Ecuatia diferentiala a fibrei medii deformate

In rezistenta materialelor grinda dreapta solicitata la incovoiere se reprezinta prin fibra medie (axa bare). Aceasta se raporteaza la un sistem de axe xOy in care axa Ox este axa longitudinal a barei.

Fig 1. Starea deformata a barei drepte poate fi caracterizata prin urmatoarele marimi geometrice ale fibrei medii deformate in dreptul sectiunii x (Fig 1.) : Deplasarea transfersala,v,(numita sageata), care reprezinta pozitia deplasarii punctului de abscisa x pe normal la aceasta; Rotirea unei sectiuni normale, definite prin unghiul , dintre planul sectiunii initiale cu planul sectiunii dupa deformare; Panta la axa deformata definite cu tangent trigonometrica a unghiului dintre axa nedeformata si tangent geometrica la axa deformata; Deplasarea axiala u, a punctului de abscisa x de pe axa deformata fata de pozitia sa de pe axa deformata

Deoarece deformatia grinzii este foarte mica deplasarea axiala, u, se neglijeaza iar panta la fibra medie deformata se considera egala cu rotirea, adica: . Egalitatea dintre panta si rotire mai presupune si neglijarea efectului fortei taietoare asupra deformatiilor, efect care produce deplasarea sectiunilor. Expresia curburii la incovoiere: (1.)

unde: M este momentul incovietor din sectiunea x, iar produsul EI constituie rigiditatea la incovoiere. In cazul incovoierii pure, cand momentul incovoietor este constant pe toata lungimea barei si bara are rigiditate constanta din relatia de mai sus rezulta ca r=constant, adica fibra medie se deformeaza sub forma de arc de cerc. Desi relatia 1. a fost dedusa pentru incovoierea pura, datorita faptului ca efectul fortei taietoare de la incovoierea simpla este mai mic in comparatie cu cel al momentului incovoietor,aceasta se utilizeaza si la incovoierea simpla. Deoarece, in sistemul de axe ales (Fig1.) rotirea pozitiva este in sens orar, atunci pentru M pozitiv, unghiul d are sens antiorar, deci negative. De aceea relatia 1.se va scrie: (2.) Din relatia 2. tinand seama ca : 2.a. rezulta exuatia: (3.)

care se numeste ecuatia diferentiala aproximativa a fibrei medii deformate. Semnul minus este inpus de orientarea axelor. Pentru sistemul de axe din figura 1: cand M>0, rezulta: si

Inlocuind in ecuatia 3. Momentul incovoietor in functie de variabila x si integrand se obtin functiile: (4.)

Cele 2 constante de integrare(C1 si C2) se determina din conditiile la limita. Acestea reprezinta valori ale rotirii ,( ) si ale deplasarii v ( ) in anumite puncte ale sectiunii. De obicei aceste puncte sunt legaturile in care se cunosc valorile sagetilor si ale rotirilor. Astfel la bara simplu rezemata din figura 1, conditiile la limita luate in considerare sunt pentru x=0, si pentru x=L, ,( prin aproximatia admisa). Cand nu poate fi scrisa expresia momentului incovoietor functie de x, situatie intalnita la sistemele static nedeterminate, atunci se tine seama de relatiile diferentiale dintre eforturi:

in ecuatia 3.,

care prin derivare devine:

(5.)

Din ecuatia 5. Se poate obtine deplasarea v functie de 4 constante de integrare ale caror valori se obtin din conditiile la limita in deplasari, rotiri, moment si forte taietoare.