Curs PB

GEOCHIMIA SI POLUAREA ATMOSFEREI
GEOCHIMIA SI
POLUAREA
ATMOSFEREI
Pb
Master GEOCHIMIA MEDIULUI
Plumbul
-este elementul chimic cu Z=82, A=207 în tabelul periodic al elementelor.
Pb este un metal greu, de culoare gri-argintie, cu densitatea foarte mare si cu
ductibilitate mare. Datorită densității ridicate, plumbul și-a găsit utilizarea la
protecția contra radiației ionizante (rad. X si gamma).

Plumbul
Are numeroase utilizari, datorită proprietăţor sale (usuriţei la prelucrare,
pasivităţii la corodare sau indice de refracţie ridicat):
- Industria bateriilor
- Obţinerea aliajelor metalice
- Cablaje şi conducte
- Atenuarea radiaţiilor cu energie ridicată
- Optică
- Pigmenţi şi vopseluri
- Aditivi în diverse industrii (combustibili)
Estimare emisii: 18.6 – 29.5 mil kg Pb / an, din care:

- 60 – 88% material purtat de vânt a materialului rezultat din industrii
- 5 – 10% prelucrarea reziduurilor, material vegetal
- Restul: vulcanism, aerosoli marini

CIRCUITUL NATURAL AL PLUMBULUI
3%

OCURENȚĂ
Crusta terestră = 10-20 mg/kg, în roci magmatice,

metamorfice și (mai rar) în roci sedimentare (ordinul
unitatilor de mg / kg).
Sedimente marine de adâncime: 100 – 200 mg/kg (in

apele de adancime concentratiile sunt mult mai mici -
valori subunitare).
Apa freatică: 1 – 60 μ g/L, apa de mare: 0.08 – 0.4 μ

g/L. Inlocuirea Pb se face sub forma de Pb coloidal sau
precipitat. (http://www.inchem.org/documents/ehc/ehc/ehc003.htm#PartNumber:3)

OCURENȚĂ
Soluri și cărbuni: conținuturi mici.
- solurile acide au conținuturi mai mari decât solurile alcaline
- materia organică din soluri contribuie la mobilizarea Pb din sol
sau roci.
Sol: concentratii strict dependente de activitatea umana (surse
naturale de poluare sau surse antropice de poluare cu Pb).
Aer: concentratiile atmosferice sunt variate functie de gradul de

urbanizare. Zonele izolate au concentratii de ordinul 10-4 – 10-3 µg / m3
aer, iar zonele rurale 10-2 – 10-1 µg / m3 aer, dar apar frecvent concentratii
de 2-4 µg / m3 in zone urbane si 0.2 µg / m3 (si chiar mai putin) in zone
suburbane, in zone rurale.
Plante: apare in mod natural in toate tipurile de plante;

concentratii de ordinul 0.1 – 1 mg / kg in frunza, dar pot apare si
concentratii si mai mari.
(http://www.inchem.org/documents/ehc/ehc/ehc003.htm#PartNumber:3

OCURENȚĂ
- In praf urban există 1% Pb, iar în apa de ploaie,
zăpadă 300 mg/L Pb.
OBS.: Un orășean aspiră aprox. 45 μg Pb/zi, iar
conținutul de Pb al omului contemporan este de 100 de ori
mai mare decât al omului primitiv.
- In organism Pb inlocuieste Ca din fibrele nervoase și
sistemul osos.
- In ultimile decenii, in ciuda creşterii Pb în industrie,
se constată o scădere a Pb în natură sau în corpul uman din
cauza unor măsuri restrictive.
Speciația plumbului în atmosferă

CH3 C2H5 C2H5 C2H5 C2H5
CH3 Pb CH3 CH3 Pb CH3 CH3 Pb CH3 CH3 Pb C2H5 C2H5 Pb C2H5
CH3 CH3 C2H5 C2H5 C2H5
tetrametil-plumb trimetil-etil-plumb dimetil-dietil-plumb metil-trietil-plumb tetraetil-plumb
CH3 C2H5 C2H5 C2H5

CH3 Pb + CH3 Pb + CH3 Pb + C2H5 Pb +
CH3 CH3 C2H5 C2H5
Ioni: trimetil-plumb dimetil-etil-plumb metil-dietil-plumb trietil-plumb
CH3

Pb 2+ CH3 Pb 2+ C2H5 Pb 2+ Pb 2+
CH3 C2H5 C2H5
Ioni: dimetil-plumb metil-etil-plumb dietil-plumb plumb divalent
Compuși de organici cu plumb și aditivi cu plumb, utilizați în industria

combustibililor (toxicitate de 10-100 ori mai mare decât ionul Pb2+)
Speciația plumbului în atmosferă

Eficiența recuperarii Pb din
Compuși colectați
compusi organici (%)
R4Pb 100
R3Pb+ 100
R2Pb2+ 100
Me4Pb 78
Me3EtPb 73
Me2Et2Pb 76
MeEt3Pb 56
Et4Pb 53
Me3Pb+, Et3Pb 78
Me2Pb2+ 66
Et2Pb2+ 46
Total compuși
R=radicali organici
organici, cu Pb
Me=rad. ≥ 96 etil, C2H5,
metil, CH3 sau Et=rad.
BAXTER D. C., FRECH W., SPECIATION OF LEAD IN ENVIRONMENTAL AND BIOLOGICAL SAMPLES,
Pure & Appl. Chem., Vol. 67, No. 4, pp.615-648, 1995

DISPONIBILITATEA PLUMBULUI
- în mediu este puternic adsorbit pe sedimente si sol, ceea ce
reduce simţitor biodisponibilitatea lui pentru om sau organisme,
doar o mică parte se dizolvă în ape sau în soluţia solului.
- prezintă săruri cu o mică solubilitate, de aceea are tendinta
de a precipita sau de o forma complecsi cu diversi anioni.
- în medii terestre sau acvatice, speciaţia plumbului depinde
de disponibilitatea sa în prezenta materiei organice, a
sedimentelor sau a particulelor minerale (ex., argile).

Plumbul
Metal toxic pentru organismul uman, intoxicația numindu-se
saturnism. Intoxicarea cu Pb conduce la disfuncţii severe ale rinichilor,

ale ficatului, ale creierului şi sistemului nervos central, ale aparatului
reproducător, putând cauza anemia, moartea sau retardul mintal la copii.
Răspândire: oxizii de plumb (miniu, litargă) se utilizează la
fabricarea vopselelor protectoare, a chiturilor de miniu și de litargă, a
plăcuțele de plumb si la fabricarea acumulatorilor pentru autoturisme.
- în trecut, plumbul = tuburi pentru alimentarea cu apă potabilă,
lucru grav, datorită toxicității sale ridicate.
- se utilizează la electroliza cu metale topite în laborator și la
fabricarea aliajelor de lipit în electrotehnică - aliaje staniu - plumb
(punctului de fuziune scăzut).
Plumbul – Surse naturale

Contribuția surselor naturale la Pb din mediu este mică.
Minerale: PbS galena (asociat cu minerale de Zn)
PbCO3 ceruzit element
PbSO4 anglezit calcofil ( S)

- Prin alterarea naturală a rocilor se eliberează cantităti mici de Pb
în biosferă, hidrosferă și atmosferă, care în final ajunge în sedimente.
- Patterson, 1965: Pb solubil din apa marină și oceanică este de
aprox. 17.000 tone/an.
- Consum mondial estimat = 4.1 mil tone Pb (1974)
- Surse naturale: praf silicatic, emanații vulcanice, focuri de
pădure, aerosoli marini, praf meteoric, dezintegrări radioactive naturale
(210Pb – timp de înjumătățire de 22 ani).
Plumbul – Surse antropogene

SURSE: - Transport rutier !
- Industria minieră
- Industria metalurgică
- Industria de rafinare
- Industria producătoare de bunuri
OBS: Plumbul are tendinta sa se acumuleze in special in zone

in care apare sursa de emisie.
Davies, 1973 – 18.000t Pb sunt generate din surse
antropogene, din care doar 9% sunt catalogate ca sursă primară de
Pb.
Industria minieră și metalurgică crează mari probleme de
poluare cu Pb a atmosferei și solului: S.U.A. – zona de poluare în jurul
unei topitorii s-a calculat a fi de 5 km în aer și de 10 km pe sol
(dispozitivele de control ale calității aerului sunt mai eficiente decât
cele de control a calității solului).
1. Transport rutier – poluarea aerului cu Pb apare in

zone puternic urbanizate din cauza intensității traficului.
Fractia care ramane in aer (cca. 20%) este puternic dispersata
in aer, iar timpul de rezidență a PM cu Pb din aer este de
ordinul zilelor si este influentat de prezenta ploilor.
OBS: Comparând conținutul de

Contribuția
Pb din calota glacială a Pământului
(din perioadele preistorice vs antropică la
perioada actuală) se constată că răspândirea
pentru Polul Nord conținuturile sunt locală, regională
de 10-100 de ori mai mari, iar pentru și globală a Pb
Polul Sud sunt de 2-5 ori mai mari

- sursa principală: arderea benzinelor (st. oxidare = +2 si +4)
- pătrunderea antropică a Pb în aer este mult mai mare decât cea

naturală (până la 72.3% din emisia totală de Pb este datorată arderii
benzinelor – tetraetil plumb ca detonant).
- din gazele de eșapament, Pb ajunge în aer, apoi pe suprafața

solului (cca. peste 250 mii t anual).
- Alte surse: arderea deșeurilor solide (13%), industrie (12%),

industria cărbunelui și petrolului (3.8%). In 1970, S.U.A. cantitatea totală
de reziduuri cu Pb = 2400 milioane L, de aprox. 2 ori mai mult decât
sursele primare de Pb.

Mediul terestru
- organismele terestre incorporeaza plumb din mediu, functie de
gradul de contaminare cu plumb în aer, de distanța față de sursa de
contaminare cu plumb, de intensitatea vântului, de forma sub care a fost
eliminat Pb in aer etc.
- în prezenta organismelor vii, nu este clar dacă Pb este adsorbit
sau acumulat / introdus in metabolismul acestora. Acumularea Pb de
catre organismele vii din mediile apoase sau soluri este dependenta de
temperatura, salinitatea, pH, prezenta materiei organice (acizi humici) sau
anorganice (argile).
- la animale apare o concentrare în plumb la nivelul pielii, la nivel
celular și se asociaza cu metabolismul calciului.

Mediul terestru
Plumbul este toxic pentru om, in toate formele sale (in special
pentru copii sub 6 ani – franarea dezvoltarii mintale si a cresterii).
Compusii Pb ataca sistemul nervos central al omului, deregleaza
functiile organelor interne.
Forma de plumbul tetravalent organic este mult mai toxica decat

plumbul divalent anorganic. Forma anorganica este toxică in special
microorganismelor, iar cele organice sunt toxice pentru formele
superioare de viata (om, animale, plante etc).
De ex., la pasari de ex., toxicitatea se manisfesta incepand cu
concentratii de 100 mg Pb/ kg.
Mediul terestru
Unul dintre cele mai cunoscute efecte ale plumbului
anorganic este impactul său asupra sintezei hemoglobinei,
conducând la anomalii ale eritrocitelor şi anemie.
- sunt inhibate două enzime mitocondriale, producând
astfel reducerea inserţiei Fe2+ în hem şi a sintezei de
protoporfirină.
Emisii de substante poluante (inclusiv Pb) la utilizarea unor combustibili:

Concluzii:
Evaluarea poluarii cu metale impune o extrapolare a studiilor de
laborator la conditiile de teren existente in diverse medii specifice:
1. Disponibilitatea metalelor la organismele din mediu este
limitata de adsorbtia puternica a acestora la celelalte componente ale
mediului, cum ar fi sol, sedimente, materie organica, plante sau animale
(studii intense in acest sens).
2. Variabilele de mediu (temperatura, pH, speciatie chimica, tip
de sol sau apa, geologia zonei) au fost subevaluate in studierea
influentei formelor de metal asupra omului, animalelor sau plantelor.
3. Plumbul, în cele două stări de oxidare, este toxic pentru
organismele vii.
Concluzii:
4. Studiile existente (putine la numar) au fost realizate fie pe
specii chimice izolate, fie pe comunitati umane mici si nu tin cont de
influenta antropicului asupra mediului. Rezultatele lor nu se pot
extrapola.
5. Principala sursa antropogena de poluare a aerului cu derivati
cu Pb este traficul rutier.
6. Activitatea industrială, de prelucrare a resurselor minerale
sau de incinerare a diverșilor poluanti metalicic conduce la o poluare
apreciabilă. Din aceaste surse, cantitățile de Pb utilizate anual, peste
70% (mai mult de 300.000t) este disponibil de a contamina mediul,
restul apare în produse finite, combustibili, lubrifianți.
a
Sources: International Lead, Zinc Study Group, and World Bureau of Metal Statistics.
b
Estimated.
a
Sources: International Lead, Zinc Study Group, and World Bureau of Metal Statistics.
b
Estimated.

Utilizări: industria automobilelor (56% din total, 1974)

Utilizări: aditivi în obținerea combustibililor sau alte industrii, 1974 (ktone)
Obs. Nivel permis de Pb

0.15 g/L Germania sau
0.31 g/L in Japonia (1975)

Pb – studiu de caz
Distributia emisiilor de Pb în aer
(t/an), 1990-2004 (axa din stanga) și
fluxul total de depunere în kg/km2/an
(axa din dreapta) în bazinele din
Marea Baltică

Pb
studiu de caz

Emisii de Pb (t/an) din surse antropogene ale tărilor membre HELCOM,

1990-2004 (cifre îngroșate = valori estimate)

STUDIU DE CAZ
Rețea de monitorizare a metalelor
grele în atmosfera din țările
riverane Mării Baltice, HELCOM
(CEH 2008).
Elemente: Al, Sb, As, Ba, Cd, Co,

Cr, Cu, Fe, Ni, Pb, Mn, Mo, Rb, Sc,
Se, Sr, Sn, Ti, W, V, Zn
Scop: măsurarea concentrațiilor

de fond și de depunere ale ionilor
de mai sus, prin depunere uscată.

Lead Arsenic Cadmium Nickel Mercury
Site Year
ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3
2004 9.31 0.77 0.14 1.05 -
2005 6.58 0.39 0.08 0.92 1.52
Monks Wood
2006 8.14 0.95 0.17 1.27 1.73
2007 6.78 0.73 0.14 0.85
2004 2.68 0.27 0.03 0.73 -
2005 1.50 0.12 0.02 0.34 1.36
Cockley Beck
2006 3.72 0.37 0.05 0.54 1.56
2007 1.87 0.21 0.04 0.27
2004 2.73 0.26 0.05 0.60 -
2005 1.50 0.12 0.03 0.70 1.47
Auchencorth
2006 2.48 0.24 0.05 0.42 1.49
2007 2.03 0.22 0.04 0.44
2004 2.07 0.27 0.03 0.34 -
2005 1.07 0.08 0.03 0.52 1.43
Banchory
2006 2.16 0.25 0.05 0.23 1.46
2007 1.63 0.25 0.04 0.25
2004 3.79 0.52 0.07 1.01 -
2005 2.55 0.20 0.04 0.84 1.27
Yarner Wood 2006 3.96 0.49 0.08 1.13 1.54
2007 3.22 0.44 0.07 0.62
2007 10.22 0.91 0.20 1.74

Lead Arsenic Cadmium Nickel Mercury

Site Year
ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3 ng/m3
2004 8.20 0.66 0.14 1.15 -
2005 5.78 0.36 0.07 1.21 1.53
Wytham Wood
2006 6.03 0.56 0.10 0.93 1.56
2007 5.36 0.55 0.10 0.55
2004 1.02 0.07 0.01 0.13 -
2005 1.70 0.09 0.02 0.58 1.63
Cwmystwyth
2006 2.73 0.56 0.05 0.56 2.76
2007 2.19 0.25 0.04 0.31
2004 8.14 0.68 0.16 1.59 -
2005 2.93 0.10 0.03 0.59 1.73
Heigham Holmes
2006 6.50 0.54 0.13 1.59 1.80
2007 4.02 0.44 0.08 1.04
2004 8.45 0.73 0.15 0.99 -
2005 8.67 0.31 0.05 1.26 1.66
Beacon Hill
2006 6.09 0.53 0.10 0.71 1.67
2007 4.46 0.43 0.08 0.39
2004 10.02 1.00 0.17 2.08 -
2005 11.82 0.29 0.07 1.30 1.53
Detling
2006 10.99 1.13 0.23 3.03 1.79
2007 10.22 0.91 0.20 1.74

Emisii de metale grele
Emisii anuale de Pb (Bucuresti)
Bucureşti 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008
Emisii anuale de 107,88 110.5 104,85 119.8 5.83 58,836 14.45 2.06 2.19
Pb (t/an)

Standardul român de calitate a aerului STAS 12574-
87
Concentraţia maxim admisă, mg/m3

Concentraţia maxim admisă, mg/m3
Medie pe
Poluant pe termen lung Poluant Medie pe termen scurt Pe termen lung
termen scurt
30 min zilnică 30 min zilnică
- compuşi anorganici gazoşi şi

Acid azotic 0,1 - 0,015 0,005
aerosoli uşor solubili (F-)
Acid - compuşi anorganici gazoşi şi
0,3 0,1 - 0,03
clorhidric aerosoli greu solubili (F-)
Acroleină 0,03 0,01 Funingine 0,15 0,05
Aldehidă
0,035 0,012 Furfurol 0,15 0,05
(HCHO)
Amoniac 0,3 0,1 Hidrogen sulfurat 0,015 0,008
Anhidridă
0,3 0,1 Mangan- (compuşi de Mn) - 0,01
fosforică
Arsen - 0,003 Metanol 1,0 0,5
Benzen 1,5 0,8 Metilmercaptan - 0,00001
Cadmiu - 0,00002 Oxid de carbon 6,0 2,0
Clor 0,1 0,03 Oxidanţi (O3) 0,1 0,03
Crom (CrO3) - 0,0015 Plumb - 0,0007
Dioxid de Sulfaţi în suspensie inclusiv aerosoli

0,3 0,1 de acid sulfuric (SO42-) 0,03 0,012
azot
Dioxid de
0,75 0,25 Sulfură de carbon 0,03 0,005
sulf
Fenol 0,1 0,03 Tricloretilenă 4,0 1,0
Fluor Pulberi în suspensie 0,5 0,15
Concluzii: necesitatea ca țările membre să reducă emisiile

de Cd, Hg și Pb sub valoarea existentă în 1990.

IPCS – International Program on Chemical Safety
http://www.inchem.org/pages/ehc.html
Cd, Hg, Pb, As



Curs PB

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs PB

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GEOCHIMIA SI POLUAREA ATMOSFEREI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Estimare emisii: 18.6 – 29.5 mil kg Pb / an, din care:

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

CIRCUITUL NATURAL AL PLUMBULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Crusta terestră = 10-20 mg/kg, în roci magmatice,

Sedimente marine de adâncime: 100 – 200 mg/kg (in

Apa freatică: 1 – 60 μ g/L, apa de mare: 0.08 – 0.4 μ

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Aer: concentratiile atmosferice sunt variate functie de gradul de

Plante: apare in mod natural in toate tipurile de plante;

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Speciația plumbului în atmosferă

tetrametil-plumb trimetil-etil-plumb dimetil-dietil-plumb metil-trietil-plumb tetraetil-plumb

CH3 C2H5 C2H5 C2H5

Ioni: trimetil-plumb dimetil-etil-plumb metil-dietil-plumb trietil-plumb

CH3

Ioni: dimetil-plumb metil-etil-plumb dietil-plumb plumb divalent

Compuși de organici cu plumb și aditivi cu plumb, utilizați în industria

Speciația plumbului în atmosferă

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

- în mediu este puternic adsorbit pe sedimente si sol, ceea ce

reduce simţitor biodisponibilitatea lui pentru om sau organisme,

doar o mică parte se dizolvă în ape sau în soluţia solului.

- prezintă săruri cu o mică solubilitate, de aceea are tendinta

de a precipita sau de o forma complecsi cu diversi anioni.

- în medii terestre sau acvatice, speciaţia plumbului depinde

de disponibilitatea sa în prezenta materiei organice, a

sedimentelor sau a particulelor minerale (ex., argile).

Metal toxic pentru organismul uman, intoxicația numindu-se

saturnism. Intoxicarea cu Pb conduce la disfuncţii severe ale rinichilor,

Plumbul – Surse naturale

PbSO4 anglezit calcofil ( S)

Plumbul – Surse antropogene

OBS: Plumbul are tendinta sa se acumuleze in special in zone

Plumbul – Surse antropogene

1. Transport rutier – poluarea aerului cu Pb apare in

OBS: Comparând conținutul de

Plumbul – Surse antropogene

- pătrunderea antropică a Pb în aer este mult mai mare decât cea

- din gazele de eșapament, Pb ajunge în aer, apoi pe suprafața

- Alte surse: arderea deșeurilor solide (13%), industrie (12%),

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Forma de plumbul tetravalent organic este mult mai toxica decat

Emisii de substante poluante (inclusiv Pb) la utilizarea unor combustibili:

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Utilizări: industria automobilelor (56% din total, 1974)

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Utilizări: aditivi în obținerea combustibililor sau alte industrii, 1974 (ktone)

Obs. Nivel permis de Pb

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Emisii de Pb (t/an) din surse antropogene ale tărilor membre HELCOM,

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Elemente: Al, Sb, As, Ba, Cd, Co,

Scop: măsurarea concentrațiilor

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Master GEOCHIMIA MEDIULUI

Lead Arsenic Cadmium Nickel Mercury