CAPITOLUL 4.

TEORIA COMPORTĂRII
CONSUMATORULUI

 Subiecte pentru examinare teoretică

 Preferinţele, preţurile şi veniturile ca factori ce influenţează
comportamentul consumatorului. Axiomele teoriei comportării
consumatorului.
 Utilitatea. Teoria ordinală a utilităţii şi teoria cardinală a utilităţii.
 Funcţii de utilitate. Utilitatea totală şi utilitatea marginală. Dependenţa
utilităţii totale şi a celei marginale de cantitatea consumată a bunului.
 Curbe de indiferentă. Harta curbelor de indiferenţă. Forme particulare
ale curbelor de indiferenţă.
 Substituibilitatea bunurilor. Rata marginală de substituire a bunurilor.
 Linii bugetare. Esenţa economică a pantei liniei bugetare şi a punctelor
de intersecţie cu axele. Influenţa modificării venitului şi a preţurilor
asupra liniei bugetare. Forme particulare ale liniilor bugetare.
 Maximizarea utilităţii şi echilibrul consumatorului. Echilibrul intern şi
echilibrul unghiular.
 Modificarea venitului şi comportamentul consumatorului. Curba „venit-
consum”. Curba lui Engel.
 Modificarea preţurilor şi comportamentul consumatorului. Curba „preţ-
consum”. Deducerea curbei cererii din curba „preţ-consum”.

 Aplicaţii

I. Pentru fiecare definiţie indicaţi noţiunea respectivă:

a) Semnifică modificarea utilităţii totale de care beneficiază consumatorul
cauzată de modificarea cantităţii consumate a bunului cu o unitate;

41
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

b) Curbă care uneşte punctele de echilibru ale consumatorului ce corespund

diferitor niveluri ale venitului;
c) Cuprinde totalitatea curbelor de indiferenţă ale unui consumator;
d) Combinaţie de bunuri ce corespunde punctului în care linia bugetară a
consumatorului este tangentă la curba de indiferenţă;
e) Se determină ca raportul dintre preţurile bunurilor pe care le procură
consumatorul;
f) Determină cantitatea maximă a unui bun pe care consumatorul o poate
procura în cazul în care renunţă la alte bunuri;
g) Echilibru ce corespunde punctului amplasat pe axa rectangulară, în vârful
unghiului format de aceasta cu linia bugetară a consumatorului;
h) Reflectă creşterea consumului unui bun cauzată de disponibilizarea
veniturilor datorită reducerii preţului acestui bun;
i) Parte din efectul total al reducerii preţului unui bun determinată de
reducerea preţului bunului dat faţă de preţurile altor bunuri;
j) Bunuri pentru care curbele de indiferenţă ale consumatorului au formă
liniară.

II. Pentru fiecare noţiune formulaţi definiţia corespunzătoare:

a) utilitate;
b) teorie ordinală a utilităţii;
c) curbă de indiferenţă;
d) plan de indiferenţă;
e) rată marginală de substituire;
f) funcţie de utilitate;
g) „antibun”;
h) linie bugetară;
i) echilibru intern;
j) curbă „preţ-consum”;
k) comportament raţional;
l) tranzitivitatea preferinţelor;
m) nonsaturarea preferinţelor;
n) surplus al consumatorului.

42
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

III. Determinaţi afirmaţiile adevărate şi false (prezentaţi argumentări la

fiecare răspuns):
a) Curbele de indiferenţă ale unui consumator niciodată nu se intersectează;
b) Orice modificare a preţurilor bunurilor se reprezintă grafic prin
modificarea pantei liniei bugetare a consumatorului;
c) Utilitatea totală de care beneficiază consumatorul creşte odată cu
majorarea cantităţii consumate a bunului;
d) Echilibrul consumatorului presupune că utilităţile marginale ale tuturor
bunurilor consumate de către acesta sunt egale;
e) Punctele amplasate pe curba de indiferenţă a consumatorului determină
combinaţii de bunuri care necesită aceleaşi cheltuieli;
f) Teoria comportării consumatorului se bazează, în principal, pe conceptul
de utilitate cardinală;
g) Curbele de indiferenţă ale consumatorului au pantă descrescătoare şi sunt
convexe faţă de originea sistemului de axe;
h) Curbele de indiferenţă mai îndepărtate de originea sistemului de axe
reflectă un nivel mai înalt al utilităţii totale;
i) În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a
bunurilor este egală cu panta tangentei duse la punctul respectiv;
j) În orice punct al curbei de indiferenţă rata marginală de substituire a
bunurilor este egală cu raportul preţurilor celor două bunuri;
k) Forma şi amplasarea curbelor de indiferenţă ale consumatorului sunt
determinate de preferinţele acestuia;
l) În cazul bunurilor strict complementare echilibrul consumatorului
corespunde punctului în care linia bugetară este tangentă la curba de
indiferenţă;
m) Pentru bunurile neutre curba lui Engel se prezintă ca o dreaptă
orizontală;

43
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

n) Curba cererii individuale dintr-un bun poate fi construită în baza curbei

„venit-consum” a consumatorului respectiv;
o) Modificarea venitului consumatorului poate modifica echilibrul acestuia
din echilibru intern în echilibru unghiular.

IV. Teste
1. Teoria comportării consumatorului presupune că orice consumator:
a) are preferinţe proprii;
b) dispune de venituri nelimitate;
c) urmăreşte scopul maximizării utilităţii de care beneficiază
consumând anumite bunuri;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) sunt corecte doar răspunsurile a) şi c).
2. Panta liniei bugetare a consumatorului, din punct de vedere economic,
semnifică:
a) numărul de unităţi ale unui bun la care consumatorul va renunţa
pentru a majora consumul altui bun cu o unitate;
b) numărul de unităţi ale unui bun pe care consumatorul le poate
procura dacă renunţă la alte bunuri;
c) preţul unui bun exprimat în numărul de unităţi ale altui bun;
d) combinaţiile de bunuri pe care consumatorul le poate procura.
3. Să presupunem că două bunuri se vând pe piaţă la acelaşi preţ. Ce sfat îi
veţi da consumatorului raţional într-o astfel de situaţie?
a) să consume cantităţi egale ale celor două bunuri;
b) să cheltuiască integral venitul rezervat pentru procurarea celor două bunuri;
c) să aleagă combinaţia celor două bunuri pentru care rata marginală de
substituire este egală cu 1;
d) toate răspunsurile precedente sunt corecte;
e) sunt corecte doar răspunsurile b) şi c).

44
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

4. Pentru pachetul de unt un consumator este dispus să plătească 15 u.m. La

magazin el află că preţul pachetului constituie 10 u.m. Care este
surplusul consumatorului în acest caz?
a) 5 u.m.;
b) 10 u.m.;
c) 12,5 u.m.;
d) 15 u.m.;
e) 25 u.m..
5. Pentru un consumator curba „venit-consum” are pantă crescătoare. În
acest caz se poate afirma că:
a) ambele bunuri sunt normale;
b) ambele bunuri sunt inferioare;
c) bunul depus pe axa verticală este inferior;
d) bunul depus pe axa orizontală este neutru;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
6. Rata marginală de substituire a două bunuri este egală cu 5 indiferent de
cantităţile consumate ale acestora. Într-o astfel de situaţie:
a) bunurile respective sunt strict complementare;
b) bunurile respective sunt perfect substituibile;
c) curbele de indiferenţă ale consumatorului sunt convexe faţă de originea
sistemului de axe;
d) curbele de indiferenţă ale consumatorului sunt concave faţă de
originea sistemului de axe.
7. Care din şirurile de valori ale utilităţii totale ilustrează legea utilităţii
marginale descrescătoare:
a) 100, 200, 300, 400, 500;
b) 100, 200, 350, 550, 800;
c) 100, 200, 280, 340, 380;
d) 100, 200, 250, 400, 600.

45
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

8. Preţul bunului X este egal cu 50 u.m., iar preţul bunului Y – cu 25 u.m.

Care este în acest caz cantitatea suplimentară a bunului Y pe care
consumatorul o poate procura, dacă va renunţa la o unitate a bunului X?
a) 50;
b) 25;
c) 2;
d) 0,5.
9. Merele şi perele se vând pe piaţă la acelaşi preţ, iar un măr îi aduce
consumatorului o utilitate suplimentară mai mare decât o pară. Cum va
proceda consumatorul raţional într-o astfel de situaţie?
a) va majora consumul ambelor fructe;
b) va reduce consumul ambelor fructe;
c) va consuma mai multe mere şi mai puţine pere;
d) va consuma mai multe pere şi mai puţine mere;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.
10. Pentru un consumator două bunuri sunt perfect substituibile. Cum va
proceda consumatorul dacă preţul unuia din ele va creşte considerabil:
a) va majora consumul acestuia, reducând concomitent consumul
celuilalt bun;
b) va reduce consumul acestuia, dar nu va renunţa la el;
c) nu va modifica consumul bunurilor;
d) va renunţa, în genere, la acest bun.
11. Pentru consumatorul raţional care procură doar două bunuri unul din ele
este inferior. În acest caz se poate afirma că celălalt bun:
a) este un bun inferior;
b) este un bun normal;
c) este un bun de lux;
d) este un bun de primă necesitate;
e) este un bun neutru.

46
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

12. Un consumator consideră echivalente pentru el 8 ziare şi 3 reviste sau

6 ziare şi 4 reviste. Care este în acest caz rata marginală de substituire a
ziarelor prin reviste?
a) 2;
b) 1,5;
c) 1;
d) 0,5.
13. Funcţiile de utilitate stabilesc corelaţiile care există între:
a) cantitatea de bunuri consumate şi utilitatea totală de care beneficiază
consumatorul;
b) cantitatea consumată a unui bun şi utilitatea marginală a ultimii
unităţi a acestuia;
c) cantitatea de bunuri consumate şi cheltuielile necesare pentru
procurarea acestora;
d) utilitatea totală de care beneficiază consumatorul şi utilitatea
marginală a ultimii unităţi consumate a bunului.
14. Ca urmare a reducerii preţului bunului X consumatorul a majorat
cantitatea consumată a acestuia şi, concomitent, a redus cantitatea
consumată a bunului Y. În acest caz se poate afirma că:
a) bunul X este un bun obişnuit;
b) bunul Y este un bun obişnuit;
c) bunurile X şi Y sunt bunuri complementare;
d) bunul X este un bun de tip Giffen.
15. Dacă curbele de indiferenţă ale unui consumator au pantă crescătoare:
a) bunurile consumate sunt normale;
b) bunurile consumate sunt strict complementare;
c) bunurile consumate sunt perfect substituibile;
d) bunurile consumate sunt inferioare;
e) nici un răspuns precedent nu este corect.

47
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

16. Venitul unui consumator constituie 120 u.m. Preţul bunului X este egal
cu 20 u.m., iar preţul bunului Y – cu 10 u.m. Care din următoarele
combinaţii de bunuri poate fi optimă pentru consumator?
a) 8X şi 2Y;
b) 5X şi 10Y;
c) 10X şi 10Y;
d) 2X şi 8Y.
17. Forma şi amplasarea curbelor de indiferenţă ale unui consumator sunt
determinate de:
a) preferinţele consumatorului;
b) preferinţele consumatorului şi venitul disponibil al acestuia;
c) preferinţele consumatorului şi preţurile bunurilor pe care el le procură;
d) venitul disponibil al consumatorului şi preţurile bunurilor;
e) preferinţele consumatorului, venitul disponibil al acestuia şi preţurile
bunurilor pe care el le procură.
18. Utilitatea totală de care beneficiază un consumator creşte odată cu
majorarea cantităţii consumate a bunului doar în cazul în care:
a) utilitatea marginală a bunului creşte;
b) utilitatea marginală a bunului descreşte;
c) utilitatea marginală a bunului înregistrează valori pozitive;
d) utilitatea marginală a bunului înregistrează valori negative;
e) utilitatea marginală a bunului este egală cu zero.
19. Utilitatea totală de care beneficiază un consumator înregistrează valoare
maximă în cazul în care:
a) utilitatea marginală a bunului creşte;
b) utilitatea marginală a bunului descreşte;
c) utilitatea marginală a bunului înregistrează valori pozitive;
d) utilitatea marginală a bunului înregistrează valori negative;
e) utilitatea marginală a bunului este egală cu zero.

48
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

20. Dacă consumatorul alege o combinaţie de bunuri ce corespunde unui punct

amplasat deasupra liniei bugetare:
a) el îşi maximizează utilitatea totală de care beneficiază;
b) el cheltuieşte integral venitul rezervat pentru procurarea bunurilor;
c) el îşi maximizează utilitatea totală de care beneficiază fără a cheltui
integral venitul rezervat pentru procurarea bunurilor;
d) combinaţia respectivă de bunuri necesită cheltuieli mai mari decât
venitul rezervat pentru procurarea bunurilor;

V. Exerciţii şi probleme

1. Cunoscând corelaţiile care există între cantitatea consumată a unui bun,

utilitatea totală de care beneficiază consumatorul şi utilitatea marginală a
fiecărei unităţi a bunului completaţi tabelul de mai jos cu indicatorii care
lipsesc:

Cantitatea consumată a Utilitatea totală Utilitatea marginală

bunului, unităţi
1 30
2 20
3 65
4 10
5 82
6 5
7 90
8 2
9 93
10 0
11 92
12 -2
13 87

În baza datelor din tabel reprezentaţi grafic dependenţa utilităţii totale şi

a utilităţii marginale de cantitatea consumată a bunului.

49
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

2. Să presupunem că un consumator poate procura următoarele combinaţii de

bunuri:

Combinaţia Cantitatea de cartofi, Cantitatea de

kg poamă, kg
A 6 20
B 4 16
C 8 14
D 10 10
E 12 6
F 18 8

a) Ce puteţi spune comparând combinaţiile A şi B, C şi D, E şi F?

b) Reprezentanţi combinaţiile nominalizate în sistemul de axe (pe axa
orizontală depuneţi cantitatea de cartofi, iar pe axa verticală – cantitatea
de poamă). Ce curbe de indiferenţă pot fi duse prin punctele indicate?
Care combinaţii pot fi amplasate pe aceiaşi curbă de indiferenţă şi care
numai pe curbe de indiferenţă diferite?
c) Pot oare curbele de indiferenţă ale consumatorului se treacă:
- una prin A şi C, iar alta prin D şi E;
- una prin B şi C, iar alta prin D şi F;
- una prin A şi E, iar alta prin B şi F?

3. Pentru procurarea îngheţatei şi vizionarea filmelor un student cheltuie

săptămânal 40 u.m.
a) Construiţi linia bugetară a studentului, dacă preţul unei îngheţate este
4 u.m., iar a unui bilet la film – 10 u.m.;
b) Cum reducerea cheltuielilor săptămânale până la 20 u.m. va influenţa
linia bugetară a studentului?
c) Care, în situaţia iniţială, este efectul majorării preţului unui bilet la film
până la 20 u.m.? Construiţi linia bugetară respectivă;

50
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

d) Să presupunem că în situaţia iniţială preţul îngheţatei se modifică în

funcţie de cantitatea procurată. Astfel, prima îngheţată este procurată la
preţul 4 u.m., iar fiecare următoare – la preţul 2 u.m. Construiţi linia
bugetară a studentului în această situaţie;
e) Construiţi linia bugetară a studentului pentru cazul în care prima
îngheţată este procurată la preţul 4 u.m., următoarele cinci – la preţul
2 u.m., iar venitul rămas este folosit pentru procurarea îngheţatei la
preţul egal cu 1 u.m.

4. Un consumator procură 20 unităţi ale bunului X şi 15 unităţi ale bunului Y.

Funcţia utilităţii are forma U = Qx *6Qy.
a) Determinaţi utilitatea totală de care beneficiază consumatorul;
b) Calculaţi utilităţile marginale ale celor două bunuri în această situaţie.

5. Modelul grafic de mai jos reflectă echilibrul unui consumator:

Qy

20 U

12 A

8 20 Qx
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y, dacă venitul lunar al
consumatorului constituie 150 u.m.;
b) Care este combinaţia optimă de bunuri pentru acest consumator?

51
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

c) Determinaţi rata marginală de substituire a bunurilor X şi Y în punctul A;

d) Poate oare rata marginală de substituire a bunurilor X şi Y în punctul B
să fie egală cu 2?
e) Cum trebuie să se modifice preţurile bunurilor X şi Y pentru ca punctul
B să reprezinte o combinaţie optimă de bunuri pentru consumator
(venitul lunar al acestuia rămâne neschimbat)?

6. Un consumator consideră echivalente pentru el următoarele combinaţii de

bunuri:

Combinaţia Cantitatea bunului X, Cantitatea bunului Y,

unităţi unităţi
A 10 90
B 20 50
C 40 30
D 70 20
E 110 10

Preţurile bunurilor X şi Y sunt egale, respectiv, cu 3 u.m. şi 6 u.m., iar

venitul consumatorului constituie 300 u.m.
a) Construiţi curba de indiferenţă a consumatorului în baza datelor
prezentate în tabelul de mai sus;
b) Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru acest consumator.

7. Pentru un consumator curba de indiferenţă este descrisă prin funcţia

Qy = 20 + 1 200/Qx. Preţurile bunurilor X şi Y sunt egale, respectiv, cu 4
u.m. şi 3 u.m., iar venitul consumatorului constituie 300 u.m.
a) Deduceţi ecuaţia care descrie linia bugetară a consumatorului;
b) Reprezentaţi grafic curba de indiferenţă şi linia bugetară a
consumatorului;
c) Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru acest consumator.

52
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

8. În starea de echilibru consumatorul raţional procură bunurile X şi Y.

Funcţia utilităţii totale de care beneficiază consumatorul are forma
U = 2Qx*2Qy. Utilitatea marginală a ultimii unităţi a bunului X este egală
cu 40, iar a bunului Y – cu 80. Preţul bunului X constituie 15 u.m.
a) La ce preţ consumatorul procură bunul Y în această situaţie?
b) Determinaţi combinaţia optimă de bunuri, dacă pentru procurarea
acestora consumatorul cheltuieşte 480 u.m.

9. Un consumator procură doar două bunuri: maiouri şi pantofi. Utilitatea

marginală calculată la o unitate a preţului pentru maiouri este egală cu 5,
iar pentru pantofi – cu 10.
a) Construiţi modelul grafic care ilustrează comportamentul
consumatorului;
b) Se află oare consumatorul nominalizat în echilibru? Dacă nu, cum el
trebuie să modifice cantităţile consumate ale celor două bunuri?

10. Să presupunem că venitul lunar al unui consumator constituie 2000 u.m.,

iar preţul unei reviste – 50 u.m. În starea de echilibru consumatorul procură
lunar 5 reviste.
a) Deduceţi ecuaţia liniei bugetare care descrie procurarea revistelor şi
cheltuielile pentru alte bunuri;
b) Construiţi linia bugetară a consumatorului. Indicaţi punctul de echilibru
al consumatorului, reflectaţi cheltuielile pentru procurarea revistelor şi
pentru procurarea altor bunuri;
c) Care este panta liniei bugetare şi utilitatea marginală a revistelor în
punctul de echilibru?
d) Cum reducerea preţului unei reviste va influenţa echilibrul
consumatorului, dacă revistele pentru consumator sunt un bun obişnuit?

53
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

11. Linia bugetară a unui consumator intersectează axa OX în punctul 50. Care
este în acest caz esenţa economică a celor 50 de unităţi ale bunului X?

12. Să presupunem că rata marginală de substituire a bunurilor X şi Y este mai

mică ca raportul Px/Py pentru orice combinaţie a celor două bunuri.
Ce cantitate a bunului X va procura consumatorul în starea de echilibru?
Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

13. Să presupunem că rata marginală de substituire a bunurilor X şi Y

depăşeşte raportul Px/Py pentru orice combinaţie a celor două bunuri.
Preţurile bunurilor X şi Y sunt egale, respectiv, cu 3 u.m. şi 6 u.m., iar
venitul consumatorului constituie 300 u.m.
Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru acest consumator.
Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

14. Pentru un consumator bunurile X şi Y sunt perfect substituibile. Curbele de

indiferenţă ale acestuia au aceiaşi pantă descrescătoare ca şi linia bugetară.
Există oare în acest caz o singură combinaţie a celor două bunuri care
maximizează utilitatea totală de care beneficiază consumatorul?
Argumentaţi răspunsul prin modelul grafic respectiv.

15. Funcţia utilităţii are forma U = 4*Qx*Qy. Venitul rezervat de către un

consumator pentru procurarea bunurilor X şi Y constituie 240 u.m. În
starea de echilibru consumatorul procură 20 unităţi ale bunului X şi 30
unităţi ale bunului Y.
a) Determinaţi preţurile bunurilor X şi Y;
b) Care este rata marginală de substituire a bunului X prin bunul Y în
punctul de echilibru al consumatorului?

54
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

16. Pentru un consumator funcţia utilităţii are forma U = 2Qx*3Qy, iar linia
bugetară este descrisă prin ecuaţia 15*Qx+30*Qy = 1 200.
a) Determinaţi combinaţia de bunuri care maximizează utilitatea
consumatorului;
b) Cum îşi repartizează consumatorul respectiv venitul disponibil între
bunurile X şi Y?

17. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este utilizat
pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt egale, respectiv,
cu 20 u.m. şi 30 u.m.. Totodată consumatorul beneficiază lunar de un venit
suplimentar (o subvenţie) în mărime de 200 u.m. care poate fi folosit
(folosită) în exclusivitate pentru procurarea bunului X.
a) Construiţi linia bugetară a consumatorului în această situaţie;
b) Care sunt cantităţile maxime ale celor două bunuri pe care
consumatorul le poate procura?
c) Ce influenţă are venitul suplimentar (subvenţia) asupra posibilităţilor de
consum a bunului X?

18. Venitul lunar al unui consumator constituie 1 500 u.m. şi este cheltuit
pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile acestora sunt egale, respectiv,
cu 20 u.m. şi 30 u.m.. Cantitatea bunului X pe care consumatorul o poate
procura lunar este limitată şi nu trebuie să depăşească 50 de unităţi.
Construiţi linia bugetară a consumatorului în această situaţie.

19. Curbele de indiferenţă ale consumatorului au forma unor linii drepte.

Consumatorul nu renunţă la bunul X în favoarea bunului Y.
a) Reprezentaţi grafic echilibrul consumatorului în această situaţie;
b) Cum trebuie să se modifice preţurile bunurilor X şi Y pentru ca
consumatorul să procure ambele bunuri?

55
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

20. Consumatorul dispune de un venit lunar în mărime de 200 u.m. şi îl

foloseşte pentru procurarea bunurilor X şi Y. Datele privind preţurile şi
cantităţile consumate ale celor două bunuri, precum şi utilitatea de care
beneficiază consumatorul sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Bunul Preţul Cantitatea Utilitatea Utilitatea totală de

bunului, consumată a marginală a ultimii care beneficiază
u.m. bunului, unităţi unităţi a bunului consumatorul
X 5 12 20 1 000
Y 7 20 30 500

Ce va întreprinde consumatorul într-o astfel de situaţie pentru a

beneficia de o utilitate totală maximă?

21. Un consumator procură doar bunurile X şi Y. Datele privind utilităţile

marginale ale acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Cantitatea bunului, Utilitatea marginală a Utilitatea marginală
unităţi bunului X a bunului Y
1 140 240
2 120 210
3 100 180
4 80 150
5 60 120

Determinaţi combinaţia optimă de bunuri pentru consumator, dacă

venitul rezervat de către acesta pentru procurarea celor două bunuri
constituie 180 u.m., iar preţurile bunurilor X şi Y sunt egale, respectiv, cu
20 u.m. şi 30 u.m.

22. Să presupunem că un consumator, indiferent de nivelul venitului disponibil,

niciodată nu procură bunul X.
Construiţi curba lui Engel pentru un astfel de bun (pe axa orizontală
depuneţi cantitatea bunului X, iar pe axa verticală – venitul disponibil al
consumatorului).

56
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

23. Un consumator cheltuieşte lunar 115 u.m. pentru procurarea fructelor.

Utilitatea totală (U) de care el beneficiază consumând diferite cantităţi de
fructe este prezentată în tabelul de mai jos:
Canti- Mere Pere Cireşe
tatea, kg Um MUm MUm/Pm Up MUp MUp/Pp Uc MUc MUc/Pc
1 105 80 50
2 195 150 95
3 270 210 135
4 330 260 170
5 375 300 200
6 405 330 225
7 420 350 245

a) Calculaţi utilităţile marginale pentru cantităţile nominalizate de fructe;

b) Calculaţi utilităţile marginale la o unitate a preţului (raportul MU/P),
dacă preţurile bunurilor constituie Pm = 15 u.m., Pp = 10 u.m., Pc = 5
u.m.;
c) Determinaţi combinaţia de fructe ce maximizează utilitatea totală de
care beneficiază consumatorul;
d) Care va fi combinaţia ce maximizează utilitatea totală de care
beneficiază consumatorul, dacă venitul rezervat pentru procurarea
fructelor va creşte cu 30 u.m.?

24. Consumatorul dispune de un venit lunar în mărime de 200 u.m. şi îl

foloseşte pentru procurarea bunurilor X şi Y. Preţul bunului Y este egal
cu 20 u.m. Combinaţiile optime pentru consumator, în funcţie de preţul
bunului X, sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Preţul bunului X, u.m. Combinaţia optimă, unităţi
bunul X bunul Y
5 20 5
10 12 4
20 4 6
40 1 8

57
 Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

a) Construiţi curba „preţ-consum”. Cum se modifică „coşul de consum”

format din bunurile X şi Y odată cu creşterea preţului bunului X?
b) Reflectaţi grafic corelaţia dintre cantitatea consumată a bunului Y şi preţul
bunului X. Cum pot fi apreciate bunurile X şi Y din acest punct de vedere?
c) În baza curbei „preţ-consum” deduceţi curba cererii din bunul X.
Corespunde sau nu comportamentul consumatorului legii cererii?

25. Consumatorul îşi rezervează o parte din venitul de care dispune pentru
procurarea bunurilor X şi Y. Preţurile celor două bunuri sunt egale,
respectiv, cu 4 u.m. şi 5 u.m. Combinaţiile optime pentru consumator, în
funcţie de mărimea venitului rezervat, sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Venitul rezervat, u.m. Combinaţia optimă, unităţi

bunul X bunul Y
200 25 20
290 35 30
400 50 40
530 70 50
740 110 60
a) Construiţi curba „venit-consum” şi determinaţi atitudinea consumatorului
faţă de fiecare din cele două bunuri;
b) Construiţi curbele Engel pentru bunurile X şi Y, analizaţi sensibilitatea
consumatorului la modificarea venitului.

26. Pentru un consumator sunt echivalente următoarele combinaţii de bunuri:

Combinaţia Cantitatea de Cantitatea de

ciocolate, unităţi îngheţate, unităţi
A 2 22
B 4 16
C 8 12
D 12 10
E 18 8
F 26 6

58
 Capitolul 4. Teoria comportării consumatorului

a) Construiţi curba de indiferenţă a consumatorului (pe axa orizontală

depuneţi cantitatea de ciocolate, iar pe axa verticală – cantitatea de
îngheţate);
b) Calculaţi rata marginală de substituire a îngheţatei prin ciocolate pentru
intervalele curbei de indiferenţă determinate de combinaţiile de mai
sus. Analizaţi caracterul modificării acesteia;
c) Să presupunem că preţul unei ciocolate este egal cu 6 u.m., iar al unei
îngheţate – cu 8 u.m. Construiţi linia bugetară a consumatorului şi
determinaţi panta ei, dacă pentru procurarea bunurilor consumatorul
cheltuieşte lunar 144 u.m. Care sunt posibilităţile maxime de consum a
celor două bunuri?
d) Care este combinaţia optimă a celor două bunuri pentru consumator?
e) Ce influenţă va avea asupra liniei bugetare a consumatorului:
- reducerea preţului unei ciocolate până la 4 u.m.?
- creşterea preţului unei ciocolate până la 12 u.m.?
- reducerea venitului consumatorului până la 120 u.m.?
Pentru fiecare caz calculaţi panta liniei bugetare a consumatorului.
f) Pot fi determinate sau nu combinaţiile optime de bunuri în cazurile
nominalizate în punctul precedent? Examinaţi fiecare caz în parte şi
argumentaţi concluziile respective;
g) Să presupunem că venitul rezervat lunar de către consumator pentru
procurarea ciocolatei şi îngheţatei a crescut până la 168 u.m. Care este
atitudinea consumatorului faţă de ciocolate şi îngheţate, dacă după
modificarea venitului rezervat optimă ar fi combinaţia G, care include 8
ciocolate şi 15 îngheţate? Reprezentaţi combinaţia G în modelul grafic
şi argumentaţi concluzia;
h) Folosind datele din punctele c), d) şi g) construiţi curba „venit-consum”
şi curbele Engel pentru ciocolată şi îngheţată. Corespund sau nu

59
Ghenadie Bejan. Microeconomie şi macroeconomie: teste, probleme, studii de caz

caracteristicile bunurilor determinate în punctul g) curbelor Engel

construite?
i) Să presupunem că în cazul preţurilor unei ciocolate indicate în punctul
e) combinaţii optime ar fi, respectiv, H (14 ciocolate şi 11 îngheţate) şi
J (2 ciocolate şi 15 îngheţate). Reprezentaţi aceste combinaţii în
modelul grafic şi construiţi curba „preţ-consum”. În baza ei deduceţi
curba cererii din ciocolate pentru consumatorul respectiv. Cum poate fi
apreciată ciocolata din acest punct de vedere? Care este corelaţia dintre
cele două bunuri?

60