Recuperarea în hernia cervicală

C5-C6
Disciplină: recuperarea în afecțiunile neurologice
Student: Negritaș Larisa, KRF anul 1
Profesor: Boca Cosmin
Ipoteza
Se presupune că în urma aplicării programului de kinetoterapie, care urmează a fi propus,
unui pacient cu hernie de disc cervicală C5-C6, se vor ameliora simptomele și se va îmbunătăți
calitatea vieții pacientului.

Semne, simptome și evoluție

În prima fază a bolii, cea în care există doar un disc uzat, degenerat, pacientul prezintă dureri
în zona cervicală însoţită de contractură musculară care se poate extinde şi la nivelul toracelui
superior – omoplaţi.
În stadiul de hernie de disc constituită, manifestarea principală este durerea, pot fi prezente
și tulburări de sensibilitate (furnicături sau amorţeală) sau scăderea forţei musculare pentru
anumiţi muşchi.
 În cazul herniei de disc cervicală C5-C6, este comprimată rădăcina nervoasă C6, în care
durerea și tulburările de sensibilitate se extind de la gât până la marginea radială a mâinii
(police) iar slăbiciunea musculară este localizată la nivelul mușchilor biceps brahial și
extensori ai pumnului.

Fig. 1 - Comparație între un disc intervertebral normal și unul herniat Fig. 2 – Localizarea durerii (roșu) în hernia de disc C5-C6
Sursa:https://www.facebook.com/stephaniahumphrey/photos/if-the-c6-nerve-root-is-
Sursa: https://www.crosystem.it/terapie-ortopediche/cervicalgia-artrosi-cervicale-terapia/ernia-cervicale/ pinched-pain-is-typically-felt-in-this-distribution-base/1864848610258846
 Durerea de la o hernie de disc cervicală poate fi de obicei gestionată cu tratamente
nonchirurgicale, acestea reprezentând prima opțiune de tratament, cu amânarea, pe cât posibil, a
intervenției chirurgicale, la care se recurge atunci când tratamentul conservator eșuează, iar
pacientul continuă să se deterioreze din punct de vedere neurologic, hernia de disc afectându-i în
mod considerabil desfășurarea activităților din viață de zi cu zi .

Obiectivele tratamentului de recuperare:

• Reducerea / înlăturarea durerii și a inflamației
• Combaterea contracturilor musculare
• Mărirea spațiului intervertebral
• Tonifierea musculaturii paravertebrale
• Îmbunătățirea posturii
• Promovarea vindecării herniei de disc
Mijloace de recuperare
• Medicamente - antialgie, antiinflamatoare, miorelaxante;
• Injecții importriva durerii și a inflamației- efectuate folosind ghidare cu raze X sau CT. Se pot
administra în spațiul epidural (stratul exterior al canalului spinal), la nivelul rădăcinii
nervoase, în spațiul discal, etc.;
• Electroterapie (ultrasunetele, curenții interferențiali, curentul galvanic, curentul diadinamic)
cu efect antialgic, antiinflamator, decontracturant, vasodilatator;
• Masaj - relaxează musculatura și stimulează secreția de lichid sinovial intraarticular (lichid
prin intermediul căruia se hrănesc structurile moi din interiorul articulațiilor, inclusiv discul
intravertebral), calmează durerea și îmbunătățește circulația sangvină locală. Sunt incluse
manevre de netezire, de frământare, de fricțiune și vibrațiile Dacă un masaj agravează
durerea acesta trebuie oprit imediat;
• Odihnă și modificarea activității - dacă durerea cervicală este severă și iradiază în jos în braț
sau mână, se recomandă o perioadă scurtă de odihnă și modificarea activității. Câteva exemple
pot include:

 Abținerea de la activități obositoare, cum ar fi munca fizică sau practicarea sporturilor;

 Evitarea mișcărilor specifice care agravează durerea, cum ar fi rotația capului;
 Modificarea pozițiilor de somn, cum ar fi schimbarea pernei și dormitul pe spate în loc de
lateral sau pe abdomen.

Pentru a limita mișcările la nivelul capului și al gâtului în perioadele acute, pacientul poate
purta un guler cervical. Odihna tinde să ajute o hernie de disc cervicală să devină mai puțin
dureroasă. Pe măsură ce durerea este redusă, nivelul de activitate poate crește din nou.
• Crioterapie și termoterapie - crioterapia ajută la reducerea durerii, a inflamației și a
contracturilor musculare iar termoterapia (trebuie evitată atunci când există inflamație)
îmbunătățește circulația sangvină, asigură transportul oxigenului și a nutrienților către zona
vătămată, grăbind vindecarea, și favorizează relaxarea musculaturii.

• Elongația sau decompresia vertebrală - urmărește lărgirea temporară a spațiului dintre

vertebre, în scopul degajării discurilor intervertebrale. Astfel, se obține lărgirea spațiului
intervertebral, având ca finalitate un fenomen de sucțiune la nivelul discului intervertebral și
degajarea rădăcinii nervului comprimat, având că efect diminuarea durerii și crearea unei
presiuni negative intervertebrale ce atrage nutrienții la nivelul discului grăbind hidratarea și
vindecarea acestuia;
Fig. 3 – Executarea unei elongații vertebrale Fig. 4 - Elongație vertebrală, înainte (roșu) și după (verde)
Sursa: https://www.bio-ortoclinic.ro/tratament/proceduri-de-tratamente/decompresie- Sursa: https://kineto-power.ro/decompresie-vertebrala-elongatie/
vertebrala-elongatie/
• Kinetoterapia - care poate fi începută imediat după ameliorarea fenomenelor acute. Exercițiile nu
vor vindeca în mod direct discul intervertebral, acestea vor contribui doar dacă există un mediu
propice care să favorizeze procesul de vindecare a leziunii existente pe acesta .

Programul de exerciții care urmeaza a fi propus are în vedere:

 Tonifierea musculaturii de la nivel cervical, care, cu cât este mai bine dezvoltată, cu atât va
prelua mai mult din presiunea exercitată pe coloană și pe discurile intervertebrale, ajutând astfel
la reducerea durerii;
 Îmbunătățirea posturii – atunci când postura corpului este una deficitară se pune o presiune mult
mai mare asupra întregii coloane vertebrale, și, în acest fel, structurile acesteia sunt obligate să
lucreze mult mai intens decât ar fi nevoie;
 Reducerea contracturilor musculare - pot să apară din cauza inflamației sau a posturilor
vicioase cauzate de durere, cu ajutorul stretching-ului;
 Mobilizarea neurodinamica la nivelul membrelor superioare - ajută la reducerea durerii
prin creșterea fluxului de sânge și de oxigen către vasele care irigă nervii mobilizați.
Ex. 1
Obiectiv: relaxarea mușchilor romboizi și trapez mijlociu
P.I.: ortostatism în fața unei scări fixe, la aproximativ 2 m de aceasta. Brațele sunt în flexie de 90°, pacientul
ține în fiecare mâna de extremitatea unei benzi elastice, una dintre benzi este fixată la capătul drept al scării
fixe, la înălțimea brațelor pacientului, iar cealaltă bandă este fixată la capătul stâng al scării. Pacientul ține cu
mâna stânga de banda care vine din dreapta și invers, în așa fel încât brațele sunt încrucișate.
T1: pacientul pășește înapoi până când benzile sunt bine întinse („pășește înapoi”)
T2: menținere 25 secunde („menține”)
T3: revenire în p.i. („relaxează”)

Tehnica: stretching pasiv a mușchilor romboizi și trapez mijlociu

Elemente: comanda verbală, scara fixă, 2 benzi elastice
Dozare: 4 repetări cu pauză de 25 secunde între ele
Ex. 2
Obiectiv: relaxarea mușchiului trapez superior și a mușchiului scalen mijlociu
P.I.: așezat
T1: flexia laterală a capului („apropie capul de ureche”)
T2: menținere 30 secunde („menține”)
T3: revenire în p.i. („relaxează”)

Tehnica: stretching activ a mușchiului trapez superior și a mușchiului scalen mijlociu

Elemente: comanda verbală, scaun
Dozare: 4 repetări cu pauză de 25 secunde între ele
Indicații: exercițiul se execută alternativ de ambele părți
Ex. 3
Obiectiv: relaxarea mușchilor scaleni anteriori și scaleni posteriori
P.I.: decubit dorsal cu genunchii flectați
T1: flexia laterală a capului spre stânga cu extensia și rotația capului spre stânga în timp ce umărului drept
se deplasează caudal
T2: menținere 30 secunde
T3: flexia și rotația capului spre dreapta
T4: menținere 30 secunde
T5: revenire în p.i.

Tehnica:
T1;T3: mobilizare activă a capului/gâtului
T2: stretching activ a mușchiului scalen anterior de partea dreaptă
T4: stretching activ a mușchiului scalen posterior de partea dreaptă
Elemente: comanda verbală
Dozare: 3 repetări cu pauză de 30 secunde între ele
Indicații: exercițiul se va executa alternativ și de partea opusă

Ex.4
Obiectiv: îmbunătățirea posturii coloanei cervicale cu tonifierea mușchilor flexori cervicali profunzi și a
extensorilor cervicali inferiori
P.I.: așezat cu privirea înainte, pacientul ține pumnii strânși sub bărbie
T1: flexia capului („împinge cu bărbia în pumni,încearcă să duci bărbia în piept”)
T2: menținere 10 secunde („menține”)
T3: revenire în p.i. („revino în p.i.”)
Tehnica: contracție izometrică a mușchilor flexori cervicali profunzi și a extensorilor cervicali inferiori
Elemente: comanda verbală, scaun, rezistența opusă de pacient
Dozare: 8 repetări, 2 serii cu pauză de 30 secunde între el
Ex.5
Obiectiv: îmbunătățirea posturii coloanei cervicale cu tonifierea mușchilor flexori cervicali profunzi și a
extensorilor cervicali inferiori
P.I.: decubit dorsal cu genunchii flectați
T1: flexia capului - capul se va desprinde câțiva centimetri de sol („du bărbia în piept”)
T2: menținere („menține 5 secunde”)
T3: revenire în p.i. („relaxează”)

Tehnica:
T1: contracția concentrică a mușchilor flexori cervicali profunzi și a extensorilor cervicali inferiori
T2: contracția izometrică a mușchilor flexori cervicali profunzi și a extensorilor cervicali inferiori
T3: relaxare
Elemente: comanda verbală, gravitația, covor pentru gimnastică
Dozare: 10 repetări
Ex.6
Obiectiv: tonifierea mușchilor extensori cervicali
P.I.: azezat cu o bandă elastică fixată posterior la mijlocul capului. Pacientul ține în fiecare mâna
capetele benzii elastice
T1: flexia capului („trage de bandă în față și împinge cu capul în ea”)
T2: menținere 10 secunde („menține”)
T3: revenire în p.i.. („relaxează”)

Tehnica: contracție izometrică a extensorilor cervicali inferiori și a flexorilor cervicali profunzi

Elemente: comanda verbală, banda elastică, scaun
Dozare: 5 repetări, 2 serii cu pauză de 20 secunde între ele
Ex. 7
Obiectiv: îmbunătățirea posturii trunchiului cu tonifierea mușchilor extensori toracali și adductori ai
omoplaților
P.I.: decubit ventral cu brațele în abducție la 90° și antebrațele în pronație
T1: extensie toracala cu abducția orizontală a m.s.
T2: menținere 3 secunde
T3: revenire în p.i.

Tehnica:
T1: contracția concentrică a mușchilor extensori toracali și adductori ai omoplaților
T2: contracția izometrică a mușchilor extensori toracali și adductori ai omoplaților
T3: relaxare
Elemente: comanda verbală, covor pentru gimnastică
Dozare: 4 repetări, 3 serii cu pauză de 10 ecunde între ele
Ex. 8
Obiectiv: îmbunătățire posturii trunchiului prin întinderea mușchiului pectoral mare
P.I.: ortostatism lângă un perete, pararel cu acesta, cu brațul în extensie, antebrațul în
pronosupinatie și palma sprijinită de perete
T1: rotația trunchiului heterolateral față de perete („răsucește trunchiul”)
T2: menținere 25 secunde („menține”)
T3: revenire în p.i. („relaxează”)

Tehnica: stretching activ a mușchiului pectoral mare

Elemente: Comanda verbală, perete
Dozare: 3 repetări cu pauză de 15 secunde între ele
Indicații: exercițiu se execută cu ambele m.s. pe rând
Ex. 9
Obiectiv: îmbunătățirea posturii trunchiului cu tonifierea mușchilor adductori ai omoplaților
P.I.: ortostatism cu brațele în flexie de 90°, pacientul ține o bandă elastică având în fiecare mâna câte un capăt
al acesteia
T1: abducția orizontală a brațelor („îndepărtează brațele în lateral cât de mult poți”)
T2: revenire în p.i. („revino în p.i.”)

Tehnica:
T1: contracție concentrică a mușchilor adductori ai scapulei (trapez mijlociu, romboizi) și a deltoidului
posterior
T2: contracție excentrică a mușchilor adductori ai scapulei (trapez mijlociu, romboizi) și a deltoidului posterior
Elemente: comanda verbală, banda elastică
Dozare: 10 repetări, 2 serii cu pauză de 20 secunde între ele
Indicații: exercițiul se execută într-un ritm lent
Ex.10
Obiectiv: Îmbunătățirea posturii coloanei toracale și cervicale
P.I.: așezat cu spatele lipit de spătarul scaunului
T1:extensia trunchiului simultan cu apropierea omoplatilor și cu mișcarea de barbie dublă - se face un
inspir profund („scoate pieptul înafara și fă un inspir profund”)
T2: revenire în p.i. („relaxează”)

Tehnica:
T1: contracție concentrică a mușchilor: extensori ai trunchiului, adductori ai omoplaților, flexori
cervicali profunzi, extensorilor cervicali inferiori și a mușchilor inspirului profund
T2: relaxare
Elemente: comanda verbală, scaun
Dozare: 10 repetări, 2 serii cu pauză de 15 secunde între ele
Ex.11
Obiectiv: tonifierea mușchilor extensori toracali și cervicali
P.I.: așezat cu trunchiul în flexie de aproximativ 45°, coatele, ușor flectate, sunt sprijinite pe
genunchi
T1: extensia capului („lasă capul pe spate, privește în tavan”)
T2: flexia capului („relaxează”)

Tehnica:
T1: contracție concentrică a extensorilor cervicali și toracali
T2: relaxare
Elemente: comanda verbală, scaun, gravitația
Dozare: 15 repetări, 2 serii cu pauză de 30 secunde între ele
Ex. 12
Obiectiv: tonifierea mușchilor flexori laterali ai capului
P.I.: decubit lateral
T1: flexia laterală a capului ("apropie capul de umăr")
T2: revenire în p.i. ("coboară capul")

Tehnica:
T1: contracție concentrică a flexorilor laterali ai capului (sternocleidomastoidian, scaleni, splenius)
T2: contrctie excentrică a flexorilor laterali ai capului
Elemente: comanda verbală, gravitație, covor pentru gimnastică
Dozare: 10 repetări, 2 serii cu pauză de 30 secunde între ele
Ex. 13
Obiectiv: tonifierea mușchilor rotatori ai capului/gâtului
P.I.: așezat cu o bandă elastică înfășurată în jurul capului, desupra urechilor. Extremitățile benzii se
incrusiseaza anterior iar pacientul trage cu mâinile de acestea pentru ca banda să stea fixă
T1: rotația capului la stânga - pacientul trage mai tare de capătul benzii care vine din partea stângă pentru a
crea o rezistență mișcării de rotație a capului ("întoarce capul la stânga")
T2: revenire în p.i. (" revino în poziție inițială")
T3: rotația capului la drepta - pacientul trage mai tare de capătul benzii care vine din partea dreaptă ("întoarce
capul la dreapta")
T4: revenire în p.i. (" revino în poziție inițială")

Tehnica: contracție concentrică a mușchilor rotatori ai capului/gâtului

Elemente: comanda verbală, o bandă elastică, un scaun
Dozare: 10 repetări, 2 serii cu pauză de 20 secunde între ele
Ex. 14
Obiectiv: mobilizare neurodinamica a nervului musculotranscutanat (inervează mușchiul biceps brahial)
P.I.: ortostatism, capul în flexie laterală spre stânga, brațul drept în extensie, antebrațul în pronosupinatie iar
pumnul în deviație ulnara
T1: deviație radială a pumnului („du pumnul înspre tavan”)
T2: menținere 2 secunde ("menține")
T3: revenire în p.i.: („revino în poziție inițială”)

Tehnica: mobilizare activă

Elemente: comanda verbală
Dozare: 5 repetări, 2 serii cu pauză de 20 secunde între ele
Indicații:
• o variantă este executarea exercițiului din aceeași poziție inițială dar cu mobilizarea capului înspre linia
mediană iar apoi din nou în flexie laterală spre stânga
• exrcitiul se execută de ambele părți
Ex.15
Obiectiv: mobilizare neurodinamică a nervului radial (inervează extensorii pumnului și ai degetelor și
mușchiul triceps brahial)
P.I.: ortostatism cu umărul drept deplasat caudal, brațul în ușoară extensie și în abducție de aproximativ
45°, cotul extins, antebrațul în pronație iar pumnul în flexie
T1: extensia pumnului până la punctul 0 simultan cu flexia laterală a capului spre stânga ("întinde
pumnul și îndoaie capul înspre stânga")
T2: menținere 2 secunde ("menține")
T3: revenire în poziție inițială („revino în poziție inițială”)

Tehnica: mobilizare activă

Elemente: comandă verbală
Dozare: 5 repetări, 2 serii cu pauză de 20 secunde între ele