Universitatea din Pitești

Facultatea de Științe, Educație Fizică și Informatică

Departamentul de Asistență Medicală și Kinetoterapie

Examen
MASAJ ȘI TEHNICI COMPLEMENTARE DE MASAJ
Anul II KMS

1. În ce afecţiuni enumerate mai jos este indicat masajul?

a. afecţiuni musculare şi afecţiuni articulare ;
b. afecţiuni circulatorii (varice, arterită, stază limfatică) şi afecţiuni ale sistemului nervos
periferic şi central;
c. afecţiuni reumatice ;
d. în toate.
2. Care este succesiunea procedeelor de masaj?
a. fricţiune, netezire, tapotament, frământat, vibraţii;
b. frământat, netezire, fricţiune, tapotament, vibraţii;
c. netezire, fricţiune, frământat, tapotament, vibraţii;
d. netezire, frământat, fricţiune, , tapotament, vibraţii;
3. Netezirea se adresează în special:
a. articulaţiilor;
b. ţesutului subcutanat;
c. tegumentelor;
d. muşchilor.
4. Netezirile lungi se aplică pe:
a. torace;
b. spate și membre;
c. ceafă și spate;
d. membre și articulații.
5. Tapotamentul de tip percutat se aplică?
a. pe spate şi faţă;
b. pe faţă şi membre;
c. la ceafă şi spate;
d. pe abdomen, torace, faţă.
6.Care sunt tehnicile din cadrul procedeului tapotament?
a. tocat, rulat, cernut, plescăit;
b. bătătorit, tocat, cernut, rulat;
c. tocat, bătătorit, percutat, plescăit;
d. percutat, tocat, bătătorit, cernut.
7.Cum se numesc vibraţiile cu amplitudine mai mare:
a. mişcări oscilatorii;
b. trepidaţii;
c. mişcări ritmice;
d. presiuni ritmice.
8. Presiunile:
a. în masajul general, întăresc acţiunile procedeelor de netezire, fricţiune, frământat, cu
care se asociază
 b. se aplică pe porţiunile cărnoase ale membrelor
c. se aplică doar la nivelul articulaţiilor;
d. se asociază cu tapotamentul.
9. Care dintre următoarele procedee nu intră în categoria procedeelor principale?
a. vibrațiile;
b. netezirea;
c. cernutul și rulatul;
d. tapotamentul.
10. Frământatul se caracterizează prin :
a. acţiuni de împingere şi tragere a mâinilor, pe suprafeţe mai mult sau mai puţin întinse
ale pielii, cu o anumită apăsare (presiune) şi cu un anumit ritm, variabil, în funcţie de
necesităţi;
b. presarea ţesuturilor moi subcutanate pe ţesuturile profunde sau pe un plan dur (osos
sau cartilaginos) şi deplasarea lor, în limita elasticităţii proprii;
c. prinderea muşchilor şi a altor ţesuturi profunde, ridicarea lor atât cât le permite
elasticitatea proprie şi stoarcerea, prin comprimare sau prin presiuni pe planul profund.
d. prinderea, stoarcerea şi apoi netezirea muşchilor.

11. De ce este contraindicat masajul in spasticitate? Ce grupe musculare se pot masa totuși in aceste
situații?

12. Care sunt efectele indirecte ale masajului asupra țesutului conjunctiv?

13. Care sunt procedeele din masajul clasic folosite pentru stimularea inspirației în diverse afecțiuni
respiratorii?

14. În ce afecțiune se recomandă masajul abdominal pentru prevenirea paraliziilor intestinale?

15. Care este rolul (scopul) masajului în tulburări ale circulației venoase (varice)?

16. Care este prima zona reflexă care se stimulează în cadrul unei ședințe de reflexoterapie?

17. Enumerați care sunt afecțiunile digestive în care este recomandat masajul abdominal?

18. In care stadiu al hipertensiunii arteriale este indicat masajul și care este scopul tehnicilor de masaj
în aceste situații?

19. Ce tip de masaj este recomandate în miopatii?

20. In ce sens se va aplica masajul în cazul arteritei de gravitate medie?

Lect. univ. dr. Rabolu Elena