Ecologie si dezvoltare durabila

• Prof.dr. Claudia Maria Simonescu

• claudia.simonescu@upb.ro
• Corp C etaj II sala C207
 Tematica abordata
• NOTIUNI INTRODUCTIVE
• Importanta protejarii mediului. Accidente majore în industria chimică, minieră
si nucleară
• Dezvoltare durabila (generalitati)
• Relatia om – mediu
• Importanta si rolul inginerului de mediu
• ECOLOGIE. LEGILE ECOLOGIEI. SUBDIVIZIUNILE ECOLOGIEI
• Sisteme – definitie, clasificare, feedback
• Clasificarea sistemelor dpdv al schimbului de energie şi materie
• Clasificarea sistemelor dpdv al tipului de echilibru
• Clasificarea sistemelor dupa modul de reglare
• Raspunsul sistemelor la stimuli. Feedback
• Rezilienta sistemelor
• Sistem biologic. Proprietăţile generale ale sistemelor biologice
• Ierarhia sistemelor biologice
• Autoreglarea sistemelor vii. Homeostazia (Homeostasia)
 Tematica abordata
• PAMANTUL CA SURSA DE VIATA. RESURSE
• SISTEME BIOGEOCHIMICE
• Sferele Pamântului. Interacţiuni între sferele Pamântului
• Schimburi de materie între sferele Pamântului
• Energia Pamântului
• BIOSFERA
• ECOSISTEME. BIOTOP
• FACTORI ECOLOGICI
• Legea factorului limitativ. Curbă teoretică de toleranţă
• Biocenoza. Structura trofică a biocenozei
• Funcţiile ecosistemului. Utilizarea energiei în ecosistem
– funcţia energetică a ecosistemului;
– producţia primară;
– producţia secundară;
– fluxul de energie prin ecosistem
• Circulaţia materiei în ecosistem
• Comunitati ecologice. Interacţiunile interspecifice din cadrul comunităţilor
 Tematica abordata

• SCHIMBUL DE MATERIALE SI DE ENERGIE INTRE SFERELE PAMANTULUI

CIRCUITE BIOGEOCHIMICE
• Circuitul apei
• Circuitul carbonului
• Circuitul azotului
• Circuitul fosforului

• ATMOSFERA
• Natura şi structura atmosferei. Stratificare. Variaţia proprietatilor fizice
(temperatura, densitate, presiune)
• Compoziţia atmosferei
• Formarea ozonului stratosferic a stratului de ozon
• Dioxidul de carbon
• Particulele solide (pulberi)
 Tematica abordata

• SCHIMBUL DE MATERIALE SI DE ENERGIE INTRE SFERELE PAMANTULUI

CIRCUITE BIOGEOCHIMICE
• Circuitul apei
• Circuitul carbonului
• Circuitul azotului
• Circuitul fosforului

• ATMOSFERA
• Natura şi structura atmosferei. Stratificare. Variaţia proprietatilor fizice
(temperature, densitate, presiune)
• Compoziţia atmosferei
• Formarea ozonului stratosferic a stratului de ozon
• Dioxidul de carbon
• Particulele solide (pulberi)
 Tematica abordata

• POLUAREA AERULUI
• Poluanti ai atmosferei: surse si efecte
• Poluanti primari si secundari
• Surse de poluare – clasificare
• Poluarea cu monoxid de carbon
• Oxizi acizi si ploile acide
• Gaze cu efect de sera si schimbarile climatice
• Ozonul troposferic si smogul fotochimic
• Poluarea cu ioni metalici si compusi ai acestora
• Poluarea cu pulberi solide
• Controlul calitatii aerului si a emisiilor industriale. Tratare gaze reziduale
 Tematica abordata

• HIDROSFERA/BIOMURI ACVATICE
• Clasificarea apelor: dpdv situarii, dpdv al compozitie
• Biomurile marine si oceanice
• Biomurile lacustre
• Clasificarea lacurilor
• Stratificarea “rezervoarelor” acvatice
• Caracteristici fizice si chimice ale apei biomurilor lacustre. Oxigenul
dizolvat
• Eutrofizarea lacurilor
• Biomurile lotice
 Tematica abordata

• POLUAREA APELOR NATURALE

• Poluanti ai apelor naturale: surse si efecte
• Poluarea cu ape reziduale menajere (ape menajere: C, N, P) si eutrofizarea
• Poluarea cu ape reziduale industriale
• Controlul calitatii apei si a emisiilor industriale. Epurare ape uzate
• Autoepurarea apelor
 Tematica abordata

• LITOSFERA
• Compoziţia şi proprietăţile solului
• Compoziţia fazică a solului. Apa şi soluţia solului
• Proprietăţile fizice ale solului:
- culoarea,
- textura solului,
- structura solului,
- porozitatea solului;
- densitatea solului;
- proprietăţi chimice,
- pH-ul;
- capacitatea de schimb ionic;
- proprietati redox;
- capacitatea de tamponare.
 Tematica abordata

• DEGRADAREA CALITATII SOLULUI

• Poluarea solului prin factori fizici
- Eroziunea solurilor;
- Degradrea stării de aprovizionare cu apă;
- Compactarea
• Poluarea chimica (acidifiere, metale grele, pesticide, compusi organici)
• Deseuri
- Clasificare şi proprietaţi deşeuri
- Deseuri municipale
- Deseuri de producţie
- Deseuri medicale
• Ierarhia gestionarii deseurilor. Reciclare. Tratare. Valorificare termica.
Depozitare
• Tehnici de remediere a solurilor poluate
 Tematica abordata

• DEZVOLTAREA DURABILA SI COMPONENTELE SALE

• ECONOMIA CIRCULARA
• MANAGEMENTUL DE MEDIU. INSTRUMENTE ALE MANAGEMENTULUI DE
MEDIU
 Lucrari practice (laborator)

• 1. Procese naturale şi controlate de separare a particulelor din apele

naturale
• 1.1. Studiul sedimentării particulelor din apele naturale
• 1.2. Separarea particulelor aflate în suspensie prin coagulare-floculare
• 2. Determinarea durităţii apelor naturale
• 3. Dedurizarea apelor în vederea utilizării lor
• 4. Caracterizarea conţinutului mineral al apelor naturale – indicatori
fizico-chimici
• 4.1. Conductivitate
• 4.2. pH
• 4.3. TSD
• 4.4. Bilanţ ionic
 Lucrari practice (laborator)
• 5. Capacitatea de neutralizare şi tamponare a apelor naturale aflate în
condiţii de echilibru cu aerul atmosferic
• 5.1. Caracterizarea conţinutului carbonic al apelor naturale (CO 2)
• 5.2. Capacitatea de tamponare a apelor naturale (Alcalinitate)
• 5.3. Formarea şi efectele poluării acide a aerului (depuneri acide)
• 6. Capacitatea de întreţinere a vieţii speciilor acvatice
• 6.1. Determinarea O2 dizolvat. Deficit de oxigen
• 6.2. Încărcarea apelor de suprafaţă ca urmare a poluării cu ape uzate
municipale (CCOCr)
• 7. Proprietăţi fizice ale solului şi contribuţia lor în definirea lui ca biotop (I)
• 7.1. Textura solului
• 7.2.Structura solului
• 8. Proprietăţi fizice ale solului şi contribuţia lor în definirea lui ca biotop (II)
• 8.1.pH-ul solului
• 8.2. Identificarea microorganismelor din sol
• 9. Determinarea calciului schimbabil si a fierului din sol
 Materiale didactice
• 1. Simonescu C.M., Stanescu R. - .Notiuni generale de ecologie", Editura Printech,
Bucuresti, 2005
• 2. Simonescu C.M., Stanescu R., Szabolcs L., Poluarea si protectia mediului",
Editura Printech, Bucuresti, 2002
• 3. Untea I., Purificarea gazelor reziduale", Editura Printech 2002
• 4. Stanescu R., Bobirica L., Orbulet 0., Remedierea solurilor contaminate, Editura
Agir 2006
• 5. Simonescu C.M., Onose C – Ecologie si dezvoltare durabila – lucrari de
laborator, Editura Matrix 2010
Alte materiale de consultat
 Evaluare si notare
• Cursuri on-line pe platforma Teams
• Materiale didactice (prezentari in format pdf, alte materiale didactice si
evaluare – teste grila pe platforma Moodle)
• Consultari pe platforma Teams, Moodle si pe email
(claudia.simonescu@upb)
• Lucrari practice - laborator on-line (primele 4 saptamini), apoi face to face
in laboratorul C105/106)
• Standardul minim de performanta se refera la obtinerea notei 5 (minim –
evaluarea pe parcurs + activitati practice + evaluarea finala – examenul
final) care indica un nivel minim de cunostinte privind disciplina Ecologie si
dezvoltare durabila.
• Ponderea activitatilor in nota finala:
- 30% laborator
- 10% - partial (test grila 40 de intrebari cu unul sau mai multe
raspunsuri corecte – pe platforma Moodle saptamina 5/6) – cu degrevare
- 10% - activitati pe parcurs (probleme, teste – pe platforma Moodle in
cadrul orelor de curs)
- 50% - examen final (test grila pe platforma Moodle sau Teams)
 Model test
1.Dezvoltarea durabilă este un concept apărut datorită problemelor legate de ............
a. poluarea mediului şi criza resurselor energetice;
b. doar poluarea mediului;
c. doar criza resurselor neregenerabile.

2. Obiectivele principale ale dezvoltării durabile sunt.........

a. doar echitatea socială,
b. echitatea socială, creşterea economică, protecţia mediului.
c. doar creşterea economic.

3. Ecologia reprezintă ştiinţa care se ocupă cu studiul.............

a. măsurilor de control şi prevenire a poluării;
b. poluării mediului;
c. condiţiilor de existenţă a fiinţelor vii şi a interacţiunilor de orice natură care au loc între aceste fiinţe pe de o parte şi mediul lor de viaţă pe de altă parte.

4.Biocenoza reprezintă…..
a. teritoriul sau volumul de apă unde trăiesc organisme;
b. un ansamblu de populaţii bine determinate fizic, care trăiesc pe un teritoriu sau un volum de apă,
c. mediul de viaţă al organismelor.

5. Autoecologia reprezintă ramura ecologiei care se ocupă cu studiul..........

a. raporturilor existente dintre o singură specie şi mediu, limitele de toleranţă faţă de variaţia diverşilor factori ecologici precum şi influenţa mediului asupra
morfologiei, fiziologiei şi comportamentului.
b. interacţiunilor dintre specii;
c. relaţiilor dintr-o comunitate între indivizi aparţinând unor specii diferite şi mediul în care acestea trăiesc.

6. Reglarea este caracteristică sistemelor:

a. doar a celor cu viaṭă;
b. doar a celor fără viaṭă;
c. cu viaṭă ṣi fără viaṭă.

7. Sistemele industriale cu circuit ȋnchis sunt caracteristice......

a. ecologiei industriale;
b. dezvoltării tradiţionale;
c. industriei tradiţionale.
Importanta protejarii mediului

• Vizionarea fimului DDT

• Discutii libere
 Accidente majore în industria chimică, minieră si nucleară

• accidentul nuclear de la Cernobîl (26 aprilie 1986);

• accidentul de la Bhopal (India) (2 decembrie 1984);
• Kuweit (în Războiul din Golful Persic din 1991 - Saddam a incendiat peste 600 de puţuri
de petrol);
• În 1978, Canalul Love, situat lângă Cascada Niagara, în nordul statului New York - 21.000
de tone de deşeuri toxice industriale care fuseseră îngropate în anii '40 şi '50 de o
companie locală
• accidentul de la Seveso (10 iulie 1976, o explozie la o uzină chimică din nordul Italiei a
împrăştiat un nor gros de dioxină) - 1982 a fost adoptată prima Directiva UE 82/501/CEE
- Directiva Seveso
• 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului,
aşa-numita Directiva Seveso II
• Directiva 2012/18/UE privind controlul pericolelor de accidente majore care implică
substanțe periculoase (Seveso III)

• deversările de cianură de la Baia Mare (30 ianuarie 2000, o cantitate de 100.000 de

metri cubi de apă contaminată cu cianură dintr-un baraj din Baia Mare a fost deversată
în apele curgătoare. 100 de tone de cianură au ajuns în râurile din apropiere);
• accidentul de la Certej din județul Hunedoara (30 octombrie 1971)
PAUZA DE CAFEA
10 minute
 Importanta protejarii mediului

• Chimia a adus schimbări majore în modul de viaţă al omenirii

• industria chimică:
- transporturi;
- industria textilă;
- sport;
- industria alimentară;
- medicină;
- agricultură;
- birouri (serviciu);
- acasă.
Beneficii ale industriei chimice
Chimia este bună (şi inevitabilă)

Chimia este ştiinţa materiei

• Este folosită pentru a obţine o mare varietate de produse
din materii prime de multe ori fără respectarea consecinţelor
dăunătoare

• Citat dintr-o carte despre chimia industrială din 1954: "Prin

definiţie orice produs secundar care rezultă dintr-o operaţie
chimică pentru care nu există nici o utilizare profitabilă este
un deşeu. Cea mai convenabilă, cea mai puţin costisitoare
modalitate de eliminare a deşeurilor - pe coş sau evacuare în
râu".
 Dezvoltarea durabilă (generalităţi)
- concept aparut initial ca urmare a problemelor legate de mediu si de criza
resurselor energetice.

• 1972 – Conferinta Natiunilor Unite cu privire la mediul natural si s-a incercat

combinarea notiunilor de crestere – dezvoltare economica cu protectia
mediului.

• Prin combinarea celor doua notiuni a luat fiinta termenul ecodezvoltare

(Ignacy Sachs si Maurice Strong).

• S-a propus un model de dezvoltare care are la baza un management eficient al

resurselor naturale, finalitatea constand in compatibilitatea dezvoltarii
economice cu prudenta ecologica si echitatea sociala.
Dezvoltarea durabila - dezvoltarea care poate satisface
nevoile generatiilor prezente (actuale) fara a compromite,
insa, posibilitatea generatiilor viitoare de a si le satisface in
acelasi mod” = definitia data de Comisia Brundtland

Dr. Gro Harlem Brundtland

fostul prim-ministru al Norvegiei
Fost presedinte al Comisiei Mondiale
pentru mediu si dezvoltare

https://en.wikipedia.org/wiki/Gro_Harlem_Brundtland#/media/File:
Gro_Harlem_Brundtland_(cropped).jpg
 Ce trebuie sa fie Ce trebuie sa fie
durabil? Pentru cat dezvoltat?
timp?
Suportul pentru Economia
viata 25 pana la Sanatatea
ecosistemele 50 ani? Sectoarele de productie
resursele Consumul
mediul Acum si in Populatia
Natura viitor? Speranta de viata
Pamantul Educatia
Biodiversitatea Pentru Echitatea
Ecosistemele totdeauna? Oportunitati egale

Comunitatea Societatea
Cultura/locuri (zone) Institutiile
pentru grupuri Capitalul social
Tarile/ Regiunile
Se au in vedere 3 obiective ale dezvoltarii:
-echitatea sociala – masurata prin bunastare pe locuitor;
-cresterea economica – masurata prin PIB pe locuitor;
-protectia mediului –masurata prin amprenta ecologica pe locuitor

Amprenta ecologică - un indicator sintetic al impactului activităţii umane asupra

naturii.

► Amprenta ecologică = suprafaţa de pamant biologic activ si suprafata a marii

necesare pentru regenerarea resurselor pe care le consuma populatia umana si care
sunt folosite pentru prelucrarea reziduurilor generate de activitatea umana
• dezvoltare economica – eradicarea saraciei
– cresterea prosperitatii economice Crestere
economica
• dezvoltare sociala – participarea activa a
femeilor; educatie; guvernare buna Durabilitate

Protectia Echitate
• protectia mediului – prevenirea mediului sociala
degradarii mediului si pastrarea integritatii
ecosistemelor naturale

La nivel local, national, regional, si global

Strategia dezvoltării durabile

- să găsească cele mai adecvate criterii de optimizare a

raportului nevoi-resurse.

- se pune problema conceperii şi realizării unui mediu

economic care, prin intrările şi ieşirile sale, să fie intr-o
compatibilitate dinamică cu mediul natural, dar şi cu
nevoile şi interesele, prezente şi viitoare, ale generaţiilor
care coexistă şi se succed.
• Elemente care trebuie luate in considerare pentru
realizarea dezvoltarii durabile:

- problemele de mediu la nivel national si global;

- consecintele diminuarii resurselor naturale si ale accentuarii poluarii

pentru generatiile viitoare;

- obligatia de a mentine sau de a spori aceasta mostenire;

- bunastarea generala depinde nu numai de ritmul cresterii economice, dar

si de calitatea acesteia;
 Starea mediului in urma aplicarii dezvoltarii
industriale

• Creşterea factorilor de stres asupra mediului determinaţi de poluare

• Efecte negative asupra ecosistemelor
• Epuizarea resurselor naturale
• Costuri mai mari pentru extragerea de materii prime
• Efecte negative asupra sănătăţii
• Efecte negative asupra forţei de muncă
Populatia Globului a
crescut de la
2,6 miliarde in 1950
la 7,8 miliarde in
prezent

IMPACT Populatie x Utilizarea x Eficienta

= resurselor
GLOBAL (7,8 mil.) productiei

In mod traditional, eficienta productiei inseamna numar (cantitate)

maxim de produse obtinute la cel mai mic cost care se obtin adeseori
cu efecte negative asupra mediului.
https://www.worldometers.info/ro/
Cresterea populatiei

… consumuri mari necesita (implica) cresterea productiei agricole;

- S-a constatat cresterea vitezei de extractie si utilizare a resurselor…
… necesitati cu privire la terenuri (spatii) vaste care implica sacrificarea
ecosistemelor naturale …
… pentru construirea de locuinte si infrastructura de servicii, pentru furnizarea
de spatii pentru afaceri sau comert

- influenţează direct creşterea economică;

- trebuie avută in vedere cresterea bunăstării individuale;
- nivelul de dezvoltare al unei tări va influenta cresterea bunăstării individuale;
- perspectivele cresterii populatiei diferă in functie de nivelul de dezvoltare al
unei tări
Creşterea economică

- Cel mai important factor în creşterea economica îl reprezintă creşterea

consumului individual şi nu creşterea populaţiei.

- Omul are cerinţe din ce în ce mai diversificate şi caută să-şi formeze un mediu
propriu, independent de cel natural.

- Aspect puternic dependent de veniturile individuale realizate care permit un

consum mai mare.

- Consumul este considerat factorul determinant al bunăstării individuale. Un

consum mai mare denotă un nivel de bunăstare mai mare.

creşterea economică → venituri individuale mai mari → creşterea

consumului
Consumul durabil – componentă esenţială a dezvoltării durabile

- Dezvoltarea/creşterea economică nu mai poate fi separată de efectele pe

care le are asupra mediului şi sănătăţii

- nu trebuie să implice doar o renunţare la cantitate, ci şi o modificare a

comportamentului consumatorului.

- producţia şi consumul „nesustenabile”:

- principalele efecte ale degradării mediului
- agravează sărăcia şi inegalităţile sociale
- Reducerea consumului de materii prime (resurse) se poate realiza prin:
- reciclarea deseurilor
- utilizarea de produse fabricate din materiale reciclabile;
- utilizarea de produse cu o durata de viata mare;
- utilizarea de produse cu utilizari numeroase.
Elaborarea şi transpunerea în practică a unor politici privind consumul durabil
trebuie să includă:

- reducerea efectelor negative ale consumului asupra mediului (prin

utilizarea eficienta a terenurilor, a resurselor si reducerea poluarii);

- ameliorarea nivelului de trai, inclusiv a sănătăţii şi securităţii generaţiilor

actuale;

- asigurarea bunăstării generaţiilor viitoare;

- responsabilizarea şi dinamizarea colectivităţilor locale.

La finalul anului 2015, Națiunile Unite au adoptat 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă,

- vin să completeze precedentele Obiective de Dezvoltare ale Mileniului și își propun să

rezolve problemele economice, sociale și de mediu ale lumii până în anul 2030.

- România, împreună cu alte 192 de state, și-a asumat stabilirea cadrului național
pentru susținerea Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă

ODD 1: Eradicarea sărăciei în toate formele sale și în orice context

http://roaid.ro/odd-1-eradicarea-saraciei-
in-toate-formele-sale-si-in-orice-context/
ODD2: Eradicarea foametei, asigurarea securității alimentare,
îmbunătățirea nutriției și promovarea unei agriculturi durabile.

ODD3: Asigurarea unei vieți sănătoase și promovarea

bunăstării tuturor, la orice vârstă

ODD4: Garantarea unei educații de calitate și promovarea

oportunităților de învățare de-a lungul vieții pentru toți
ODD5: Realizarea egalității de gen și împuternicirea tuturor femeilor
și a fetelor

ODD 6: Asigurarea disponibilității și managementului durabil al apei

și igienei pentru toți

ODD 7: Asigurarea accesului tuturor la energie la prețuri accesibile,

într-un mod sigur, durabil și modern

ODD 8: Promovarea unei creșteri economice susținute, deschisă

tuturor și durabilă, a ocupării depline și productive a forței de muncă
și asigurarea de locuri de muncă decente pentru toți
ODD 9: Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea
industrializării durabile și încurajarea inovației

ODD 10: Reducerea inegalităților în interiorul țărilor și între țări

ODD 11: Dezvoltarea orașelor și a așezărilor umane pentru ca ele să

fie deschise tuturor, sigure, reziliente și durabile

ODD 12: Asigurarea unor tipare de consum și producție durabile

ODD 13: Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor
climatice și a impactului lor

ODD 14: Conservarea și utilizarea durabilă a oceanelor, mărilor și a

resurselor marine pentru o dezvoltare durabilă

ODD 15: Protejarea, restaurarea și promovarea utilizării durabile a

ecosistemelor terestre, gestionarea durabilă a pădurilor, combaterea
deăertificării, stoparea și repararea degradării solului și stoparea
pierderilor de biodiversitate
ODD 16: Promovarea unor societăți pașnice și incluzive pentru o
dezvoltare durabilă, a accesului la justiție pentru toți și crearea unor
instituții eficiente, responsabile și incluzive la toate nivelurile

ODD 17: Consolidarea mijloacelor de implementare și

revitalizarea parteneriatului global pentru dezvoltare durabilă
PAUZA DE CAFEA
10 minute