ANALIZA FIZICO-CHIMICĂ A APEI

Pentru a putea fi consumată apa trebuie ssă aibă caracter de potabilitate adică să corespundă
normelor din punct de vedere fizico-chimic și bacteriologic.
Recoltarea probelor se face conform normelor în flacoane de sticlă sau polietilenă cu dop rodat
sau închise ermetic.
Vasele trebuie să fie bine spălate și uscate. Spălarea se face cu un amestec sulfo-cromic și
detergent. Se clătește apoi cu apă de la robinet, apă distilată și în final se usucă. La locul de
recoltare flaconul se clătește de 2-3 ori cu apa ce urmează a fi recoltată, vasul se umple până la
refuz fără a rămâne bule.
Recoltarea probelor se face în mod diferit în funcţie de sursa de apă:
-de la robinet recoltarea se face după ce se curăță robinetul cu un tampon curat și după ce apa
curge 5 minute; în condiții de funcționare intermitentă a instalației se recoltează din primele
jeturi de apă și apoi după 2 ore de la reluarea distribuției continuă a apei;
-rezeervor – se recoltează din puctul de ieșire al apei;
-de la pompă după o pompare de 10 minute;
-din fântână se scoate apa cu găleata de la 10-30 cm sub oglinda apei, după care se umple
flaconul.
Transportul se face rapid la 6-10C. Proba va fi însoțită de un buletin pe care se specifică: locul
de recoltare cu data și ora; localitatea, numele persoanei care face recoltarea, folosința apei;
scopul analizei.
La locul de recoltare se determină temperatura, proprietățile organoleptice, pH-ul, gazele
dizolvate (clor rezidual, oxigen, hidrogen sulfurat).
Analizele care se fac sunt curente, complete şi speciale.
Analizele curente presupun determinarea substanţei organice, amoniac, nitriți, nitrați și a clorului
rezidual liber. Aceste analize se efectuează la intervale mici de timp ce depind de mărimea
localității.
Analizele complete imclud pe cele curente plus cloruri, duritate, elemente minerale. Acestea se
fac în momentul în care se dă în folosință o nouă sursă de apă.
Analizele speciale se fac în situații de avarii.
Analize curente- cuprind determinarea substanței organice, a amoniaculuui, nitriților și nitraților.
Proba de apă trebuie să fie reprezentată de o cantitate de 0,5-1 l apă.
Se fac aceste determinări deoarece:
-acolo unde există substanță organică există și germeni microbieni, dar determinarea substanței
organice se face mai rapid;
-absența sistemelor de canalizare din mediul rural; se sapă în pământ o groapă deasupra căreia se
pune cabina grupului sanitar; conținutul gropii se infiltrează și ajunge în pânza de apă freatică pe
care o afectează;
-în timpul descompunerii apar nitriții care pătrund în sângele sugarilor și dau boala denumită
methemoglobinemie.
Determinarea substanței organice se face pe baza proprietăților oxidative a permanganatului de
potasiu. 100 ml apă+5 ml acid sulfuric+10 ml permanganat de potasiu. La fierbere
permanganatul oxidează substanța organică. Rămâne o cantitate de permanganat nereacționată ce
se neutralizează cu 10 ml acid oxalic. Rămâne o cantitate nereacționată de acid oxalic ce va fi
neutralizată prin titare cu permangant până apare o colorație roz palidă.
STAS - oxidabilitate 5 mg O2 la litru
Amoniacul apare prin degradarea incompletă a substanțelor organice în timp de câteva ore. Pe
buletinul de analiză vom gasi substanță organică și amoniac ceea ce ne duce la ideea existenței
substanței organice în descompunere. Dacă gasim pe buletin doar amoniac este un depozit
subteran ce nu dispare rapid deci nu este recomandabilă folosirea acelei surse de apă.
Determinarea se face prin reactia apei +tetraiodomercuriatul de potasiu+tartrat dublu de sodiu și
potasiu. Se formează un compus colorat în galben ce va fi apreciat prin citire spectofotometrică.
STAS - amoniac 0,5 mg la litru
Nitriții apar în apă prin descompunerea amoniacului sub acțiunea florei microbiene nitrificatoare
din apă. Apariția lor indică o poluare de câteva zile. Pe buletin trebuie să găsim amoniac și nitriți
ceea ce duce la idee existenței substanței organice în descompunere. Dacă găsim doar nitriți este
vorba de un depozit subteran ce nu dispare cu ușurință. Nitriții pătrund în sângele sugarilor la
care o parte din hemoglobină va reacționa formând methemoglobină. Clinic apare dispnea și
cianoza. Punând stetoscopul la nivel pulmonar nu se ascultă raluri, la nivel cardiac nu apar
sufluri. În acest context se impune chestionarea mamei în legătură cu alimentația copilului și cu
apa din care s-au preparat alimentele. Se impune catagrafia fântânilor pentru a informa familia în
legătură cu fântâna din care se poate lua apă pentru prepararea alimentelor copilului mic.
STAS - nitrit 0,5 mg la litru.
Nitratul este termenul final al acestei descompuneri. El apare cam după 2 săptămână de la
poluarea cu substanța organică. El va fi preluat în timp de plante pentru sinteza proteinelor
proprii după principiul nimic nu se câștigă, nimic nu se pierde, totul de transformă. Din păcate în
plante va apare în concentrații mari și foarte mari.
STAS - nitrat 50 mg la litru.
În prezent, armonizarea legislaţiei la cerinţele Uniunii Europene a impus schimbarea STAS-ului
și adaptarea la normele internaționale.

TABEL 2 Parametrii chimici

Parametru Valoare C MA Unitate de măsură

Benzen 1,0 μg/l

Hidrocarburi policiclice aromatice 0,10 μg/l

Nitraţi 50 mg/l

Nitriţi 0,50 mg/l

Plumb 10 μg/l

Tabel 3 Parametrii indicatori

Parametru Valoare C MA unitate de masura

Aluminiu 200 μg/l

Amoniu 0,50 mg/l

Bacterii coliforme 0 număr/100 ml

Cloruri 250 mg/l

Clostridium perfringens (specia, 0 număr/100 ml

inclusiv sporii)

Clor rezidual liber > = 0,1 - < = 0,5 mg/l

Culoare Acceptabilă consumatorilor şi nici o modificare anormală

Duritate totală minim 5 grade germane

 Gust Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală

Miros Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală

Oxidabilitate 5,0 mg O2/l

pH > = 6,5; < = 9,5 unităţi de pH

Turbiditate < = 5 UNT

Doza efectivă totală de referinţă 0,10 mSv/an

Activitatea alfa globală 0,1 Bq/l

Activitatea beta globală 1 Bq/l

Analizele complete cuprind: gustul, mirosul, pH-ul, culoarea, turbiditatea, duritatea. Ele se fac
mai ales atunci când se dă în folosintă o sursă nouă de apă.
Examenul organoleptic cuprinde gustul și mirosul apei.
Gustul este dat de prezența substanțelor dizolvate în apă, mai ales a gazelor, în special a
oxigenului. STAS - Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală.
Mirosul este dat de substanțele organice și anorganice prezente în apă. STAS - Acceptabil
consumatorilor şi nici o modificare anormală.

Examenul fizic –

Temperatura este importantă pentru a aprecia modificarea calității apei. La apele de suprafață
temperatura variază în funcție de cea a mediului. Apele freatice au o temperatură constantă
deoarece solul este rău conducător de căldură. Intervența unei surse de poluare duce la
modificarea temperaturii deci este necesară recoltarea unor probe de apă pentru a se face
determinările necesare.

pH-ul apei se determină cu ajutorul unui indicator de pH și se compară cu valoarea acceptată.

STAS - > = 6,5; < = 9,5 unităţi de pH
Culoarea apei este dată de diversele substanțe organice și anorganice din ea. Analiza se face prin
comparare cu o scară etalon.

STAS - Acceptabil consumatorilor şi nici o modificare anormală.

Turbiditatea – este dată de particulele în suspensie prezente în apă. Determinarea se face prin
comparare cu apa bidistilată sau cu ajutorul unui fascicul luminos ce trece prin apă.

STAS – < = 5 UNT

Analize chimice – duritatea este dată de prezența tuturor cationulor din apă mai ales a sărurilor
de calciu și magneziu. Ele pot fi săruri care precipită prin fierbere deci împiedică spălarea
vaselor, legumelor, rufelor sau a celor care nu precipită prin fierbere. Duritatea se exprimă în
grade franceze ( 1 grad – 10 mg Cao) sau germane ( 1 grad – 10 mg CaCO 3). În țara noastră se
exprimă în grade germane:

-ape moi – sub 5 grade germane;

-duritate medie – 5-20 grade germane;

-ape dure – peste 20 grade germane. Nu dedurizăm apele deoarece duritatea este asociată cu
prevenirea/reducerea apariției bolilor cardiovasculare. Evident că este un factor ce acționează
timp îndelungat și la un nivel redus, dar din acest motiv nu le dedurizăm. Vom fi atenți la
pacienții cu boli renale la care duritatea poate avea efecte negative.

Analizele speciale – se fac în situații de poluare accidentală când recoltăm cantități de apă ce
ajung la 20 litri pentru a face determinarea substanței poluante.

SUPRAVEGHEREA CAZURILOR DE METHEMOGLOBINEMIE ACUTĂ

INFANTILĂ GENERATE DE APA DE FÂNTÂNĂ- RAPORT NAŢIONAL 2015
Cadrul legislativ. Legea nr. 458/r1 din 2012 privind calitatea apei potabile; HG nr. 974/2004
pentru aprobarea Normelor de supraveghere, inspecţie sanitară şi monitorizare a calităţii apei
potabile şi a Procedurii de autorizare sanitară a producţiei şi distribuţiei apei potabile, completată
de HG nr. 342 din 2013; Directiva 98/83/CE cu privire la apa potabilă; Legea nr. 124/2010
pentru aprobarea Ordonanţei nr. 11 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 458/2002 privind
calitatea apei potabile; Ordin nr. 386/2015 pentru aprobarea Normelor tehnice de realizare a
programelor naţionale de sănătate.
Metodologie. Investigarea s-a desfăşurat sub forma unei anchete epidemiologice descriptive, cu
secvenţe transversale anuale, datele fiind colectate la nivel judeţean, pe model unitar de
înregistrare a cazului, cu transmitere trimestrială de către DSPJ la CRSP Iaşi. Datele colectate se
referă la morbiditatea spitalizată prin methemoglobinemie acută în unităţile spitaliceşti judeţene.
Sursele de informaţii sunt Foile de observaţie ale spitalelor, luându-se în considerare cazul de
boală cu diagnostic principal la externare de “Intoxicaţie acută cu nitraţi”; pe baza acestora şi a
investigării/expertizării condiţiilor igienico-sanitare a sursei de apă/calităţii apei de fântână se
completează fişele tipizate A (date privind efectul), B (date privind expunerea) şi C (măsuri
preventive şi corective). La prelucrarea datelor s-au utilizat criteriile proprii epidemiologiei
descriptive, evaluându-se frecvenţa, distribuţia şi tendinţa cazurilor.
Rezultate şi discuţii. Incidenţa la grupa de vârstă 0-1 an a fost de 33,45 o/oooo din populaţia
rurală 0-1 an (n=179.363), cu un vârf al incidenţei în judeţul Mehedinţi (347,37 o/oooo). De
asemenea, în anul 2015, incidenţa specifică la grupa de vârstă 0-1 an crescută se mai
înregistrează şi în judeţele Iaşi (102,91 o/oooo), Gorj (78,77 o/oooo), Prahova (78,03 o/oooo),
Teleorman (75,85 o/oooo) şi Buzău (70,69 o/oooo).
Comparativ cu perioada anterioară 2012-2014 când s-a lucrat după aceeaşi metodologie,
incidenţa methemoglobinemiei la populaţia 0-1 an provenită din mediul rural a înregistrat o
uşoară descreştere, de la 40,27 o/oooo în anul 2014, 35,64 o/oooo în anul 2013 şi 35,14 o/oooo în
anul 2012 la 33,45 o/oooo în anul 2015. În perioada 2012-2015, în judeţele Alba, Bacău,
Botoşani, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Vâlcea incidenţa methemoglobinemiei a scăzut, în timp în
judeţul Mehedinţi s-a remarcat o puternică creştere a acesteia şi apar primele cazuri din această
perioadă de raportare în judeţele Galaţi, Giurgiu şi Gorj.
Distribuţia pe grupe de vârstă evidenţiază îmbolnăviri la vârste sub o lună în judeţele Alba,
Giurgiu, Gorj, Sălaj, Vaslui şi Vâlcea şi 1-2 luni în judeţele Neamţ, Olt şi Suceava. Vârsta medie
a copiilor cu methemoglobinemie în anul 2015 a fost de 3,47 +/- 3,15 luni, cu variaţii ample
(90%) în intervalul 1 – 12 luni.
Starea la externare La copiii cu methemoglobinemie, în general, statusul la externare a fost
favorabil, 51,7% vindecat şi 41,7% ameliorat. De remarcat faptul că în judeţele Alba, Bacău,
Bihor, Buzău, Giurgiu, Gorj, Ialomiţa, Neamţ, Prahova şi Teleorman, toţi copiii la externare au
fost vindecat, în timp ce în judeţele Iaşi, Sălaj şi Suceava au prezentat un status ameliorat. Deces
prin methemoglobinemie s-a remarcat la doi copii din judeţele Botoşani şi Galaţi iar stare
agravată la externare la cei doi copii din judeţul Călăraşi.

Comparativ cu perioada anterioară 2012-2014 când s-a lucrat după aceeaşi metodologie,
incidenţa methemoglobinemiei la populaţia 0-1 an provenită din mediul rural a înregistrat o
uşoară descreştere, de la 40,27 o/oooo în anul 2014, 35,64 o/oooo în anul 2013 şi 35,14 o/oooo în
anul 2012 la 33,45 o/oooo în anul 2015. În perioada 2012-2015, în judeţele Alba, Bacău,
Botoşani, Ialomiţa, Iaşi, Neamţ, Vâlcea incidenţa methemoglobinemiei a scăzut, în timp în
judeţul Mehedinţi s-a remarcat o puternică creştere a acesteia şi apar primele cazuri din această
perioadă de raportare în judeţele Galaţi, Giurgiu şi Gorj.
Expertiza igienico-sanitară a surselor de apă incriminate în producerea bolii arată un risc foarte
mare de contaminare la cazuistica judeţelor Bihor (100%) şi Maramureş (100%); din categoria
judeţelor cu risc mare de contaminare fac parte toate cazurile din Alba (100%) şi Bacău (100%),
precum şi 60% dintre cazurile din judeţul Prahova; risc mediu de contaminare se remarcă la
cazurile din judeţele Vâlcea (100%) şi Botoşani (66,7%); risc mic de contaminare a fost declarat
la toate cazurile din judeţele Buzău, Galaţi, Sălaj şi Suceava.
Per total lot de studiu, concentraţia de nitraţi (NO3) a fost determinată la 96,6% dintre cazuri,
indicând valori cuprinse între 101-500 mg/l la 57,6% dintre cazuri. Din cele 90% de probe
determinate pentru evidenţierea prezenţei E. coli în apa de fântână utilizată pentru alimentaţia
copiilor intoxicaţi, numărul bacteriilor peste 10/ cm3 s-au identificat la 46,7% dintre copiii cu
methemoglobinemie, iar ponderea celor cu un număr sub 2/ cm3 a fost de 35%. Numărul
enterococilor peste 10/ cm3 s-au identificat la 58,3% dintre copiii cu methemoglobinemie, în
special în judeţele Călăraşi, Constanţa, Galaţi, Mureş şi Suceava. Între 2 şi 10 enterococi/cm3 s-
au identificat la 8,3% dintre cazuri şi trebuie remarcat faptul că la 6,7% dintre copii nu s-a
efectuat această determinare.
Măsurile preventive. Raportat la cei 56,7% dintre subiecţii responderi, măsurile preventive
implementate în anul anterior de către autoritatea administrativă teritorială, în colaborare cu
medicul de familie au vizat în principal: avertizarea proprietarilor de fântâni individuale –
58,8%; catagrafierea fântânilor poluate cu nitraţi – 47,1%; avertizarea populaţiei prin afişe şi
înscrisuri – 44,1%; distribuirea de materiale informative gravidelor şi mamelor de copii 0-1 an –
41,2%; asigurarea apei îmbuteliate de către UAT, conform legislaţiei – 26,5%.
Analiza comparativă din ultimii 7 ani de studiu a caracteristicilor intoxicaţiei acute cu nitraţi a
evidenţiat următoarele aspecte: în România, se înregistrează o tendinţă uşor descrescătoare a
numărului de cazuri de methemoglobinemie, totuşi prognosticul pentru perioada următoare fiind
de peste 60 de cazuri anual; cel mai afectat a fost sexul masculin, cu un trend uşor crescător în
ultima perioadă, vârful de frecvenţă înregistrându-se în anul 2013 (61,1%); vârsta medie a variat
de la 2,6 luni în anul 2009 până la 4,07 luni în anul 2014, prognozând pentru perioada următoare
o creştere a acesteia , apropiindu-se de vârsta medie de 4,5 luni în următorii 2 ani; în ultimii 7 ani
se remarcă o deplasare a perioadei de îmbolnăvire către trimestrul I, însă trimestrele II şi III ca
pondere rămân cele mai afectate; între anii 2009-2015, formele clinice severe înregistrează un
regres important , prognosticând pentru perioada următoare ponderi sub 20%; expunerea la un
nivel de peste 500 mg/l al nitraţilor înregistrează o creştere semnificativă începând cu anul 2012
(6,2%), ajungând la un nivel de aproximativ 17% în anul 2015 ;expunerea la un nivel de peste
0,5 mg/l al nitriţilor a avut o distribuţie bimodală în perioada 2009-2014, înregistrând două
vârfuri de frecvenţă: 16% în 2009 şi respectiv 11,4% în 2012, ajungând la un nivel de 13,3% în
anul 2015; tendinţa perioadei fiind de uşoară creştere ; expunerea la un nivel de peste 10 /cm3 al
enterococilor înregistrează o uşoară creştere începând cu anul 2014 (41,1%), ajungând la un
nivel de 58,3% în anul 2015; gradul ridicat de contaminare cu E. coli se menţine la un nivel de
peste 40% în ultimii 3 ani ;expunerea la un nivel al enterococilor de peste 10 /cm3 va cunoaşte,
de asemenea, un trend crescător, ponderea afectării prin această expunere se apropie de 45%.
Concluzii. În România se înregistrează o tendinţă uşor descrescătoare a numărului de cazuri de
methemoglobinemie, totuşi prognosticul pentru perioada următoare fiind de peste 60 de cazuri
anual ; pentru anul 2015 incidenţa methemoglobinemiei a fost de 33,45 o/oooo la populaţia
rurală 0-1 an. Vârsta medie a cazurilor methemoglobinemie de a fost de 3,47+/- 3,15 luni,
predominând la sexul masculin (51,7%). Tendinţa de creştere, în perioada de studiu, a vârstei
medii a copiilor intoxicaţi, poate fi explicată prin creşterea perioadei de alimentare naturală a
acestora, în parte şi datorită creşterii nivelul de conştientizare a mamelor prin acţiunile de
promovare a sănătăţii întreprinse. Cele mai multe cazuri de methemoglobinemie s-au înregistrat
în trimestrul III (33,3%), probabil datorită creşterii aportului de nitraţi, atât prin apa folosită la
prepararea laptelui praf, cât şi prin vegetalele contaminate consumate de mamă, având în vedere
transportul transplacentar al nitriţilor. Durata medie de spitalizare este de 4 zile, dar în funcţie de
gravitatea intoxicaţiei, poate ajunge la peste 15 zile. Având în vedere că o zi de spitalizare pentru
cazurile de methemoglobinemie acută costă în jur de 90E, se poate concluziona că activităţile
eficiente de promovare a sănătăţii ar duce la reducerea semnificativă a costurilor. Cu toate că au
îceput să se implementeze măsuri preventive şi corective în zonele cu risc, condiţiile igienico-
sanitare necorespunzătoare reprezintă una din principalele cauze ale intoxicaţiilor acute cu nitraţi
(alături de compoziţia geologică a solului), 30% din totalul fântânilor prinse în studiu prezentând
risc foarte mare şi respectiv mare de contaminare.