Curs 1

OPERAȚII UNITARE ÎN
INDUSTRIILE DE PROCES (I)
CURS 1
PREZENTARE
GENERALĂ 1
CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
INDUSTRIILE DE PROCES
(I + II)
OPERAȚII HIDRODINAMICE (I)
OPERAȚII TERMICE (I, II)
OPERAȚII DE TRANSFER DE MASĂ (II) 2

CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
OPERAȚII UNITARE ÎN INDUSTRIILE DE PROCES (I + II)

OPERAŢII HIDRODINAMICE (I)
 Transport fluide
 Amestecare
 Sedimentare
 Filtrare
OPERAŢII TERMICE (I+II)
 Încălzire
 Răcire
 Evaporare
 Fierbere
 Condensare
OPERAŢII DE TRANSFER DE MASĂ (II)
 Uscare
 Distilare și rectificare
 Absorbție
 Adsorbție
3
 Extracție
CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
Curs: MIERCURI, 9-12

Prof. Oana Cristina PÂRVULESCU
E-mail: oana.parvulescu@yahoo.com
Lucrări practice: săpt. 8-14, MARȚI, 14-18

Asist. Ana Maria BREZOIU
E-mail: anamaria_brezoiu@yahoo.com
DEPARTAMENTUL DE INGINERIE CHIMICĂ

ȘI BIOCHIMICĂ 4
CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
OPERAȚII HIDRODINAMICE
OPERAȚII TERMICE
14 cursuri
14 lucrări practice
NOTA FINALĂ:
nota laborator: 25%
nota parțial: 25%
nota examen: 50% 5
CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
OPERAȚII
HIDRODINAMICE TERMICE
6
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII
1 Pa=1 N/m2=1 kg/(m×s2) (SI)
1 atm=101 325 Pa=760 mm Hg=760 Torr=14,696 psi
1 bar=100 000 Pa=0,987 atm
Evangelista TORRICELLI
(1608-1647)
Fizician, matematician, filozof italian
Barometrul cu mercur (1643)
Blaise PASCAL 1 Torr=1 mm Hg
(1623-1662) 7
matematician, fizician, filozof, teolog francez p=ρgh, Pa(scal)
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
Evangelista TORRICELLI
(1608-1647)
Fizician, matematician, filozof italian
Asistent personal al lui Galilei
Barometrul cu mercur (1643)

1 Torr=1 mm Hg
8
1 bar=100 000 Pa=0,987 atm
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
Pascalina
Blaise PASCAL
(1623-1662) 9
matematician, fizician, filozof, teolog francez p=ρgh, Pa(scal)
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CAUZE/PREZENŢA
ENERGIEI MECANICE
EXTERIOARE
Convecţie forțată
– se introduce energie mecanică din
exterior
– cauze externe (e.g., pompare, agitare)
Convecţie liberă
– nu se introduce energie mecanică din
exterior
– cauze interne (diferența de densitate) 10
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
DESFĂŞURAREA SPAŢIALĂ
Curgere tridimensională
Curgere plană, e.g. pe placă
Curgere unidirecțională, e.g. capilară
DEPENDENȚA DE TIMP
Curgere în regim staționar - parametrii curgerii nu variază în timp
Curgere în regim nestaționar - parametrii curgerii variază în timp
TRANSFORMĂRILE TERMODINAMICE ALE FLUIDULUI

Curgere izotermă - toate elementele de fluid au aceeaşi temperatură
Curgere adiabatică - fluidul nu schimbă căldură cu mediul exterior
Curgere politropă sau reală - fluidul schimbă căldură cu mediul exterior și își
modifică temperatura
11
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
MODUL DE CONTACT CU PEREŢII RIGIZI
Curgere sub presiune - fluidul umple tot spaţiul delimitat, i.e., udă tot perimetrul intern
a) secțiune circulară
b) secțiune inelară
c) secțiune necirculară
Curgere cu suprafață liberă – fluidul udă parțial perimetrul intern (în canale)
d) secțiune semicirculară
e) secțiune trapezoidală
f) secțiune dreptunghiulară
12
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CURGERE SUB PRESIUNE
a) secțiune circulară (în conductă)
b) secțiune inelară (în schimbător de
căldură țeavă în țeavă)
c) secțiune necirculară (în schimbător
de căldură multitubular)
Aplicații
1. Să se determine aria secțiunii de curgere a
unui lichid în spaţiul inelar al unui
schimbător de căldură de tip ţeavă în ţeavă
cu ţeava interioară de diametru 25  2 mm și
13
țeava exterioară de diametru 51  2,5 mm.
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERIIFLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicații
2. Să se determine aria secțiunii de curgere a unui lichid în spaţiul extratubular al
unui schimbător de căldură multitubular cu următoarele caracteristici:
- 20 țevi de diametru 25  2 mm
- manta cu diametrul interior de 0,3 m.
14
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
REGIM DE CURGERE
PROFILE DE CURGERE
Profil parabolic (telescopic)

Curgerea laminară Curgerea turbulentă
Profil ideal (piston) Profil parabolic (telescopic) Profil parabolic aplatizat

15
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CRITERIUL REYNOLDS
wl wl
Re  
 
ρ densitate fluid, kg/m3

η viscozitate dinamică fluid, kg/ms
Osborne REYNOLDS
2
υ viscozitate cinematică fluid, m /s (1842-1912)
w viteză fluid, m/s matematician
englez
l lungime caracteristică a sistemului, m
ld secțiune circulară d - diametrul secțiunii circulare, m
4A de - diametrul echivalent al secțiunii necirculare, m
l  de  secțiune necirculară
P
A - aria de curgere, m2
Re≤2300 curgere laminară P - perimetrul udat, m
Re≥3000 curgere turbulentă
2300<Re<3000 curgere tranzitorie (regim intermediar de curgere) 16
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CRITERIUL REYNOLDS
VISCOZITATE DINAMICĂ
wl wl
Re   
 Re
kg 10 3 g g Jean Léonard Marie
  SI ( MKS )   2  10  10P  1daP POISEUILLE
ms (10 cm)s cms
(1797-1869)
  CGS  g  1 P(oise) fizician și
cms fiziolog francez
VISCOZITATE CINEMATICĂ

 

George Gabriel
m 2 10 4 cm 2
  SI ( MKS )    10 4 St  10kSt  1dakSt STOKES
s s (1819-1903)
cm 2 matematician și
  CGS   1 St(okes) fizician irlandez 17
s
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
VISCOZITATEA DINAMICĂ A UNOR SUBSTANȚE LA
TEMPERATURA AMBIANTĂ
1 2
3 4
No. Substanță Viscozitate (cP)

5 1 Aer 10-2
2 Apă 1 7
3 Mercur 1,55
4 Ulei de măsline 100
5 Ulei de ricin 600
6 6 Glicerină 1500
7 Miere 2000-10000
8 Bitum 1011
18
8
8
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
VISCOZITATEA. LEGEA LUI NEWTON.
FLUIDE NEWTONIENE
MĂSURAREA VISCOZITĂȚII
Viscozimetru rotativ
(Maurice COUETTE, 1888)
ω ω
d
Viscozimetru rotativ Rheotest 2 (MLW)

cu cilindri coaxiali 19
Rheo (lat.) - a curge
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
VISCOZITATEA. LEGEA LUI NEWTON.
FLUIDE NEWTONIENE
Isaac Newton (1643-1727)
CONTRIBUȚII:
În matematică:
n
BINOMUL LUI NEWTON:  a  b    C nk a n  k b k
n
k 0
INTRODUCE NOȚIUNILE DE LIMITĂ, DERIVATĂ ȘI INTEGRALĂ

În optică:
TELESCOPUL CU REFLEXIE
DISCUL LUI NEWTON - dispozitiv cu ajutorul căruia se demonstrează
că suprapunerea tuturor culorilor din spectru reconstituie lumina albă
În hidrodinamică:
20
LEGEA NEWTON - viscozitatea dinamică = tensiunea de forfecare/viteza de forfecare
DINAMICA FLUIDELOR
ELEMENTE DE REOLOGIE
REOLOGIE
E.C. BINGHAM (1920) – Rheo (a curge) + logia (studiu)
știința care studiază interdependența dintre solicitările
mecanice, răspunsul corpurilor și proprietățile acestora
dwx
 yx     yx
dy
Eugene Cook BINGHAM

(1878 –1945)
profesor
Lafayette College
(Easton, Pennsylvania) 21
DINAMICA FLUIDELOR
CLASIFICARE FLUIDE
IDEALE - fără rezistenţă la deformare (se neglijează viscozitatea)
REALE - opun rezistenţă la deformare (se consideră viscozitatea)
VISCOASE
VISCOPLASTICE
VISCOELASTICE
22
DINAMICA FLUIDELOR
CLASIFICARE FLUIDE REALE
Nenewtoniene viscoase (fără prag de tensiune de forfecare)
• Viscozitate independentă de timp
 Pseudoplastice
Ecuația Ostwald - de Waele (EOW):
n
 dw 
 yx  K  x   K yxn  K yxn 1 yx   a yx
 dy 
• n < 1 (ηa scade cu viteza de forfecare)

• exemple:
ojă
vopsea latex
sânge
ketchup
23
sirop
DINAMICA FLUIDELOR
 Dilatante
Ecuația Ostwald - de Waele (EOW):
n
 dw 
 yx  K  x   K yxn  K yxn 1 yx   a yx
 dy 
• n > 1 (ηa crește cu viteza de forfecare)
• ex: suspesie de amidon de porumb în apă (oobleck)
https://youtu.be/yHlAcASsf6U
https://youtu.be/D466t88CA3Q
24
DINAMICA FLUIDELOR
 Dilatante
Suspesie de amidon de porumb în apă (oobleck)
5 linguri de făină de porumb
25 mL de apă
câteva picături de colorant alimentar
25
DINAMICA FLUIDELOR
• Viscozitate dependentă de timp
 Tixotropice - viscozitatea aparentă scade cu viteza de forfecare
și durata de aplicare a tensiunii
Viscozitate aparentă vs.viteza de forfecare pentru

ulei de palmier la 30 °C
N. Mišljenović, R.B. Schüller, E.O. Rukke, C.S. Bringas, Rheological Characterization
of Liquid Raw Materials for Solid Biofuel Production , ANNUAL TRANSACTIONS 26
OF THE NORDIC RHEOLOGY SOCIETY 21 (2013) 61–68.
DINAMICA FLUIDELOR
Nenewtoniene viscoelastice
Caracteristici de lichid (VISCOZITATE) și solid elastic (ELASTICITATE)
Ex: soluții de polimeri
- alcool polivinilic (PVA)+borax (tetraborat de sodiu)
- SLIME
lipici+borax/amidon din porumb+apă
(https://youtu.be/7KYv5s_yVm0)
șampon+gel de duș
Efecte: http://www.youtube.com/watch?v=nX6GxoiCneY
27
Barus Weissenberg Kaye
DINAMICA FLUIDELOR
Nenewtoniene viscoelastice
100 mL sol. 4% PVA+10 mL sol. 4% BORAX→SLIME
BORAX
(tetraborat de sodiu hidratat):
Na2[B4O5(OH)4]·8 H2O
Na2[B4O5(OH)4]·8 H2O→B(OH)3
B(OH)3 + H2O→[B(OH)4]- + H+
acid boric ion borat 28
DINAMICA FLUIDELOR
GASTRONOMIE MOLECULARĂ
moleculargastronomynetwork.com
molecularrecipes.com
29
DINAMICA FLUIDELOR
AGAR AGAR (E 406) - agent de gelifiere/îngroșare, stabilizator, laxativ
30
DINAMICA FLUIDELOR
AGAR AGAR (E 406)
31
DINAMICA FLUIDELOR
AGAR AGAR
https://youtu.be/PC_Kb5nZi6I
Caviar
100 g oțet balsamic

2 g agar agar
1 pahar ulei
32
DINAMICA FLUIDELOR
AGAR AGAR
Ou molecular
Albuș
100 g lapte
2 g agar agar
2-3 linguri iaurt
esență de vanilie
Gălbenuș
100 g suc galben (mango, portocale…)
2 g agar agar
33
DINAMICA FLUIDELOR
ALGINAT DE SODIU (E 401) - agent de gelifiere/îngroșare, stabilizator
34
DINAMICA FLUIDELOR
ALGINAT DE SODIU (E 401)
35
DINAMICA FLUIDELOR
36
DINAMICA FLUIDELOR
Caviar de fructe:
250 mL suc de fructe (pH>4)

2 g alginat de sodiu
500 mL apă rece
2,5 g clorură de calciu
sucul de fructe se amestecă într-un blender cu alginatul de sodiu (S1)
se dizolvă clorura de calciu în apa rece într-un bol adânc (S2)
se picură cu o seringă S1 în S2 37
DINAMICA FLUIDELOR
Gălbenuș:
1 L apă distilată (demineralizată)
5 g alginat de sodiu
200 g suc galben
5 g lactat de calciu (sau 10 pastile de calciu
lactic mărunțite în râșniță sau mojar)
apa distilată se amestecă într-un blender cu alginatul de sodiu (S1), S1 se ține
la rece în frigider min. 1 h, apoi se încălzește la temperatura camerei
sucul se amestecă în blender cu lactatul de calciu (S2)
S2 se toarnă în forme semisferice (e.g., în cofraj de plastic pentru ouă) și se ține
la rece în congelator min. 1 h
semisferele (înghețate) de S2 se introduc în S1 (încălzită la temperatura
38
camerei) 5-10 min, apoi se scot cu o lingură și se spală într-un vas cu apă
DINAMICA FLUIDELOR
ECUAȚII DE MIȘCARE
3. ECUAȚIA BILANȚULUI DE ENERGIE (Bernoulli)

APLICAȚII
Curgerea izotermă a lichidelor
2
1
Ecuația Bernoulli: g ( Z 1  Z 2 )  ( w12  w22 )   vdp  W  F  0 (3)
2 1
2
1 1
T=ct  v  =ct 
  vdp  v( p2  p1 ) 
1

( p 2  p1 ) (4)
1 1
(3), (4)  g( Z 1  Z 2 )  ( w12  w22 )  ( p1  p 2 )  W  F  0 (5)
2 
Daniel BERNOULLI (1700-1782)

Savant (matematică, fizică, medicină, filozofie) elvețian
Profesor la Universitatea din Basel (anatomie, botanică, filozofie)
Academia de Științe din Sankt Petersburg (1725-1733) 39
DINAMICA FLUIDELOR
ECUAȚII DE MIȘCARE
3. ECUAȚIA BILANȚULUI DE ENERGIE (Bernoulli)

APLICAȚII
Golirea lichidului dintr-un vas
1 1
g( Z1  Z 2 )  ( w12  w22 )  ( p1  p 2 )  W  F  0 (5)
2 
Z1  Z , Z 2  0 (6)
w1  0 (7)
p1  p 2  p 0 (8)
W 0 (9)
1
(5)-(9)  gZ  w 22  F  0  w2  2( gZ  F ) (10)
2 40
DINAMICA FLUIDELOR
CURGEREA FLUIDELOR INCOMPRESIBILE PRIN
CONDUCTE CU REZISTENȚE HIDRAULICE
GENERALITĂȚI
CONDUCTE CU REZISTENTE HIDRAULICE
(FITINGURI+ARMĂTURI)
41
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
piese de legătură cu ajutorul cărora se poate
face o prelungire, o schimbare de
direcție/sens, o mărire/micșorare de secțiune,
o derivație (ramificație) etc. la conducte,
armături etc.
42
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
Mufe CU FILET
Polietilenă (PE) Alamă Alamă cromată

FĂRĂ FILET
Cupru (îmbinare Cupru (îmbinare Polipropilenă (PPR)

prin sudare) prin presare) (îmbinare prin lipire) 43
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
Nipluri
Polietilenă (PE) Alamă Alamă cromată
44
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
Teuri
Polipropilenă (PPR) Polietilenă (PE) Alamă nichelată Alamă cromată
Cupru
45
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
Coturi
45° 90° 180°
46
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
FITINGURI
Flanșe
47
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
ARMĂTURI
Robineți
dispozitive cu ajutorul cărora se poate deschide, închide și regla debitul de fluid
Robinet tip fluture

Robinet cu obturator sferic
48
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
ARMĂTURI
Aparate de măsură și control
Manometre
dispozitive cu ajutorul cărora se măsoară presiunea
49
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
ARMĂTURI
Aparate de măsură și control
Rotametre (debitmetre)
dispozitive cu ajutorul cărora se măsoară debitul de fluid
50
DINAMICA FLUIDELOR
CURGEREA FLUIDELOR PRIN STRATURI
GRANULARE ȘI CORPURI DE UMPLERE
STRATURI GRANULARE
CĂRBUNE ACTIV
51
DINAMICA FLUIDELOR
CURGEREA FLUIDELOR PRIN STRATURI
GRANULARE ȘI CORPURI DE UMPLERE
CORPURI DE UMPLERE
INELE, ȘEI
a-inel Raschig
b-inel Lessing
c-inel cu pereți despărțitori
d-inel Pall
e-inel Hy-Pak
f-inel striat longitudinal și cu spirală interioară
g-șa Berl
h-șa Intallox
i-șa super Intallox
52
UTILIZAREA ANALIZEI DIMENSIONALE LA
CURGEREA FLUIDELOR
ALGORITM DE DETERMINARE A ECUAȚIEI CRITERIALE
SPECIFICE CURGERII FLUIDELOR PRIN CONDUCTE
Se stabilesc m variabile și constante dimensionale care determină procesul, i.e. m=6

Se scriu formulele dimensionale ale celor m variabile/constante dimensionale,
stabilindu-se numărul total n de mărimi fundamentale ce intervin în proces, i.e. n=3
(masă, lungime, timp)
Variabile/constante dimensionale   d w Δp/l g
u.m. (S.I.) kg/m3 kg/ms m m/s kg/m2s2 m/s2
Formula dimensională ML-3 ML-1T-1 L LT-1 ML-2T-2 LT-2
53
UTILIZAREA ANALIZEI DIMENSIONALE LA
CURGEREA FLUIDELOR
ALGORITM DE DETERMINARE A ECUAȚIEI CRITERIALE
SPECIFICE CURGERII FLUIDELOR PRIN CONDUCTE
Se scrie ecuaţia criterială care descrie procesul, i.e.  ( 1 ,  2 ... mn )  0 (Teorema π)
Obs.  ( 1 ,  2 ... mn )  0 se scrie de obicei în forma Nusselt  1  k 2  3 ... , în care
constanta k şi exponenţii , ...se determină experimental
Variabile/constante dimensionale w d   Δp/l g

Criteriu de similitudine  wd 
1     Re 
(Reynolds)   
Criteriu de similitudine ' ' ' '
 p d   p   d  ' d 
(Euler)  2   
2 
   
 w 2  l   Eu  
Simplex geometric (d/l)  l w      l
"
Criteriu de similitudine  gd 
3  2  Fr  "
(Froude) w 
 d
Ecuație criterală forma generală   Eu, Re, Fr,   0
 l
l
Ecuație criterală forma Nusselt Eu  c Re m Fr n
d 54
UTILIZAREA ANALIZEI DIMENSIONALE
LA CURGEREA FLUIDELOR
Leonhard Euler (1707-1783)
matematician, fizician și savant elvețian
la 13 ani a intrat la Universitatea din Basel unde a studiat filozofia
la 19 ani și-a luat doctoratul cu o teză referitoare la propagarea sunetului (fizică)
la 20 de ani și-a început activitatea la Academia Imperială de Științe din Sankt
Petersburg, inițial la catedra de medicină, apoi la cea de matematică
la 28 de ani își pierde vederea la un ochi, la 59 de ani orbește
numărul Euler (baza logaritmului natural)
e=2,718281
ecuația Euler (ecuația Navier-Stokes pentru η=0)
wi w 1 p Dwi 1 p
 w j i  gi    gi 
 x j  xi D  xi
criteriul de similitudine Euler
p
Energie de presiune  p
Eu   2  55
Energie cinetica w w 2
GÂNDIRE DIVERGENTĂ VS.
CONVERGENTĂ ÎN ȘTIINȚĂ
LEONHARD EULER (1707-1783)
CONTRIBUȚII:
Matematică - analiză: ecuația Euler-Lagrange

- teoria numerelor: teorema Fermat-Euler
- analiză + teoria numerelor = teoria analitică a numerelor
- analiză + trigonometrie: formula Euler (eix=cos(x)+isin(x))
- geometrie: dreapta lui Euler
- algebră
Dwi 1 p
Mecanica - ecuația Euler:  gi 
D  xi
p
fluidelor - criteriul de similitudine Euler: Eu 
w 2
Astronomie - studii referitoare la comete
Muzică - teorie matematică a muzicii (combinare de concepte
din matematică și muzică)
Filozofie - diagrame Euler (analogie între relațiile existente în
silogism și relațiile intuitive dintre cercuri)
56
GÂNDIRE DIVERGENTĂ VS.
CONVERGENTĂ ÎN ȘTIINȚĂ
Memorie inegalabilă – recita din memorie în întregime Eneida și știa cu ce vers
începe și se termină fiecare pagină
Fluență extraordinară – aproximativ 900 de articole și 90 de volume științifice
Originalitate
100
 n  5050
n 1
Particularizare: N=9
1 2 3 4 5 6 7 8 9
9 8 7 6 5 4 3 2 1
10 10 10 10 10 10 10 10 10
N = 9 perechi de numere
N + 1 = 9 + 1 = 10 (suma fiecărei perechi de numere)
N 9
9(9  1) N ( N  1)

n 1
n
2

2
 45
Generalizare: N=100
N 100
N ( N  1) 100 * 101

n 1
n
2

2
 5050
Combinări de concepte din diverse domenii (matematică, muzică, filozofie),

analogii
57
DIAGRAME EULER – analogie matematică-filozofie
SILOGISM
ARISTOTEL (ANALITICA PRIMA): „O vorbire în care,
dacă ceva a fost dat, altceva decât datul urmează cu
necesitate din ceea ce a fost dat”
Raționament deductiv care constă în: Muritor
Om
Premisa minoră: Socrate este om
Premisa majoră: Toți oamenii sunt muritori
Socrate
Concluzia: Socrate este muritor
Socrate - termen minor
Om - termen mediu
Muritor - termen major 58
TRANSPORTUL FLUIDELOR
POMPE PENTRU LICHIDE
APARATE FĂRĂ ELEMENTE MOBILE
SIFONUL
ţeavă sau un furtun - din sticlă, metal, mase plastice sau cauciuc - îndoit în formă
de "U" şi care serveşte pentru transvazarea lichidelor de la un nivel la altul mai
coborât
59
POMPE CENTRIFUGE
constau dintr-un agitator special (rotor) care evoluează într-un spaţiu închis (carcasă)
lichidul intră în pompă în apropierea centrului rotorului, de unde acesta este aruncat
afară, sub acţiunea forţei centrifuge; energia cinetică a fluidului creşte de la centrul
rotorului spre marginile acestuia, când prin lovirea lichidului de pereţii carcasei,
aceasta se transformă în energie de presiune
admisia lichidului: în direcția axului rotorului
refularea lichidului: perpendicular pe ax
1-rotor
2-palete
3-arbore
4-cutie de etanşare
5-carcasă
6-canal (melc)
colector
7-racord de intrare
8-racord de ieşire
60
9-motor
POMPE CENTRIFUGE
61
JOULE, WATT
J=Nm, W=J/s
James Prescot JOULE James WATT

(1818-1889) (1736-1819)
fizician, fabricant de bere englez matematician, inventator, inginer
scoțian
Legea I Joule: Q=RI2t J(oule)
Locomotiva cu abur
Q/t=RI2 J/s=W(att) 62
AMESTECAREA
AGITATOARE DE LABORATOR
CU DISPOZITIVE MECANICE ROTATIVE
63
AMESTECAREA
AGITATOARE DE LABORATOR
MAGNETICE
64
AMESTECAREA
CRITERII DE SIMILITUDINE LA AGITARE
No. Denumire mărime fizică Simbol Formulă dimensională
1 Puterea agitatorului N ML2T-2
2 Turaţia agitatorului n T-1
3 Diametrul agitatorului d L
4 Viscozitatea lichidului  ML-1T-1
5 Densitatea lichidului  ML-3
6 Tensiunea superficială  MT-2
7 Acceleraţia gravitaţională g LT-2
criterii de similitudine:
N
- criteriul puterii: KN 
n3d 5 
nd 2 
- criteriul Reynolds: Re 

n2d 3
- criteriul Weber: We 

g
- criteriul Froude: Fr  2
nd 65
SEDIMENTAREA (DECANTAREA)
GENERALITĂȚI
operaţia de separare a suspensiilor/emulsiilor (sisteme disperse eterogene

fluid-solid/fluid-lichid) în fazele componente prin acţiunea diferenţiată a unei
forţe externe (gravitaţională sau centrifugă) asupra fazelor cu densităţi diferite
FORȚA MOTOARE: diferența de densitate a fazelor
terminologie:
 îngroşare - concentrarea fazei solide dintr-o suspensie (e.g., medicamente)
 clarificare (limpezire) - separarea fazei lichide
dintr-o suspensie (e.g., limpezire apă)
 sedimentare - ambele faze ale suspensiei/emulsiei sunt valoroase
utilaje:
 decantoare/limpezitoare (clarificatoare) - sedimentare în câmp gravitaţional
 centrifuge decantoare - sedimentare în câmp centrifugal 66
SEDIMENTAREA
SISTEME DISPERSE – emulsie (lat. emulgere - a mulge)
LAPTE
emulsie formată din:
soluție apoasă de proteine, glucide, minerale, vitamine hidrosolubile (mediu de dispersie)
globule de grăsime (fază dispersată)
Apă Proteine Glucide Grăsime Cenușă Proteine:
Proveniență lapte
(%) (%) (%) (%) (%) cazeina
Vacă 87,3 3,4 4,8 3,8 0,7
lactalbumina
Capră 87,0 3,5 4,3 4,2 0,9
Oaie 80,7 5,2 4,8 7,9 0,9 lactoglobulina
Bufalo (egiptean) 82,1 4,2 4,9 8,0 0,8 Glucide:
Bivol (indian) 82,8 3,6 5,5 7,4 0,8 lactoza
Cămilă 87,6 3,0 3,3 5,4 0,7
Iapă 89,0 2,7 6,1 1,6 0,5 Grăsime:
Măgăriță 89,0 2,0 6,1 2,5 0,4 trigliceride saturate
Ren 63,3 10,3 2,5 22,5 1,4 Minerale:
Lama 86,6 3,9 5,6 3,2 0,8
Ca, Mg, Zn, P 67
Lapte uman 87,4 1,6 7,0 3,8 0,2
SEDIMENTAREA
SISTEME DISPERSE – emulsie (lat. emulgere - a mulge)
A. 2 lichide nemiscibile (neemulsionate)
B. Emulsie (lichid II - faza dispersată, lichid I - mediu de dispersie)
C. Emulsia instabilă se separă în timp în 2 straturi (A)
D. Emulsie stabilizată cu un emulgator (surfactant)
Emulgator - parte hidrofilă, parte hidrofobă
- e.g., lecitina (din gălbenuș, din soia)
D. Emulsie stabilizată cu un emulgator
68
SEDIMENTAREA
SISTEME DISPERSE – emulsii și suspensii
EMULSII
maioneză
lapte
lapte de corp, față
demachiant bifazic
gel de duș
săpun lichid
șampon NEBULIZATOR cu aerosoli
creme, unguente lichizi pentru tratarea unor afecțiuni
aerosoli lichizi (sinuzită, laringită, faringită, rinită

alergică, răceală)
69
SEDIMENTAREA
SISTEME DISPERSE – emulsii și suspensii
SUSPENSII
pastile efervescente dizolvate în apă
aluviuni
aerosoli solizi (aerosuspensii)
70
SEDIMENTAREA ÎN CÂMP Decantat
GRAVITAȚIONAL
UTILAJE
DECANTOR DISCONTINUU
bazin cilindric cu suprafață mare
decantatul se evacuează cu ajutorul unor robineți montați la diferite înălțimi
Nămol
sedimentul poate fi evacuat manual sau cu ajutorul unei pompe (sediment)
se utilizează pentru limpezirea apei
71
FILTRAREA
GENERALITĂȚI
operaţia de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-fluid

(suspensie) în prezența unui material filtrant (filtru, mediu de filtrare)
cu structură poroasă care reține solidul și este permeabil pentru fluid
forța motoare: p  p1  p2 p1
materiale filtrante:
 table perforate suspensie
 împletituri metalice
 pânze filtrante
 membrane
precipitat
 plăci poroase filtru
 straturi granulare suport
produși: filtrat
p2
 filtrat (efluent, permeat) (limpede)
72
 precipitat (sediment, turtă)
TRANSFER TERMIC
MECANISME DE TRANSFER TERMIC
CONDUCȚIE – în solide
CONVECȚIE – în gaze și lichide
RADIAȚIE – în vid
73
TRANSFER TERMIC PRIN
CONDUCȚIE
căldura este transportată prin mișcarea browniană a purtătorilor moleculari

(molecule, atomi, ioni)
are loc în:
a) medii solide și fluide imobile
b) fluide care curg cu viteze extrem de mici
presupune contact direct între medii cu temperaturi diferite
74
CONDUCȚIE
Legea Fourier I
se consideră un perete de grosime δ delimitat de două fețe plane paralele de arie

A (lungimea şi lăţimea fețelor sunt mult mai mari decât grosimea δ)
între fețe există o diferenţă de temperatură Δt care determină un transport de
căldură de la faţa mai caldă la cea mai rece
dQ t
 A legea Fourier I
d 
dQ
- debitul de căldură, J/s=W
d t
A
Q - căldura transferată, J t0
τ - timpul cât durează transferul, s t0-Δt
Δt - diferența de temperatură, K
A - aria suprafeţei de transfer, m2
λ - conductivitatea termică, W/(m·K)
x
x x+δ
În regim staţionar, căldura transmisă în unitatea de timp printr-o suprafaţă normală pe
direcţia de transfer este proporţională cu aria suprafeţei şi cu gradientul de temperatură. 75
CONDUCȚIE
Legea Fourier I
CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A UNOR
MATERIALE DE CONSTRUCȚIE UZUALE
Conductivitate termică
Material
(W/(m·K))
Beton 1,45
Cărămidă refractară 1,2-1,3
Cărămidă de construcție plină 0,50-0,80
Cărămidă de construcție poroasă 0,20-0,25
BCA (beton celular autoclavizat) 0,08-0,14
Lemn 0,10-0,40
Piatră 2,9
76
CONDUCȚIE
Legea Fourier I
Conductivitate
Densitate
Material de construcție termică Tip
(kg/m3)
(W/(m·K))
Porotherm
Cărămidă poroasă Brikston
700-900 0,20-0,25
(eficientă) Soceram
Cemacon
Ytong
BCA 300-600 0,08-0,14
Celco
77
CONDUCȚIE
Legea Fourier I
CONDUCTIVITATEA TERMICĂ A UNOR MATERIALE
IZOLANTE UZUALE
Conductivitate
Material termică
(W/(m·K))
Poliuretan 0,02
Polistiren 0,04
Vată minerală 0,04
Plută 0,05
78
CONDUCȚIE ȘI CONVECȚIE
CALORIFERE (RADIATOARE)
Material Conductivitate
termică ((W/m·K))
Aluminiu 218 (20 ºC)
Aluminiu 207 (100 ºC)
Fontă 49 (100 ºC)
FONTĂ ALUMINIU OȚEL Oţel inoxidabil 16 (20 ºC)
Apă 0,573 (0 ºC)
Apă 0,597 (20 ºC)
Aer 0,0242 (0 ºC)
Aer 0,0251 (20 ºC)
Preț estimativ (lei) Garanție
Material Avantaje Dezavantaje
(600 mm×400-1400 mm) (ani) dQ 1 
Se răcesc  t  kt
d A 
mai greu Preț mare
480-1 680
Fontă Rezistență Se pot sparge la șocuri 25
mare la Se încălzesc mai greu
coroziune
Rezistență mai mică la
Se încălzesc
Aluminiu 200-700 coroziune 15
repede
Se răcesc repede
Preț scăzut Rezistență mică la
Oțel 150-400 Se încălzesc coroziune 10 79
repede Se răcesc repede
CONVECȚIE ȘI CONDUCȚIE
TIPURI DE SCHIMBĂTOARE DE CĂLDURĂ
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ ȚEAVĂ ÎN ȚEAVĂ
80
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ MULTITUBULAR
81
SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ MULTITUBULAR
ȘICANE - obstacole montate pe circuitul
unui fluid pentru a-i imprima un drum ocolit
82
TRANSFER TERMIC PRIN CONVECȚIE
CU SCHIMBAREA STĂRII DE AGREGARE
VAPORIZARE
- fenomen de transformare de fază prin care o substanță trece

din fază lichidă în fază gazoasă
- se poate produce în două moduri:
evaporare - fenomen de vaporizare

la suprafață, care se produce la temperaturi
mai mici decât temperatura de saturație (t<tsat)
fierbere - fenomen de vaporizare în masă,

care se produce când toată masa lichidului
ajunge la temperatura de saturație (t=tsat)
83
CE? CÂT?
CÂND? CU CINE?
CUM?
DESPRE CE?
INDUSTRIILE DE PROCES (II)
OPERAȚII DE TRANSFER DE MASĂ
84
CONCEPTE, MĂRIMI ȘI ECUAȚII
FUNDAMENTALE
Legea I Fick
APLICAȚII
1. Transferul medicamentelor prin piele
85
CONCEPTE, MĂRIMI ȘI ECUAȚII
FUNDAMENTALE
Legea I Fick
APLICAȚII
1. Transferul medicamentelor prin piele
86
ABSORBȚIE GAZ-LICHID
Echilibrul gaz-lichid
Legea HENRY
Influența presiunii asupra solubilității gazelor în lichide
Exemplul 1 – deschiderea sticlelor de băuturi carbogazoase ambalate la pCO2>1 atm
87
Solubilitatea scade cu scăderea presiunii
Legea HENRY
Exemplul 2 – SCUBA (Self-Contained Underwater Breathing Apparatus) DIVING
(a) Narcoza cu azot (beția adâncurilor) – din cauza concentrațiilor mari de azot dizolvat în sânge
NARCOZĂ - stare de suspendare No. h p pN2 Hpc cN2
temporară a sensibilității, mobilității și - (m) (atm) (atm) (atmL/mol) (mol/L)
cunoștinței, provocată artificial prin
1 0 1 0.78 1639.34 0.0005
acțiunea narcoticelor asupra centrilor
2 10 2 1.54 1639.34 0.0009
nervoși.
3 20 4 3.05 1639.34 0.0019
4 30 7 5.31 1639.34 0.003
5 40 11 8.33 1639.34 0.005
6 50 16 12.11 1639.34 0.007
7 60 21 16.64 1639.34 0.01
8 70 28 21.92 1639.34 0.0134
9 80 36 27.97 1639.34 0.0171
10 90 45 34.76 1639.34 0.0212
88
11 100 54 42.31 1639.34 0.0258
Legea HENRY
Exemplul 2 – SCUBA (Self-Contained Underwater Breathing Apparatus) DIVING
(b) Accidente de decompresie (e.g., embolie gazoasă) – din cauza urcării prea rapide la suprafață
Înotătorul egiptean Gamal GABR deține No. h p pN2 Hpc cN2
recordul mondial la scufundare autonomă, după - (m) (atm) (atm) (atmL/mol) (mol/L)
ce a reușit (18 sept. 2014) să coboare la o
1 0 1 0.78 1639.34 0.0005
adâncime de 332,35 m cu ajutorul buteliilor (60)
și fără asistență, în Marea Roșie, la Dahab, în 2 10 2 1.54 1639.34 0.0009
apropierea coastelor Egiptului. GABR a stabilit 3 20 4 3.05 1639.34 0.0019
această performanță în 12 min, dar apoi a avut 4 30 7 5.31 1639.34 0.003
nevoie de 15 h pentru revenirea la suprafață, 5 40 11 8.33 1639.34 0.005
respectând palierele de decompresie. 6 50 16 12.11 1639.34 0.007
7 60 21 16.64 1639.34 0.01
8 70 28 21.92 1639.34 0.0134
9 80 36 27.97 1639.34 0.0171
10 90 45 34.76 1639.34 0.0212
11 100 54 42.31 1639.34 0.0258 89
12 332.35 86 67.41 1639.34 0.041
Legea HENRY
Exemplul 3 – HIPOXIE (ANOXIE) la altitudini mari (Acute Mountain Sickness (AMS))
No. h p p pO2 Hpc cO2 p1/pi
HIPOXIE (ANOXIE) - stare - (m) (mm Hg) (atm) (atm) (atmL/mol) (mol/L) -
patologică care presupune un 1 0 760 1 0.21 769.23 0.00027 1
aport insuficient de oxigen în 2 1000 734 0.97 0.20 769.23 0.00026 1.04
organism 3 2000 569 0.75 0.16 769.23 0.00020 1.34
4 3000 526 0.69 0.15 769.23 0.00019 1.44
5 8000 277 0.36 0.08 769.23 0.00010 2.74
6 15000 90 0.12 0.02 769.23 0.00003 8.44
1.00
-0.0001h
0.80 p = 1.0525e
p (atm)
0.60 2
R = 0.9948
0.40
0.20
0.00
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000
90
h (m)
Legea HENRY
Exemplul 3 – HIPOXIE (ANOXIE) la altitudini mari (Acute Mountain Sickness (AMS))
HIPOXIE (ANOXIE) – simptome: EVEREST (HIMALAYA) - 8852 m
dispnee (greutate în respirație) UHURU PEAK (KILIMANJARO) - 5895 m
palpitații MONT BLANC (ALPI) - 4810 m
apatie În cazul HIPOXIEI (ANOXIEI) crește numărul de eritrocite din sânge?
halucinații Persoanele născute la munte au un număr crescut de eritrocite.
No. h p p pO2 Hpc cO2 p1/pi
- (m) (mm Hg) (atm) (atm) (atmL/mol) (mol/L) -
1 0 760 1 0.21 769.23 0.00027 1
2 1000 734 0.97 0.20 769.23 0.00026 1.04
3 2000 569 0.75 0.16 769.23 0.00020 1.34
4 3000 526 0.69 0.15 769.23 0.00019 1.44
5 8000 277 0.36 0.08 769.23 0.00010 2.74
6 15000 90 0.12 0.02 769.23 0.00003 8.44
91
Legea HENRY
Influența temperaturii asupra solubilității gazelor în lichide
Exemplul 1 – în verile
călduroase sau în cazul
poluării termice,
concentrația O2 la suprafața
apelor scade și poate
determina moartea peștilor
Exemplul 2 – în timpul
încălzirii lichidelor
solubilitatea gazelor în lichid
scade și apar bule de gaz pe
peretele vasului la
temperaturi mai mici decât
temperatura de fierbere
92
Solubilitatea gazului scade cu creșterea temperaturii
Legea HENRY
Influența temperaturii asupra solubilității gazelor în lichide
De ce în acvariu se pune apă fiartă și răcită
doar după ce aceasta a stat peste noapte la
temperatura camerei?
93
Solubilitatea gazului scade cu creșterea temperaturii
Legea HENRY
TEMĂ PENTRU ACASĂ
94
Utilaje
COLOANE cu barbotare simplă
cu umplutură cu talere (fără umplutură sau talere)
95
DISTILAREA ȘI RECTIFICAREA
DISTILARE RECTIFICARE=
operatia de separare a componentilor DISTILARE REPETATĂ
unui amestec omogen de lichide, pe baza
Caz particular:
diferentei de volatilitate a componentilor
AMESTEC BINAR A (CUV)+B (CGV)
operatie dubla:
CUV – compus ușor volatil (temperatura
(1) fierberea amestecului
de fierbere mai mică) 96
(2) condensarea vaporilor rezultați
CGV – compus greu volatil
DISTILAREA SIMPLĂ DISCONTINUĂ
Producere băuturi alcoolice
Producere băuturi alcoolice din fructe (țuică/rachiu)
ȚUICĂ (prune): 24-55 grade (% vol. alcool)

RACHIU (alte fructe) = PALINCĂ (ungurește) = HORINCĂ (Maramureș)
ETAPE PRINCIPALE:
fermentație alcoolică: prune/alte fructe → borhot
(fructoză, glucoză, zaharoză → alcool etilic + CO2)
distilare: borhot prune/alte fructe → țuică/rachiu
cazan alambic
(1)
(1) (3)
(3)
(2) (2)
97
DISTILAREA SIMPLĂ DISCONTINUĂ
Producere băuturi alcoolice
ETAPE PRINCIPALE
Fermentație alcoolică: zaharurile simple (fructoza, glucoza, zaharoza) din (sau obținute
prin descompunerea polizaharidelor conținute în) diferite părți ale plantei (e.g., fruct, floare,
frunze, semințe, tulpină, tubercul (tulpină subterană)) → alcool etilic (AE) + CO2
Distilare: solutie (mai) diluată de AE → solutie (mai) concentrată de AE
EXEMPLE
Țuică/rachiu (prune/alte fructe)
Tequila (fructe (agave))
Whisk(e)y (cereale)
Vodca (cereale, cartofi)
Brandy (Cognac, Vinars) (vin)
Gin (alcool+fructe (ienupăr))
Ouzo (alcool+semințe anason)
Rom (trestie de zahăr)
Absint (flori și frunze de pelin+
semințe de fenicul și anason) 98
RECTIFICARE CONTINUĂ
COLOANE CU TALERE
99
RECTIFICARE CONTINUĂ
TIPURI DE TALERE
SITĂ
CU CLOPOȚEI CU VALVE
100
OPERAȚII DE TRANSFER DE
MASĂ
Uscare discontinuă în deshidrator cu aer cald
6 ore 1 oră
ETUVĂ
aer minert=11 g
vid
(total uscat)
60 °C 120 °C
mumed=100 g musc=12 g (parțial uscat)

mumed  minert 100  11 musc  minert 12  11
x'umed    0 ,90  uumed  90% x'usc    0 ,08  uusc  8%
mumed 100 musc 12
m  minert x'umed 100  11 m  minert x'usc 12  11
X 'umed  umed   8 X 'usc  usc    0,09101
minert 1  x'umed 11 minert 1  x'usc 11
MASĂ
ADSORBȚIA
fenomen de suprafață
https://youtu.be/DbPUWE_HjAM
102
MASĂ
ADSORBȚIA și ABSORBȚIA
https://youtu.be/DbPUWE_HjAM
103
PREZENTARE
PPT
TIPS & TRICKS 104
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
STRUCTURĂ GENERALĂ
SLIDE 1 - nume eveniment, data
- titlu (atractiv, cu jocuri de cuvinte)
- (titlu) prenume și nume
SLIDE 2 - prezentare obiective
SLIDE 3…n-1 - detaliere obiective, concluzii
SLIDE n - site, e-mail, telefon (nu obligatoriu)
n ≤ 15-20 (nimeni nu vrea să asculte prezentări
lungi și plictisitoare) 105
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
STRUCTURĂ LUCRARE ȘTIINȚIFICĂ
SLIDE 1 - nume eveniment, data
- titlu (scurt, concis)
- (titlu) prenume și nume
SLIDE 2 - cuprins (outline)
SLIDE 3…n-1 - obiective
- parte experimentală
- rezultate și discuții
- concluzii
106
SLIDE n - site, e-mail, telefon (nu obligatoriu)
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Primele 4 min sunt esențiale pentru captarea atenției.
Începe cu ceva care atrage atenția publicului, e.g.,
o întrebare, o afirmație, o poveste, un citat.
NU încărca slide-urile - umple maxim 80% din slide cu
elemente.
Maxim 8 cuvinte pe rând.
Maxim 8 rânduri într-un slide.
Un singur mesaj/o singură idee pe un slide.
107
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Utilizează litere cât mai mari
(titlu: 36-44, text: peste 24).

NU FOLOSI MAJUSCULE DECÂT DACĂ E
NEAPĂRAT NECESAR.
Nu folosi mai mult de 3 culori în text.
Atenție la culori!
Culori închise pe Culori deschise pe
fundal luminos fundal întunecat
108
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Fii consecvent cu:
- tipul, dimensiunea, stilul și culoarea font-ului
- fundalul
Atenție la fundal! FUNDAL GREȘIT
Utilizează un font simplu și ușor de citit – se
recomandă un font sans-serif (Arial, Helvetica, Calibri).
109
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Nu folosi propoziții lungi și fraze întregi, pune în
prezentare strict cuvinte cheie.
Evită textele block cu orice preț, folosește întotdeauna
liste (bullets), sunt mult mai ușor de urmărit.
Aliniază textul în dreapta sau în stânga, nu în mijloc.
Întotdeauna folosește titluri și lasă titlurile să spună
povestea.
Prezintă doar esențialul, nu intra prea mult în detalii.
110
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Încorporează grafice, poze.

Nu abuza de animații, pot fi enervante și atrag atenția
de la conținut.
Dacă reprezinți o companie, nu uita de elementele sale
vizuale: culori, logo, font-uri.
111
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Spune de la început exact despre ce (eventual și cât) vei
vorbi pentru ca lumea să știe la ce să se aștepte.
Vorbește cca. 1 min/slide.
Nu citi niciodată slide-urile, prezentările Power Point
sunt doar un suport, un schelet.
Vorbește liber către public, nu către slide-uri.
Nu depăși timpul alocat prezentării.
Atenție la gramatică, ortografie, vestimentație!
Repetiția e mama spontaneității! 112
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
Încheie prezentarea cu o întrebare. În acest fel dai de

gândit auditorului, începi o conversație și prezentarea ta nu
va fi uitată atât ușor.
113
PREZENTARE PPT
TIPS & TRICKS
VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!
114

Curs 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

OPERAȚII UNITARE ÎN

INDUSTRIILE DE PROCES (I)

OPERAȚII TERMICE (I, II)

OPERAȚII DE TRANSFER DE MASĂ (II) 2

OPERAȚII UNITARE ÎN INDUSTRIILE DE PROCES (I + II)

Curs: MIERCURI, 9-12

Lucrări practice: săpt. 8-14, MARȚI, 14-18

DEPARTAMENTUL DE INGINERIE CHIMICĂ

1 atm=101 325 Pa=760 mm Hg=760 Torr=14,696 psi

1 bar=100 000 Pa=0,987 atm

Barometrul cu mercur (1643)

TRANSFORMĂRILE TERMODINAMICE ALE FLUIDULUI

Profil parabolic (telescopic)

Profil ideal (piston) Profil parabolic (telescopic) Profil parabolic aplatizat

ρ densitate fluid, kg/m3

No. Substanță Viscozitate (cP)

Viscozimetru rotativ Rheotest 2 (MLW)

INTRODUCE NOȚIUNILE DE LIMITĂ, DERIVATĂ ȘI INTEGRALĂ

Eugene Cook BINGHAM

• n < 1 (ηa scade cu viteza de forfecare)

Viscozitate aparentă vs.viteza de forfecare pentru

100 g oțet balsamic

250 mL suc de fructe (pH>4)

sucul de fructe se amestecă într-un blender cu alginatul de sodiu (S1)

se dizolvă clorura de calciu în apa rece într-un bol adânc (S2)

3. ECUAȚIA BILANȚULUI DE ENERGIE (Bernoulli)

Daniel BERNOULLI (1700-1782)

3. ECUAȚIA BILANȚULUI DE ENERGIE (Bernoulli)

Polietilenă (PE) Alamă Alamă cromată

Cupru (îmbinare Cupru (îmbinare Polipropilenă (PPR)

Polietilenă (PE) Alamă Alamă cromată

Polipropilenă (PPR) Polietilenă (PE) Alamă nichelată Alamă cromată

45° 90° 180°

Robinet tip fluture

Se stabilesc m variabile și constante dimensionale care determină procesul, i.e. m=6

Matematică - analiză: ecuația Euler-Lagrange

Combinări de concepte din diverse domenii (matematică, muzică, filozofie),

James Prescot JOULE James WATT

operaţia de separare a suspensiilor/emulsiilor (sisteme disperse eterogene

aerosoli lichizi (sinuzită, laringită, faringită, rinită

operaţia de separare a fazelor unui amestec eterogen solid-fluid

căldura este transportată prin mișcarea browniană a purtătorilor moleculari

se consideră un perete de grosime δ delimitat de două fețe plane paralele de arie

- fenomen de transformare de fază prin care o substanță trece

evaporare - fenomen de vaporizare

fierbere - fenomen de vaporizare în masă,

ȚUICĂ (prune): 24-55 grade (% vol. alcool)

mumed=100 g musc=12 g (parțial uscat)

(titlu: 36-44, text: peste 24).

Încorporează grafice, poze.

Încheie prezentarea cu o întrebare. În acest fel dai de

VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

S-ar putea să vă placă și