelte), aparate
de lucru și echipamente tehnologice. Echipamentul tehnologic cuprinde
corpuri ajutătoare, dispozitivele și anumite echipamentele de completare
(figura 5).
Mașina de lucru este un sistem tehnic constituit din corpuri
solide cu mișcări relative determinate care transformă o formă oarecare
de energie în lucru mecanic (energie a unor corpuri rigide în mișcare).
Exemple: strung, laminor, presă cu excentric etc.
 Aparatul de lucru este un sistem tehnic constituit din elemente,
cel puțin în parte solide, imobile sau mobile, care transformă o formă
oarecare de energie, fără mijlocirea unui lucru mecanic, într-o altă
formă de energie utilizată direct sau indirect pentru operații de
prelucrare sau asamblare. Exemple: transformator de sudare, arzător
oxiacetilenic etc.
Echipament tehnologic - Ansamblu de piese, de dispozitive și de
mecanisme, împreună cu elementele de legătură, aparținând unei instalații,
unei mașini și care îndeplinește o anumită funcție în cadrul unor sisteme
tehnice.

Fig. 5. Schema utilajului tehnologic

În procesul de fabricație, executarea pieselor- semifabricatelor prin

diferite metode (deformare plastică, așchiere, sudare, procedeee
neconvenționale) se pot realiza pe diferite mașini unelte în cadrul unui sistem
tehnologic. Un sistem tehnologic este alcătuit din:
-- mașina unelată care realizează prelucrarea;
-- scula care realizează prelucrarea;
-- dispozitivul aferent prinderii sculei;
-- dispozitivul de prindere a piesei/semifabricatului;
-- piesa sau semifabricatul de prelucrat.