GEOSINTETICE

Geogrile

CURS ANUL II
MASTER INGINERIE GEOTEHNICA

Prof. Loretta Batali

Geogrile - definitie
Geogrilele sunt geosintetice utilizate în
general pentru armarea p mântului, formate
dintr-o re ea deschis regulat , cu deschideri
suficient de mari pentru a permite
p trunderea materialelor cu care vin în
contact. Golurile au dimensiuni mult mai mari
decât nervurile (1 -10 cm).
Functie: armare

1
 Geogrile - utilizari
Armarea stratului de agregate din funda ia drumurilor;
Armarea stratului de balast la c ile ferate;
Armarea umpluturilor, rambleelor, digurilor i barajelor;
Armarea îmbr c min ilor asfaltice;
Stabilizarea i reabilitarea pantelor instabile;
Structuri de sprijin (ziduri) din p mânt armat;
Gabioane;
Saltele pentru construc ii realizate pe terenuri moi sau
umpluturi neomogene, în scopul m ririi capacit ii portante a
acestora.

Geogrile - tipuri
re ele octogonale de nervuri fixate prin noduri;
fâ ii octogonale din polimeri, suprapuse printr-
printr-un
procedeu special de extrudere i etirare.
Monoaxiale si biaxiale
nervur
longitudinal

nervur nervur
longitudinal transversal

geogril monoaxial geogril biaxial

2
Geogrile tehnologii de fabricatie
Pentru a se ob ine un ansamblu monolit pornind de la o plac de
baz extrudat (care poate fi constituit din polietilen de înalt
densitate, poliester de înalt rezisten sau polipropilen ), se
folosesc dou tehnici principale:

prin fante sau goluri:

goluri: se
se practic fante sau se tan eaz goluri
circulare în placa de baz i se etireaz , la temperatur controlat
controlat ,
pe dou direc ii (întâi în sens longitudinal, apoi în sens transversal);
tehnologii care constau din producerea de benzi independente care
se dispun în re ea, iar la noduri sunt sudate sau împletite.

Geogrilele se pot realiza sub diverse forme de re ea: p trat ,

dreptunghiular , alungit , romboidal .

3
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de identificare

tipul structurii: monoaxial

monoaxial sau biaxial ;
tipul nodurilor: continui integrate, sudate,
împletite;
împletite; nodurile continui integrate i cele
sudate sunt rigide, iar cele împletite sunt
flexibile;
dimensiunea golurilor (variaz
(variaz de obicei între 1
i 10 cm);
grosimea, t (în gama 2 - 20 mm);
masa pe unitatea de suprafa , A = 200
1 000 g/m2);
procentul de deschideri (40 - 95%);

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici fizice
Supletea (ASTM D 1388-1388-96)
96)
Din acest punct de vedere, geogrilele
pot fi grupate în dou categorii: Geotextil
L

- rigide (cazul polietilenei sau 41.5°

polipropilenei) cu valori > 1 000

gcm;
- flexibile (cazul geogrilelor realizate
prin procedee de esere a firelor
din poliester) cu valori < 1 000
gcm.

4
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la intindere
Încercarea pentru determinarea rezisten ei la întindere se realizeaz
realizeaz
pe una sau mai multe nervuri i pe noduri.
Nervura este supus unui efort axial de întindere pân la rupere. În
cazul grilelor monaxiale, testul se realizeaz pe nervurile
longitudinale. Dac
Dac grila este biaxial , trebuie testate ambele
nervuri.
Cunoscând caracteristicile la trac iune a nervurilor i dimensiunile
dimensiunile
golurilor, se poate calcula o rezisten global la întindere. ÎnÎn
practic , se realizeaz încerc ri pe mai multe nervuri simultan
pentru a ob ine o precizie mai mare.
Valorile rezisten ei nodurilor variaz în general între 0.18 i 2.68 kN,
iar cele ale rezisten ei nervurilor între 0.61 i 4.4 kN.
Geogrilele monaxiale au rezisten e la întindere ce pot varia între
între 23
i 370 kN/m sau mai mult.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere pe nervuri izolate sau noduri

ASTM D 6637

5
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere pe nervuri izolate sau noduri
Geogrila Rezistenta Rezistenta medie a Eficienta nodului
medie a nodului nervurii [kN] rez. nodului/rez.
[kN] nervurii [%]

1 1,12 1,16 97
2 1,86 2,04 91
3 2,60 2,49 104
4 1,31 1,33 99
5 2,14 2,17 99
6 2,68 2,77 97
7 0,57 0,61 93
8 0,72 0,75 96
9 1,44 1,51 91
10 1,02 1,03 99
11 1,38 1,49 93
12 1,96 4,16 47
13 0,29 4,40 7
14 0,18 1,42 13

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice
Rezistenta la intindere incercarea pe banzi late SR EN ISO 10319:2008

Configura ie de f lci adaptat încerc rii geogrilelor

Epruveta trebuie s cuprind cel pu in un rând de noduri sau de elemente transversale,

cu excep ia nodurilor sau elementelor transversale inute în f lci

6
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

- aceleasi standarde ca pentru geotextile

ca
Ec 100 -Eficienta coeziunii
c
tan - Eficienta frecarii
E 100
tan

ca este coeziunea aparenta a ansamblului geogrila - alt material,

c - coeziunea pamantului,
- unghiul de frecare geogrila/material,
- unghiul de frecare interna al pamantului.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

7
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Incercarea 1 Incercarea 2

Interfa¡a [°] Eficienta [°] Eficienta

E [%] E [%]
pamant/pamant 44 100 44 100
pamant/geogrila biaxiala nr.1 43 96 44 100

pamant/geogrila biaxiala nr.2 45 103 45 103

pamant/geogrila biaxiala nr.3 46 107 46 107

pamant/geogrila monoaxiala nr.1 35 72 37 78

pamant/geogrila monoaxiala nr.2 37 78 39 84

pamant/geogrila monoaxiala nr.3 42 93 43 96

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la frecare la interfata cu alte materiale

Transferul optim de eforturi tangentiale apare cand:

B GG 3,5d 50

BGG este latimea minima a deschiderilor geogrilei,

d50 este procentajul corespunzator la 50% dintre particulele de pamant.

8
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere

Exist 3 mecanisme implicate în rezisten a geogrilelor la ancorare:

- forfecare pe cele dou fe e ale nervurilor longitudinale (superioar i inferioar )
(LRs);
- forfecare pe cele dou fe e ale nervurilor transversale (TRs);
- rezisten a pasiv pe partea anterioar a nervurilor transversale (TRb).

LRs
TRs
TRb
A

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere
Gradele de mobilizare a celor 3 componente depind de rela ia efort - deforma ie a
nervurilor longitudinale, de flexibilitatea i propriet ile efort - deforma ie ale
nervurilor transversale, ca i de configura ia nervurilor care poate îmbun t i gradul
de "încle tare" a agregatelor în gril

9
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici mecanice

Rezistenta la smulgere

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Datorit faptului c to i polimerii din care sunt fabricate geogrilele

au lan uri moleculare lungi, moleculele fiind aranjate în zone
cristaline care alterneaz cu zone amorfe, comportarea acestora la
fluaj reflect gradul de cristalinitate.
Dac for a care provoac fluajul este de trac iune, geogrila se
deformeaz în timp, ceea ce provoac o sc dere a sec iunii
transversale i o concentrare de eforturi care conduce la rupere
când este dep it rezisten a polimerului.
Comportarea la fluaj depinde în mare m sur de temperatur .
Cre terea temperaturii implic cre terea vitezei cu care se
dezvolt fluajul.

10
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Mecanismul fluajului nu este complet inteles in cazul polimerilor,

polimerilor,
dar el implica alinierea lanturilor moleculare si alunecarea intre
lanturile adiacente.
adiacente.
Nici mecanismul de rupere in timp in materialele polimerice nu este
pe deplin inteles.
inteles. Se poate considera ca materialul se deformeaza
prin fluaj pana cand efortul devine suficient de mare pentru a
produce microfisuri.
microfisuri.

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Se pot observa trei faze distincte:
- fluajul primar - d /dt (viteza de deformatie)
deformatie) creste,
creste, intrucat curba
este convexa:
convexa:
- fluajul secundar:
secundar: d /dt constant;
- fluajul tertiar:
tertiar: d /dt creste,
creste, tinzand la infinit (curba este concava).
concava).
Deforma¡ie
efort =
Fluaj Fluaj secundar Fluaj
primar Ter¡iar

0 timp

11
Sistem tridimensional
pentru reprezentarea
caracteristicilor efort -
deforma ie - timp pentru
geogrile

izocrone - în planul ;
descriu modific rile din
configura ia curbei - la diferite
momente de timp;
izodeforma ii - în planul
- t; descriu modificarea în timp a
capacit ii portante a materialului
la diferite nivele de deformare;
izoeforturi - în planul - t;
descriu modificarea în deforma ia
materialului la diferite momente,
pentru diferite niveluri ale
efortului . Din aceste curbe se
pot deduce alte dou : curba
Sherby - Dorn (viteza de
deforma ie func ie de deforma ia
specific , ) i curba coeficien ilor
de curgere lent .

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Deformatia totala

, T2
1

, T1
1
T1 > T2

log - timp

Pentru = constant, deformatia care era asteptata sa apara dupa timpul t2 la

temperatura T1, va apare mai devreme, la t1 < t2, dacå temperatura creste de la T1 la
T2 > T1. Rezulta ca fluajul poate fi accelerat in laborator prin cresterea temperaturii.

12
 Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)

Caracteristicile geogrilelor
Caracteristici de durabilitate
Fluaj (curgere lenta)
lenta)
Pentru a obtine caracteristicile de curgere lenta ale geogrilelor si, in general, ale
materialelor geosintetice, sunt necesare incercari de laborator pe termen foarte lung,
ceea ce implica costuri mari. De aceea, este importanta punerea la punct a unor
modele care sa permita extrapolarea datelor obtinute din incercari pe termen scurt.
Un astfel de model, descris de Soong si Koerner (1998), este modelul reologic al
lantului Kelvin:
n t
E0 1
t 0 1 e i
Ei
E1 i 1

- deformatia,
E2 t - timpul, 1
0
0 - deformatia elastica, E0

En n Ei - modulul de elasticitate al resortului "i",

i - vâscozitatea amortizorului "i".

13
 Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Functie de armare

1
Tadm Tult
FSDI FSFL FSDC FSDB

Tadm este rezisten a la întindere admisibil , care va fi utilizat în proiectare,

Tult este rezisten a la întindere ultim ob inut din încerc ri,
FSDI este un coeficient par ial de siguran ce ine cont de degradarea din
timpul instal rii,
FSFL este un coeficient par ial de siguran ce ine cont de apari ia
fenomenului de fluaj,
FSDC este un coeficient par ial de siguran ce ine cont de degradarea
chimic ,
FSDB este un coeficient par ial de siguran ce ine cont de degradarea
biologic .

Proiectare pe functii
- Coeficienti partiali

Utilizare Factori par¡iali de siguran¡å

FSDI FSFL FSDC FSDB
Drumuri nepavate 1,1 - 1,6 1,5 - 2,5 1,0 - 1,5 1,0 - 1,2
Drumuri pavate 1,2 - 1,5 1,5 - 2,5 1,1 - 1,6 1,0 - 1,2
Ramblee 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Pante 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
Ziduri de sprijin 1,1 - 1,4 2,0 - 3,0 1,0 - 1,4 1,0 - 1,3
¥mbunåtå¡irea capacitå¡ii 1,2 - 1,5 2,0 - 3,0 1,0 - 1,6 1,0 - 1,3
portante

(Koerner)

14
 ARMAREA FUNDATIILOR
DRUMURILOR NEPAVATE
Aceleasi metode ca la geotextile

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
- Initial s-au folosit plase de sarma,
sarma, dar au aparut dificultati
de punere in opera legate de corecta tensionare a
armaturii.
armaturii.
- Geogrilele sunt usoare si suficient de rezistente la
temperaturi inalte pentru a putea fi utilizate la armarea
mixturilor asfaltice. In plus fata de plasele metalice,
geogrilele prezinta avantajul de a fi inerte din punct de
vedere chimic.
- Incorporarea geogrilelor in asfalt duce la imbunatatirea
comportarii in exploatare prin marirea rezistentei la
fisurile transmise si la formarea fagaselor in straturile de
suprafata

15
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Incarcarea data Incarcarea data
de roata de roata
Fisura transmisa Strat de suprafata
Asfalt Geogrila Geogrila

Pavaj existent
Dale de beton
Teren de fundare
Rost

a) fisurare prin transmitere b) formarea fagaselor

Incarcarea data
de roti
Geogrila
Utilizarea geogrilelor la
Strat de uzura reduce aparitia fagaselor pavaje noi
Asfalt reduce aparitia fisurilor
Agregat reduce aparitia fagaselor
Teren de fundare

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
fara armatura Distanta de la centrul dalei (mm)
6
225 150 75 0 75 150 225
Deformatia permanenta (mm)

cu armatura
Deformatia permanenta (mm)

-10 cu armatura
4

0
fara armatura
2
10

0
20
103 104 105
Numarul de treceri

16
 ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE

Incercarile au fost realizate pe o grinda din beton asfaltic avand dimensiunile 525 x 150
x 100 mm si un rost la baza de 10 mm. A fost aplicata o sarcina ciclica ce a variat intre
1,3 si 8,3 kN.
-geogrila amplasata in partea inferioara a grinzii: nu s-a constatat nici o fisura dupå
250 000 de cicluri.
-geogrila amplasata intre 1/2 si 3/4 din grosimea grinzii: a aparut o fisura foarte mica,
care s-a dezvoltat de trei ori mai lent decat o fisura de aceeasi lungime in cazul grinzii
nearmate.
-grinda nearmata fisura a fost mai lata si s-a dezvoltat practic pe toata lungimea dalei.

ARMAREA IMBRACAMINTILOR
ASFALTICE
Pentru a obtine o imbunatatire a
comportarii asfaltului la
dezvoltarea fisurilor transmise de
la rosturi si la oboseala, geogrila
trebuie plasata cat mai aproape
de partea inferioara a stratului de
asfalt.

In schimb, pentru micsorarea

fagaselor produse de roti, cea
mai eficienta pozitie a geogrilei
este in stratul asfaltic de uzura.

17
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
In scopul imbunatatirii capacitatii portante, geogrilele pot fi
utilizate in doua moduri:
moduri:
ca armaturi continui (un strat sau mai multe, cu straturi
granulare intre ele);
ca saltele tridimensionale sub ramblee (Capitolul
geocompozite)

ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

p - tasare

-Imbunatatire clara a
capacitatii portante la
deformatii mari
- Prezenta armarii cu
geogrile diminueaza sau
chiar elimina tasarile
diferentiate (mai curand
decat o crestere globala a
capacitatii portante)

18
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui
Metoda de calcul este bazata pe teoria boltilor pentru calculul eforturilor verticale
datorate existentei unei zone cu cavitati (in cazul studiat data de existenta tasarilor
diferentiate).

2 R1 e 0,5 H / R qe 0,5H / R
z

z
- greutatea volumica a pamantului de deasupra zonei de tasare,
R - raza zonei afectate de tasari diferentiate,
H - inaltimea totalå deasupra zonei de tasare,
q - suprasarcina ce actioneaza la suprafata terenului

ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Tnec zR - Rezistenta necesara la tractiune a geogrilei

2y B
0,25 B - latimea golului provocat prin tasare,
B 2y y - adancimea golului

19
 ARMAREA TERENURILOR DE
FUNDARE
Armaturi continui

Abace

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
sau argila compactata) este acoperita cu pamant, se pune problema
stabilitatii acestuia fata de etansare.

- stratul de colectare a levigatului este amplasat deasupra unei

geomembrane, geocompozit bentonitic si/sau argila compactata, de-a
lungul laturilor unui depozit de deseuri, inaintea punerii in opera a
deseurilor;
- acoperirile minerale finale plasate deasupra unei geomembrane,
geocompozit bentonitic si/sau argila compactata pentru inchiderea
depozitelor de deseuri, dupa punerea in opera a deseurilor pana la
inaltimea permisa

20
ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire minerala T

Etansare de suprafata
Deseuri Geomembrana

Geogrila
T
Drenaj

Deseuri Etansare de baza

Geomembrana

Geogrila

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE

Stabilitatea acoperirilor

nearmata

Metoda penei

21
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor

nearmata
2
b b 4ac
Fs Metoda penei
2a

a GA N A cos cos
b GA N A cos sin tan N A tan Ca sin cos sin C G P tan
2
c N A tan Ca sin tan

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
Nota ii:
G
PANTE
A
GP
NA a normal pe baza penei active,
NP a normal pe baza penei pasive, Stabilitatea acoperirilor
a de coeziune a penei pasive de-a
lungul planului de cedare, nearmata
Ca a de adeziune dintre
geomembran i p mântul din pana activ , Metoda penei
EA iunea de pe pana activ datorat
penei pasive,
EP iunea de pe pana pasiv
datorat penei active,

- unghiul pantei fa de orizontal ,

- greutatea volumic a stratului mineral,
- unghiul de frecare intern al stratului
mineral,

22
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE
Acoperire
Pana activa , ,c
h
WA Stabilitatea acoperirilor
T
Geomembrana
Ca Ranforsare armata
tg
N A

Pana pasiva WP
EA EP NA Metoda penei
NPtg
C L
h
NP

ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE Stabilitatea acoperirilor
armata
a WA N A cos T sin cos
WA N A cos T sin sin tan Metoda penei
b
N A tan C A sin cos sin C WP tan
c N A tan Ca sin 2 tan

1 tan NA WA cos
WA h2 L
h sin 2

Ca ca L h h2
WP
sin sin 2

23
 ARMAREA ACOPERIRILOR
MINERALE INSTALATE PE
PANTE

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Realizarea rambleelor de cale ferat pe teren de baz cu capacitate portant

redus

24
 ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Extinderea dimensiunilor unui rambleu de c.f. existent i cre terea capacit ii

portante a platformei

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Cre terea capacit ii portante a unei platforme c.f. de debleu utilizând geogrile

25
ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Rambleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

ARMAREA RAMBLEELOR DE
CALE FERATA

Debleu

Extinderea dimensiunilor platformei c.f. cu taluzuri armate cu geosintetice

26
STRUCTURI DE SUSTINERE SI
PANTE DIN PAMANT ARMAT

Vezi cursul de Lucrari de sustinere

27