Ecologie si dezvoltare durabila

• Prof.dr. Claudia Maria Simonescu

• claudia.simonescu@upb.ro
• Corp C etaj II sala C207
 Tematica abordata – curs 2

• MEDIUL. RELATIA OM-MEDIU

• Probleme cu care se confrunta mediul
• Chimia verde – solutie pentru reducerea impactului asupra mediului si
sanatatii. Principii ale chimiei verzi
• Rolul inginerului de mediu
• Ecologie
- Definitii
- Subdiviziuni ale ecologiei
- Legi ale ecologiei
 MEDIUL. RELATIA OM-MEDIU

1. Locul (zona) în care trăiesc şi se dezvoltă diverse organisme (sol, apă, aer,
factori de mediu)
2. Complexul de factori externi, biologici şi nebiologici care influenţează viaţa unui
organism sau a unui sistem ecologic;
3. Sistemul de componente vii şi nevii în interdependenţă de pe un anumit
teritoriu şi pentru un anumit interval de timp care include toate interacţiunile
fizice, chimice şi biologice;
4. Ansamblul factorilor fizici, chimici şi biologici care condiţionează şi susţin
existenţa vieţii pe Pământ

(Dicţionar enciclopedic de mediu – volumul 2, coordonator

Constantin Pârvu, Regia Autonomă Monitorul Oficial 2005)
 Probleme cu care se confruntă mediul

https://pixabay.com/phot
os/disposal-dump-
garbage-junk-1846033/

https://pixabay.com/phot
os/drift-wood-flotsam-
and-jetsam-123209/ https://commons.wikime
dia.org/wiki/File:Madaga
scar_Deforestation.jpg
https://pxhere.com
/en/photo/1550759
POLUARE

https://pixabay.com/photos/
closeup-destruction-
desertification-2091831/
https://pixabay.com/photos/
deforestation-forest-wood-
cut-405749/

DESERTIFICARE
DEFRISARI
 Acumularea de substante periculoase
in mediu (apa, aer, sol) determina
poluarea.

https://pixabay.com/photos/
deforestation-forest-tree-
stump-62486/

https://pixabay.com/photos/water-
sea-sand-plastic-pollution-3569659/
https://pixabay.com/photos/nature-
garbage-pollution-ecology-4202723/
Disparitia padurilor, taierea
copacilor, poluarea si incendiile
determina defrisarea.
https://pixabay.com/photos/s
eagull-the-seagulls-fly-birds-
1943079/ Defrişările sunt o cauză majoră a
reducerii biodiversităţii,
inclusiv dispariţia speciilor
 Probleme cu care se confruntă mediul

EXTINCTIA ANIMALELOR

https://pxhere.com/en/photo/690143 https://pxhere.com/en/photo/690163

PIERDEREA HABITATELOR

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/c https://upload.wikimedia.org/wikipedia/co
ommons/9/9a/Habitat_loss%2C_Adana_2 mmons/f/fd/Habitat_Destruction%2C_Ugan
016-12-04_01-1.jpg da_%2821429887344%29.jpg
 Pierderea habitatului
se intalneste in situatia
in care diverse zone
sunt distruse pentru
construirea de
https://pixabay.com/photos
locuinte, fabrici
/desert-drought-composing-
dehydrated-279862/ https://pxhere.com/en/photo/1434391

https://pixabay.com/photos
Transformarea /roads-autovias-jaen-
martos-4573443/
anumitor peisaje in zone
desertice in situatia in
care solul devine uscat si Dezvoltarea excesiva,
sarac in elemente vanatul si incendiile
nutritive se numeste determina extinctia
desertificare animalelor

https://pixabay.com/photos/t
ree-dead-alone-death-lonely-
2649411/
 https://www.worldwildlife.org/species/directory?sort=extinction_status&direction=desc

Pseudoryx nghetinhensis
(https://commons.wikimedia.org/wiki/F
ile:Pseudoryx_nghetinhensis,_b.PNG)
 https://www.worldwildlife.org/species/directory?sort=extinction_status&direction=desc

https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Dugong_Marsa_Alam.jpg
 Vulcanii Mlaştini

https://pixabay.com/ro/photos/swamp-
https://pixabay.com/ro/photos/vul
de-ap%C4%83-oglindire-copaci-iaz-
can-geografie-vizualizari-1807514/
2440663/
Incendii Cadavre în descompunere

https://pixabay.com/ro/photos/wildfire- https://pixabay.com/ro/photos/moarte-
p%C4%83dure-incendiu-blaze-fum-1105209/ pui-animale-corpul-5137557/
 Incendii Deşeuri Agricultura

https://pixabay.com/ro/photos/pei
https://pixabay.com/ro/photos/fum-incendiu- https://pixabay.com/ro/photos/poluare- saj-c%C3%A2mp-agricultur%C4%83-
brand-vehicule-uman%C4%83-1769430/ mediu-natura-gunoi-691064/ 5396748/

Industria Transporturile Incălzitul locuinţelor

https://pixaba
https://pixabay.co
y.com/ro/phot
m/ro/photos/evac
os/fum-
uare-fum-poluare-
cea%C5%A3%C
mediu-quito-
4%83-incolor-
https://pixabay.com/ro/photos 372691/
238245/
/poluarea-industria-
moar%C4%83-fum-3302910/
 Numeroase probleme de mediu sunt determinate de actiunea omului
(antropica).
Suntem responsabili de gasirea de solutii la aceste probleme

1. Reducerea poluarii
- reducerea cantitatii de deseuri pe care le producem;
- colectarea selectiva a deseurilor;
- reciclarea deseurilor;
- utilizarea de materiale biodegradabile. https://pixabay.com/ro/vectors/reciclare-verde-
p%C4%83m%C3%A2nt-mediu-29227/

https://pixabay.com/ro/photos/cutii-de-conserve- https://pixabay.com/ro/vectors/recyclin
b%C4%83utur%C4%83-poluare-1679022/ https://commons.wikimedia.org/wiki/File: g-cutie-semn-gol-simbol-307684/
2009-05-
10_16h31m04_Poubelles_de_trie.JPG
1. Reducerea poluarii

- transformarea tehnologiilor traditionale in tehnologii curate (verzi);

- aplicarea de tehnologii end-of-pipe;
- aplicarea principiilor chimiei verzi;
“chimie durabilă”, “chimia verde” - “proiectarea, dezvoltarea şi
implementarea de produse şi procese chimice pentru reducerea sau
eliminarea utilizării şi generării de substanţe periculoase pentru sănătatea
umană şi pentru mediu”

În anii 1990, Paul Anastas și John Warner au postulat cele 12 principii ale chimiei verzi,
încă în uz astăzi, care se bazează pe minimizarea sau neutilizarea solvenților toxici în
procesele și analizele chimice, precum și pe reducerea generării deșeurilor din aceste
procese.
 12 principii ale chimiei verzi
• Prevenirea: e de preferat prevenirea formării deşeurilor decât tratarea sau
eliminarea acestora după obţinere,

• Economia de atomi: utilizarea unor metode de sinteză care să folosească

întreaga cantitate de reactanţi în vederea obţinerii produsului final de
reacţie,

• Sinteze chimice mai puţin periculoase: utilizarea unor metode de sinteză a

unor substanţe chimice cu toxicitate foarte mică sau chiar netoxice atât
pentru oameni, cât şi pentru mediul înconjurător,

• Obţinerea unor substanţe chimice mai sigure: obţinerea unor substanţe

chimice, care să aibă efectul dorit şi o toxicitate cât mai mică,

• Solvenţi şi materiale auxiliare mai sigure: utilizarea cât mai rară a

materialelor auxiliare,

• Îmbunătăţirea eficienţei energetice: energia necesară proceselor chimice

ar trebui să fie minimizată. Metodele de sinteză ar trebui să aibă loc la
presiune atmosferică şi la temperatura camerei.
• Utilizarea de materii prime regenerabile: utilizarea de materii prime
regenerabile mai degrabă decât a celor epuizabile.

• Reducerea utilizării derivaţilor: evitarea sau minimizarea derivatizării inutile

(blocarea unor grupări funcţionale, protejarea/ deprotejarea, modificarea
temporară a proceselor fizice/ chimice), deoarece o asemenea etapă ar
necesita reactivi suplimentari şi deşeuri ulterioare.

• Cataliza: reactivii catalitici (selectivi pe cât posibil) sunt superiori reactivilor

stoechiometrici,

• Obţinerea de substanţe chimice care să se degradeze după utilizare: sinteza

unor substanţe chimice care să poată fi transformate în compuşi inofensivi
pentru mediul înconjurător,

• Analiza în timp real pentru prevenirea poluării: includerea monitorizării şi

controlului în timp real la desfăşurarea sintezelor pentru minimalizarea sau
eliminarea formării de produse secundare.

• Prevenirea accidentelor: metodele de sinteză a unor substanţe chimice se

vor alege astfel încât să se reducă potenţialele accidente chimice, inclusiv
explozii, incendii şi scurgeri în mediu [Anastas, 1998].
1. Reducerea poluarii
• aplicarea principiilor economiei circulare;

• Un concept nou care are la bază recuperarea şi refolosirea produsele

aflate la sfârşitul ciclului de viață. Materialele obţinute prin reciclare se
”reutilizează” ca materii prime în alte produse aflate la începutul ciclului
de viață.

• Se reduc deşeurile (volumul/cantităţile) şi impactul acestora asupra

mediului;
• Se reduc costurile de producție;

• Economia circulară reprezintă “închiderea buclei” lanțului valoric, de la

producție la consum, prin activităţi de valorificare și reutilizare, gestionare
a deșeurilor și materiilor prime secundare → reintroduse în economie.
2. Evitarea defrisarilor
- respectarea reglementarilor in vigoare cu privire la zonele silvice
(Codul silvic aprobat prin legea Nr. 46 din 19 martie 2008)

- oprirea defrisarilor ilegale;

- initierea de proiecte de plantare de copaci (impaduriri);
- inlocuirea lemnului folosit ca materie prima pentru obtinerea de bunuri
România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră. În perioada 2009-2012 s-au înregistrat în total la nivel
naţional 31.456 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, soldate cu amenzi sau dosare penale. În 2012 au fost
exploataţi potrivit datelor oficiale peste 19 milioane de metri cubi de lemn, dintre care 3 milioane au fost
achiziţionaţi de compania austriacă Schweighofer. Specialişti şi reprezentanţi ai ONG-urilor de mediu vorbesc
despre o crimă organizată la nivel de stat şi propun câteva soluţii pentru combaterea defrişărilor:
internaţionalizarea problemei şi constituirea unui Birou Civic, ca platformă de acţiune comună a ONG-urilor
implicate în lupta împotriva defrişărilor. http://epochtimes-romania.com/news/cum-poate-fi-oprita-
masacrarea-padurilor-solutiile-societatii-civile---231848

https://storage.googleapis.com/planet4-romania-
stateless/2019/07/fc9a69b4-fc9a69b4-ghidul-voluntarului-
pentru-protejarea-padurilor.pdf
https://storage.googleapis.com/planet4-romania-stateless/2019/07/fc9a69b4-fc9a69b4-
ghidul-voluntarului-pentru-protejarea-padurilor.pdf
http://www.salvezpadurea.ro/
 3. Interzicerea vanatului animalelor: daca animalele sunt in
pericol de extinctie.

Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006

Versiune actualizata la data de 24/07/2015
Legea nr. 317/ 13.10.2009 pentru aprobarea Ordonanței de Urgență a
Guvernului nr. 23/ 2008 privind pescuitul și acvacultura

LEGE nr.654 din 20 noiembrie 2001

pentru modificarea şi completarea Legii fondului
cinegetic şi a protecţiei vânatului nr.103/1996
PAUZA DE CAFEA
10 minute
4. Protejarea unor zone naturale
- importante datorita resurselor pe care le contin. Vanatoarea si defrisarile
trebuie interzise.
Arii naturale protejate de interes național

•Rezervații științifice – arii naturale protejate având ca obiective protecția și

conservarea unor habitate naturale terestre și/sau acvatice, care contin elemente
reprezentative (sub aspect floristic, faunistic, geologic, speologic, paleontologic,
pedologic sau de alta natură) cu importanță științifică

•Ex. peştera Răsuflătoarei (comuna Carasova, jud. Caraş-Severin); pădurea Caraorman

(Delta Dunării); rezervatia Roşca-Buhaiova (Delta Dunării); pădurea Letea (Delta
Dunării)

•Parcuri Naționale – ariile naturale protejate având ca obiective protectia si

conservarea unor esantioane reprezentative pentru spatiul biogeografic national, care
contin elemente naturale cu valoare deosebita sub aspectul fizico-geografic, floristic,
faunistic, hidrologic, geologic, paleontologic, speologic, pedologic sau de alta natura,
oferind posibilitatea vizitarii in scopuri stiintifice, educative, recreative si turistice.

Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România -

noţiuni introductive, Editura „Green Steps”, Braşov, 2009
Ex. Parcuri Naționale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_na%C8%9
Bionale_%C8%99i_naturale_din_Rom%C3%A2nia
•Monumente ale naturii – arii naturale protejate având ca obiective protectia si
conservarea unor elemente naturale cu valoare si semnificatie ecologica, stiintifica,
peisagistica deosebite, reprezentate de specii de plante sau animale salbatice rare,
endemice ori amenintate cu disparitia, arbori seculari, asociatii floristice si
faunistice, fenomene geologice – pesteri, martori de eroziune, chei, cursuri de apa,
cascade si alte manifestari si formatiuni geologice, depozite fosilifere, si alte
elemente naturale cu valoare de patrimoniu natural prin unicitatea sau raritatea
lor.

Ex. vulcanii noroioşi,

Babele şi Sfinxul,
cascada Bigar (Cheile Nerei),
gheţarul de la Scărişoara (Arieşeni),
cazanele Dunării

Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România -

noţiuni introductive, Editura „Green Steps”, Braşov, 2009
•Rezervații naturale – arii naturale protejate având ca obiective protectia si
conservarea unor habitate si specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic,
forestier, hidrologic, geologic, speologic, paleontologic, pedologic.

Ex:
•Rezervația Biosferei Delta Dunării
•Rezervația naturală Cazanele Mari și Cazanele Mici
•Rezervația marină 2 Mai
•Rezervația Ceahlăul – Muntele Olimp
•Rezervație naturală Arpășel (munţii Făgăraş)
•Rezervația Pietrosul Rodnei

•Parcuri naturale – arii naturale protejate având ca obiective protectia si conservarea

unor ansambluri peisagistice in care interactiunea activitatilor umane cu natura de-a
lungul timpului a creat o zona distincta, cu valoare semnificativa peisagistica si/sau
culturala, deseori cu o mare diversitate biologica.

Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România -

noţiuni introductive, Editura „Green Steps”, Braşov, 2009
Ex. Parcuri naturale

https://ro.wikipedia.org/wiki/Lista_parcurilor_na%C8%9Bionale_%C8
%99i_naturale_din_Rom%C3%A2nia
Siturile Natura 2000

România, ca stat membru al Uniunii Europene, s-a angajat să implementeze legislaţia

referitoare la conservarea biodiversităţii prin realizarea reţelei Natura 2000 (reţea de zone
protejate care să cuprindă un eşantion reprezentativ de specii sălbatice şi habitate naturale de
interes comunitar, în vederea garantării menţinerii acestora pe termen lung).

(aproximativ 23% din suprafața României)

Romania are cele mai multe regiuni biogeografice din Europa, cinci din unsprezece.

Rețeaua Natura 2000 a apărut pentru protejarea patrimoniului natural din cadrul Uniunii
Europene. În prezent rețeaua Natura 2000 acoperă 18% din suprafața terestră a Uniunii
Europene, România fiind peste medie cu 23% din suprafața teritoriului.

Există două tipuri de protecție:

1) SCI (Situri de Importanță Comunitară) și
2) SPA (Arii de Protecție Specială Avifaunistică).

În acest moment în România sunt 383 de SCI-uri și 148 SPA-uri. În foarte multe dintre cazuri
suprafețele celor două tipuri de arii protejate se suprapun atât între ele, cât și cu suprafața
parcurilor naturale și naționale.

Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România -

noţiuni introductive, Editura „Green Steps”, Braşov, 2009
Ex. Situri de Importanță Comunitară

ROSCI0006 Balta Mică a Brăilei - Suprafata totala=20872 ha

ROSCI0122 Munţii Făgăraş - Suprafata totala=198618 ha
ROSCI0013 Bucegi - Suprafata totala=38787 ha
ROSCI0308 Lacul şi Pădurea Cernica - Suprafata totala= 3267 ha
ROSCI0043 Comana - Suprafata totala= 26481 ha

Ex. Arii de Protecție Specială Avifaunistică

ROSPA0005 Balta Mică a Brăilei
ROSPA0003 Avrig-Scorei-Făgăraș
ROSPA0012 Brațul Borcea
ROSPA0018 Cheile Bicazului-Hășmaș
ROSPA0021 Ciocănești-Dunăre
ROSPA0022 Comana
ROSPA0051 Iezerul Călărași
Realizarea reţelei Natura 2000 se face prin implementarea a două acte
normative europene:
• Directiva „Păsări” - Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice
• Directiva „Habitate” - Directiva 92/43/CEE privind conservarea habitatelor naturale şi
a speciilor de plante şi animale sălbatice
Ameninţări asupra Ariilor Protejate
- Dezvoltarea rezidenţială şi comercială în cadrul unei arii protejate;
- Agricultură şi acvacultură în cadrul unei arii protejate;
- Producţia de energie şi minerit în cadrul unei arii protejate;
- Transport şi servicii de legătură în cadrul unei arii protejate;
- Utilizarea şi deteriorarea resurselor biologice în cadrul unei arii protejate;
- Intruziunea umană şi perturbarea în cadrul unei arii protejate;
- Modificări ale sistemelor naturale;
- Specii invazive şi alte specii şi gene problematice;
- Poluarea introdusă sau generată în cadrul ariei protejate;
- Evenimente geologice (vulcani, cutremure, avalanse, eroziune, alunecari);
- Schimbări climatice şi vreme foarte rea.

Erika Stanciu, Florentina Florescu, Ariile protejate din România -

noţiuni introductive, Editura „Green Steps”, Braşov, 2009
 https://commons.wikimedia.org/wiki/File: https://pxhere.com/en/photo/1373016
https://pixabay.com/ro/photos/de%C5
%9Feurilor-plastic-separarea-4998034/ Trash_cans_Mosnita_Noua.jpg

https://pxhere.com/en/photo/423732
https://maimultverde.ro/sustine/
1. Ce este mediul?

2. Mentionati cateva probleme cu care se confrunta mediul

3. Care este diferenta intre defrisare si desertificare?

4. Mentionati exemple de solutii pentru evitarea problemelor cu care se confrunta

mediul

5. Ce putem face noi pentru a evita problemele cu care se confrunta mediul?

……………
………………….. ………………..
 Rolul inginerului de mediu

Inginerul de mediu - folosește principiile ingineriei, ecologiei, științei solului,

biologiei și chimiei pentru a dezvolta soluții la problemele de mediu.

Este implicat în eforturile de îmbunătățire a reciclării, eliminării deșeurilor, sănătății

publice și controlului poluării apei și a aerului.

Sarcini:
- pregăteşte, examinează și actualizează rapoartele de investigații de mediu
- propune proiecte care să ducă la protecția mediului, precum instalații de recuperare a apei,
sisteme de control al poluării aerului și operațiuni care transformă deșeurile în energie
- pregăteşte, actualizează și întreține planuri, permise și proceduri de operare standard
- oferă asistență tehnică pentru proiecte de remediere a mediului și acțiunile legale
- analizează datele științifice și efectuează controlul calității mediului
- monitorizează progresul programelor de îmbunătățire a mediului
- inspectează facilitățile și proiectele industriale și municipale pentru a asigura conformitatea
cu reglementările de mediu
- acordă consultanţă corporațiilor și agențiilor guvernamentale cu privire la procedurile de
curățare a siturilor contaminate
 Ecologia - ştiinţa sistemelor supraindividuale
• Termenul "ecologie" - introdus în 1866 de zoologul
german Ernst Haeckel

• Din punct de vedere etimologic ecologia - studiul

fiinţelor vii în habitatul lor (oikos în greaca veche
înseamnă casă, gospodărie, economie, iar logos
înseamnă ştiinţă).

• În definiţia lui Haeckel ecologia = ştiinţa luptei pentru
existenţă, ştiinţa gospodăririi naturii şi ştiinţa
economiei naturii.
https://commons.wikimedia.org/wiki/F
ile:Ernst_Heinrich_Philipp_August_Haec
kel._Photogravure_after_F._Wellcome_
V0026497.jpg
Krebs în 1972 - „studiul ştiinţific al interacţiunilor care determină distribuţia
şi abundenţa organismelor”

Ecologia se ocupă cu studiul condiţiilor de existenţă a fiinţelor vii şi a

interacţiunilor de orice natură care au loc între aceste fiinţe pe de o parte şi
mediul lor de viaţă pe de altă parte

https://pixy.org/src/150/1509475.gif
 A studia ecologia implica…

• Pentru mediul fara  Pentru mediul cu

viata(abiotic) viata (biotic)
– Climatologia Comportamentul
– Hidrologia animalelor
– Oceanografia  Taxonomie
– Fizica  Fiziologie
– Chimie  Matematica (studii
– Geologie ale populatiilor)
– Sol.
Ecologia ca orice ştiinţă are la bază o serie de legi care guvernează
relaţiile dintre biocenoze şi biotopuri.

• Biocenoza = un ansamblu de populaţii bine determinate fizic, care

trăiesc pe un teritoriu sau un volum de apă,

• teritoriul sau volumul de apă în care trăiesc constituie biotopul

https://pixabay.com/ro/photos/ecosistem-ra%C5%A3e-
naturale-animale-3712206/
Scopul cercetarilor
ecologice

• Ecologistii studiaza (cerceteaza) de la niveluri

care variaza de la un organism individual la
intreaga planeta

http://www.bio.miami.edu/dana/106/106F14_4print.html
 Subdiviziunile ecologiei

• După mediul de viaţă considerat [Pârvu, 1999]:

• ecologia atmosferei;
• ecologia terestră - cuprinde ecologia forestieră, ecologia stepelor, ecologia
deşerturilor, ecologia agricolă şi ecopedologia (studiază solul ca mediu de
viaţă al plantelor);
• ecologia acvatică - se ocupă cu studiul apelor; cuprinde limnologia
(studiul apelor interioare), ecologia apelor continentale şi oceanologia sau
ecologia marină;
• ecologia umană – ştiinţa care se ocupă cu studiul interacţiunilor dintre
populaţiile (societăţile) umane şi mediu;
• ecologia urbană - studiază relaţiile dintre indivizi şi mediul înconjurător
din interiorul unui oraş [Bettini, 1996].
• Deşi ecologia se ocupă cu studiul nivelului supraindividual de organizare, s-
a constatat că principiile ecologiei acţionează şi la nivelele inferioare de
organizare, din acest punct de vedere delimitându-se
• citoecologia (ecologia celulară),
• ecologia moleculară sau o ecologie fiziologică – ecofiziologia.

• în funcţie de principalele regnuri ale mediului viu ecologia se împarte în:

• ecologia vegetală,
• ecologia animală şi
• ecologia microorganismelor.
• Din punct de vedere al nivelurilor de cunoaştere sistemică se
diferenţiază:
• autoecologia (ecofiziologia) - raporturile existente dintre o singură specie şi
mediu, limitele de toleranţă faţă de variaţia diverşilor factori ecologici
precum şi influenţa mediului asupra morfologiei, fiziologiei şi
comportamentului.

• ecologia populaţiilor (specioecologia) - interacţiunile dintre specii

(abundenţa diverselor specii într-o biocenoză), dinamica populaţiilor
(influenţa variaţiei factorilor ecologici asupra abundenţei speciilor),
transferul de materiale şi energie dintre elementele constitutive ale
ecosistemului precum şi genetica populaţiilor;

• sinecologia – studiază relaţiile dintr-o comunitate între indivizi aparţinând

unor specii diferite şi mediul în care acestea trăiesc;

• ecologia globală – care reprezintă ecologia la nivelul ecosferei sau biosferei

(totalitatea spaţiului ocupat de fiinţele vii)
În funcţie de evoluţia la scară geologică
• ecologia aplicată,
• ecologia animalelor,
• ecologia acvatică,
• ecologia comunităţilor,
• antropologie ecologică,
• ecologia conservării,
• ecologia comportamentelor,
• ecologia ecosistemelor,
• ecoevoluţie,
• ecotoxicologia,

• ecologia industrială, ecologia peisajelor, agroecologia, macroecologia,

ecologia microbiană, ecologia moleculară, paleo-ecologia, ecologia socială,
ecologia solului, ecologia sistemelor, ecologia teoretică, ecologia tropicală.
• Ecologia industrială

• o ramură a ecologie care a fost propusă în 1989 de cercetătorul american

Robert Frosch.

• Sistemele noastre industriale au un comportament asemănător cu cel al

ecosistemelor naturale?

• În care caz deşeurile unei specii pot reprezenta resurse pentru o altă specie?

• În ce mod materialele care rezultă dintr-o anumită industrie ca deşeuri pot

constitui materii prime ale unei ale industrii, reducând-se astfel utilizarea
altor materii prime, poluarea şi cantităţile de deşeuri eliminate în mediu?
• Ecologia industrială consideră că sistemele industriale (de exemplu o
întreprindere, o ecoregiune sau o economie naţională sau globală) nu pot
fi separate de biosferă, dar pot fi considerate un caz particular al unui
ecosistem bazat pe un capital de origine antropică şi nu pe unul natural.
Aceasta are la bază ideea că dacă un sistem natural nu conţine în el un
deşeu, ar trebui ca modelul sistemului artificial conceput după cel natural
să fie unul durabil.

• Ecologia industrială se ocupă cu studiul transformării proceselor

industriale din sisteme deschise în care resursele şi investiţiile conduc la
obţinerea de deşeuri în sisteme închise în care deşeurile unui anumit
proces industrial devin materii prime pentru altul.
 Ecologia industrială
• Ecosistemele industriale
– imită eficienţa fluxului de materiale în ecosistemele naturale
– printr-o circulaţie optimă a materialelor şi energiei

– Substituirea de materii prime virgine cu materialele folosite şi

produse (de exemplu, deşeuri) în timpul proceselor de producţie

• Extracţia este minimizată

• Cantitatea de deşeuri produsă este redusă
• Eficienţa utilizării materialelor este maximă

– Închiderea buclei materiale/produse = reducerea la minimum a

daunelor aduse mediului
 SISTEM INDUSTRIAL

Extracţie Procesare Fabricare Consum Deşeuri

Reciclare Refabricare Tratare

 Închiderea buclei (circuitului) cu privire la
utilizarea materialelor
Sisteme industriale curente

extracţie procesare fabricare consum deşeuri

Sisteme industriale (eco) cu circuit (buclă) închis

extracţie procesare fabricare consum

reutilizare
refabricare
reciclare
• Acționarea către o tehnologie curată în industria chimică cu accent sporit
asupra reducerii deșeurilor la sursă va necesita un nivel inalt de inovare și de
noi tehnologii.

• Procesele chimice traditionale care se bazează adesea pe tehnologii

dezvoltate în prima jumătate a secolului XX, nu mai pot fi acceptate în zilele
noastre datorita efectelor negative asupra mediului.

• "Economia pentru mediu" va trebui să devină forța motrice pentru noi

produse și procese. Acest concept a fost introdus luând în considerare
costurile din ce in ce mai mari și diverse “ale deșeurilor "(figura de mai jos).
PAUZA DE CAFEA
10 minute
 Legile ecologiei
• enunţate în 1957 de Pierre Dansereau

• Legea acţiunii inverse a interacţiunii om-biosferă: orice modificare produsă

de activitatea umană în biosferă se "întoarce" şi are repercursiuni asupra
vieţii sociale şi asupra sănătăţii oamenilor.

• Legea ireversibilităţii interacţiunii om-biosferă: anumite resurse naturale

neregenerabile pot deveni epuizabile atunci când omul, prin măsuri
neraţionale, întrerupe regenerarea lor sau distruge condiţiile în care se
produc procesele ciclice normale ale exploatării acestor resurse.

• Legea reversibilităţii: biosfera tinde să redobândească poziţiile pierdute,

imediat după încetarea acţiunii antropice.
 legi reformulate de Barry Commoner în lucrarea "Cercul care se închide“

• Prima lege a ecologiei "Totul se află în corelaţie cu tot restul“

Într-o biocenoză speciile se pot grupa într-un anumit număr de trepte care le
separă de producătorii primari. La rândul lor, fiecare specie consumă şi este
consumată de altă specie constituind lanţuri trofice.

un lanţ trofic dintr-o apă dulce: peşti → resturi organice → bacterii de

putrefacţie → produşi nutritivi anorganici → alge → peşti

adaptata de pe (https://commons.wikimedia.org/wiki/File:The_build_up_of_toxins_in_a_food_chain.svg)
 LANT TROFIC

Nivelul trofic este format din totalitatea organismelor care îndeplinesc în biocenoză
aceeaşi funcţie şi se despart de producătorii primari prin acelaşi număr de trepte. De
exemplu, plantele verzi producătoare de materie organică reprezintă primul nivel trofic,
consumatorii primari reprezentaţi de organismele fitofage formează al doilea nivel
trofic, consumatorii secundari de ordinul I sau carnivorele primare formează al treilea
nivel trofic.

Numărul nivelurilor trofice într-o biocenoză variază. Cea mai simplă biocenoză are cel
puţin trei niveluri trofice. Există specii care prin modul lor de hrană pot face parte din
mai multe niveluri trofice.
• Autoreglarea unui sistem nu este întotdeauna posibilă.

• Dereglarea ireversibilă poate să survină ca urmare a unor

fenomene naturale, uneori de proporţii "cosmice" (apariţia
vieţii, formarea atmosferei terestre, glaciaţiunile), alteori
locale (erupţii vulcanice), însă de cele mai multe ori acţiunile
antropice sunt cele care produc astfel de dezechilibre.

• De-a lungul istoriei omenirii se cunosc exemple de dispariţii a

unor civilizaţii ca urmare a degradării artificiale a factorilor de
mediu.

• Cazul civilizaţiei mesopotamiene