Rezistenta Materialelor — Foaie de formule

si exemple tipice
Autor: profesor (rol), suport detaliat pentru examen
Observatie: toate caracterele sunt fara diacritice pentru a evita probleme de afisare.

Cuprins
1. Notatii si conventii
2. Solicitari simple si compuse — formule si verificari
3. Deplasari la grinzi solicitate la incovoiere — metoda integrarii duble, Mohr, Castigliano
4. Flambaj (stabilitate) — Euler, K, slenderness
5. Probleme tipice de incovoiere (ca la seminar/tema 5) — pasii de rezolvare
6. Tractiune static nedeterminata — bara dublu incastrata (axial)
7. Torsiune static nedeterminata — bara dublu incastrata (arbore)
8. Check-list si sfaturi practice
9. Anexe: momente de inertie uzuale, formule rapide

1. Notatii si conventii
 A — aria sectiunii transversale
 I (Iz, Iy) — moment de inertie fata de axa neutra (mm^4 sau m^4)
 J — moment polar de inertie (pentru torsiune)
 E — modulul de elasticitate (Young)
 G — modulul de forfecare
 L — lungime, l_k — lungime echivalenta la flambaj
 N — forta axiala (pozitiva la tractiune)
 M — moment incovoietor (semn conform conventiei adoptate)
 T — moment de torsiune (torque)
 V — forta taietoare
 q — incarcare distribuita (force/length)
 y, z — coordonate sectiune; c — distanta fibra maxima fata de axa neutra
 sigma (σ) — tensiune normala; tau (τ) — tensiune de forfecare
 delta (δ) — deplasare; theta (θ) — unghi de rotatie / torsiune

Unitati uzuale: N, mm, m, N/mm^2 (MPa), etc.

2. Solicitari simple si compuse — formule si verificari
2.1 Tractiune / compresiune (axiala)

 Tensiune normala:
\sigma = N / A
 Deformatie axiala (Hooke):
\epsilon = \sigma / E = N / (E A)
 Alungire:
\Delta L = \epsilon L = N L / (E A)

2.2 Incovoiere (flexiune)

 Relatia Navier (plane bending): tensiune la distanta y de axa neutra:

\sigma_M(y) = M * y / I
 Tensiune maxima (fibre extreme):
\sigma_max = M_max * c / I = M_max / W
unde W = I / c (modul de rezistenta)

2.3 Torsiune (sectiune circulara)

 Tensiune tangeniala variationala:

\tau_T(\rho) = T * \rho / J, pentru 0 <= \rho <= R
 Tensiune maxima (la suprafata):
\tau_max = T * R / J
 Unghi de torsiune pe lungimea L:
\theta = T L / (G J)

Pentru sectiune circulara plina:

 I = \pi d^4 / 64
 J = \pi d^4 / 32

Pentru inel circular:

 J = \pi (R_e^4 - R_i^4) / 2

2.4 Forfecare transversala (in grinzi)

 Formula generala:
\tau = V * Q / (I * b)
unde Q = primul moment de arie a portionii sectiunii considerata fata de axa neutra, b =
latimea unde se calculeaza tau.
  Aproximari frecvente:
pentru sectiune dreptunghiulara: \tau_max ≈ 1.5 * V / A
pentru sectiune circulara plina: \tau_max ≈ 4/3 * V / A

2.5 Superpozitie si stari compuse

 In domeniul elastic, tensiunile se suprapun liniar:

\sigma_total = \sigma_N + \sigma_M (+ ...)
\tau_total = \tau_T + \tau_V

2.6 Criterii de cedare

 Von Mises (plan):

\sigma_eq = sqrt( \sigma_x^2 + \sigma_y^2 - \sigma_x \sigma_y + 3 \tau_{xy}^2 )
 Tresca:
\tau_max_shear = (1/2) * max(|σ1-σ2|, |σ2-σ3|, |σ1-σ3|)

3. Deplasari la grinzi solicitate la incovoiere

3.1 Ec. liniei elastice

 E I * v''(x) = M(x)
unde v(x) este deplasarea transversala.

Integrand:

 v'(x) = ∫ (M(x) / (E I)) dx + C1

 v(x) = ∫ v'(x) dx + C2

Conditii de frontiera tipice:

 Incastrare la x=0: v(0)=0 si v'(0)=0

 Articulatie simpla la x=L: v(L)=0
 Reazem liber: M=0, deci v''=0

3.2 Metoda ariilor si teorema lui Mohr

 Diferenta de unghi intre A si B: θ_B - θ_A = ∫_A^B M(x)/(E I) dx

 Deplasare verticala a unui punct B referita la tangenta din A:
v_{B/A} = ∫_A^B M(x) * xbar / (E I) dx
(xbar = brațul pârghiei in diagrama moment)

3.3 Castigliano (varianta I)

  Energia de deformare pentru incovoiere: U = ∫ M(x)^2 / (2 E I) dx
 Deplasarea in directia aplicarii fortei P: δ = ∂U/∂P

3.4 Cazuri frecvente (formule)

 Consola de lungime L, forta P la varf:

v_max = P L^3 / (3 E I)
θ_varf = P L^2 / (2 E I)
 Grinda simplu rezemata, sarcina uniform distribuita q (pe toata span):
v_max (mijloc) = 5 q L^4 / (384 E I)
 Grinda simplu rezemata, forta concentrata P la mijloc:
v_max (mijloc) = P L^3 / (48 E I)

3.5 Exemplu rezolvat (sintetic)

Enunt: Grinda simplu rezemata L=2 m, q=2 kN/m uniform. E=210 GPa, I=8e-6 m^4. Gasiti
v_max.

1. Formula v_max = 5 q L^4 / (384 E I)

2. Introducem: q=2000 N/m, L=2 m, E=210e9 N/m^2, I=8e-6 m^4
3. Calcul: L^4 = 16 m^4. Numerator = 5 * 2000 * 16 = 160000. Denominator = 384 *
210e9 * 8e-6
o 210e9 * 8e-6 = 210810^3 = 1680*10^3 = 1.68e6
o 384 * 1.68e6 = 645.12e6
o v_max = 160000 / 645.12e6 = 0.000248 m = 0.248 mm

Rezultat: v_max ≈ 0.248 mm

(notati: calculele pas-cu-pas sa fie verificate la examen numeric)

4. Flambaj (stabilitate)
4.1 Formula Euler (bare drepte, felixibile)

 Forta critica pentru flambaj elastic (Euler):

P_cr = (π^2 E I) / (K L)^2
unde K L = lungime echivalenta (efective length)

4.2 Coeficienti K (valori uzuale)

 ambele capete articulate: K = 1.0

 ambele capete incastrate: K = 0.5
 un capat incastrat, celalalt liber (cantilever): K = 2.0
  capat incastrat, celalalt articulat: K ≈ 0.699

4.3 Slenderness si regimuri

 Rază de giratie: r = sqrt(I / A)

 Slenderness: λ = (K L) / r
 Regim Euler recomandat daca λ mare (pentru otel aproximativ > 120-140)

4.4 Efectul excentricitatii si P-Δ

 Daca axa de incarcare nu trece prin centrul sectiunii (excentricitate e), momentul inicial
M_0 = N*e produce efect amplificat de deformatie (P-Δ). Este important la verificari.

4.5 Exemplu numeric rapid

Enunt: Bara din otel (E=210 GPa), sectiune circulara d=20 mm, lungime L=3 m, ambele capete
articulate. Gasiti P_cr.

1. I pentru cerc: I = π d^4 / 64 = π*(0.02^4)/64

o 0.02^4 = 1.6e-7 m^4
o I ≈ 3.1416 * 1.6e-7 / 64 = (5.0265e-7) / 64 ≈ 7.853e-9 m^4
2. K=1 => (K L)^2 = 3^2 = 9
3. P_cr = π^2 * E * I / (K L)^2 = (9.8696 * 210e9 * 7.853e-9) / 9
o 210e9 * 7.853e-9 = 1.64913e3 = 1649.13
o numerator = 9.8696 * 1649.13 ≈ 16276
o P_cr = 16276 / 9 ≈ 1808 N

Rezultat: P_cr ≈ 1.81 kN (observatie: sectiune subtire si lungime mare -> P_cr mica)

5. Probleme tipice de incovoiere (asemănătoare

seminar/tema 5)
5.1 Pași standard de rezolvare

1. Deseneaza schema: reazeme, incarcari concentrate/distribuite, lungimi.

2. Scrie ecuatiile de echilibru global: ΣFx, ΣFy, ΣM = 0 pentru a afla reactiunile.
3. Determina diagramele V(x) si M(x) (foloseste seminte sau ecuatii pe intervale).
4. Calculeaza tensiunile din incovoiere: σ(x,y)= M(x)*y/I.
5. Calculeaza forfecarea τ(x) = V(x) * Q(x) / (I * b) acolo unde e relevant.
6. Determina deplasarile cu integrari sau cu teorema lui Castigliano.
7. Verifica comparativ cu criteriile de rezistenta si de deflectie permisa.

5.2 Exemplu (similar temei 5)

Enunt: Grinda simplu rezemata lungime L=4 m, incarcare concentrata P=10 kN aplicata la 1 m
de la reazemul stang. Sectiune prismatic dreptunghiulara b=0.1 m, h=0.2 m, E=210 GPa. Gasiti
reactiunile, diagramele V si M si sigma_max la mijlocul zonei cu M_max.

Rezolvare (sintetic):

1. Echilibru: reactiuni RA si RB.

ΣFy: RA + RB = P = 10 kN
ΣM despre A: RB * L - P * a = 0 => RB = P * a / L = 10 * 1 / 4 = 2.5 kN
RA = 10 - 2.5 = 7.5 kN
2. Diagrama V(x):
o Pentru 0 <= x < 1 m: V = RA = +7.5 kN
o Pentru 1 < x <= 4 m: V = RA - P = -2.5 kN
3. Diagrama M(x):
o 0 <= x < 1: M(x) = RA * x = 7.5 x (kN*m)
o 1 < x <= 4: M(x) = RA * x - P * (x - 1) = 7.5 x - 10 (x - 1) = (7.5 - 10) x + 10 = -
2.5 x + 10
4. M_max la Asta? Sa gasim maxima:
Pe primul interval, M crestere liniar pana la x=1: M(1^-)=7.51=7.5 kNm
Pe al doilea interval, M(x) este o dreapta; derivata negativa -> maxim la x=1: M(1^+)= -
2.51 +10 =7.5 kNm
Deci M_max=7.5 kN*m (la locul aplicarii P si inainte de el).
5. Sectiune: I = b*h^3/12 = 0.1 * 0.2^3 / 12 = 0.1 * 0.008 / 12 = 0.0008/12 = 6.6667e-5 m^4
c = h/2 = 0.1 m
6. sigma_max = M_max * c / I = 7.5e3 * 0.1 / 6.6667e-5 = 750 / 6.6667e-5 = 11.25e6 Pa =
11.25 MPa

Concluzie: sigma_max ≈ 11.25 MPa (in fibrele extreme, sub semnul conform definitiilor)

5.3 Observatii

 Verificati semnele si unitatile.

 Daca sectiunea are talpa diferita (I-profile), calculul Q si b necesita atentie.
 La probleme examene, scrieti clar pasii si unde aplicati formulele.

6. Tractiune static nedeterminata — bara dublu incastrata

(axial)
6.1 Principiu

 Probleme statically indeterminate: unele reactiuni nu pot fi gasite doar din echilibre;
necesita compatibilitati de deformatie + legi materiale (Hooke).
6.2 Model si relatii

 Consideram o bara prismaticai, incastrata la ambele capete A si B, o forta P aplicata

interior sau sectiune compusa din segmente. Reacțiunile la capete RA si RB necunoscute.
 Conditie de compatibilitate: deplasarea relativa intre capete este zero (nimic nu se misca
intre capete incastrate). Aceasta tradusa: suma alungirilor segmentelor = 0 in configuratia
cu forta interna distribuita sau P.
 Rigiditati axiale: k_i = E_i A_i / L_i
 Pentru doua tije paralele la care se aplica P distribuit in paralel: N_i = (k_i / Σ k) * P

6.3 Metoda de rezolvare (exemplu clasic)

Enunt: Bara AB, lungime L=2 m, incastrata la A si B. In mijloc se aplica P=30 kN axial in jos
(prezenta unei tije cu forta interna). Gasiti reactiunile RA si RB si tensiunile.

Rezolvare (metoda compatibilitatii):

1. Echilibru global: RA + RB = P = 30 kN (ec.1)

2. Daca bara e uniforma si material, E si A constante, rigiditatile RA si RB sunt egale? Nu
— trebuie betrachtat mecanismul. In configuratia cu P aplicat in mijloc (pe bara),
reactions la capete sunt egale din simetrie: RA = RB = P/2 = 15 kN. (Asta e un caz
simplu symetric)
3. Alungirea segment stanga sub actiunea RA (in calculul fictiv) este ΔL_left = (RA * L/2) /
(E A) (daca segmentul stanga are lungime L/2). Dar deoarece este incastrata la capete,
compatibilitatea impune suma alungirilor cauzate de RA si RB si P sa fie 0 — pentru
cazuri mai complexe se scrie explicit sistemul.

Observatie: pentru un examen, e bine sa prezinti schema, sa identifici simetrii si sa scrii

compatibilitatile.

6.4 Exemplu numeric (bara compusa in doua segmente cu forte diferite)

Enunt: Doua tije in paralel (legatura rigida la capete) sustin P=50 kN: bara1 E A / L = k1 = 200
kN/mm (exemplu fictiv) si k2 = 100 kN/mm. Impartirea fortei: N1 = (k1/(k1+k2)) P =
(200/(300)) * 50 = (2/3)*50 = 33.333 kN; N2 = 16.667 kN.

7. Torsiune static nedeterminata — bara dublu incastrata

(arbore)
7.1 Principiu

 Echilibru momente: suma momentelor din segmente = moment extern aplicat

  Compatibilitate: unghiurile de rotatie la capete incastrate = 0; rotatiile relative pe
segmente legate. De obicei se scrie ca θ_total la un punct = 0 => Σ (T_i L_i / (G J_i)) = 0,
cu semne adecvate.

7.2 Rigiditate la torsiune

 k_t_i = G J_i / L_i (rigiditatea torsionala a segmentului)

7.3 Rezolvarea pentru o bara dublu incastrata cu moment aplicat la mijloc

 Daca T este moment aplicat la mijloc, se considera momente necunoscute la stanga si

dreapta T_A, T_B cu T_A + T_B = T (echilibru).
 Compatibilitate (rotatii la capete zero) da relatia: T_A * L_A / (G J_A) = T_B * L_B / (G
J_B) (cu semne) — rezolvam pentru T_A si T_B:
T_A = (k_A / (k_A + k_B)) * T, unde k_i = G J_i / L_i

7.4 Tensiuni si verificari

 τ_max_i = T_i * R_i / J_i

 Unghi de torsiune pe un segment: θ_i = T_i * L_i / (G J_i)

7.5 Exemplu numeric

Enunt: Arbore, doua segmente identice L1=L2=0.5 m, J identic, se aplica moment T=200 Nm la
mijloc, capete incastrate. Gasiti T_A si T_B.

1. k_A = k_B => T_A = T_B = T/2 = 100 Nm

2. τ_max = T_i * R / J (introduceti date sectiune dupa caz)

8. Check-list si sfaturi practice (pentru examen)

1. Deseneaza schema clar — pozitioneaza axe si semne (poz/neg) pentru reactiuni si
momente.
2. Scrie ecuatiile de echilibru pentru intregul corp si pentru sub-segmente daca e necesar.
3. Cand apar suprafete compuse, foloseste Steiner (teorema parallel axes) pentru momentele
de inertie:
I_total = Σ( I_g + A d^2 )
4. Pentru probleme nedeterminate: scrie compatibilitatile de deformare si relatiile material
(Hooke).
5. Verifica unitatile numericelor. Calculeaza intotdeauna I in aceeasi unitate cu E.
6. Cand folosesti Castigliano, identifica energia U corect (pentru incovoiere: U = ∫ M^2/(2 E
I) dx).
 7. La flambaj, verifica regimul: daca lambda mic, nu folosi Euler direct — exista curbe
empirice (Johnson).
8. Pentru sectiuni I, T, canal: calculul Q si distributia tau poate necesita impartirea sectiunii
in zone (web + talpi).

9. Anexe: momente de inertie si formule uzuale

9.1 Sectiuni uzuale

 Dreptunghi b x h: I_x = b h^3 / 12 (axa orizontala care trece prin centru si paralela cu b)
 Cerc (diametru d): I = π d^4 / 64
 Cerc (moment polar): J = π d^4 / 32
 Inel circular: I = π (R_e^4 - R_i^4) / 4 ; J = π (R_e^4 - R_i^4) / 2

9.2 Formule rapide

 W_elastic = I / c (modul de rezistenta)

 Moment de inertie compus: I_total = Σ (I_local + A * d^2)
 Q (primul moment): Q = ∫ y dA pentru portiunea de sectiune deasupra sau dedesubtul
planului unde se calculeaza tau.

10. Schite simple (ASCII) — folositoare la desenatul rapid

1. Grinda simplu rezemata, sarcina uniforma q:

A o----====q====----o B
|--------------|
L
V(x): incepe la RA, scade liniar
M(x): parabolic, maxim la mijloc

2. Consola cu P la varf:

A[incastrat] ──────> P (varf)

|
|
L
V(x) = -P (in tot intervalul)
M(x) = -P * x

3. Bara incastrata-incastrata (flambaj K=0.5)

|======= Bara =======|

A(incastrat) B(incastrat)
L

4. Arbore torsiune cu moment la mijloc si capete incastrate

[inc]----|----(T aplicat)----|----[inc]

5. Bara dublu incastrata, forta axiala in mijloc

[inc]----(----P----)----[inc]

11. Exemple rezolvate — rezumat (pentru repetitie rapida)

Problema 1 — Solicitari compuse (exemplu)

Enunt: Bara prismatic, sectiune circulara d=30 mm, supusa la N=50 kN (tractiune), M=2 kN·m
(incovoiere), T=200 Nm (torsiune). Gasiti σ_max normal si τ_max si verificati cond. Von Mises.

1. A = π d^2 / 4 = 3.1416*(0.03^2)/4 ≈ 7.069e-4 m^2

2. σ_N = N/A = 50000 / 7.069e-4 ≈ 70.73 MPa
3. I = π d^4 / 64 = 3.1416*(0.03^4)/64 ≈ 6.362e-7 m^4
c = d/2 = 0.015 m
σ_M = M*c / I = 2000 * 0.015 / 6.362e-7 ≈ 47.2 MPa
4. σ_total (max) = σ_N + σ_M = 70.73 + 47.2 ≈ 117.93 MPa
5. J = π d^4 / 32 ≈ 1.272e-6 m^4
τ_T_max = T * R / J = 200 * 0.015 / 1.272e-6 ≈ 2.36e6 Pa = 2.36 MPa
6. Von Mises: σ_eq = sqrt( σ^2 + 3 τ^2 ) ≈ sqrt(117.93^2 + 3*2.36^2) ≈ 118.06 MPa
(practic, τ are mult mai mici si nu influenteaza mult)

Problema 2 — Deplasari la incovoiere (exemplu deja la sectiune 3)

(am calculat v_max ≈ 0.248 mm pentru grinda cu q=2 kN/m, L=2 m, I=8e-6 m^4)

Problema 3 — Flambaj (exemplu deja la sectiune 4)

(P_cr ≈ 1.81 kN pentru bara d=20 mm, L=3 m, K=1)

Problema 4 — Problema de incovoiere (seminar/tema 5)

(vezi sectiunea 5; sigma_max ≈ 11.25 MPa pentru exemplu dat)

Problema 5 — Tractiune static nedeterminata (bara dublu incastrata)

(vezi sectiunea 6; exemplu de impartire dupa rigiditati)

Problema 6 — Torsiune static nedeterminata (bara dublu incastrata)

(vezi sectiunea 7; exemplu impartire T_A = T_B = T/2 pentru segmente identice)

12. Recomandari finale

 La examen, scrie pasii clar: 1) schema 2) echilibru 3) diagrame 4) calcule tensiuni 5)
verificari.
 Arata unitatile si rotunjeste la 3 semnificative la final.
 Daca problema e nedeterminata, incepe cu simetrii pentru a reduce necunoscutele.
 Exerseaza probleme cu valori numerice simple ca in exemple.