1

Popa Aurelian Ionut

Master MB I

MODELAREA PROCESELOR BIOLOGICE


Procese biologice
Substantele organice pot Ii ndeprtate din ap de ctre microorganisme care le utilizeaz
ca hran, respectiv surs de carbon.
Reactiile enzimatice au dou Iaze:
(1) moleculele de enzim si de substant utilizat ca hran (substrat) Iormeaz complecsi
(2) complecsii se descompun elibernd produsul de reactie si enzima

Enzima Substrat (Enzima substrat)
K
2

(Enzim substrat) F Enzim Produs reactie

Epurarea biologic aerob se realizeaz n constructii n care biomasa este suspendat n
ap sub Iorm de agregate de microorganisme (Ilocoane), sistemele Iiind aprovizionate cu oxigen.
Epurarea biologic anaerob a apelor uzate se realizeaz n incinte nchise (bazine de
Iermentare) Ierite de accesul oxigenului care inhib activitatea microorganismelor anaerobe. Prin
descompunerea poluantilor organici se obtin gaze de Iermentare combustibile, datorit
continutului ridicat de metan.

DezinIectia
DezinIectia este necesar n cazul apelor uzate care contin microorganisme. Dac
sterilizarea presupune distrugerea tuturor microorganismelor, prin dezinIectie nu se distrug toate.
DezinIectantul ptrunde prin peretele celular si denatureaz materiile proteice din protoplasm,
inclusiv enzimele. Un dezinIectant pentru ap este clorul activ care actioneaz sub Iorm de ion de
hipoclorit, cu eIecte pronuntate la valori mici ale pH. Dintre metodele Iizice de dezinIectie, cele
mai utilizate sunt metoda termic si iradierea cu radiatii de energie ridicat.

PROBLEME PRIVIND MODELAREA PROCESELOR PENTRU TRATAREA APELOR

Problema consumului de oxigen (Biological Oxygen Demand ) si resursele sale

a) Materia organic deversat n sistemul acvatic este atacat de bacterii si descompus n
substante mai simple, Iolosind oxigen. De exemplu glucoza are BOD de 110mg/l, n concordant
cu reactia:

C
6
H
12
O
6
6O
2
---~ 6CO
2
6H
2
O

Aceasta oxidare este terminat complet n mai putin de 5 zile. Pentru amestecul de compusi
organici reactia va Ii:

celule
COHN O
2
---~ CO
2
H
2
O NH
3
celule
adic prin reactie (2) se creeaz o nou substant bacterial, care nu se degradeaz n 5 zile.
Reziduurile domestice reprezint o hran bine echilibrat pentru microorganisme, precum tabelul
(mg/l)

2
BOD
5
150-300
N-total 25-45
P-total 6-12

b) Modelele mecanice nltur materia n unul sau mai multe trepte, Iolosind grtare,
camere cu nisip, sedimentare, Iiltrare, Ilotare. Ca exemple, n Iig. 1.a,b se dau doua tipuri de vase
de sedimentare, primul pentru debite mici, al doilea pentru debite mari.


Fig.1

c) Procesele de tratare biologic se bazeaz pe utilizarea unor organisme, care au
proprietti speciIice: pot necesita energie radiant pentru crestere, necesit compusi organici ca
nutrienti, Iolosesc donori (electroni) anorganici (de ex. gaz hidrogen), necesita oxigen molecular
pentru crestere (ca oxidant), necesita sau nu oxigen din aer. Cele mai multe sisteme biologice de
tratare a reziduurilor organice depind de organisme heterotroIice, care Iolosesc carbonul ca sursa
lor de energie. Exist trei clase de metabolism cu reactii de oxidare: Iermentare, respiratie
aerobic (cu oxigen molecular) si respiratie anaerobic (Ir oxigen). Aceste reactii se descriu prin
procese.

Materie organic O
2
NH
3
celule ---~ CO
2
H
2
O noi celule

NitriIicarea are 2 pasi: (1) amoniacul este oxidat n nitrit; (2) nitritul este oxidat n nitrati

2NH

4
3O
2
---~ 2NO
-
2
2H
2
O 4H

2NO
-
2
O
2
---~ 2NO
3


Operatia de denitriIicare este:

2NO
-
2
H
2
O ---~ N
2
2OH
-
5O

Nitratul se poate Iolosi ca o surs de oxigen pentru procesele de descompunere biologic.
d) Sisteme de tratare mecanico-biologice, sunt Ioarte utilizate pentru reducerea BOD
5
n
ape municipale. ns combinatii de metode Iizice, chimice si irigatii sunt Iolosite si pentru ape
industriale. Comparnd, metodele chimico-Iizice nu sunt sensibile la socuri de sarcin si la
prezenta unor componente toxice, ele necesit un spatiu mai mic, ele permit recuperarea de
3
grsimi, de proteine din industria alimentar, dar au un cost de investitie mai mare. Cele mai
utilizate metode Iizico-chimice de reducere a BOD sunt: precipitatie chimic, schimb ionic,
adsorbtia si osmoza reversibil (ultima Iiind scump).
n Iig.2. se d un exemplu de combinare a metodelor precipitrii chimice si a schimbului de
ioni pentru tratare apelor uzate din industria alimentar, de exemplu un abator.
Comparativ se dau datele n diIerite Iaze n mg/l:

Materie
prim
Dup Iiltru
biologic
Dup precipitare
chimic cu glucoz
Dup schimb
ioni
BDO
5
1500 400 600 50
KMnO
4
950 350 460 60
N total 140 42 85 15
NH
3
-N 20 15 18 2
NO
3
-N 4 5 4 1
P 45 38 39 1.5

Pentru apele uzate din industria alimentar se pot Iolosi irigri de supraIete agricole, dar
trebuie acordat atentie adncimii solului pn la ape Ireatice (s Iie mare), continutului initial al
apei n raport cu Iorma terenului (n pant se obsorb mai putine substante) si naturii solului (solul
nisipos este mai Iiltrant, cel cleios nu).


Recuperarea nutrientilor
Sursele de nutrienti n ape sunt date n tabel (mg/m
2
*an)

Pmnt FosIor Azot
Igneous Sedimentar Igneous Sedimentar
Pdure 4.7 11.7 200 340
Pdurepsuni 10.2 23.3 400 600
Arii culturi agricole 22 - 100 500 - 1200
n apa de ploaie (mg/l) 0.07 10

FosIorul poate Ii recuperat prin precipitare chimic sau schimb de ioni, iar azotul prin
nitriIicare si denitriIicare, schimb de ioni si ambele elemente prin alge n helestee.

Fig.2
4
a) Precipitarea chimica a compusilor de IosIor se Iace Iolosind sulIat de aluminiu
(Al
2
(SO
4
)
3
, 18H
2
0), hidroxid de calciu (Ca(OH)
2
) sau clorat de Iier (FeCl
3
), dar trebuie examinat
Iiecare situatie separat.
De exemplu precipitarea IosIatilor Iolosind hidroxid de calciu se bazeaz pe Iormarea de
Ca
10
(PO
4
)
6
(OH)
2
, care impune un pH mare, de 10.5 - 12.0. Acest Ienomen este ilustrat n Iig. 3.,
unde se prezint dependenta eIicientei precipitrii de pH, pentru principalii coagulanti Iolositi
industrial.

0
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14
1
2
3
1'
2'


Fig.3
1 - sulIat de Al, 2 - clorat de Iier, 3 - hidroxid de calciu

Punctat sunt prezentate aceleasi curbe pentru cazul prezentei ionilor de calciu, ceea ce arat
complexitatea Ienomenelor care au loc n epurarea apelor.

b) NitriIicarea si denitriIicarea
Procesul de nitriIicare nseamn oxidarea amoniacului

NH

4
2O
2
---~ NO
-
3
H
2
O 2H

Nitratii pot Ii redusi cu bacterii heterotroIice, care ns necesit o surs de
carbon organic, de exemplu acetat:

5CH
3
COO
-
8NO
3
---~ 4N
2
7HCO
-
3
3CO
2-
2
4H
2
0

Aceste procese depind de timpul de retinere.

c) Barbotare (stripping)

Procesul este Iolosit pentru a recupera gaze volatile, precum NH
4
, hydrogen sulphide,
hydrogen cyanide, din apele uzate prin suIlarea de aer. n Iig. 4 se d ca exemplu constructia unui
turn de barbotare. Deoarece aceste substante sunt acide, eIicienta procesului va depinde de pH-ul
solutiei. Dar gazele emise n atmosIer pot polua aerul:

NH

4
---~ NH
3
H

Precipitare ( )
pH
5


Fig.4

d) Clorurarea si adsorbtia pe crbune
Oxidarea amoniacului se Iace conIorm reactiilor:

Cl
2
H
2
O ---~ HOCl HCl
NH
3
HOCl ---~ NH
2
Cl H
2
O
NH
2
Cl HOCl ---~ NHCl
2
H
2
O
NHCl
2
HOCl ---~ NCl
3
H
2
O

Adsorbtia pe crbune activat pentru cloramin este:

C 2NHCl2 H2O ---~ N2 4H 4Cl- CO

Aceste reactii depind de puritatea carbonului.

e) Schimbul de ioni pentru recuperarea nutrientilor
Schimbul de ioni este un proces n care ionii de pe supraIata unui solid sunt schimbati cu
ioni similar ncrcati n solutia cu care solidul este n contact. Schimbul de ioni are ca scop s se
recupereze ionii nedoriti din ape uzate. Cationii (ioni pozitivi) sunt schimbati pentru hidrogen sau
sodiu, ca de exemplu nlturarea ionilor de calciu (Ca
2
) ce cauzeaz duritatea apei.

H
2
R Ca
2
---~ CaR 2H

, unde R reprezint o rsin.

Anionii (ionii negativi) se Iolosesc pentru ionii de hidroxid sau cloride. Selectivitatea n schimbul
de ioni depinde de sarcina ionic, astIel selectia anionilor va Ii n ordinea:

PO
3-
4
~ SO
2-
4
~ Cl
-
, iar pentru cationi
Al
3
~ Ca
2
~ Na

I) Alge pentru lacuri
Pentru a scoate nutrientii cu alge se Iolosesc helestee. Pentru 100g. de mas
uscat de Iitoplancton, se obtin 4-10g. azot si 0.2-0.5g. IosIor. Dar metoda se poate
6
Iolosi la tropice si subtropice, unde este suIicient energie solar ntr-un an, unde se
pot Iolosi supraIete mari de teren si nu sunt compusi organici n ape, ca de exemplu
uleiuri.

Recuperarea compusilor organici toxici

n general substantele toxice organice sunt scoase pn la deversarea apelor
uzate n sistemul municipal. Pentru scoaterea lor se Iolosesc:
- separatoare pentru uleiuri
- Ilocularea pentru coloidale organice
- Ilotarea pentru impuritti cu greutate speciIic mai mare ca 1
- adsorbtia, pentru insecticide pe carbon activat
- sedimentarea, mpreun cu precipitarea chimic
- oxidarea si reducerea pentru cyanide, chlormate, Iolosind aer si O
2

- distilarea, pentru ape radioactive, pentru c este scumpa
- Iiltrarea pentru suspensii materiale n volume reduse de ap
- neutralizarea, cnd trebuie deversate solutii cu pH6-8, Iolosind neutralizanti ca
hidroxid de calciu, H
2
SO
4
si CO
2


Recuperarea metalelor (grele

Metalele grele sunt vtmtoare n ecosisteme. Scoaterea lor prin procedee
mecanice are o eIicient de 30-70, nu poate Ii Iolosit tratarea biologic, acestea
Iiind exemple de inhibatori. Pentru recuperare se pot Iolosi metodele: precipitarea
chimic, extractie si osmoza reversibil.
Ca exemplu se d scoaterea cromatului din ape uzate care poate Ii sub Iorma CrO
3
;
Na
2
Cr
2
O
7
*2H
2
O. Agentii Iolositi pentru oxidare sunt sulIati de Iier, sulphur dioxide, dup
reactiile:

CrO
3
H
2
O ---~ H
2
CrO
4

2H
2
CrO
4
6FeSO
4
6H
2
SO
4
---~ Cr
2
(SO
4
)
2
3Fe
2
(SO
4
)
3
8H
2
O
Cr
2
O
2-
7
6FeSO
4
7H
2
SO
4
---~ Cr
2
(SO
4
)
3
3Fe
2
(SO
2
)
3
7H
2
O SO
2-
4


Prin sedimentare se nltur din ap substantele nocive.
Ca exemplu de Iolosire a metodei schimbului de ioni se d Iolosirea cationilor pentru
scoaterea ionilor de metal, ca Fe
2
, Fe
3
, Cr
3
, Al
3
, ZN
2
, Cu
2
.

Resursele de apa

Omul nu poate s existe Ir ap. Apele subterane sunt mai bune ca apele de
supraIat, dar ele pot contine Fe si Mn. Nu toate apele necesit un ciclu complet de
pretratare si tratare. De exemplu pentru apele de supraIat este suIicient ciclul din
Iig. 5 :
7


Duritatea apei poate Ii nlturat prin Iierbere

Ca(HCO
3
)
2
---~ CaCO
3
CO
2
H
2
O

duritatea se poate datora si Mg n Mg(HCO
3
)
2
.
Apa trebuie supus si dezinIectiei, Iolosind agenti chimici ca ozonul, chlorine dioxide si
chlorine, care provoac o degradare chimic a materiei celulare, inclusiv enzime, n timp ce prin
Iierbere se distrug Iizic microorganismele. Dar microorganismele sunt omorte de conditiile de
pH, mai jos de 3.0 si mai sus de 11.0. Razele X si gamma, de lungimi de und scurt au
capacitatea de a distruge microorganismele. Ca exemplu, n Iig.6 se d procentul de distrugere al
unor bacili n Iunctie de combinatia de ozon O
3
si Cl
2
, realizndu-se astIel dezinIectia apei.


ProcentuI de distrugere functie de concentratie
0
20
40
60
80
100
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
Cl2
O3





Fig.5
Fig.6