DEZINFECŢIA APEI

Pentru dezinfecţie se folosesc un ansamblu de metode ce realizează distrugerea germenilor

microbieni patogeni şi reducerea celor saprofiţi în așa fel încât apa să îndeplinească condițiile de
potabilitate.

Dezinfecția se aplică pentru apele de suprafață care vor fi tratate în scop potabil, pentru apele de
profunzime, pentru dezinfecția fântânilor și a apelor din bazinele de înot.

Dezinfectantul folosit trebuie să îndepinească următoarele condiții:

-să distrugă bacteriile, virusurile și chiștii amoebieni într-un timp rezonabil, indiferent de
temperatura apei, compoziția ei chimică, concentrația contaminanților;

-să nu fie toxici pentru oameni și animale;

-să fie ieftini, ușor de depozitat, transportat și folosit;

-concentrația reziduală a dezinfectantului n apă să fie ușor de determinat;

-să fie suficient de persistenți în apă.

Se folosesc metode fizice şi chimice.

Dezinfecţia prin metode fizice foloseşte: radiaţiile ultraviolete, ultrasunete, ionizante, fierberea.

-dezinfecţia cu ultraviolete cu lungime de undă de 250-260 nm; stratul de apă ce trece prin faţa
lămpii trebuie să fie subţire, iar apa va avea o turbiditate mică; pentru obţinerea unei eficienţe bune
este necesară aplicarea dozelor bactericide;

-ultrasunetele sunt produse de generatoare ce transformă oscilaţiile electrice în oscilatii mecanice;

distrugerea bacteriilor se realizează prin degradarea straturilor superficiale ale celulelor de către
ultrasunete, celulele rămânând sensibile la acţiunea ulterioară a unor substanţe cu efect oxidant.

-radiaţiile ionizante (radiaţiile gama) au o putere mare de penetrare şi o acţiune ionizantă redusă;
apa supusă dezinfecţiei trebuie să fie bine clarificată, deoarece prezenţa substanţelor organice are
un efect protector pentru radicalii liberi oxidanţi;

-fierberea este o metodă care nu se folosește la nivel industrial, dar este esențială în situații
speciale. În condiții de cutremure, inundații sau alte accidente până se poate ajunge în zonă și
oferi populației apă îmbuteliată se recomandă fierberea apei ceea ce va permite asigurarea apei
pentru populație dar și evitarea unor riscuri epidemiologice majore; se recomandă realizarea unei
fierberi de 30 minute dar apa va avea un gust fad datorită pierderii oxigenului.

Metodele chimice utilizează: compuşii de clor, ozonul, permanganatul de potasiu, iodul, bromul.
Dezinfecția cu ozon se bazează pe următoarea reacție:

O3-- O2+ [O]

Oxigenul atomic este cel care are proprietăți dezinfectante puternice.

Dezinfecția cu ozon este avantajoasă deoarece: nu modifică gustul și mirosul apei; este eficientă
asupra virusurilor și chiștilor, nu este influențată de temperatură.

Are și dezavantaje reprezentate de: este scumpă, ozonuul nu persistă în rețeaua de distribuție,
instalația trebuie să fie performantă pentru a asigura contactul eficient dintre apă și oxigenul
atomic ( cea mai simplă reactie este între două molecule de oxigen atomic ce formează oxigenul
molecular ce nu are acțiune dezinfectantă).

Dezinfecţia cu clor este cel mai des folosită. Se foloseşte clorul gazos în instalaţiile mari şi cel
sub formă de substanţă clorigenă în cele mici ( instalaţie proprie, fântână).

Clorinarea apei din instalații mari -- Reacția este următoarea:

Cl2 + H2O – HOCl + Cl- + H+

HOCl -- H+ + OCl-

Acidul hipocloros (HOCl) și ionul hipoclorit (OCl-) au proprietăți dezinfectante.

Necesarul de clor este calculat în funcție de pH-ul apei (invers proporțional cu acesta), de
temperatura apei ( crește odată cu temperatura), conținutul de substanțe organice oxidabile,
cantitatea de substanță anorganică reducătoare, turbiditatea (protejează contra clorului).

Pentru a fi realizată corect trebuie să se ţină cont de : consumul de clor, doza de clor, timpul de
contact.

Consumul de clor – în momentul introducerii clorului în apă o primă reacție care apare este cea
reprezentată de blocarea clorului de către substanța organică, mineralele reducătoare și suspensii.
O cantitatea prea mică de clor introdusă în apă nu are nici o eficiență. Cantitatea de clor trebuie
deci calculată în funcție de caracteristicile apei de dezinfectat.

Doza de clor trebuie calculată în așa fel încât după consum să rămână o cantitate suficientă
pentru manifestarea efectului dezinfectant și o cantitate nereacținonată cunoscută sub numele de
clor rezidual liber ce trebuie să ajungă până la robinet. Pentru instalația mare doza de clor este
cuprinsă între 0,8 și 1 mg/l de apă.

Timpul de contact este timpul care trebuie să treacă din momentul introducerii clorului în apă și
până în momentul în care aceasta ajunge la robinet. Este vorba de timpul necesar clorului să
acționeze. La instalații mari acest timp este de 30 minute iar la instalații mici de 12- 24-48 ore.
Clorinarea trebuie realizată deasupra punctului de rupere peste care predomină în apă clor
reezidual liber. Clorinarea parcurge practic 4 faze:

-inițial clorul introdus în apă reacționează cu substanțele organice se transformă în clor ionic care
nu are efect dezinfectant;

-ulterior creșterea concentrației de clor introdus în apă duce la formarea compușilor clorați și a
cloraminelor; totul depinde de pH-ul apei – la un pH peste 8 predomină monocloramine, la cel
cuprins între 4 și 8 dicloramine ce au un efect dezinfectant mai puternic, la un ph între 2 și 4 se
formează tricloraminele care sunt ineficiente ca dezinfectant dar dau apei un gust specific;

-în faza a treia apare distrugerea compușilor organici clorurași fenomen ce apare la creșterea
concentrației de clor; la punctul de rupere are loc oxidarea clorului combinat;

- în faza a patra apare creșterea concentrației de clor rezidual liber proporțional cu creșterea
cantității de cclor introdusă în apă.

Avantajele clorinării: se asigură protecția instalației deoarece excesul de clor rezidual liber
persistă, este ieftină și utilizabilă pentru volume mari de apă.

Dezavantaje: eficiență modestă asupra virusurilor și chiștilor, fenolii din apă reacționează cu
clorul și dau un gust specific, reacționează cu substanța organică și se formează trihalometani ce
au efect cancerigen.

În apă se va forma clor rezidual legat și liber. Clor rezidual liber trebuie să ajungă până la
robinetele consumatorilor ceea ce reprezintă un element de protecție și avertizare. Protejează
instalația de doze mici de substanță poluantă și de avertizare deoarece dispariția lui indică o
poluare evidentă ce trebuie rezolvată.

Tabel 3 Parametrii indicatori

Parametru Valoare C MA unitate de masura

Aluminiu 200 μg/l

Amoniu 0,50 mg/l

Cloruri 250 mg/l

Clor rezidual liber > = 0,1 - < = 0,5 mg/l

Tab. 1. Situaţia monitorizării parametrilor din apa potabilă a sistemelor mici de aprovizionare
din Romania în 2015
PARAMETR Nr. ZAP Nr. ZAP Nr. total Nr total Procent
II monitorizate neconforme analize analize analize
efectuate neconforme conforme
Crom 930 0 1033 0 100 %
Cupru 1008 0 1146 0 100 %
Cianuri 257 0 560 0 100 %
(totale)
Cloruri 1710 50 9350 138 98,53 %
Clostridium 389 17 1801 35 98,06 %
perf.
Cl rez lb - 1471 606 13801 2553 81,50 %
capăt r.
Conductivitate 1910 26 15624 109 99,31 %

Tab. 2. Situaţia neconformărilor raportate pentru aprovizionările cu instalaţii proprii care

furnizează apă industriei alimentare din România în anul 2015

PARAMETRI Nr. Instal I.A. Nr. Instal I.A. Nr. total Nr. total Procent analize
I monitorizate neconforme analize analize conforme
efectuate neconforme
Cloruri 135 4 750 8 98,94 %
Cl rez lb - capăt 53 7 480 19 96,05 %
r.
Duritate totală 142 3 840 7 99,17 %
Fier 120 1 569 4 99,30 %

Tab. 3. Situaţia neconformărilor raportate pentru aprovizionările cu instalaţii proprii care

livrează apă publicului (hoteluri, campinguri, etc) din România în anul 2015

PARAMETRI Nr. Instal. Nr. Instal. Nr. total Nr. total Procent analize
I proprii proprii analize analize conforme
monitorizate neconforme efectuate neconforme
Cloruri 86 1 160 1 99,38 %
Cl rez lb - 18 2 57 13 77,20 %
capăt r.
Duritate totală 137 0 363 25 93,12 %

Iodul – dezinfecția apei cu iod se realizează în situații de campanii. Doza este de 10 picături/ l de
apă.

Bromul în asociere cu clorul este folosit pentru piscine și bazine de inot. Cu o concentrație de 4
mg/l se obține inactivarea completă a bacteriilor coliforme și a enterococilor.

Permanganatul de potasiu – acționează în primul rând asupra substanței organice și apoi asupra
germenilor microbieni, mai ales a vobrionului holeric. Prin tratarea apei cu 5 mg/l permanganat
de potasiu și un timp de contact de 4-6 ore se obține o îndepărtare a germenilor de 98%. Se
folosește sub formă de cristale care se introduc în apă până ce aceasta capătă o culoare roz
persistentă. După un timp de 15 minute de contact se decolorează cu tiosulfat de sodiu.

Dezinfecția instalațiilor mici – fântână. Se folosesc substanțe clorigene care apar prin reacția
clorului cu diverși compuși de tipul aminelor, amidelor.

Se formează un compus care conține între 25 și 35% clor activ. Acesta se pierde cu ușurință în
condiții de depozitare incorectă cum ar fi expunerea la radiația solară sau la umiditate. O
substanță clorigenă care conține sub 20% clor activ nu se mai folosește deoarece nu este
eficientă.

Substanța clorigenă se prepară sub formă de soluție 1% după care se limpezește. In apa de
fântână se introduce doar soluția nu și sedimentul. In apă se introduce o cantitate de clor activ
coprinsă între 0,5 și 1 mg/l apă.

Se lasă în contact 12-24-48 ore timp în care fântâna este sigilată și apa nu se consumă. Se scoate
toată apa din fântână cu gust și miros de clor până când acesta devine acceptabil sau dispare. Nu
se consumă apă cu subrtanță cclorigenă deoarece este toxică.

Pentru a calcula necesarul de clor al apei se procedează în felul următor:

Se scoate o găleată de apă din fântână care se împarte în fracții de 1 litru. Se introduc cantități
crescute de substanță clorigenă. Dacă substanța clorigenă conține 25% clor activ pentru a obține
o concentrație de 0,5 mg/l introducem 2 g substanță clorigenă, pentru a obține concentrația de
0,6 mg/l introducem 2,4 g, pentru 0,7 mg/l introducem 2,8 g. Lăsăm în contact timp de 30 minute
si apoi vedem care este concentrația laa care persistă mirosul de clor. Înseamă că s-a produs
consumul de clor și a rămas suficient clor activpentru dezinfecție.

Dezinfecţia fântânii
a.volumul de apă- 3,14 x r²x h unde r este raza, h înălţimea coloanei de apă ex. 15 m³
b.clorul activ din substanţa clorigenă – de ex. 25%
c.clorul rezidual liber la un litru de apă 0,5 mg/litru

1litru. . . . . . . .. . . . . . 0, 5 mg x=1000x0,5/1 =600mg/ m³=0,5 g/ m³

3
1000 litri (1 m ). . . . . .x
Clorul rezidual liber se regăseşte în substanţa clorigenă deci – nu avem clor rezidual liber ca
atare. Trebuie sa vedem in ce cantitate de substanta clorigena se regăsește. Este un element
asemănător cu cel de la medicamente. Urmărim substanța activă din medicament și calculăm
doza recomandată pentru un pacient. Pornind de la substanța activă vom ști câte tablete trebuie să
recomandăm. Așa este și la dezinfecție - clorul activ se regăsește în substanța clorigenă deci
trebuie calculată cantitatea necesară de substanță clorigenă care să asigure cantitatea necesară de
clor reziduaal liber pentru dezinfecție.

25. . . . . . . . . .100
0,5. . . . . . . . . . x x=0,5x 100/25 = 2,0g/ m³

Nu dezinfectăm doar apa ci si pereţii şi fundul fântânii deci înmulţim cantitatea cu 10 ( legislatie)
2,0x10=20g/ m³
Înmulţim apoi cu volumul de apă
20x15 m³= 300 g substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia fântâii studiate

a.volumul de apă- 3,14 x r²x h unde r este raza h înălţimea coloanei de apă ex. 16 m³
b.clorul activ din substanţa clorigenă – de ex. 26%
c.clorul rezidual liber la un litru de apă 0,6 mg/litru

1litru. . . . . . . .0, 6 mg x=1000x0,6/1 =600mg/ m³=0,6 g/ m³

1000 litri. . . . . .x
Clorul rezidual liber se regăseşte în substanţa clorigenă deci
26. . . . . . . . . .100
0,6. . . . . . . . . . x x=0,6x 100/26 = 2,3g/ m³

Nu dezinfectăm doar apa ci si pereţii şi fundul fântânii deci înmulţim cantitatea cu 10 ( pereti)
2,3x10=23g/ m³
Înmulţim apoi cu volumul de apă
23x16 m³= 368 g substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia fântâii studiate

Calculaţi cantitatea de substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia unei fântâni cu diametrul de 1,4
m, înălţimea coloanei de apă de 6,5m ştiind că substanţa clorigenă conţine clor activ în proporţie de
28%, iar concentraţia de clor rezidual liber ce trebuie obţinută este de 0,6 mg/l apă.

Vol de apă – 10 m3

2,14 x 10 – 21,4
21,4 x 10 - 214 g
Calculaţi cantitatea de substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia unei fântâni cu diametrul de 1,5
m, înălţimea coloanei de apă de 5,5m ştiind că substanţa clorigenă conţine clor activ în proporţie de
26%, iar concentraţia de clor rezidual liber ce trebuie obţinută este de 0,5 mg/l apă.

Vol de apa= 9,71 m3

1,92 x 10- 19,2
19,2 x 9,71-186,43 g

Calculaţi cantitatea de substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia unei fântâni cu diametrul de 1,3
m, înălţimea coloanei de apă de 7,5m ştiind că substanţa clorigenă conţine clor activ în proporţie de
31%, iar concentraţia de clor rezidual liber ce trebuie obţinută este de 0,7 mg/l apă.

Vol de apa= 9,94 m3

2,25 x 10- 22,5
22,5 x 9,94 – 223,65 g
Calculaţi cantitatea de substanţă clorigenă necesară pentru dezinfecţia unei fântâni cu diametrul de 1,6
m, înălţimea coloanei de apă de 8,5m ştiind că substanţa clorigenă conţine clor activ în proporţie de 30
%, iar concentraţia de clor rezidual liber ce trebuie obţinută este de 0,8 mg/l apă.

Vol de apa=17,08 m3
2,66 x 10 – 26,6

26,6 x 17,08 – 454,32 g