Rezisten■a Materialelor – Foaie de Formule pentru Test

Profesor (rol): universitar – Student (rol): cursant. Con■ine formule-cheie ■i pa■i de lucru pentru tipurile de
probleme cerute.

Not■ de conven■ii ■i nota■ii

Nota■ii uzuale: A – aria sec■iunii; J – moment polar de iner■ie; Iz, Iy – momente de iner■ie plane; W – modul
de rezisten■■; E – modulul lui Young; G – modulul de forfecare; ν – coef. Poisson; L – lungime; d – diametru; R
– raz■; N – efort axial; M – moment încovoietor; T – moment de torsiune; V – for■■ t■ietoare; q – înc■rcare
distribuit■; σ – tensiune normal■; τ – tensiune tangen■ial■; ε – deforma■ie normal■; γ – deforma■ie
unghiular■; θ – unghi de r■sucire.

1) Solicit■ri compuse (trac■iune/compresiune +

încovoiere + torsiune + forfecare)
Superpozi■ie liniar■: tensiunile se însumeaz■ algebric dac■ materialul este în domeniul elastic (ipoteza lui
Hooke).
Tensiune axial■ uniform■: σN = N / A.
Încovoiere simpl■ (o ax■ neutr■): σM(y) = Mz · y / Iz (sau) σM(z) = - My · z / Iy.
Încovoiere în dou■ planuri: σ = Mz·y/Iz - My·z/Iy + N/A.
Torsiune (sec■iune circular■): τT(ρ) = T · ρ / J, θ = T·L / (G·J).
Torsiune (sec■iune inelar■): J = π (Re4 - Ri4) / 2.
Forfecare transversal■ în grind■: τV = V · Q / (I · b), cu Q = ∫zona de deasupra/s dedesubt y dA.
Sec■iune dreptunghiular■: τmax = 1.5 · V / A, (pe fibra median■).
Sec■iune circular■ plin■: τmax = 4/3 · V / A.
Tensiune rezultant■ pe o fibr■: σrez = σN + σM, τrez = τT + τV.
Tensiuni principale (stare plan■): σ1,2 = (σx + σy)/2 ± √[ ((σx - σy)/2)2 + τxy2 ].
Von Mises (echivalent): σeq = √( σx2 + σy2 - σxσy + 3 τxy2 ).
Criteriul Tresca: σmax,dev = max(|σ1-σ2|, |σ2-σ3|, |σ1-σ3|) ≤ σadm,Tresca.
Interac■iune încovoiere + trac■iune: |σN|/σadm + |σM|/σadm ≤ 1 (criteriu simplificat).
Momente de iner■ie uzuale: Irect = b h3/12; Icerc = π d4/64; Jcerc = π d4/32.

2) Calculul deplas■rilor pentru grinzi solicitate la

încovoiere
Ecua■ia fundamental■ a liniei elastice: E·I · v''(x) = M(x).
Metoda integr■rii duble: v'(x) = ∫ M(x)/(E·I) dx + C1, v(x) = ∫ v'(x) dx + C2.
Condi■ii de frontier■ tipice: Incastrare: v=0, v'=0; Articula■ie simpl■: v=0; Reazem liber: M=0 (v''=0).
Metoda teoremei lui Mohr (aria–momentelor): rota■ia între A ■i B: θB - θA = ∫A→B M(x)/(E·I) dx.
Deplasarea transversal■ la B fa■■ de tangenta din A: vB/A = ∫A→B M(x)·(x■)/(E·I) dx, unde x■ este bra■ul
pârghiei în diagrama M.
Castigliano (I): δ = ∂U/∂P, cu U = ∫ M(x)2/(2E·I) dx (pentru încovoiere).
Cazuri standard (grind■ prismatic■):
– Consol■ L, cu for■■ P la vârf: vmax = P L3 / (3 E I), θvârf = P L2 / (2 E I).
– Grind■ simplu rezemat■ L, înc■rcare uniform■ q: vmax = 5 q L4 / (384 E I), la mijloc; θA = q L3 / (24 E I).
– Grind■ simplu rezemat■, for■■ P la mijloc: vmax = P L3 / (48 E I).
Forfecare pe deforma■ii: vτ ≈ ∫ V(x)·Q/(k·A·G·I) dx, cu k ≈ 1.2 (rectangular), 10/9 (circular).

3) Flambaj (stabilitate elastic■ a barelor)

Înc■rcare critic■ Euler: Pcr = π2 E I / (K L)2, σcr = Pcr/A.
Coeficient de lungime efectiv■ K: 1.0 (articulat–articulat), 0.5 (înc■strat–înc■strat), 2.0 (înc■strat–liber),
0.699 (înc■strat–articulat).
Slenderness: λ = (K L) / r, r = √(I/A). Regim Euler dac■ λ este suficient de mare (o■el: ■ 120–140).
Johnson parabolic (regim intermediar): σcr ≈ σc0 [ 1 - (σc0/(4π2E)) · (K L / r)2 ], unde σc0 – rezisten■a la
compresiune.
Efectul excentricit■■ii: σmax ≈ N/A + Mmax·c/I, cu Mmax ≈ N·(e + vmax) (amplificare P–∆).
Factor de siguran■■: n = σadm / σmax sau n = Pcr / N (conservativ pentru Euler).

4) Problem■ tipic■ de încovoiere (asem■n■toare

seminar/Tema 5)
Pa■i standard:
1) Diagrama înc■rc■rilor → reac■iuni în reazeme din ecua■iile de echilibru: ΣF = 0, ΣM = 0.
2) Diagrame V(x), M(x): dV/dx = -q(x), dM/dx = V(x). Discontinuit■■i la ac■iuni concentrate.
3) Tensiuni normale din încovoiere: σ = M·y / I, σmax = Mmax / W, cu W = I/c.
4) Tensiuni tangen■iale (forfecare): τ = V·Q / (I·b). Pentru dreptunghi: τmax = 1.5·V/A; pentru I-profile, τ
concentrat în inim■.
5) Deplas■ri: E·I·v''(x) = M(x) → v(x), cu condi■ii specifice.
6) Verific■ri: σ ≤ σadm, τ ≤ τadm, vmax ≤ vadm (uzual L/250…L/400 la structuri).
Momente de iner■ie compuse: I = Σ(Ig + A·d2) (teorema lui Steiner/axe paralele).
Transform■ri la axe principale: tan(2φ) = 2 Iyz/(Iy - Iz), I1,2 = (Iy + Iz)/2 ± √[((Iy - Iz)/2)2 + Iyz2].

5) Trac■iune static nedeterminat■ – bar■ dublu

încastrat■
Principiu: echilibrul + compatibilitatea deforma■iilor + rela■ia material (Hooke).
Rigidit■■i axiale în serie/paralel: ki = Ei Ai / Li.
Distribu■ia eforturilor pentru o bar■ unic■, încastrat■ la capete, cu înc■rcare axial■ P aplicat■
intermediar:
– Echilibru: RA + RB = P.
– Compatibilitate: alungirea total■ între capete este zero (capete fixe) ⇒ ∫ ε dx = 0.
– Rela■ie: ε = σ/E = N/(E A). Pentru bar■ prismatic■: δ = N L / (E A).
Împ■r■ire dup■ rigidit■■i (caz general, dou■ tije paralele): Ni = (ki / Σk) · P.
Dilatare termic■ (frecvent la examene): ∆Lliber = α ∆T L. Constrâns: apare efort autoindus N = k · ∆Lliber = (E A
/ L) · α ∆T L = E A α ∆T.
Retrac■ie/asediere reazem: dac■ un cap■t coboar■ cu s, atunci N ≈ k · s, cu k = E A / L (semn în func■ie de
sens).

6) Torsiune static nedeterminat■ – bar■ (arbore) dublu

încastrat■
Principiu: echilibrul momentelor de torsiune + compatibilitatea unghiurilor de r■sucire + legea torsiunii.
Legea torsiunii (fiecare segment i): θi = Ti Li / (Gi Ji).
Dou■ segmente în serie (prismatice): θtot = Σ Ti Li / (Gi Ji).
Arbore dublu încastrat, cu moment exterior T aplicat la mijloc:
– Echilibru: TA + TB = T.
– Compatibilitate: rota■ii zero la capete ⇒ unghiuri relative pân■ la punctul de aplica■ie egale ■i de semn opus.
– Rezult■ împ■r■irea: TA = (kA / (kA + kB)) · T, TB = (kB / (kA + kB)) · T,
unde rigiditatea la torsiune k = G J / L.
Tensiuni: τmax = T · R / J; energie: U = ∫ T θ / 2 dx = Σ Ti2 Li / (2 G Ji).
Schi■e ASCII utile (orientative)
Grind■ simplu rezemat■ cu q uniform:
A|———q———|B, V(x): linie dreapt■ descendent■; M(x): parabol■ cu maxim la mijloc.

Consol■ cu P la vârf:
A■———→P, V(x): -P; M(x): -P·x; vmax la vârf.

Arbore circular în torsiune:

[■ T]———■———[■], τ(ρ) = T·ρ/J, θ = T L / (G J).

Check-list rapid la rezolvare

1) Deseneaz■ schema clar (reazeme, înc■rc■ri, axe). 2) Echilibru static → reac■iuni. 3) Scrie legile locale:
dV/dx = -q, dM/dx = V. 4) Tensiuni: σ = M y / I, τ = V Q / (I b), τT = T ρ / J. 5) Deforma■ii/rota■ii: E I v'' = M, θ = T
L / (G J), δ = N L / (E A). 6) Pentru nedeterminate: adaug■ compatibilit■■i ■i rela■ii de material. 7) Verific■
limite admisibile (σ, τ, v).