Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL

Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul seciunii elementelor structurale (rezistenta seciunilor) Stabilitatea elementelor structurale din otel o Rezistenta sectiunii+efectul rigiditatii elementelor structurale (L,A,I,E) (Rezistenta elemetelor structurale) Comportarea si calculul elementelor structurale din otel in domeniul post-elastic (elasto-plastic) Solicitarea la oboseala a elementelor structurale din otel. Probleme specifice comportrii si calculului elementelor din otel cu perei subiri formate la rece.

Bibliografie: Eurocode 3, Partile: o 1.1 (EN 1993-1-1) Elemente generale o 1.3 (EN 1993-1-3) Elemente din otel cu perei subiri formate la rece o 1.5 (EN 1993-1-5) Placi plane ncrcate in planul lor o 1.8 (EN 1993-1-8) mbinri o 1.9 (EN 1993-1-9) Calculul la oboseala Construcii cu structura metalica ([Link]) EDP, Bucureti 1997 Calculul structurilor metalice Eurocode 3 : Exemple de calcul ([Link], J. Rondal, [Link]) 1997 Calculul si proiectarea constructiilor din profile metalice din profile metalice cu pereti subtiri formate la rece([Link], [Link] ) Vol.I, Colectia LINDAB, 2004.

REZISTENTA ELEMENTELOR STRUCTURALE DIN OTEL

Bare Fire Placi Compunere solidarizare Grinzi si stalpi cu zabrele Grinzi si stalpi cu inima plina Cadre Arce Structuri din placi plane si curbe

Calculul de rezistenta si stabilitate a structurilor din bare depinde de clasa sectiunilor:1,2,3,4

Clasa 1 : plastica, cu capacitatea de rotire plastica pentru a forma articulatii plastice. plastica, fara capacitate de rotire plastica suficienta. Clasa 2 : Clasa 3 : elastica Clasa 4 : elastica cu sctiune redusa (efectiva sau eficace)

Valorile de calcul a rezistetelor depind de clasa sectiunilor:

BARE SOLICITATE LA EFORTURI AXIALE Calculul de rezistenta

Solicitarea se aplica centric Intindere Compresiune grinzi cu zabrele (prinse articulat in noduri si cu forte aplicate in noduri) structuri din bare articulate

Sectiuni
simple (laminate sau sudate)

compuse

SOLIDARIZAREA BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA DIN ELEMENTE APROPIATE

Corniere alaturate:

Distante intre solidarizari: l1 40 50i1 compresiune l1 80i1 intindere Corniere in fluture Fururi

Profile U alaturate

SECTIUNEA NETA
Sectiunea neta se obtine scotand din sectiunea bruta slabirile produse de gaurile suruburilor sau alte goluri. Probleme apar la barele intinse.
t

p
t

p d

s
Anet = Abr - 2(dt) 2(dt) = slabirea

1 p

Anet,1 = Abr,1 (dt) Anet,2 = Abr,2 2(dt)

Anet ,2 = [2(b p / 2) + p 2 + s 2 ]t 2dt

Calculul se va face pentru aria neta minima.

BARE INTINSE
Verificare
N Ed 1.0 N t , Rd

(1)

: Valoarea de calcul a efortului (fortei) de intindere din actiuni. : Forta capabila (rezistenta de calcul) a barei solicitatela intindere(tractiune), care in cazul in care exista slabiri se calculeaza cu sectiunea neta. Pentru sectiuni cu slabiri : Nt , Rd = min( N pl , Rd , N u , Rd ) (2) N Ed Nt , Rd (in sectiunea bruta) N pl , Rd =

A fy

(3); M 0 = 1.0 0.9 Anet f u

(in dreptul gaurilor de fixare) Nu , Rd =

(4); M 2 = 1.25

Pentru imbinari de categoria C (EN 1993-1.8) rezistente la lunecare la stare limita ultima: A f Nu , Rd = N net , Rd = net u (5)

Dimensionare:
N Ed N t , Rd =

M
1

fy A
0

(6)

sau
N Ed N t , Rd =

f u Anet
2

(7)

din (6), spre exemplu =>

Anec
sau din (7):

fy

N Ed

(8)

2 N Ed (9) fu In principiu dimensionarea se face cu (8) si apoi daca este cazul se face verificarea in sectiune neta.

Anet ,nec

BARE COMPRIMATE
(verificare de rezistenta) Verificare:

N Ed 1.0 N c , Rd
N c , Rd = N c , Rd = A fy

(10) , ptr. sectiuni de clasa 1, 2 si 3. , ptr. sectiuni de clasa 4 . (12) (11)

Aeff f y

unde Aeff este aria sectiunii efective sau eficacecalculata cu latimea eficace.

"b"

a)

"a"

b)

10

SECTIUNEA EFECTIVA SAU EFICACE LA BARE COMPRIMATE

p<pcr p
(x)

p>pcr
(x)

p>pcr
beff/2

(x)
beff/2

< cr
P = p b = t ( x )dx (t beff ) fy
0 b

.. cr < max < f y .. cr < max = f y (12)

Aeff (t beff )

beff = b

(13)

p 0.22 p2
fy

(14) (15)

p =

cr

=
2

b/t 28.4 k

cr =

k 2 E t 12(1 2 ) b k : coeficientul de valoare

p : zveltetea relative sau :redusa a placii.

11

LATIMEA EFECTIVA: Coeficientul de valoare

k = 0.425

k = 1.28

k = 4

k k = 6.97

Observatie: In cazul variatiei liniare (gradient) ( x ) pe sectiune, valorile k , respectiv se modifica. Sectiuni efective (compresiune centrica)

eficace

La sectiunile monosimetrice, pozitia centrului de greutate al sectiunii effective poate fi diferit de cel al sectiunii brute.

12

BARE COMPRIMATE
Dimensionare: ex. dim (11)

Anec

fy

N Ed

GRINZI CU ZABRELE
Alcatuirea grinzilor cu zabrele:

13

Recomandari pentru alcatuire:

hr = inaltimea la reazem hr =(1/15....1/17)l hr =(1/13....1/17)l

pentru prindere articulata. pentru prindere rigida.

Elemente componente ale sectiunilor:

14

Nod cu suruburi :

Nod sudat:

15

16

Curs 2 BARE SOLICITATE LA COMPRESIUNE AXIALA Calculul de stabilitate

1. Conceptul de pierdere a stabilitatii o instabilitate prin bifurcarea echilibrului. o Instabilitate prin divergenta echilibrului. INSTABILITATE PRIN BIFURCAREA ECHILIBRULUI - PRINCIPIUL -

P<Pcr

P=Pcr

P>Pcr

cedare

echilibru stabil

echilibru indiferent

echilibru instabil

PROBLEMA FLAMBAJULUI : ISTORIC

BIFURCAREA ECHILIBRULUI
(flambaj prin incovoiere)

P
u x y f x=l/2

R= P
X
M ( x ) = Px d2y P + ky = 0; k 2 = 2 dx EI y = c1 sin kx + c2 cos kx

1) x=0 2) x=l

= > y=0 = > c2 = 0 = > y=0 = > c1 sin kl = 0 a) c1 = 0 = > bara nu se deformeaza (contradictie) b) k = 0 = > P = 0 (nu este conform cu realitatea) c) sin kl = 0 = > kl = , 2 ,...... n

Pcr =

2 E I
l2
(Euler 1759)

BIFURCAREA ECHILIBRULUI
Cazuri Fundamentale

Pcr =

2 E I
lf 2

l f = lungime de flambaj = distanta dintre 2 pcte. de inflexiune consecutive a deformatei

barei. lf = l Exista 5 cazuri fundamentale de flambaj:

Deformata barei

Ecuatia caracteristica Fora critic Lungimea de flambaj Coeficientul lungimii de flambaj

sin kl = 0

cos kl = 0

tgkl kl = 0

sin kl = 0

cos kl 1 = 0

2 EI
l2 l
1

2 EI
4l 2 2l
2

20,19 EI l2 0,7l
0,7

2 EI
l2 l
1

4 2 EI l2 0,5l
0,5

BIFURCAREA ECHILIBRULUI
Flambaj prin incovoiere bara perfecta

P Pcr

P Pcr
A

u
Bara imperfecta

P
u0

Procesul de deformare este continuu

f0

Cedarea are loc prin limitarea echilibrului

P Pcr

P Pcr

u0,1 u0,2

f 0,1 f 0,2

BIFURCAREA ECHILIBRULUI
Flambaj prin incovoiere

Pcr , y =

2 E Iy
l fy 2

; ;

l fy = y l

Pcr , z =

2 E Iz
l fz 2

l fz = z l

Pcr = min( Pcr , y ; Pcr , z )

Rigiditatea E I depinde de geometria sectiunii (Iy,Iz). Lungimea de flambaj depinde prin de conditiile de rezemare.

Pcr =

2 E I
lf 2

cr =

Pcr 2E 2E = = 2 2 A l f i

cr =

2E 2
2E y 2

lf i

= coefficient de zveltete

cr , y =

; cr , z =

2E ; cr = min( cr , y ; cr , z ) z 2
;

y =

l fy iy

z =

l fz iz

Valoarea maxima a zveltetei se limiteaza prin norme sau rezulta din analiza.!

N cr = N=

2 E I
lf 2

/: N pl = A f y

N cr 2E I 2 E = 2 = 2 N pl l f A f y f y

1 =
N

E fy

1 N N = cr = 1 = ; N pl

: forta de flambaj normalizata sau adimensionala. : zveltetea normalizata sau adimensionala sau redusa a barei. : zveltetea barei ideale pentru care Ncr = Npl

2E = fy 12

N N=Npl

INSTABILITATE

Npl=Ncr
1

N=

1
2

(Euler)

STABILITATE

0.5

1.0

1.5

2.0

S235

S275 86

S355 76

94

DIVERGENTA ECHILIBRULUI

Bara este imperfecta Materialul se comporta elasto-plastic. o = > procesul de deformare se initiaza din momentul aplicarii fortei, cedarea are loc in momentul plasticizarii totale a sectiunii, adica prin formarea unei articulatii plastice.

Capacitatea portanta a barei (momentul incovoietor capabil sau rezistent) ajunge in divergenta cu solicitarea (momentul fortelor exterioare) care tinde sa creasca in situatia in care bara si-a atins capacitatea portanta limita. = > M=Mpl Modelul de instabilitate prin divergenta echilibrului este la bara curbelor de flambaj europene.

BAZELE TEORETICE ALE CURBELOR EUROPENE DE FLAMBAJ

* Flambajul este tratat ca o problema de ordinul II, avand la baza modelul fizic de divergenta a echilibrului.

NEd
x v0(x) e0,d v (x) vmax

Y,v L/2 L

v0 ( x ) = e0, d sin

x
l

(1) (2) (3) (4)

L ) = e0,d 2 x v ( x ) = A sin L L vmax = v ( x = ) = A 2 v0,max ( x =

d 2 v ( x ) N Ed + (v0 ( x ) + v ( x )) = 0 dx 2 E I N Ed e0, d (1),(3) => (5) = > A = N Cr N Ed

(5) (6)

NEd
X,u
(6) => (4) => vmax =

N cr =
(7)

2 E I
L2

N Ed e0,d N Cr N Ed N Ed e0,d N Cr N Ed e0, d

(8)

vtot = vmax + e0, d = vtot =

1 1 N Ed / N Cr

Bara este solicitata la compresiune axiala, N Ed , si momentul incovoietor de ordinal II,

II M Ed = N Ed vtot

(9)

La mijlocul barei,

1 II M Ed e0, d ,max = N Ed 1 N Ed / N Cr II Relatia de interactiune N Ed M Ed pentru verificare este:

II N Ed M Ed ,max + 1 N Rd M Rd

(10)

(11)

Forta N Ed poate creste pana la colaps (flambaj) = >

N Ed = N b , Rd = N Rd
= > coeficientul de reducere la flambaj:

(12)

N b , Rd N Rd

<1 N b , Rd = forta de cedare la flambaj N Rd = f y A = N pl

M Rd = f y Wel

Formula Ayrton-Perry: (11) =>

(1 )(1 2 ) = e0,d

A = Wel

(13)

N pl N cr A - imperfectiunea generalizata Wel

(15) (14)

= e0, d

=> prin calibrare experimentala: = ( 0.2) este factorul de imperfectiune

10

11

12

13

14

15

Curs 3 FLAMBAJUL BARELOR COMPRIMATE : INFLUENTA CONDITIILOR DE REZEMARE

Cazurile fundamentale de flambaj au in general un caracter teoretic, intalninduse arareori in practica. Conditiile reale de rezemare sau legare in structuri a barelor comprimate difera de cele mai multe ori de cazurile fundamentale. Conditiile reale de rezemare se incadreaza de regula intre cazurile teoretice fundamentale. Rotire

Translatie

Exemple: Cadre cu noduri fixe:

5 6 5 6

K 6 Rigiditatea la rotire a nodului de cadru.

K 4

Cadre cu noduri deplasabile:

6 5

K
6

4
4

Prevederi pentru lungimea de flambaj a cadrelor etajate (P100-1/2006)

K1 K11
Stalp de verificat

Factor de distributie 1

K12 KC K22
Factor de distributie 2

K21

K1

Figura F.6 Factori de distribuie pentru stlpii continui

1 = 2 =

KC + K1 K C + K 1 + K 11 + K 12 KC + K2 K C + K 2 + K 21 + K 22

(F.1)

(F.2)

Cadre cu noduri fixe :

lf

1 + 0 ,145( 1 + 2 ) 0 ,265 1 2 = L 2 0 ,364 ( 1 + 2 ) 0 ,247 1 2

(F.3)

Cadre cu noduri deplasabile:

lf 1 0 ,2( 1 + 2 ) 0 ,12 1 2 = L 1 0 ,8( 1 + 2 ) + 0 ,60 1 2
0.5

(F.4)

(1) O structur poate fi considerat cu noduri fixe n cazul n care sistemul de contravntuire reduce deplasrile orizontale cu cel puin 80%.

Diagramele WOOD
Articulat 1,0

0 1, 0, 95

0,9

9 0,

85 0,

0,8

8 0,

0,7

75 0,

0,6

7 0, 5 67 0,

0,5 0,4

65 0, 25 6 0, 6 0,

0,3 0,2

5 57 0, 55 0, 5 0, 25

0,1 Incastrat 0,0

0,0 Incastrat

Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a unui stlp dintr-un cadru cu noduri fixe

0, 5
0,1 0,2 0,3 0,4 0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 Articulat

Articulat 1,0
0 5, 0 4,

0,9

0 3, 8 2, ,6 2 4 2, 2 2,

0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3 0,2

05 1, 1 1, 2 1, 15 1, 3 1, 25 1, 6 1, 5 1, 4 1,

0 2, 9 1, ,8 1 7 1,

0,1 Incastrat 0,0

0 1,

0,0 Incastrat

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

0,8

0,9

1,0 Articulat

Raportul lf /L dintre lungimea de flambaj i lungimea teoretic a unui stlp dintr-un cadru cu noduri deplasabile

FLAMBAJUL PRIN INCOVOIERE-RASUCIRE (bare comprimate)

Axele cu o singura axa de simetrie isi pot pierde stabilitatea prin incovoiererasucire.

Chiar si barele cu sectiunea dublu-simetrice, datorita imprfectiunilor isi pot pierde stabilitatea prin incovoiere-rasucire. Flambajul prin incovoiere-rasucire (FT) este o combinatie intre flambajul prin incovoiere (F) si flambajul prin rasucire (T).

(F)

(T)

(FT)

2 E Iw 1 N Cr ,T = (G I t + ) i0 LT 1 N Cr , FT = ( N cr , y + N cr ,T ) ( N cr , y + N cr ,T ) 2 4 N cr , y N cr ,T 2

(1) (2)

N cr , y =
y CT
y0

2 E Iy
Ly 2
2 0 2 2 0

(3) (4) (5)

CG

2 2 2 i0 = iy + iz2 + y0

= 1 ( y / i )

G I t = rigiditatea la torsiune G I w = rigiditatea la rasucire

z

impiedecata. LT = T L : lungimea de flambaj la rasucire.

- rasucire cu deplasare libera la capete : T = 1 - rasucire cu deplasare impiedecata la capete : T = 0.5 - rasucire cu deplasare libera/incastrata la capete : T = 0.7 Verificarea se face cu aceleasi formule ca si la flambajul prin incovoiere, dar cu FT in loc de .

FT =

A fy N cr

ptr sectiuni de clasa 1,2,3

(6)

FT =

Aeff f y N cr

ptr sectiuni de clasa 4

(7)

(8) Curba de flambaj se alege in functie de forma sectiunilor transversale, dar se considera in raport cu axa Z.

N cr = N cr , FT dar N cr < N cr , FT

FLAMBAJUL BARELOR CU SECTIUNE COMPUSA SOLICITATE LA COMPRESIUNE

Bare cu sectiune compuse din elemente apropiate Bare cu sectiune compusa din elemente indepartate. o Solidarizate cu zabrele (zabrelute) o Solidarizate cu placute

In cazul acestor elemente structurale (de regula stalpi cu sectiune compusa), deformatiile din forta taietoare in elementele de solidarizare sunt importante si nu pot fi neglijate. se reduce rigiditatea la incovoiere 9

influenteaza (reducand) forta critica capabila a barei compuse, Ncr,comp.

PRINCIPIUL:

N cr ,comp =

1 1 1 + Ncr Sv

= N cr

1 N 1 + cr Sv

(9)

N cr = forta critica Euler, calculate neglijand forfecarea.

N cr =

2 E I eff
L2

I eff = momentul de inertie eficace calculate intr-o prima aproximatie.

I eff = 0.5 Ach h02
z

Ach
ho

Ach

Sv = rigiditatea la forfecare a sistemului de solidarizare, cu zabrele sau placute. Sv = G * Aech G = modul de elasticitate transversal Aech= aria inimii pline echivalente a stalpului.

Aech

Observatie : In general Sv >> Ncr

Ncr/Sv <<1

Ncr,comp Ncr.

10

11

12

13

14

15

16

17

18

Curs 4 ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA INCOVOIERE (Elements in bending)

Calculul de rezistenta a barelor (grinzilor) cu inima plina () Solicitarea incovoiere plana (monoaxiala)
z

My y y

incovoiere oblica (biaxiala)

z

My y y

Mz z

Tipuri de sectiuni recomandate pentru bare solicitate la incovoiere:

Fig.1 Profile laminate la cald; sectiuni simple

Fig. 2. Profile ajurate

Fig.3 Profile obtinute din placi sudate; sectiuni simple deschise si chesonate

Fig.4 Profile obtinute prin nituire din tabla si cornier (c-tii metalice vechi)

Fig.5 Sectiuni compuse prin sudarea profilelor

Fig.6 Profile din tabla de otel obtinute prin indoire la rece pot fi utilizate simplu sau se pot compune imbinandu-se prin sudare sau cu suruburi autofiletante

grinzile pot fi cu sectiuni constante sau variabila pentru a se adapta variatiei momentului incovoietor

<2

1:5

>2

Grinzi cu vuta

Lv

Lv L

Fig.7 Grinzi cu sectiune variabila 5

Lungimea vutei : Lv = (0.10.12 L) grinzile cu zabrele si macaz se folosesc pentru a prelua solicitari la incovoiere!
talpa comprimata

talpa intinsa montant

Fig.8 Grinzi cu macaz

conectori placa beton armat

grinda din otel

Fig.9. Grinzi cu sectiunea compusa din otel-beton In principiu, grinzile = bare solicitate preponderent la incovoiere se pot realiza cu orice forma din profile simple sau combinand profil si tabla solidarizate pentru a lucra impreuna. o Grinda ideala, solicitata la incovoiere pura ar putea fi realizata numai din talpi talpile vor asigura in principal preluarea eforturilor din [Link] are rolul de a asigura conlucrarea talpilor. o Solicitarea de incovoiere pura este foarte rar intalnita in practica.

M
6

o Incovoierea, in mod uzual este acompaniata de taiere. Inima va prelua cea mai mare parte a eforturilor de taiere(forfecare). Alegerea solutiei constructive in functie de regimul de solicitare si de deschidere Nr. 1. 2. Solutia constructiva Corniere simple Profile simple formate la rece Deschidere maxima [m] 5 6-7 Observatii Se pot folosi ca rigle de sustinere a inchiderilor, pentru sarcini reduse - pane de acoperis - rigle de perete ptr inchideri - rigle de plansee usoare -sarcini reduse si moderate - grinzi secundare ptr plansee -rigle pentru sustinerea inchiderilor - sarcini moderate - rigle si grinzi principale Secundare la constructii grele (ex antetroaze si longeroane la poduri) - pentru deschideri mai mari cu sarcini moderate, in principal pentru a obtine solutii economice atunci cand conditia de rigiditate este diminuata. Pentru acoperirea deschiderilor mari> hale industriale - pentru deschideri moderate cu sarcini mari (poduri)

3.

Sectiuni U laminate la cald Sectiuni laminate la cald I IPE - H Grinzi din profile ajurate

6-8

4.

12-35

5.

5-35

6.

7.

Grinzi cu inima lata, cu rigidizari, obtinute prin sudarea tablelor. - cu inertie constanta - cu inertie variabila Grinzi cu sectiuni chesonate

<100

<200

Deschideri mari Incarcari mari Atunci cand exista si efecte sau solicitari de torsiune Se obtin prin sudarea tablelor si profilelor Exemplu grinzi pentru poduri rulante grele - grinzi pentru poduri.

Predimensionarea grinzilor din table sudate

t

ti

hi

c t b

Relatie aproximatica pentru predimensionare:

hk

W t
M max R

(1)

W modul de rezistenta fata de axa de incovoiere

Wnecesar =

(2)

R = rezistenta de calcul a otelului

R=
0

fy

(3)

M = 1 - 1.10
k = 1,15 grinzi sudate cu sectiune constanta k= 1.10 grinzi sudate cu inaltime variabila Ponderea arie talpilor fata de aria totala

Atalpii = (0.5 0.6) Atotala

Valori recomandate h(m) <1 ti(mm) 6-8 hi/ti 80-125 1 1.5 2 3 4 5 8-10 10-12 12-14 16-18 20-22 22-24 100-125 125-150 145-165 165-185 185-200 210-230

Pentru h=0.8 2mm se poate lua in faza de predimensionare. ti (7 + 3h)mm ; h[m] Atentie! Valorile din table pentru hi/ti sunt corespunzatoare sectiunilor de clasa 3 si mai ales 4. Pentru aceasta se poate aplica numai calculul elastic si pentru a limita sau elimina efectul voalarii se dispun rigidizari. latimea talpilor, b, se ia de regula 1/5 1/3 din inaltimea grinzii. Raportul b/t , respective c/t se limiteaza pentru a se evita pierderea locala a stabilitatii (voalare). In general nu se accepta talpi de clasa 4.

c / t 14
Pentru clasa 3

235 fy
8

Pentru calculul plastic (analiza globala) sectiunea grinzi trebuie sa fie in intregime din elemente de clasa 1. Pentru dimensionarea grinzii(calculul de rezistenta pe sectiune) in domeniul plastic se poate folosi si o sectiune de clasa 2.

REZISTENTA (IN SECTIUNE) A UNEI BARE SOLICITATE LA INCOVOIERE

R
y y

x
M

M Mpl Mel
raspuns idealizat(elastic-plastic)

el

pl

curbura

1 R

Fig. 10 Relatia curbura-moment incovoietor la o bara solicitata la incovoiere pura Vezi deducerea formulei lui Navier la rezistenta materialelor. !!!! Deformatia longitudinala unitara unei fibre situata la distanta z de axa neutra: = z/R (7)

M yz Iy

(Navier)

(8)

= E (Hook) =

My 1 = R E Iy
9

(9)

Relatia M- este lineara in domeniu elastic, pentru < p

p =

p
E

(10)

Unde p este limita de proportionalitate a otelului pentru un model de comportare a otelului de tip elastic-perfect plastic ( p = f y ) si y = p M fy

E=tg

el

y (11)

y =

fy E

In momentul in care intr-o fibra se atinge deformatia limita elastica, y , efortul corespunzator va fi f y si nu poate sa mai creasca peste aceasta valoare in domeniul inelastic, fibrele se vor plastifica succesiv, dinspre exterior spre axa neutral pana cand intreaga sectiune se va plasticiza.

Vezi figurile !!!!

(se vor pune in cursul ce va fi atasat pe internet) Pentru sectiune dreptunghiulara

W pl Wel

= 1.5

=> capacitatea portanta a sectiunii in domeniul postelastic se dubleaza. Randamentul sectiunilor la incovoiere Tip sectiune Proprietati Rectangulara plina (bxh) b=5.2cm h=10.4cm 53.8 93.7 140.6 1.5 HE HEA200 IPE IPE300 Tub rectangular 200x100x10mm

A(cm2) Wel Wpl Wpl/Wel

53.8 388.6 429.5 1.11

53.8 557.1 628.4 1.13

51.7 235.5 309.3 1.31

Verificarea rezistentei la incovoiere Sectiuni de clasa 1 si 2 10

M pl , Rd M Sd W pl , necesar M Sd /( f y / M o )
Sectiuni de clasa 3

(14) (15)

M el , Rd M Sd
Wel , necesar M Sd /( f y / M o )
Sectiuni de clasa 4

(16) (17)

M el , Rd M Sd Weff M Sd /( f y / M o )
Solicitarea la forta taietoare

(18) (19)

Se bazeaza pe formula lui Juravski (vezi rezistenta materialelor) cu care se calculeaza tensiunea de taiere Rd

Rd =

Vz S y ti I y

> Sd

(20)

Vz - forta taietoare dupa axa z

S y momentul static in raport cu axa y, la nivelul sectiunii Iy = momentul de inertie ti - grosimea inimii In principiu pentru simplificare, se neglijeaza contributia talpilor. Formula de verificare din EN 1993-1-1 este:

Vsd V pl , Rd =

Av f y

(21)

Vsd forta taietoare din calcul static in sectiunea in care se verifica Vpl,Rd rezistenta la taiere

11

12

13

14

15

Curs 5 ELEMENTE STRUCTURALE SOLICITATE LA RASUCIRE

Rasucirea (torsiunea), ca stare de solicitare nu apare in mod independent, ci in combinatie cu alte solicitari (ex. incovoiere cu rasucire, compresiune +incovoiere+rasucire). In practica se iau masuri constructive pentru a elimina sau reduce efectul de rasucire, nefavorabil in special in cadrul elementelor cu pereti subtiri cu sectiune deschisa. Rasucire libera (cu deplanare libera) Fibrele longitudinale nu sufera alungiri = > in sectiune apar exclusiv tensiuni tangentiale .

Rasucire impiedecata (cu deplanare impiedecata), Deplanarea sectiunii este impiedecata (prin rezemari si sau legaturi structurale) = > Apar tensiuni normale w si tangentiale

RASUCIRE LIBERA Elemente cu sectiuni deschise

t =
=
Mt It d
(1)

dz 1 It h t 3 3

Mt G It

(2) (3)

Iz =

h 3

ti 3
Mt t 1 hi ti3 3

(4)

In calcul de rezistenta se poate lua acoperitor = 1. (4) - > (1) = > = (5)

Valoarea maxima a lui

apare in peretele cel mai gros (tmax).

Elemente cu sectiune inchisa

M z = Ta b + Tb a Ta = a (ta a )

(6)

T j = j (t j b)

a ta = b tb = const Mt Mt a = ; b = 2abta 2abtb

(7) (8a,b)

Formula generala (Bredt)

2 4 Aw ds t M t = t - fluxul de forfecare (constant !!) 2 Am

Iz =

(9)

(10)

Am - aria delimitate de linia mediana a sectiunii.

Pentru a se prelua momentul de rasucire (torsiune) conform formulelor, sectiunea dreptunghiulara trebuie sa ramana nedeformata => se prevad diagragme pline sau cu goluri.

Rasucirea (cu deplanare) impiedecata

(Teoria lui Vlasov) materialul este izotrop, omogen, perfect elastic. tensiunile longitudinale din rasucire variaza liniar pe grosimea peretelui. Sectiunea transversala a barei isi pastreaza forma. (masuri constructive)

Bibliografie : [Link], s.a. :Constructii cu structuri metalice EDP 1997, Bucuresti P330-362

Bw Iw M S w = w w t Iw M w - momentul de incovoiere rasucire

w =

B bimomentul S w - moment static sectorial w coordinate sectoriala.

Verificarea la rasucire conform EN 1993-1-1

VERIFICAREA STABILITATII GENERALE A BARELOR INCOVOIATE (flambaj prin incovoiere rasucire) barele incovoiate in raport cu axa de inertie majora, nefixate lateral, isi pot pierde stabilitatea prin incovoiere laterala in raport cu axa de inertie minima si rasucire flambaj prin incovoiere-rasucire.
Clam p at roo t

Unloaded posit ion Buc kled p osit ion

Dead w eigh t load applied v ert ically

M L Elevation

Section

Plan
z x u

Momentul aplicat pentru care bara isi pierde stabilitatea prin incovoiere rasucire(instabilitatea generala) se numeste moment critic elastic.

Pentru bare solicitate la incovoiere pura:

M
2 EI z
L2

M cr =
M cr =

(GI t +

2 EI w
L2

(1a) (1b)

2 EI z
L2

I cr L2GI t + I z 2 EI z

Unde: - It constanta de rasucire (Saint Venant) sau momentul de inertie la rasucire - Iw constanta de rasucire impiedecata (deformare impiedecata) sau momentul de inertie sectorial. - E Iz - rigiditatea la incovoiere - G It - rigiditatea la rasucire libera - E Iw - rigiditatea la rasucire impiedecata sectiunile inchise au o rezistenta si stabilitate la rasucire mult mai buna decat cele deschise sectiunile deschise cu talpi dezvoltate (dezvoltate pe ambele directii) se comporta mai bine decat cele dezvoltate preponderent pe o directie.

1 .0

0 .1 Rat io of M cr t o M f or box cr sect ion

0 .01

0.001 0

10

20

30

40

50

60

70

Rat io of lengt h t o

14

- Section
457x152 UB 60 Wpl (cm3 ) 1284 25464 794 31,5 386700

H - Section 254x254 UC 89 1228 14307 4849 97,6 716400

Mcr Mp

12

y(cm4 )
10

z(cm )
J
4 (cm

4) (cm w

6 254x254 UC 89 4 457x152 UB 60 2 M L M

10

12

14

16

18

20

L (m)

Pentru reprezentarea comportarii unei bare incovoiate care isi pierde stabilitatea prin incovoiere rasucire se adopta un model similar cu cel utilizat pentru flambajul barelor comprimate centric.

N M LT
M M pl 1 ,0 0 ,8 0 ,6 0 ,4 0 ,2 0 0 ,2 0 ,4 0 ,6 0 ,8 1 ,0 1 ,2 1 ,4 Stocky In t e rm e d ia t e S le n d e r

M M

cr pl

LT =

M pl M cr

Rezultatele experimentale arata ca pentru zvelteti relative mici LT 0.4 , bara scurta incovoiata nu-si pierde stabilitatea = > se verifica numai d.p.d.v. a rezistentei in domeniul plastic. barele de lungimi intermediare 0.4 < LT 1.2 flambeaza in domeniul elastoplastic (cu plasticizari partiale), fiind sensibile la efectul imperfectiunilor.

Barele lungi, LT > 1.2 flambeaza in domeniul elastic, fiind mai putin influentate de imperfectiuni. Relatia generala de verificare:

M j , Rd = LT w W pl , y

fy

(1)

 LT =

LT + [ LT ]0.5

2 LT

(2) (3)

2 LT = 0.5[1 + LT (LT 0.2) + LT ] LT - factor de imperfectiune

LT =

M pl M cr

; M pl = f y W pl

(4)

- depinde de clasa sectiunii

Datorita tensiunilor reziduale induse de sudura, barele incovoiate realizate prin sudare se comporta mai slab decat cele laminate.
Reduction factor LT

1,0

1,0

Rolled sections

0,6

0,4

Welded beams

0,2

0,5

1,0

1,5

2,0 Slenderness LT

Influenta incarcarii Stare de solicitare la incovoiere pura cu moment defavorabila, in cazul cand bara nu este fixata lateral = >

constant este cea mai

M cr =
M cr =

EI z GI t 1 +

2 EI w
L2GI t

(5)

2 EI 4.24 EI z GI t 1 + 2 w L L GI t

(6) (7)

4.24/ =1.365 = C1 In general :

C M cr = 1 L

EI z GI t 1 +

2 EI w
L2GI t

(8)

10

Mcr = C1 L Beam and loads M M

EI GJ

2 1+ EIw L2 GJ

Bending moment

Mmax

C1

M M M M -M M F FL 4 FL 8 F

1,00

1,879

2,752

1,365

1,132

Nivelul la care se aplica forta

Mcr = C1 L Beam and loads M M M M M M -M M F FL 4 FL 8 2,752 1,879 1,00 EI GJ
2 1+ EIw 2 L GJ

Bending moment

M max

C1

1,365

1,132

F Conditiile de rezemare F similare cu cele de la compresiune pentru flambajul prin incovoiere rasucire

11

Verificarea la flambaj prin incovoiere-rasucire, a barelor incovoiate conform EN1993-1-1.

12

13

14

15

16

17