Urgențe speciale

Intoxicații
• Sunt o cauză frecventă de afectare netraumatică a starii de
conștiență;
• Frecvent este vorba de tentativă de suicid prin ingestia de
medicamente precum:
- benzodiazepine;
-neuroleptice;
-antidepresive.
La adulți ingestia de medicamente este asociata de cele mai
multe ori cu consum de alcool.
• La copii intoxicația se produce accidental, frecvent cu detergenti de uz
casnic.
• Trebuie avută în vedere și tentativa de otravire de către un terț.
• Severitatea și evoluția intoxicației depinde de:
- Tipul substantei ingerate;
- Modul de administrare;
- Cantitatea;
- Asocieri și interacțiuni.
Simptome:

• Nu există simptome specifice;

• Sunt anumite grupuri de substanțe ce prezintă anumite asocieri de
simptome:
• În intoxicațiile severe apare tulburarea sau pierderea starii de
conștiență
Sindrom Tahicardie, midriază, retenție urinară, eritem cutanat,
anticolinergic halucinații, febră, uscăciunea gurii, datorită atropinei.

Sindrom Scăderea tensiunii arteriale, bradicardie, mioză, vărsături,

colinergic incontinență urinară și fecală, hipersecreție salivară,
transpirații, hipotermie și în final comă sau convulsii date de
substanțe organofosforice, ciuperci sau supradozaj de
colinergice.
Sindrom opioid Halucinații, sedare, detresă respiratorie, comă, mioză, induse
de opioide și codeină.

Sindrom Spasme ale limbii, deficit de deglutiție, clonus ocular, torticolis,

extrapiramidal sialoree, tulburări de vorbire și rigiditate date de neuroleptice
și metoclopramid.

Sindrom Hipertensiune arteriala, tahicardie, midriază, transpirații,

simpatomitetic agitație, anxietate, tremor și paloare induse de codeină
 Terapie

1. Asigurarea funcțiilor vitale:

- Verificarea stării de conștiență (scor Glasgow) și a funcțiilor vitale
(respiratorii și circulatorii),
- Prinderea unei linii venoase,
- Verificarea glicemiei,
- Adimistrarea terapiei vasoactive.
2. Eliminarea substantelor toxice – spălarea tegumentului,
indepartarea hainelor, provocarea de varsatură și spălătură
gastrică(se efectuează în spital), administrarea de cărbune
medicinal(1g/kg corp) sau laxativ salin.
3. Terapia antidot – în pre-spital se face doar în cazul intoxicațiilor cu risc
vital.
4. Asigurarea și colectarea probelor: resturi alimentare, tablete, resturi de
plante, seringi, etc.
5. Transportul pacientului la spital și contactarea unui centru de toxicologie.
Leziuni induse de hipo și hipertermie
1. Arsuri și opăriri
• Opărire - determinate de lichide cu temperatură mai mică de
100 ° C,
• Arsura- leziuni induse de temperaturi mult mai înalte.
Gravitatea depinde de: temperatură, durata contactului și modul
de acțiune.
Pentru aprecierea suprafeței arse se utilizează regula lui Wallace,
numită și regula lui 9 și dimensiunea suprafeței palmare(1% din
suprafața corpului).
Gradele arsurilor:
Grad Caracteristici Simptome

Grad I - eritem dureros, Posibil prurit neplacut sau

- limitat la epidermă durere cu caracter de
- Vindecare fără cicatrici arsură
Grad II - Formarea de vezicule, Durere intensă
a. Superficial - Limitat la epidermă și 1/3
superioară a dermei,
- Vindecare fără cicatrici.

b. Profund - Formarea de vezicule sau cruste, Durere intensă

- Afectarea extensivă a dermei,
- Formarea de cicatrici evidente

Grad III - Carbonizare și demarcare, Durerea lipseste datorita

- Distrugerea completă a dermei și distrugerii terminatiilor
epidermei, nervoase
- Cicatrici evidente și apariția
contracturilor.
Tratament:

• Răcirea susținuta a tegumentului cu apă în scop anestezic – pentru

arsurile mici.
• Asigurarea și menținerea funcțiilor vitale, îngrijirea rănilor cu risc vital
(exemplu: hemoragii abdominale),
• Îndepărtarea bijuteriilor și a hainelor de pe zona afectată. Se lasă pe
loc fragmentele de îmbrăcăminte topite pe plagă.
• Monitorizare EKG, pulsoximetrie, tensiune arterială,
• Menținerea a doua linii venoase și administrarea de oxigen.
• Intubarea- pentru menținerea respirației,
• În pre-spital este necesară substituție lichidiană- 1000ml/h.
• Șocul manifest sugerează asocierea unor leziuni grave.
• Este necesară o analgezie eficientă datorită efectului simpatomimetic și
stabilizator hemodinamic.
• Transportul se face către primul spital de primiri urgențe. Abia de acolo,
dupa stabilizare, va fi trimis într-o secție de arși.
2. Alte leziuni hipertermice

a. Insolația – prin expunerea prelungită și directă la soare se

produce iritație meningeală și, eventual, edem.
Simptome: cefalee, agitație, greață, vărsături, redoare de ceafă
sau comă, eritem al capului și al cefei. Temperatura corpului
poate fi normală sau crescută.
Tratament: răcorire locală și trunchiul ridicat.
b. Sincopa termică- disfuncție de scurtă durată a sistemului
circulator, o hipotensiune indusă de caldură excesivă
Simptome:
- Slăbiciune și tendință la colabare vasculara cu hipotensiune
ortostatică și bradicardie sau tahicardie,
- Temperatura corpului este normală sau crescută.
Tratament:
- Pacientul va fi dus într-un loc răcoros și pus în poziție de
combatere a șocului,
- După redobândirea conștienței se vor administra bauturi
reci, sau perfuzabil iv 500-1000ml soluții cu electroliți.
c. Crampele induse de căldură: contracții musculare periferice
determinate de deficitul de apă și electroliți, fără implicarea
SNC.
Simptome: contracții și fasciculații musculare sau moleșală.
Pielea poate avea umiditate normală sau poate fi lipicioasă.
Temperatura corpului poate fi normală sau crescută.
Tratament:
- pacienții vor fi dusi într-un loc răcoros,
- în unele situații se vor administra iv. soluții cu electroliți.
d. Epuizarea termică – deshidratarea spațiului extracelular, dată
de transpirații abundente și pierdere de apă.
Simptome:
-slabiciune, cefalee și varsături,
-pielea caldă și umedă sau rece și transpirată,
-hipotensiune cu tahicardie.
Tratament:
- pacienții vor fi dusi într-un loc racoros,
- se vor administra iv. soluții cu electroliți 1000-2000ml.
e. Șocul termic caloric: nu mai funcționează termoreglarea. Este
determinată de acumularea de acid lactic cu acidoză
metabolică (activitate fizică prelungită) până la moarte.
Simptome:
- Febra peste 40°C, letargie, somnolență, până la comă.
- Inițial tegumentele sunt eritematoase și fierbinți, iar mai
târziu devin gri-palide.
- Prezintă hipotensiune și șoc .
Tratament:
- Asigurarea funcțiilor vitale, într-un loc răcoros
- Administrarea de soluții cu electroliți,
- Răcirea tegumentelor până la 38°C sau până la apariția
frisoanelor.
3. Afecțiuni induse de frig
Hipotermia- scăderea temperaturii centrale a corpului sub 35°C.
Simptome:
a. Stadiul I (temp 35-32)– pacientul prezintă frisoane, cu funcții vitale
păstrate.
Tratament –autoîncălzirea prin izolare termică și prevenirea altor pierderi de
caldură.
b. Stadiul II – temperatura corpului 32-28°C
- Frisoane și somnolență
- Încălzirea se face prin aplicarea de cataplasme calde. Soluțiile perfuzabile
trebuie încalzite. Baia și dusul sunt contraindicate.
C. Stadiul III(temp 28-24°C) și IV(temp sub 24°C) – comă profundă.
Încălzirea se face prin aplicarea de cataplasme calde. Soluțiile perfuzabile
trebuie încalzite. Baia și dușul sunt contraindicate. Se vor efectua manevre
de resuscitare până la ajungerea în spital.
 Accidente în apă
1. Înecul parțial – supraviețuirea primara după submersia în lichid.
În lupta după aer apare inspirarea involuntară de lichid în căile
respiratorii =inec ud. Uneori spasmul laringian poate impiedica
patrunderea lichidului= inec uscat
Înecul secundar- decesul ulterior înecului parțial datorită insuficienței
respiratorii cu colaps și atelectazie prin diluarea surfactantului.
Tratament:
- scoaterea din apă ,
- încercarea de a elimina apa din căile respiratorii inferioare va fi
evitată deoarece este inutila !!!
- pacienții hipotermici vor fi încălziți.
- se evalueaza leziuni de organ (traumatism de coloană cervicală,
infarct miocardic, etc.).
2. Accident la scufundare- apare la scufundarea fără echipament
Cauzele sunt barotraumatismul si boala de decompresie.
a. Barotraumatismul și embolia grăsoasă – apare în toate cavitățile
umplute cu aer ale organismului prin modificarea presiunii, atât la
scufundare cât și la iesire.
În urma unui barotraumatism poate apărea embolia grasoasă
Tratament:
- Picături nazale decongestionante pentru dureri de sinusuri
paranazale, timpan și ureche internă.
b. Boala de decompresie- apare prin formare de bule de gaz în sânge
și țesuturi.
Este de doua tipuri:
- Tip I – caracterizată prin dureri musculare,
- Tip II – cu simptome neurologice.
Simpromele variază de la iritații cutanate și nervoase “puricii
scafandrului” pana la dureri articulare și osoase, mergând până la
ocluzii vasculare prin embolii grăsoase sau accidente embolice.
Tratament: menținerea funcțiilor vitale și administrarea de oxigen.
3. Hidrocuţia este un accident supraacut,care se produce în
momentul contactului cu apă rece sau la primul contact al apei cu
zona reflexogenă laringofaringiană.
Rezultatul este oprirea reflexă a cordului care survine înaintea
înecului propriu-zis.
Şansele supravieţuirii sunt minine dacă nu se face masaj cardiac
extern în primele 30-90 secunde.
Timpii reanimării în hidrocuţie sunt următorii :
- poziţionarea accidentatului în decubit dorsal pe plan dur, imediat
după scoaterea din apă.
- eliberarea cailor aeriene superioare.
- masajul cardiac se începe în primele 30-90 de secunde şi trebuie
alternat cu respiraţie artificială.
Feriți-vă de soare puternic și de
apă adâncă
Inţepături de viespi, albine
1. fenomene locale-benigne, trecătoare ce constau în: prurit, senzaţie de
arsură, congestie, edem, tumefacţie, în funcţie de sensibilitatea
individului, cantitatea de venin (numărul de înţepături) şi zona afectată
(pielea capului este puternic vascularizată şi favorizează răspândirea
veninului)
2. fenomene generale ca: transpiraţie rece, cianoza extremităţilor, puls
slab perceptibil şi tahicardic, hipotensiune, edem pulmonar, colaps
circulator.
Copii reacţionează mai intens decât adulţii datorită greutăţii corporale
reduse, ceea ce concentrează veninul.
Muşcătura de şarpe

In ţara noastră trăieşte doar vipera cu corn al cărei venin are

acţiune predominant hemoragică şi hemolitică. Muşcătura lasă
urma celor doi colţi.
Local apare o durere vie, intensă, după 15 minute apare eritem şi
edem redus de 3-5 cm în cazurile uşoare sau intens de 15-30 cm şi
chiar mai mari în cazuri grave, cu cianoză, pete ce apar la 6 ore şi
hematoame, flictene mari cu conţinut seros sau hemoragie,
necroze, cangrene, limfangită şi limfatenită după 12 ore.
Manifestările generale - se caracterizează prin greţuri, vărsături,
ameţeli, somnolenţă, epistaxis, hematemeză, melenă ,hematurie ,
tulburări de ritm cardiac, colaps, edem pulmonar acut, comă şi
moarte în 2-3 zile.
Măsuri de prim ajutor in muscatura de sarpe

Pentru extragerea veninului se practica incizie locală între cele două

urme ale colţilor şi apoi extragerea de catre cei ce dau primul ajutor
cu ajutorul cavităţii bucale (dacă acesta nu prezintă leziuni bucale).
Extracţia a 90% din venin este realizată dacă este efectuată corect
timp de 30 de minute.

Pentru împiedicarea difuziunii veninului care are loc aproximativ în

totalitate pe cale limfatică se aplică un garou la rădăcina membrului
afectat, atât de strâns încât să permită introducerea unui singur deget
sub el.

Inactivarea toxinei se face cu ser antiviperin injectat într-un timp cât

mai scurt cu putinţă în jurul muşcăturii, în cantitate de 20-30 ml şi/sau
intravenos în funcţie de greutatea bolnavului şi momentul aplicării, în
perfuzie lentă diluat în soluţie de glucoza 5%.
 Inţepături de păianjen şi de scorpion

Local apare o tumefacţie extinsă, foarte dureroasa însoţita de semne

generale: vărsături, astenie, trismus.
Pentru toate tipurile de înţepături tratamentul constă în scoaterea
acului insectei, comprese locale cu alcool sau amoniac diluat; ser antitoxic
specific (antiscorpionic); hidrocortizon hemisuccinat, antihistaminice.