OPERAȚII UNITARE ÎN

INDUSTRIILE DE PROCES (I)

CURS 3

1
OPERAȚII HIDRODINAMICE

2
 OPERAȚII HIDRODINAMICE

ELEMENTE DE MECANICĂ A FLUIDELOR

STATICA FLUIDELOR (HIDROSTATICA)
DINAMICA FLUIDELOR
TRANSPORTUL FLUIDELOR
AMESTECAREA
SEDIMENTAREA
FILTRAREA

3
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
FLUIDE – GENERALITĂȚI

stări ale materiei caracterizate prin:  mobilitate mare

 rezistenţă la rupere practic nulă
 deformare uşoară

două mari categorii, i.e. gaze şi lichide, care se deosebesc prin efectele presiunii şi
temperaturii:  lichide - necompresibile şi nedilatabile
 gaze - compresibile şi dilatabile

starea de repaus/mişcare - condiționată de natura, mărimea și orientarea forţelor care

acţionează, i.e.:  masice, e.g. mg, ma, mr2 (~ m)
 de suprafață (superficiale), e.g. de presiune, de forfecare (~ A)
4
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
FORȚE DE SUPRAFAȚĂ (SUPERFICIALE)
într-un fluid în repaus acționează forțe de presiune

un fluid în mișcare se deformează continuu sub acţiunea forțelor de forfecare

acţiunea forţelor superficiale asupra unui corp fluid se exprimă prin efort unitar sau
tensiune (raport dintre forţă şi suprafaţă)

tensiune normală (presiune):

Fn
p
A

tensiune tangenţială (tensiune de forfecare):

Ft

A 5
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
ECUAȚIA FUNDAMENTALĂ
PARTICULARIZARE:
Presiunea într-un lichid aflat în câmp gravitaţional
Presiunea (p) în orice punct A, situat la distanța h de suprafața liberă a unui lichid
cu densitatea ρ, se calculează cu ec. (1), în care:
p0 presiunea fluidului de deasupra lichidului
g accelerația gravitațională.

p  p0  gh (1)

Unitatea de măsură în S.I.:

m
kg 2
 p    F    ma  s2  kg2  N2  Pa
 A  A m ms m

Pa=Pascal
6
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII
1 Pa=1 N/m2=1 kg/(m×s2) (SI)

1 atm=101 325 Pa=760 mm Hg=760 Torr=14,696 psi

1 bar=100 000 Pa=0,987 atm

Evangelista TORRICELLI
(1608-1647)
Fizician, matematician, filozof italian
Barometrul cu mercur (1643)
Blaise PASCAL 1 Torr=1 mm Hg
(1623-1662) 7
matematician, fizician, filozof, teolog francez p=ρgh, Pa(scal)
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII
Barometrul
cu mercur (1643)

1 Torr=1 mm Hg

Evangelista
TORRICELLI
(1608-1647)
Fizician, matematician,
filozof italian
Asistent
personal
al lui De ce o pompă nu poate
Galileo ridica apa la o înălțime mai
GALILEI mare de 32 de picioare
8
(1564-1642) (≈10 m)?
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII
APLICAȚIE
Exprimați presiunea de 1 atm (101 325 Pa) în mm coloană Hg (torr) și în
m coloană apă (ρHg=13 600 kg/m3, ρapă=1 000 kg/m3).
De ce o pompă nu poate ridica apa la o înălțime mai mare de 32 de picioare?
1 ft = 30,48 cm 2
32 ft = 975 cm = 9,75 m ≈ 10 m 1 Pa=1 N/m (SI)
3 1 atm=101 325 Pa=760 mm Hg=760 Torr
ρ Hg 13600 kg/m
2
1 bar=100 000 Pa=0,987 atm
g 9.81 m/s
Evangelista
p 1 atm 101325 Pa
TORRICELLI
h Hg 0.76 m 76 cm
3
(1608-1647)
ρ apa 1000 kg/m
2
g 9.81 m/s
p 1 atm 101325 Pa
h apa 10.33 m 1033 cm
Blaise PASCAL
(1623-1662) p=ρgh, Pa(scal)
9
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII

Blaise PASCAL
(1623-1662)
matematician,
fizician, filozof,
teolog francez
Presiunea aerului
scade cu altitudinea,
i.e., 1 mm Hg la
fiecare 12 m (la
altitudini mici)
Existența vidului Turnul Saint-Jacques din Paris (52 m, sec. XVI)
10
absolut
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII
No. h p p p1/pi
- (m) (mm Hg) (atm) -
1 0 760 1 1
2 1000 734 0.97 1.04
3 2000 569 0.75 1.34
Blaise PASCAL 4 3000 526 0.69 1.44
(1623-1662) 5 8000 277 0.36 2.74
matematician, 6 15000 90 0.12 8.44
fizician, filozof, 1.00
teolog francez 0.80 -0.0001h
p = 1.0525e
Presiunea
p (atm)

0.60 2
R = 0.9948
aerului scade 0.40
cu altitudinea, 0.20
i.e., 1 mm Hg 0.00
la fiecare 12 m
0 2000 4000 6000 8000 10000 12000 14000 16000
(la altitudini
h (m) 11
mici)
 OPERAȚII DE TRANSFER DE MASĂ
ABSORBȚIE GAZ-LICHID
Echilibrul gaz-lichid
Legea HENRY
Influența presiunii asupra solubilității gazelor în lichide
HIPOXIE (ANOXIE) la altitudini mari (Acute Mountain Sickness (AMS))
HIPOXIE (ANOXIE) – simptome:  EVEREST (HIMALAYA) - 8852 m
dispnee (greutate în respirație) UHURU PEAK (KILIMANJARO) - 5895 m
palpitații MONT BLANC (ALPI) - 4810 m
apatie În cazul HIPOXIEI (ANOXIEI) crește numărul de eritrocite din sânge?
halucinații Persoanele născute la munte au un număr crescut de eritrocite.

No. h p p pO2 Hpc cO2 p1/pi

- (m) (mm Hg) (atm) (atm) (atmL/mol) (mol/L) -
1 0 760 1 0.21 769.23 0.00027 1
2 1000 734 0.97 0.20 769.23 0.00026 1.04
3 2000 569 0.75 0.16 769.23 0.00020 1.34
4 3000 526 0.69 0.15 769.23 0.00019 1.44
5 8000 277 0.36 0.08 769.23 0.00010 2.74
6 15000 90 0.12 0.02 769.23 0.00003 8.44
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
UNITĂȚI DE MĂSURĂ ALE PRESIUNII

Pascalina (calculator mecanic)

Seringa=siringa (pompă cu
Blaise PASCAL piston)
(1623-1662) Syrinx – tub (limba greacă) 13
matematician, fizician, filozof, teolog francez p=ρgh, Pa(scal)
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
ECUAȚIA FUNDAMENTALĂ
APLICAȚIE: p  p0
p  p 0  gz   
zg
Indicator de densitate

z 1m
2
g 9.81 m/s
p0 1 atm 101325 Pa
p 1.1 atm 111457.5 Pa
3
ρ 1032.87 kg/m

14
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
ECUAȚIA FUNDAMENTALĂ
APLICAȚIE: p  p0
p  p 0  gz  z 
g
Indicator de nivel

3
ρ 1000 kg/m
2
g 9.81 m/s
p0 1 atm 101325 Pa
p 1.1 atm 111457.5 Pa
z 1.03 m 103 cm

15
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
MANOMETRE - măsoară presiuni mai mari decât presiunea atmosferică (suprapresiuni)
VACUUMMETRE - măsoară presiuni mai mici decât presiunea atmosferică (depresiuni)
BAROMETRE - măsoară presiunea atmosferică

CLASIFICARE

CU LICHID
 cu tub U
 cu rezervor şi tub vertical
 cu rezervor şi tub înclinat

CU ELEMENT ELASTIC
 cu tub Bourdon
 cu membrană
 cu burduf

CU TRADUCTOR ELECTRIC 16
STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
MANOMETRE CU LICHID

cu tub U 17
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
MANOMETRE CU LICHID

cu tub U cu rezervor şi tub vertical cu rezervor şi tub înclinat 18

 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
MANOMETRE CU ELEMENT ELASTIC

cu tub Bourdon cu membrană cu burduf

19
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
APLICAȚIE
Un manometru în formă de U, umplut cu mercur (ρHg=13 600 kg/m3), este legat la două
puncte ale unei conducte orizontale. Diferenţa de nivel a mercurului din manometru este
20 mm. Ce diferenţă de presiune este între cele două puncte dacă prin conductă trece apă,
respectiv aer la 20°C și 1 atm? (0,024 atm, 0,026 atm)

20
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
APLICAȚIE
p A  p1   fl gh (1)
p B  p 2   fl g (h  z )   Hg gz (2)
p A  pB (3)
(1),(2),(3)  p1   fl gh  p 2   fl g (h  z )   Hg gz 
 p1  p2  p   fl g ( h  z  h)   Hg gz  (  Hg   fl ) gz

Fluid (fl): apa

3
ρ Hg 13600 kg/m
3
ρ fl 1000 kg/m
2
g 9.81 m/s
Δz 20 mm 0.02 m h
Δp 2472.12 Pa 0.024 atm 21
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)
APARATE DE MĂSURAT PRESIUNEA
APLICAȚIE m
pV  nRT  RT 
p A  p1   fl gh (1) M
m RT RT pM
p B  p 2   fl g ( h  z )   Hg gz (2)  p  
V M M RT
pA  pB (3)
(1),(2),(3)  p1   fl gh  p 2   fl g (h  z )   Hg gz 
 p1  p2  p   fl g ( h  z  h)   Hg gz  (  Hg   fl ) gz

Fluid (fl): aer t 20 ºC

p 1 atm
M 29 g/mol
R 0.082 Latm/(molK)
3
ρ Hg 13600 kg/m
2
g 9.81 m/s
Δz 20 mm 0.02 m
3
ρ fl 1.20641 g/L=kg/m 22
Δp 2668.08 Pa 0.026 atm
 STATICA FLUIDELOR
(HIDROSTATICA)

LICHIDELE SUNT
INCOMPRESIBILE?

23
MUZEUL U.P.B.
• INAUGURARE: 3.12.2003

• SEDIU: Str. Gh. Polizu 1-7,

local POLIZU, corp M

24
MUZEUL U.P.B.
În această clădire, în anul 1911, Aurel
Vlaicu […] a construit avionul VLAICU II

25
 MUZEUL U.P.B.
Sala GOGU
CONSTANTINESCU
(1881, Craiova - 1965)

26
MUZEUL U.P.B.
GEORGE (GOGU) CONSTANTINESCU (1881-1965)

The Graphic
(1926)
A. Einstein
Lord Kelvin
A.G. Bell
T. Edison
J. Lister
G. Constantinescu
G. Marconi
Marie Curie
E. Rutherford

27
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)

1904 - absolvă Școala Națională de Poduri și Șosele din București (șef promoție)
1904 - se angajează la Serviciul de Poduri și Șosele din București (specialist în
beton armat)
promovează utilizarea betonului armat în construcții 28
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
promovează utilizarea betonului armat în construcții

Cazinoul din Marea Moschee Palatul Hotelul

Constanța din Constanța Patriarhiei Athénée Palace
(1905) (1910) (1907) (1910)

29
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
promovează utilizarea betonului armat în construcții

Podul din Parcul Carol din București (1906)

30
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
promovează utilizarea betonului armat în construcții

Podul din Parcul Carol din București (1906)

31
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
La presiuni mari lichidele
sunt compresibile!

Lichidele comprimate se
comportă ca niste solide
elastice!

1910 - se stabilește la Londra

1914-1918, 1940-1945 - consilier al Amiralității Britanice
1914-1918 - pune bazele unei științe noi: SONICITATEA (transmiterea energiei
mecanice prin vibrații în medii fluide și solide)
32
133 brevete de invenție (peste 300 invenții)
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
APLICAȚII ALE SONICITĂȚII
Constantinesco Gear (1916)

sistem de tragere a mitralierei

printre paletele elicei avionului
50 000 avioane englezești și
americane au fost echipate cu
acest sistem (1916-1918)
supremația aeriană a aliațior
33
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)

Uzinele Sonice
(West Drayton, 1918)
https://nccmn.fandom.com/ro/wiki/George_Constantinescu 34
 MUZEUL U.P.B.
GOGU CONSTANTINESCU (1881-1965)
APLICAȚII ALE SONICITĂȚII
Cutia automată de viteze (1923)

35
 OPERAȚII HIDRODINAMICE
ELEMENTE DE MECANICĂ A FLUIDELOR
STATICA FLUIDELOR (HIDROSTATICA)
DINAMICA FLUIDELOR
 Generalități
 Elemente de reologie
 Ecuații de mișcare
 Curgerea prin conducte
 Curgerea prin conducte cu rezistențe hidraulice
 Curgerea prin straturi granulare și umpluturi
TRANSPORTUL FLUIDELOR
AMESTECAREA
SEDIMENTAREA
FILTRAREA 36
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI

PROPRIETATE
(I) cantitate de mișcare (impuls, moment) P = mw
(II) căldură P = Q=mcpT
(III) cantitate de substanță, masă P = nA, P = mA, P = n, P = m
TRANSPORT (într-o singură fază)/TRANSFER (între faze) DE PROPRIETATE
ansamblul de fenomene ce se desfăşoară într-un sistem omogen sau eterogen
prin care concentraţia unei proprietăţi tinde să se uniformizeze
transport/transfer de  impuls (moment) (TI)
 căldură (termic) (TT)
 masă (TM)
PURTĂTORI DE PROPRIETATE
entități mobile ce pot prelua, transporta și ceda proprietatea P
moleculari (molecule, atomi, ioni)
20
convectivi (agregate moleculare macroscopice de ordinul unui mmol=10 molecule)
determină tipul de MECANISM DE TRANSPORT/TRANSFER (molecular sau convectiv)
37
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
Mecanisme de transport/transfer de proprietate

Mecanism molecular (difuzional) - în solide și fluide în repaus

purtătorii de proprietate moleculari (molecule, atomi, ioni) se deplasează din
aproape în aproape prin ciocniri între aceştia (mişcare browniană) realizând astfel
împrăştierea proprietăţii
Mecanism convectiv - în fluide în mișcare
transportul proprietăţii (TP) se face prin deplasarea globală a
purtătorilor de proprietate ca urmare a unui proces de curgere
este caracterizat de viteză (w)
clasificare:  laminar - w mică, TP se face prin deplasarea globală a
purtătorilor de proprietate moleculari
 turbulent - w mare, TP se face prin deplasarea globală a
purtătorilor de proprietate convectivi 38
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
Cauze/Prezenţa energiei mecanice exterioare  convecţie forţată
 convecţie liberă (naturală)
Desfăşurare spaţială  tridimensională
 plană
 unidirecțională
Dependenţa de timp  staționară
 nestaționară
Transformările termodinamice ale fluidului  izotermă
 adiabatică
 politropă
Modul de contact cu pereții rigizi  sub presiune
 cu suprafață liberă
Regim de curgere  laminară
 turbulentă 39
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CAUZE/PREZENŢA
ENERGIEI MECANICE
EXTERIOARE
Convecţie forțată
– se introduce energie mecanică din
exterior
– cauze externe (e.g., pompare, agitare)

Convecţie liberă
– nu se introduce energie mecanică din
exterior
– cauze interne (diferența de densitate) 40
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR

DESFĂŞURAREA SPAŢIALĂ
Curgere tridimensională
Curgere plană, e.g. pe placă
Curgere unidirecțională, e.g. capilară

DEPENDENȚA DE TIMP
Curgere în regim staționar - parametrii curgerii nu variază în timp
Curgere în regim nestaționar - parametrii curgerii variază în timp

TRANSFORMĂRILE TERMODINAMICE ALE FLUIDULUI

Curgere izotermă - toate elementele de fluid au aceeaşi temperatură
Curgere adiabatică - fluidul nu schimbă căldură cu mediul exterior
Curgere politropă sau reală - fluidul schimbă căldură cu
mediul exterior și își modifică temperatura
41
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
MODUL DE CONTACT CU PEREŢII RIGIZI
Curgere sub presiune - fluidul umple tot spaţiul delimitat, i.e., udă tot perimetrul intern
a) secțiune circulară
b) secțiune inelară
c) secțiune necirculară

Curgere cu suprafață liberă – fluidul udă parțial perimetrul intern (în canale)
d) secțiune semicirculară
e) secțiune trapezoidală
f) secțiune dreptunghiulară
42
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE

a) secțiune circulară (în conductă)

b) secțiune inelară (în schimbător de
căldură țeavă în țeavă)
c) secțiune necirculară (în schimbător
de căldură multitubular) 43
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 1
Să se determine aria secțiunii de curgere a unui lichid în spaţiul inelar al unui
schimbător de căldură de tip ţeavă în ţeavă cu ţeava interioară de diametru
25  2 mm și țeava exterioară de diametru 51  2,5 mm.

Diametru exterior țeavă

 grosime țeavă (δ)

44
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 1
Țeava exterioară (E)
Dex  51 mm
 E  2,5 mm
Din  Dex  2 E =46 mm
Țeava interioară (I)
d ex  25 mm
 I  2 mm
d in  d ex  2 I =21 mm

Din2 d ex2  2
A    Din  d ex2 
4 4 4 45
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 1 Țeava exterioară (E)
Dex  51 mm
D ex 51 mm 0.051 m
δE 2.5 mm 0.0025 m  E  2,5 mm
d ex 25 mm 0.025 m Din  Dex  2 E =46 mm
δI 2 mm 0.002 m Țeava interioară (I)
D in 46 mm 0.046 m d ex  25 mm
2 2
A 1171.03 mm 0.0012 m  I  2 mm
d in  d ex  2 I =21 mm

Din2 d ex2  2
A    Din  d ex2 
4 4 4
46
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERIIFLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 2
Să se determine aria secțiunii de curgere a unui lichid în spaţiul extratubular al
unui schimbător de căldură multitubular cu următoarele caracteristici:
- 20 țevi de diametru 25  2 mm
- manta cu diametrul interior de 0,3 m.

47
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERIIFLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 2
Manta (E)
Din =0,3 m
Țevi interioare (I)
n  20
d ex  25 mm
 I  2 mm
d in  d ex  2 I =21 mm

Din2 d ex2  2
A n   Din  nd ex2 
4 4 4
48
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERIIFLUIDELOR
CURGERE SUB PRESIUNE
Aplicație 2
Manta (E) n 20
Din =0,3 m d ex 25 mm 0.025 m

Țevi interioare (I) δ I 2 mm 0.002 m

n  20 D in 300 mm 0.3 m
2 2
d ex  25 mm A 60868.4 mm 0.061 m
 I  2 mm
d in  d ex  2 I =21 mm

Din2 d ex2  2
A n   Din  nd ex2 
4 4 4
49
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
REGIM DE CURGERE
Curgere laminară:
elementele de fluid curg fără să se amestece
are loc la viteze relativ mici ale fluidului
transportul de impuls (TI) are loc prin
mecanism molecular și mecanism convectiv
laminar, ca rezultat al mişcării individuale a
purtătorilor de proprietate moleculari
(molecule, ioni, atomi)
Curgere turbulentă:
elementele de fluid curg amestecându-se între ele
are loc la viteze relativ mari ale fluidului
TI are loc atât prin mecanism molecular, dar,
mai ales, prin mecanism convectiv turbulent,
ca rezultat mişcării purtătorilor de proprietate
convectivi (agregate moleculare macroscopice 50
de ordinul unui mmol=1020 molecule)
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
REGIM DE CURGERE
Curgere laminară (viteze mici ale
fluidului):
transportul de impuls (TI) are loc
prin mecanism molecular și mecanism
convectiv laminar, ca rezultat al
mişcării individuale a purtătorilor de
proprietate moleculari (molecule, ioni,
atomi)
Curgere turbulentă (viteze relativ mari
ale fluidului): Curgere laminară Curgere turbulentă

TI are loc atât prin mecanism

molecular, dar, mai ales, prin mecanism
convectiv turbulent, ca rezultat mişcării
purtătorilor de proprietate convectivi
(agregate moleculare macroscopice de 51
ordinul unui mmol=1020 molecule)
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
REGIM DE CURGERE
Curgere laminară (CL):

CL CT

Curgere turbulentă (CT):

52
DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
REGIM DE CURGERE
PROFILE DE CURGERE

Profil parabolic (telescopic)

Curgerea laminară Curgerea turbulentă

Profil ideal (piston) Profil parabolic (telescopic) Profil parabolic aplatizat

53
 DINAMICA FLUIDELOR
GENERALITĂȚI
CLASIFICAREA CURGERII FLUIDELOR
REGIM DE CURGERE
Modele fizice ale elementelor de fluid

54