Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
SI
DERIVATI FUNCTIONALI
AI ACESTORA
Acizi carboxilici R-COOH
Acizii nesaturati - alchena cu acelasi nr at.C +pozitia dublei legaturi +sufixul “oic”
Acizi ω-6
→ Acidul linoleic
→ Acidul arahidonic
HOOC CH CH COOH
acid butendioic
HOOC COOH
HOOC
COOH Acid 2-hidroxipropan-
Acid cis-butendioic Acid trans-butendioic 1,2,3-tricarboxilic
(acid maleic) (acid fumaric) (acid citric)
Acizi aromatici - pozitia substituentilor (in raport cu grupa carboxil)
se indica prin literele o-, m-, p- sau prin cifre (2,3,4)
COOH
Acizi benzen-1,x-dicarboxilici
COOH
COOH
Acid benzoic 1,2
(acid benzencarboxilic) Acid ftalic
COOH
COOH
OH
1,3
Acid izoftalic
Acid o-hidroxibenzoic
(Acid 2-hidroxibenzoic; acid salicilic) COOH
COOH COOH
1,4
Acid tereftalic
Cl
Acid p-clorobenzoic
COOH
(Acid 4-clorobenzoic)
► Proprietati fizice
• Acizii monocarboxilici inferiori (< C10) sunt lichizi
• Acizii superiori, acizii dicarboxilici si acizii aromatici sunt solizi
•Exceptie: acidul acetic pur (glacial): p.t.= 16.7 ˚C – se solidifica la
temperaturi scazute
• Grupa COOH este polara deoarece contine legaturi polare C – O si O – H
• Formeaza legaturi de H atat cu moleculele de apa, cat si intre doua
molecule de acid (rezulta dimeri) H
O H O
R C H
O H O
H
• Au p.f. si p.t. ridicate
•Acizii mono- si dicarboxilici cu catena hidrocarbonata scurta sunt solubili
in apa (datorita legaturilor de H cu moleculele apei); solubilitatea scade cu
cresterea catenei din cauza hidrofobicitatii restului hidrocarbonat
►Metode de obtinere
Metode oxidative:
a)Oxidarea parafinei ( amestec de hidrocarburi saturate C20-C36 ) : aer,
T=100-130oC, catalizatori stearat de Zn sau de Mn sau naftenat de Co =>
amestec de acizi → separare
→ metoda pt.obtinerea acizilor grasi
b)Oxidarea alchil- benzenilor ( cu conditia sa existe cel putin un H benzilic) :
KMnO4 / H2SO4 sau cu O2 (aer) si catalizatori naftenaţi de Co sau Mn, T˚C
→ metoda pentru obtinerea acidului benzoic, acizilor ftalici
CH3 COOH
CH2 CH2 R COOH
O2 (aer)
O2 (aer) T, cat.
+ R COOH
T, cat.
CH3 COOH
R2 R2
K2Cr2O7 / H2SO4
R1 CH C R1 COOH + C O
R3 R3
Hidroliza
a) hidroliza nitrililor: in mediu acid sau bazic
+ ._. 2 H 2O
R X + K C N _ R C N + RCOOH + NH3
KCl nitril H
H2O /H+
ClCH2COOH + KCN N C CH2COOH HOOC CH2 COOH
- NH3
acid cloroacetic acid malonic
+
HC CH HCN CH2 CH C N H2O /H CH2 = CH COOH
- NH3
acrilonitril acid acrilic
+ _
C N
NH2 N N Cl COOH
hν H2O
+ 3 Cl2 _ _ 3 HCl
3 HCl
- +
δ δ O C O H2O / H+
R X + Mg R MgX O C OMgX O C OH
R R
Et2O O C O +
H 2O / H
+ Mg
Mg CO2
CH3 CH2 CH Cl CH3 CH2 CH MgCl CH3 CH2 CH C OMgCl
Et2O
CH3 CH3 CH3 O
H2O/H+
CH3 CH2 CH C OH
CH3 O
►Structura grupei functionale carboxil
O
C
O H
[1] Aciditatea
♦ Caracter acid : 1) legatura polara O—H se rupe usor la atacul unei baze → baza preia
protonul
.
...
O .
...
O
R C
.. + .. B R C H B
+
.. O _ . . _ +
H (.. B ) .. O . . (H B)
♦ sunt acizi mai slabi decat acizii minerali, dar mai tari decat acidul carbonic, apa,
alcoolii, fenolii
♦aciditatea depinde de natura catenei, de nr. grupelor COOH, de natura substituentilor
Aciditatea este puternic influentata de efectele substituentilor
Substituentii cu efect atragator cresc aciditatea, cei cu caracter respingator o scad
CH3 COOH < CH3 CH CH COOH < CH2 CH COOH < C6H5 COOH < HOOC COOH
pKa : 4,74 4,69 4,25 4,20 1,27 (pK1)
4,27 (pK2)
COOH
CH3 OH NO2
4,27 4,08 3,49
COOH COOH COOH
4,20
O O
+ +
R C Na OH R C + HOH
O H O Na+
O O
R C +
+ Na HCO3 + H2CO3
R C
O H O Na+
acidul mai tare acidul mai slab
O O
Dar ! R C + Na+ HSO4 X R C + H2SO4
O H O Na+
acidul mai slab! acidul mai tare!!
reactia e posibila numai in acest sens
O _ O O
+ O + _
CH3 C + Na OH CH3 C _ + H 2O CH3 C + HCl
+ _ CH3 C + Na Cl
O H O Na O Na + O H
acetat de sodiu acetat de sodiu
_ _
COOH COO Na + COO Na + COOH
Sarurile acizilor (compusi ionici) sunt mai solubile in apa decat acizii
carboxilici (compusi covalenti) => un acid insolubil poate fi solubilizat in
apa prin transformare in sare (carboxilat)
→ acidul poate fi “eliberat” din sarea lui prin tratare cu un acid mai tare
(HCl, H2SO4)
Utilizari ale sarurilor acizilor carboxilici
In industria alimentara:
O 2+
CH3 CH2 C _ Ca
O 2
Propionat de calciu
Agent de conservare a
painii, prajiturilor
ambalate, a branzei Glutamat de sodiu
Se produce in mod natural in
Benzoat de sodiu
procesul de preparare a carnii prin
Conservant pentru denaturarea proteinelor. Utilizat
bauturi racoritoare pentru a imprima gustul de carne sau
si alte produse din
fructe si legume pentru a potenta aceasta aroma in
produse precum “Vegeta”
O
Sapunuri R (CH2) C
n O- + +
Na (K )
n = 10-16
micelii
H2O
H2O
H2O
H2O
H2O
H2O
H2O
Octadecanoat (stearat) H2O
H2O
de sodiu C17H35COO-Na+ H2O H2O
►Legatura C=O este polara => atomul de C are sarcina partiala pozitiva (structura
limita II) => caracter electrofil => poate fi atacat de nucleofili
..._ .._. .. _
.. .
.. O
. O. O ..
...
O + .. ...
O .
R C R C R C
.. .. + R C R' R C
+
R'
O H O
.. H O
.. H
..
I II III I II
O
O
R C O
O R C R C
OH OR'
R C Esteri
O
Anhidride
O
R C
NH2
Amide
Reactiile vor fi prezentate la capitolele de derivati functionali
[3] Comportamentul termic al acizilor dicarboxilici
COOH COOH
1,3 CH2 CH2 (CH3COOH)
-CO2 H
COOH
malonic
CH2 COOH CH2 CO
1,4 O
CH2 COOH -H2O CH2 CO anhidride cu cicluri
succinic stabile de 5 si 6 atomi
CH2 COOH CH2 CO
CH2 O
1,5 CH2
-H2O CH2 CO
CH2 COOH
glutaric