Lipide

-eseuDef: sunt subst naturale de origine vegetala si animala caracterizate prin prezenta acizilor
grasi superiori si care nu contin in molecula lor nuclee aromatice.
Clasificare si structura:
Se impart in: lipide simple (ternare) si lipede compuse.
I.

Lipede simple: sunt lipide ce au in molecula lor carbon, hidrogen si oxigen. Dupa natura
alcoolului care este esterificat de acizii grasi, lipidele simple se clasifica in:
1. Gliceride: sunt esteri ai glicerinei cu :
a.

acizi saturati formand acid stearic, acid miristic si acid lauric.

b. Acizi nesaturati formand acid linoic, acid linoleic si acid oleic.

2. Ceride: sunt esteri ai acizilor grasi superiori cu alcool superior
3. Steride: sunt lipide rezultate in urma esterificarii compusilor steolici cu acizi grasi

superiori.

II. Lipide complexe: contin pe langa carbon, hidrogen si oxigen, fosfor si azot. Exemple:

fosfolipide si cerebrozide. Oficializate de FR X sunt: OLEUM HELIANTI, BUTIRUM

CACAO, OLEUM HELIANTI NEUTRALISATUM, ADEPS LANAE ANHYDRICUS ,
ADEPS LANAE HYDROSUS SI CERA FLAVA.

Lipide de origine vegetala

Butirum cacao FR X

Obtinere: prin presarea la cald a semintelor arborelui Theobroma cacao;

semintele se usuca, se preseaza la cald rezultand uleiul care se toarna in
forme; turtele ramase din presare se pulverizeaza si se obtine cacao.
Descriere: este o masa onctuoasa, solida, galbuie, cu gust de cacao, cu
punct de topire aproximativ intre 30-35 C.
Compozitie: este alcatuit din trigliceridele acizilor: palmitic, oleic si
stearic

Actiune si intrebuintari: este un foarte bun excipient in prepararea

supozitoarelor, ovulelor si bujiurilor. Intra in compozitia numeroaselor baze
de unguente, crme si farduri.

Oleum helianti

Obtinere: obtinut prin presarea la rece a semintelor de floarea-soarelui

Descriere: lichid limpede, galben deschis
Actiune si intrebuintari: FR X oficializeaza Oleum helianti neutralisatum
care este usor solubil in solvent organic lipofili, putin solubil in alcool folosit
pt obtinerea solutiilor injectabile uleioase sterile si pt prepararea solutiilor cu
aplicare speciala, erine, dar si ca excipient in prepararea bazelor de unguent.

Oleum olivarum (masline)

Obtinere: din arborele Olea Europeae, uleiul de masline se obtine: prin

presarea la rece a fructelor coapte intregi si frumoase rezultand ulei de
calitatea I, prin presarea la rece a fructelor neselectionate rezsultand ulei de
calitatea II, prin presare la cald rezultand ulei de calitatea II, sau prin
extractive cu solventi sau fierbere cu apa a turtelor obtinute din presarea la
rece rezultand ulei de calitatea IV fiind folosit doar pt fabricarea sapunurilor.
Compozitie: trioleina,care este amestec de trigliceride ai acizilor grasi,
linolic, linoleic sau amestec de acizi grasi saturati cu acizi grasi nesaturati.
Actiune si intrebuintari: uleiul de calitatea I este folosit la prepararea
solutiilor injectabile, cel de calitatea II intra in compozitia unguentelor. Uleiul
de masline de calitatea I este recomandat bolnavilor de ulcer ( o lingura
dimineata pe stomacul gol) si hepaticilor ( lingura dimineata).

Oleum lini (in)

Obtinere: prin presarea la rece a semintelor de in

Descriere: lichid dens, auriu
Compozitie: gliceride ale acizilor linolic, oleic si linoleic
Actiune: in industria vopselurilor si pt prepararea linimentului oleocalcar
alaturi de alte preparate galenice magistrale.

 Oleum ricini (ricin)

Obtinere: prin presarea la rece a semintelor decorticate din specia Cpu

sau Ricini
Descriere: ulei gras, vascos, cu miros si gust particular.
Compozitie: 80% ricinoleina (care este o glicerida a acidului ricinoleic)si
toxalbumina, o subst toxica care se indeparteaza prin proces de purificare
Actiune si intrebuintari: purgativ, la copii 5-10g iar la adulti 30-35g,
administrandu-se doar in spitale; folosit la prepararea unguentelor cicatrizeaza
ranile.

Lipide de origine animala

Adeps suillus (grasimea de porc)

Obtinere: prin topirea (fierberea cu apa) a partilor bogate in tesut adipos

de la porc.
Descriere: semilichida
Compozitie: gliceride ale acidului stearic

Adeps lanae anhydricus (grasimea de pe lana oilor)

Obtinere: lanolina se obtine printr-un proces complex iar continutul in

lanolina variaza in functie de rasa animalului, varsta, zona geografica si sezonul
de tundere.
Descriere: masa vascoasa, moale, galbena, cu miros particular, punct de
topire aproximativ intre 36-42 C; o buna lanolina trebuie sa prezinte
urmatoarele caracteristici: umiditate, punct de topire, punct de picurare, indice
de aciditate si indice de iod.
Compozitie chimica: contine pana la 60 acizi grasi esterificati cu alcool
cetilic; hidrocarburi, acizi grasi liberi saturati si nesaturati.

 ADEPS LANAE HYDROSUS FR X (lanolina hidratata)

Compozitie: 75% lanolina si 25% apa

!!!! Cand se prescrie lanolina se foloseste lanolina hidratata.

Deoarece are proprietatea de a ingloba cantitati de apa mari, lanolina
hidratata este o baza de unguent principala. Se foloseste lanolina hidratata ca
atare sau unguent simplu (10g lanolina cu 90g vaselina), sau lanolina si vaselina
in parti egale rezultand unguente de tip emulsie. Este un bun agent de
suspendare si emulsioanare.
Intrebuintari: obtinerea cosmeticelor.

Cera flava FR X (ceara galbena)

Obtinere: prin topirea fagurilor din activitatea albinelor lucratoare; prin

topirea fagurilor in apa la fierbere ceara se aduna la suprafata si se separa.
Proprietati: punct de topire 65C, miros characteristic, o ceara buna
malaxata intre degete trebuie sa fie o masa plastic sis a nu se sfarame.
Compozitie: prin extracti cu alcool fierbinte se obtin: o fractiune solubila
pana la 18 numita cerina si o fractiune insolubila pana la 70-80% numita
miricina; mai contine acizi grasi esterificati si acizi grasi liberi

Cetaceum FR X

Obtinere: din grasimea aflata in cavitatile pericraniene ale casalotului

Descriere: produsul arata ca niste fragmente usoare, alb-sidefii,
transparente cu aspect onctuos, dar nu lasa pata grasa pe hartie, cu punct de
topire intre 45-50C.
Compozitie: alcool cetilic + esterul alcoolului cetilic + acid palmitic =
cetina
Intrebuintari: in cosmetic si obtinerea de unguente ca baza asociata.

Cera alba (ceara alba)

Obtinuta prin albirea cerii galbene cu bioxid de sulf si apa oxigenata. Nu e

permisa folosirea ei in farmacie.