UNIVERSITATEA ECOLOGICĂ DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE DREPT

EXAMEN LA DREPT CIVIL. DREPTURI REALE

Speța nr. 1.

A încetează din viață. Patrimoniul său este transmis către 2 moștenitori, fiecare primind câte
1/2 din succesiune. Activul succesoral implică un imobil teren, pe care cei doi decid să îl exploateze
în comun, în scopuri agricole, dar nu personal, ci prin intermediul altor persoane.
Întrebarea 1: ce instrumente juridice pot folosi cei doi pentru a înstăina terenul în vedere
exploatării, păstrându-și, evident, dreptul de proprietate. Argumentați.
La un moment dat, proprietarul unui teren învecinat își extinde suprafața prin construirea
unui gard care ocupă o parte semnificativă a terenului celor doi moștenitori.
Întrebarea 2: cine și prin ce acțiune specifică poate redresa situația? Argumentați.
După câțiva ani, unul dintre coproprietari decide să renunțe la dreptul său de proprietate
asupra terenului moștenit.
Întrebarea 3: ce modalități de înstrăinare - cu titlu oneros sau cu titlu gratuit - are la
dispoziție conform legislației actuale? Argumentați.

Rezolvare:

1. Cei doi proprietari pot înstrăina terenul în vederea exploatării, păstrându-și dreptul de
proprietate, prin contract de arendare, în baza dispozițiilor art. 1835 din Codul civil care prevăd ce
bunuri pot fi arendate. Potrivit dispozițiilor art. 1838 din Codul civil: ”Contractul de arendare
trebuie încheiat în formă scrisă, sub sancţiunea nulităţii absolute. Sub sancţiunea unei amenzi civile
stabilite de instanţa de judecată pentru fiecare zi de întârziere, arendaşul trebuie să depună un
exemplar al contractului la consiliul local în a cărui rază teritorială se află bunurile agricole
arendate, pentru a fi înregistrat într-un registru special ţinut de secretarul consiliului local. Când
bunurile arendate sunt situate în raza teritorială a mai multor consilii locale, câte un exemplar al
contractului se depune la fiecare consiliu local în a cărui rază teritorială sunt situate bunurile
arendate. Dispoziţiile în materie de carte funciară rămân aplicabile. Toate cheltuielile legate de
încheierea, înregistrarea şi publicitatea contractului de arendare revin arendaşului”.

2. Dispozițiile art. 603 din Cod Civil preved că dreptul de proprietate obligă la asigurarea
bunei vecinătăți. Acest lucru înseamnă că, fiecare dintre vecini are îndatorirea de a respecta
proprietatea celuilalt, lucru care se realizează și prin îngrădirea terenului asupra căruia se exercită
proprietatea.
Potrivit art. 561 din Cod Civil, orice proprietar are dreptul de a-și îngrădi proprietatea, iar,
așa cum rezultă din art. 560 din Cod Civil, grănițuirea, adică delimitarea unei proprietăți prin semne
exterioare, este obligatorie în cazul proprietăților vecine.
În conformitate cu prevederile art. 612 din Codul civil, ”Orice construcţii, lucrări sau
plantaţii se pot face de către proprietarul fondului numai cu respectarea unei distanţe minime de 60
de cm faţă de linia de hotar, dacă nu se prevede altfel prin lege sau prin regulamentul de urbanism,
astfel încât să nu se aducă atingere drepturilor proprietarului vecin. Orice derogare de la distanţa
minimă se poate face prin acordul părţilor exprimat printr-un înscris autentic”.
Cei doi moștenitori pot să aducă la cunoștiință compartimentului de specialitate (Urbanism-
Disciplină în construcții) din cadrul primăriei de domiciliu, faptul că vecinul lor și-a extins
suprafata de teren prin construirea unui grad care ocupă o parte semnificativă din terenul lor,
solicitând să se ia măsuri pentru remedierea acestei situații.
 În cazul în care prin compartimetul de specialtate din cadrul primăriei de domiciliu nu se
rezolvă situația, cei doi moștenitori se pot adresa instanței de judecată, formulând acțiune în
grănițuire, adică acțiunea prin care se solicită determinarea, prin hotărâre judecătorească, a limitelor
celor două proprietăți vecine.

3. În situația în care unul din coproprietari decide să renunțe la dreptul său de proprietate
asupra terenului moștenit, deci nu să obțină anumite avantaje, acesta poate încheia cu celălalt
coproprietar un contract cu titlu gratuit în baza dispozițiilor art. 1173 alin. 2 din Codul civil.
Potrivit dispozițiilor art. 1173 alin. 2 din Codul civil: ”Contractul prin care una dintre părţi
urmăreşte să procure celeilalte părţi un beneficiu, fără a obţine în schimb vreun avantaj, este cu titlu
gratuit”