COMUNICARE

-SEMINAR-

Adina Timplaru
COMUNICARE

Analiza SWOT (plan personal)

Comunicare
Analiza SWOT

Selfie profesional – cand?

- Un nou loc de munca

- O noua realizare in pozitia actuala
- Pentru dezvoltare personala pe linia actuala
- Doresti sa incerci ceva nou

Fii obiectiv. Fii sincer!

 Analiza SWOT

Analiza SWOT - tehnica prin care se pot identifica punctele tari si slabe si se pot examina
oportunitatile si amenintarile unui proiect, ale unei actiuni sau ale unei persoane.

Cum poate fi utilizata analiza SWOT?

- In scop personal, pentru a monitoriza cariera unei persoane, notand abilitatile şi punctele de imbunatatit pe care le are.
- In context profesional, pentru a masura profitabilitatea unei afaceri sau reusita unui proiect.

Analiza SWOT personala - fisa de identitate care urmareste nivelul profesional, al cunostintelor sau experientei, din cariera.
strengths - puncte tari, weaknesses - puncte slabe, opportunities - oportunitati, threats - amenintari.

https://www.youtube.com/watch?v=goxMsPCs_z0
 Analiza SWOT

Strenghts - puncte tari: atribute, calitati, aptitudini, atuuri si aspecte pozitive

- experienta pe care o ai in domeniul respectiv sau in cariera in general

- numarul mare de persoane de contact din domeniul tau de activitate
- studiile superioare, cursuri de specializare, rezultatele bune obtinute
- abilitati transferabile (comunicare, lucrul in echipa, calitatile de lider, time management)
- diverse caracteristici personale care te favorizeaza in realizarea sarcinilor avute: rezistenta la stres,
capacitatea de a-ti organiza timpul cat mai eficient, capacitati de comunicare interpresonala si de
socializare, pasiune pentru locul de munca, creativitate, rapiditate, flexibilitate etc.
- ce te diferentiaza de altii
Analiza SWOT

Weaknesses - puncte slabe: caracteristici care pot reprezenta obstacole in calea unei cariere de succes

- lipsa unei experiente profesionale sau lipsa unor cunostinte aprofundate in domeniul in care activezi
- lipsa sau prezenta scazuta a unor abilitati personale: lucrul in echipa, comunicarea interpersonala
- prezenta unor caracteristici personale negative: timiditate, lipsa increderii in sine, dificultati in
comunicarea interpersonala, lipsa motivatiei si a pasiunii pentru respectiva activitate
- Obiceiuri si trasaturi negative din viata profesionala
- Arii profesionale pe care nu le stapanesti suficient
- Ce slabiciuni vad ceilalti in comportamentul tau profesional/ uman
 Analiza SWOT

Opportunities - oportunitati: circumstante favorabile pe care le poti folosi in avantajul tau

- domeniul de care apartii implica prezenta unora dintre calitatile si aptitudinile tale
- existenta unor perioade favorabile pe piata muncii, in special in domeniul tau de
activitate: crearea de noi locuri de munca, aparitia unor companii noi, eliberarea unui
post si posibilitatea promovarii
- ce tehnologii se folosesc si tu le cunosti

Threats – amenintari: circumstante negative, externe, pe care nu le poti controla

- diminuarea locurilor de munca, in general pe piata muncii sau in cadrul

domeniului tau de activitate
- concurenta venita din partea altor persoane mai bine pregatite, cu o experienta
mai indelungata
- posibilitati reduse de avansare, fie din cauza unei concurente acerbe, fie din
cauza lipsei posturilor
- cunostintele si abilitatile tale sunt "depasite", nu mai pot fi folosite in domeniul respectiv
 Analiza SWOT

Analiza SWOT este un mijloc, nu un scop în sine - obiective:

• Cum iti folosești punctele tari pentru a raspunde oportunitatilor? Aici este potrivită o abordare
indrazneata!
• Cum poți converti slabiciunile in puncte tari? Oportunitatile descrise ar putea servi acestui obiectiv?
• Cum poți transforma amenintarile din mediul extern în oportunitati de dezvoltare? Amenintarile sunt
aceleasi pentru toata lumea, dar daca gasesti o abordare personala, s-ar putea transforma în noi
provocari.

Ca sa ajungi unde iti doresti, gandește liber, neingradit și amintește-ți ce vrei. Dupa ce obții primele
rezultate, e mai simplu sa urmaresti progresul inregistrat, dar primul pas e esențial: nu pierde din vedere
concluziile analizei tale și treci la actiune! Pas cu pas, putin cate puțin, vei ajunge acolo unde doresti sa fii.
Analiza SWOT

Tema studenti: Analiza SWOT personala

Propria analiza SWOT pentru cariera si demersurile necesare pentru dezvoltare.

Actiuni pe care le poti face in cariera, ca urmare a utilizarii instrumentului SWOT:

- imbunatatirea unor aptitudini specifice sau obtinerea unor noi expertize ca noi puncte tari;
- reducerea sau eliminarea punctelor slabe;
- exploatarea unei oportunitati;
- protectia propriei cariere in fata riscurilor identificate.
 Comunicarea

Noţiunea de comunicare include doua aspecte distincte:

- Ca relatie, comunicarea - interactiune informationala intre sursa (emitentul), cel care genereaza si transmite
mesaje şi receptor (destinatar), cel care capteaza şi prelucreaza (decodifica) semnalele transmise de emitent,
modificandu-si sub actiunea lor, starea initiala.
- Ca proces, comunicarea - ansamblul operatiilor de codare-recodare-decodare si succesiunea mesajelor
care se transmit intre emitent şi destinatar.

Comunicarea poate fi analizata in functie de transmiterea mesajelor (codul folosit) şi canalul de transmitere:

– comunicare verbala – prin cuvant. Este specific umana, are formă orală sau scrisa, permite transmiterea unor
continuturi (extrem de) complexe. Comunicarea verbala - acea forma de comunicare in care intervin exclusiv
cuvintele, fie in varianta acustica, fie in varianta grafica.
– comunicare paraverbala - prin insusiri vocale care insotesc cuvantul: caracteristicile vocii, intensitatea, ritmul,
debitul vorbirii, intonaţia, etc.
– comunicarea nonverbala - prin semne legate direct de postura, mişcare, gesturi, mimica, infatisare.
Comunicarea nonverbala este comunicarea realizata cu ajutorul indicilor, iconilor sau simbolurilor.
 Comunicarea verbala

Comunicarea verbala. Secventa verbala a oricarui proces de comunicare se realizeaza exclusiv prin intermediul
cuvintelor si serveste la formularea, stocarea si transmiterea cunostintelor, a informatiilor.

Comunicarea verbala se desfasoara fie sub forma orala, fie sub forma scrisa. Vorbirii si ascultarii (din comunicarea
orala) li se dedica mai mult timp si importanta decat scrierii si citirii (prin care se realizeaza comunicarea scrisa).

Astfel, cercetatorii au constat ca din totalul timpului consacrat comunicarii verbale:

53% este alocat ascultarii
16 % vorbirii
14 % scrierii
17 % citirii.

O persoana vorbeste pe zi circa 10 minute, iar o propozitie obisnuita (din limba engleza)
dureaza aproximativ 2 secunde si jumatate.
 Comunicarea verbala
Principiile comunicarii verbale:

1. Claritatea – cuvintele trebuie bine alese, exacte si potrivite cu ideile pe care le exprima, logic inlantuite; se evita
neologismele, regionalismele; trebuie folosite propozitii si fraze scurte

2. Simplitatea si naturaletea – exprimare directa, fireasca si lipsita de exagerari

3. Corectitudinea – respectarea regulilor gramaticale

4. Politetea si demnitatea – tonul si modul de exprimare sa fie in mod cuviincios, respectuos, demn;
sa predomine buna cuviinta, politetea

Comunicam verbal mai ales in varianta orala si vom fi apreciati ca buni vorbitori daca:

- oferim exact informatia pe care o cere interlocutorul

- sustinem cu sinceritate propozitii care pot fi probate intr-o masura rezonabila
- suntem relevanti
- formulam mesaje clare, exacte, scurte si consecvente.
Comunicare orala

Canalul de transmitere in comunicarea orala are o calitate slaba, continand foarte multe obstacole; mesajele orale
sunt redundante, se asociaza cu mesaje nonverbale substantiale, sunt mai putin elaborate decat mesajele scrise.

Din aceasta cauza, interpretarea mesajelor orale trebuie sa fie contextuala.

Performanta in vorbire - factori:

1. stabilirea unor obiective specifice, masurabile si usor de atins intr-un rastimp scurt (SMART);
2. cunoasterea interlocutorului;
3. alegerea unui context favorabil;
4. planificarea vorbirii (nu compunerea in detaliu a mesajului);
5. manifestarea unei atitudini potrivite pentru o comunicare directa;
6. folosirea unui raport just intre informatia si redundanta mesajului;
7. receptarea activa a retroactiunii interlocutorului;
8. adaptarea continua la situatia de comunicare.
Comunicare orala

Locul aparte pe care il ocupa ascultarea (53%) in cadrul comunicarii verbale i-a facut pe cercetatori sa
abordeze aceasta activitate intr-o maniera analitica.

Un rezultat remarcabil il constituie precizarea etapelor care sunt parcurse in timpul ascultarii:

1. perceperea sunetelor
2. focalizarea atentiei
3. intelegerea
4. memorarea.
Comunicare orala

1. Perceperea sunetelor - receptorul aude, printr-un proces mecanic sau reflex, semnele transmise de
emitent.

Ascultarea nu este inca realizata, deoarece reactia receptorului nu este intelectuala si emotionala, ci doar
pur fizica; deocamdata se poate spune doar ca urechile acestuia au captat anumiti stimuli acustici din
mediu.

2. Atentia (selectiva) - focalizarea perceptiei alocutorului asupra unora dintre stimulii acustici in care este
"imbaiat".

Acordarea atentiei unui mesaj pare a fi la indemana tuturor si, cumva, de la sine inteleasa. De aceea, poate
parea surprinzator faptul ca, in general, nu acordam unui mesaj, mai mult de 20 secunde.
Doar capacitatea de a "refocaliza" atentia ne permite sa procesam un mesaj de dimensiuni mari.

Atentia presupune atitudine receptiva si vioiciune mentala. Evident, nu putem fi atenti la un mesaj si, implicit, nu-l
ascultam, daca suntem prea obositi sau foarte preocupati de alte lucruri.
Comunicare orala

3. Intelegerea coincide cu actiunea de decodificare.

Alocutorul pune in corespondenta semnalele receptionate cu obiectele mentale pe care le are depozitate in
memorie, potrivit codului utilizat in actul de limbaj respectiv. De fapt, nimeni nu poate sti ce anume a selectat
receptorul din mesajul pe care i l-am transmis si ce corelatii a stabilit.

4. Memorarea este procesul prin care se determina ceea ce este important si demn de a fi introdus in
"baza noastra de date".

Ex., notitele pe care le iau studentii in timpul unei prelegeri slujesc acestei faze de selectare si inregistrare in
memorie a cunostintelor considerate importante.
 Comunicarea orala

Obstacole in calea comunicarii orale:

Particularitatile biologice, psihice si sociale ale interlocutorilor: sexul, varsta, starea de sanatate,
acuitatea simturilor, memoria, starea afectiva, vointa, temperamentul, cultura, nationalitatea, educatia, ocupatia.

Inclinatia de a ne grabi in formularea concluziilor – concluziile pripite. Oricat ar parea de ciudat, unii
oameni refuza sa recunoasca realitatea asa cum este ea – mai ales atunci cand prezinta pentru ei situatii
neplacute – cazand in capcana propriilor dorinte.

Lipsa de interes conduce inevitabil la esecul tuturor actelor de limbaj formulate. S-ar parea ca nu exista
actiune umana care sa nu fie declansata, intr-o forma sau alta, de vreun interes. Din aceasta pricina, toti vorbitorii
care se vor ascultati trebuie sa trezeasca interesul pentru cele spuse.
 Comunicare orala

Obstacole in calea comunicarii orale:

Deficit de cunoastere. Am experimentat cu totii dificultatea de a asculta sau de a ne face ascultati

atunci cand stim prea putine despre partenerii nostri de comunicare sau cand codurile comunicatorilor nu sunt
compatibile = o comunicare imperfecta.

Emotiile isi justifica individualizarea ca obstacole in calea comunicarii prin impactul creat la nivelul
protagonistilor actelor de limbaj. Astfel, vorbitorul timorat are toate sansele sa fie ignorat. Mesajul lui plin de
poticneli, vocea slaba si tremuranda nu au darul de a trezi interesul si ascultarea.

Conflictele de personalitate ce se stabilesc intre vorbitor si ascultator. Astfel, in cazul a doi oameni
obisnuiti sa vorbeasca si sa fie ascultati, fiecare dintre ei se va stradui sa-l transforme pe celalalt in ascultator
permanent. Pentru a inlesni sub acest raport comunicarea orala, ar fi indicat sa alaturam deprinderii de a vorbi,
folositoarea arta de a tacea si asculta. Acest lucru cere mult efort si o ajustare continua a propriei personalitati.
 Comunicarea paraverbala
Comunicarea paraverbala – Vocea. Calitatile vocii.

a. Volumul
Volumul vocii este reprezentat de nivelul sonor – cat de tare se aude aceasta. Volumul trebuie sa fie suficient de tare
incat sa putem fi auziti cu usurinta de persoana careia ne adresam, insa cat de incet pentru a nu o deranja pe
aceasta sau alte persoane din jur. Volumul vocii trebuie adaptat in functie de interlocutor si conditiile de mediu.

Un volum ridicat poate indica putere, dorinta de dominare sau pasiune si entuziasm pentru sustinerea unei opinii.
Volum scazut - asociat cu o fire moale, nesigura, timida,
lipsita de vitalitate, desi poate fi folosit si in mod controlat pentru a
sublinia siguranta de sine, discretia sau pentru a atrage atentia.

Volumul vocii influenteaza puterea de intelegere a interlocutorului

si faciliteaza o comunicare eficienta.
 Comunicarea paraverbala

b. Tonul
Tonul prea inalt poate irita si poate produce impresii negative.
Un ton jos, profund, armonios este cel mai potrivit pentru a atrage si mentine atentia si interesul ascultatorului.

Timbrul vocii influenteaza modul in care este receptionat mesajul si

tradeaza sentimentele si emotiile emitatorului.
 Comunicarea paraverbala

c. Accentul
Accentul este modul in care se apasa pe anumite sunete sau se ridica/ coboara
tonul atunci cand se rosteste o anumita silaba dintr-un cuvant sau un anumit
cuvant dintr-o propozitie.
Exemple:
“mobila” fata de “mobila” “torturi” fata de “torturi”
“vesela” fata de “vesela”

d. Modularea
Intonatiile si inflexiunile rup monotonia si fac vocea mai interesanta si mai atractiva.
Monotonia produce plictiseala si aceasta duce la scaderea concentrarii, a atentiei si a calitatii receptiei.
Pentru a fi ascultati cu interes si a produce o impresie placuta ascultatorilor, trebuie alternate sunetele joase cu cele
inalte, folosind intonatii pentru a sublinia cuvintele cheie ale mesajului nostru.

Modularea poate schimba sensul cuvintelor sau frazelor, poate transforma afirmatiile in intrebari sau invers si
poate spune foarte multe despre atitudinea si sentimentele noastre.
 Comunicarea paraverbala

e. Viteza

Viteza influenteaza modul in care este perceput mesajul.

Un ritm prea alert induce un sentiment de graba, de presiune, de alerta.

Un ritm prea lent poate induce plictiseala, somnolenta, dezinteresul.

Viteza vorbirii care este perceputa ca fireasca, depinde de cultura si

de clasa sociala si difera si de la o persoana la alta.
 Comunicarea paraverbala

f. Dictia: capacitatea de a pronunta clar si corect, delimitand bine sunetele,

silabele, cuvintele si frazele intre ele.

Dictia si accentul se refera la articularea si enuntarea sunetelor.

O articulare neinteligibila sau neclara poate forma o impresie de delasare si

o atitudine de respingere, fiindca forteaza receptorul sa faca un efort
suplimentar pentru a intelege ce i se spune. O articulare exagerata, cu
miscari accentuate ale gurii si mimicii faciale nu produce o impresie buna,
interlocutorii putandu-se simti admonestati, tratati de sus sau foarte directiv.

O dictie clara, cu sunetele bine delimitate si relaxata produce

un impact placut si te poate ajuta foarte mult in comunicare.
 Comunicarea paraverbala

g. Tacerea
Tacerea poate fi folosita pentru a atrage atentia, pentru a sublinia ceva, pentru a invita interlocutorul sa-si
exprime o parere sau pentru a-l implica.

Tacerea atrage atentia si capteaza interesul asupra a ceea ce urmeaza.

Folosirea pauzei influenteaza interesul si prezenta interlocutorului.

Vocea umana – Cum sa vorbim astfel incat publicul sa doreasca sa ne asculte…

https://www.youtube.com/watch?v=o_Kk9Ku1vOE
 Comunicarea paraverbala

Transmite intotdeauna prietenie prin vocea ta.

Nu ridica tonul la manie sau intr-o situatie tensionata, indiferent cat de enervant ar fi interlocutorul sau cat de multa
dreptate ai avea.

O voce plata, fara modulare spune: 'Nu-mi place munca mea. As prefera sa fiu in alta parte.‘

O voce stinsa si moale spune: 'Sunt trist azi. Nu am chef de tine.‘

O voce pozitiva, energica si prietenoasa spune: 'Sunt entuziast si-mi place ceea ce fac.‘