Program recuperare scleroza in placi

Universitatea din Pitești

Facultatea de Stiinte, Educatie fizica si Informatica
Kinetoterapie si motricitate speciala

Profesor : Tataru Ana Maria

Student : Juganaru Diana Gabriela

Ce este scleroza in placi?

Scleroza in placi sau scleroza multipla este o afectiune neurodegenerativa, in cadrul

careia sistemul imunitar ataca teaca de mielina. Mielina este substanta care
inconjoara si izoleaza fibrele nervoase ale substantei albe. Acest “atac”, care
inflameaza mielina, sustinut de sistemul imunitar, are drept consecinta modificarea
semnalelor electrice care traverseaza fibrele nervoase de la creier in tot corpul. Din
acest motiv, principalele simptome in afectiunea de scleroza in placi sunt:

– Senzatie de amorteala sau slabiciune

– Slabiciune musculara sau paralizii
– Tulburari de vedere (vedere dubla sau pierderea vederii la un ochi)
– Probleme de echilibru
– Probleme de coordonare
– Pareza faciala
– Vertij
– Tulburari de memorie

În timp ce cauza bolii nu este clară, se crede că mecanismul ei ar fi fie o boală autoimună, fie un
defect al celulelor care produc mielină. Printre cauzele propuse se numără factori genetici și de
mediu, cum ar fi infecțiile. SM este de obicei diagnosticată pe baza prezenței semnelor și
simptomelor și a rezultatelor testelor medicale corespunzătoare.

Nu se cunoaște nici un tratament pentru scleroza multiplă. Diversele terapii urmăresc să

îmbunătățească funcțiile după fiecare episod și să prevină noi episoade. Medicamentele folosite
pentru a trata SM, deși au o eficacitate destul de mică, pot avea efecte adverse și pot fi greu
tolerate. Numeroase persoane urmează tratamente alternative, în pofida lipsei de dovezi privind
eficacitatea acestora.

Rezultatul pe termen lung este dificil de prognosticat; rezultatele bune se întâlnesc mai adesea
la femei, la cei care dobândesc boala din tinerețe, la pacienții cu recăderi și la cei care au avut la
început doar puține episoade. Speranța de viață este cu 5-10 ani mai mică decât la populația
care nu suferă de această boală.

Tipuri de scleroza multipla:

Exista mai multe tipuri de scleroza multipla, in functie de evolutia bolii si de
severitatea clinica. Ultimele clasificari din domeniul medical fac diferenta intre patru
astfel de forme, despre care trebuie mentionat faptul ca pot afecta simultan un
pacient, acesta suferind, in acest caz, de scleroza multipla cronic progresiva.

Scleroza multipla recurent remisiva (SMRR)

Este cea mai intalnita forma de scleroza multipla si afecteaza mai ales persoanele
cu varsta mai mare de 40 de ani. Un episod simptomatic nu dureaza mai mult de 24
de ore si se poate repeta o data la cateva zile, luni sau chiar ani.

Scleroza multipla primar progresiva (SMPP)

Aceasta forma se declanseaza in jurul varstei de 40 de ani si afecteaza in special
maduva spinarii, inca din primul stadiu. Declinul persoanei afectate are loc progresiv,
iar ameliorarile simptomelor sunt minore si temporare.

Scleroza multipla secundar progresiva (SMSP)

Apare in urma evolutiei sclerozei multiple recurent remisive, dupa aproximativ 10 ani
si are un progres rapid, care duce la aparitia handicapului. Anumiti pacienti care
sufera de SMRR sunt predispusi sa ajunga la aceasta forma de scleroza - cei cu
varsta mai mare de 35 de ani care se afla la debutul bolii si cei la care boala se
declanseaza cu determinari multiple.

Scleroza multipla progresiv-recidivanta (SMPR)

Este forma cea mai agresiva de scleroza multipla, fiind caracterizata de episoade
simptomatice agresive. Boala evolueaza rapid si reprezinta forma mai grava a
SMPP.

Factorii ce pot crește riscul de scleroza multipla :

 Vârsta – este posibil afectarea la toate vârstele dar cu predominanță între vârsta de
15 și 60 de ani.
 Genul – pentru femei , riscul de a face scleroza multipla este de 2 ori mai mare
comparativ cu bărbații.
 Rasă – rasa albă , în special persoanele din nordul Europei, prezintă un risc mai mare
de a face scleroza multiplă.
 Clima – scleroza multipla se întâlnește mai mult în țările cu climă temperată.
 Fumatul.

Simptome – scleroza in placi:

Simptomele inițiale ale sclerozei multiple sunt :

 Slăbiciune, pierderea sensibilității, parestezii – apare într-un membru sau mai multe,
la nivelul trunchiului, capului,
  Nevrite optice – inițial se manifestă cu încețoșarea vederii iar mai apoi poate evalua
cu pierderea vederii ( parțial sau complet), însoțită de durere la mișcarea globilor
oculari.
 Diplopie ( vedere dublă)
 Ataxie
 Vertij- însoțit de dezechilibru în mers și vome.
 Atacuri paroxistice
 Simptome legate de vezica urinară și tulburări intestinale. Din partea vizicii urinare se
manifestă prin micțiuni imperioase, golire incompletă sau incontinență. Tulburările
intestinale presupun constipație, defecație imperioasă sau incontinență de facale.
 Durere
 Demență
 Nevralgia nervului trigemen – se manifestă prin o durere facială intensă
 Paralizia nervului facial – trebuie diferențiată de paralizia idiopatică Bell a nervului
facial unde este prezentă pierderea ipsilaterală a senzației gustative și durere
retroauriculară, două caracteristici care nu sunt prezente în scleroza multipla .
 Impotență
 Epilepsie
 Implicarea cerebeluluiîn proces se manifestă prin ataxia membrelor și a mersului.
 Simptomul Lhermitte – apare la flectarea gâtului . sau alte mișcări , tuse și se
caracterizează prin o senzație similară trecerii curentului electric ce coboară de-a
lungul coloanei vertebrale și membrele inferioare. Există și alte variante ale
sindromului Lhermitte.

Cauze:
Cauza SM este necunoscută; totuși, se crede că este rezultatul unei combinații de factori de
mediu, cum ar fi agenții infecțioși, și factori genetici. Teoriile încearcă să combine datele pentru a
forma o explicație probabilă, dar nicio astfel de explicație nu s-a impus. Deși există un număr de
factori de mediu care produc riscul de boală și deși unii dintre ei pot fi parțial modificați, este
nevoie de cercetări suplimentare pentru a determina dacă eliminarea lor ar putea preveni SM.

Anamneza:

Nume si prenume: M.G

Sex: Masculin

Varsta: 35 ani

Domiciliu: Pitesti

Pacientul prezinta senzatia de slabiciune a organismului, pierderile senzoriale, incapacitatea de a

controla miscarile musculare.
Tablou clinic:
1. Deficit motor
2. Rigiditate musculară
3. Durere
4. Tulburari de sensibilitate
5. Tulburări ale prehensiunii
6. Tulburări ale echilibrului static și dinamic
7. Tulburări ale digestiei

Obiectivele specifice recuperării:

- Combaterea durerii

- Corectarea pozițiilor vicioase

- Creșterea mobilității

- Creșterea tonusului muscular

- Dezvoltarea forței musculare

- Reeducarea respirației

- Reeducarea prehensiunii

- Reeducarea mersului

- Dezvoltarea tranzitului intestinal

Tehnici Și metode folosite in recuperare:

1. Masaj decontracturant / relaxare
2. Mobilizări activo-pasive
3. Posturari
4. Electrostimulare
5. Termoterapie
6. Diagonalele kabat
7. Hidrokinetoterapie
8. Izometrie
9. Scripetoterapie
Program de încălzire:
Masaj stimulator 5 minute de mobilizari active ale articulațiilor principale

Program de exerciții:

Ex1: Pacientul din decubit dorsal executa flexia coapsei pe Bazin cu îndoirea
genunchiului .

Ex2: Pacientul realizează abductia membrului inferior . Aceasta mișcare se poate

realiza din decubit dorsal dar și din decubit lateral pentu a depune mai multă forța

Ex 3: Din decubit dorsal pacientul realizează flexia membrului superior ,

kinetoterapeutul opinând o ușoară rezistența .

Ex4: Cu un baston ținut deasupra capului pacientul realizează mersul , iar pe inspir
realizează extensia trunchiului si pe revenire expir ( in tot acest timp pacientul merge
înainte )

Ex5: Folosim o minge din burete de mărime mică pacientul realizează prehensiunea
mâinii

Ex6 : Cu ajutorul unui scripete pacientul realizează adductia membrului superior

Ex7: Pacientul realizează mersul pe vârfuri cu ridicările de brațe

Ex 8: Pacientul realizează mersul pe călcâie cu ducerea bratelor înainte

Ex9: Cu ajutorul unei benzi elastice ținute in ambele mâini pacientul realizează
abductia bratelor

Ex 10: Cu o banda elastică legată pe Spalier , pacientul lângă Spalier , realizează

adductia membrului superior trăgând de banda

Ex 11: Pacientul așezat in decubit dorsal cu genunchi indoiti , tălpile pe sol, se

poziționează o minge sau un rulou între picioare și se realizează adductia membrelor
inferioare.