LIMITELE CONVENTIONALE

Pot fi aplicabile dreptului de proprietate privata prin 2 moduri:

-prin acte juridice (incheiate intre partile interesate)

-prin clauza de inalienabilitate

Limitarea prop private prin acte juridice se realizeaza prin acordul consimntit al proprietarului unui bun,
daca acesta nu incalca ordinea publica si bunele moravuri-art 626 NCC

clauza de inalieanbailitate- acesta se aplica cu respectarea conditiilor art 627 din NCC in toate cazurile
clauza de inalienabilitate este consacrata prin conventie sau testament.

In general bunurile proprietate private sunt allienabile-pot fi instrainate-insa prin clauza de

inalienabilitate se stabileste o inalienabilitate temporara pt o durata de cel mult 49 de ani si numai daca
exista un interes serios si legitim asupra acelui bun.

Termenul de 49 de ani incepe sa curga de la data dobandirii bunului

De asemenea, pot exista bunuri proprietate private care pot fi declarate de lege temporar inalienabaile
precum: locuintele dobandite in proprietate de catre chiriasi in temeiul legii 112\1995, locuintele
realizate cu sucventii de la bugetul de stat etc

Bunuri care au un circuit civil restrans sunt: armele si munitiile-pot fi dobandite cu respectarea legii
295\2004

Bunurile materiale explosive-legea 126\1995

Deseurile toxice sunt societati care se ocupa cu colectarea sau distrugerea acestora- Art 211\2011

LLIMITELE JUDICIARE

Limitele judidiciare sunt regl de Art 630 NCC. Acest tip de limite ale dr de prop privata se realizeaza doar
de catre instanta de judecata si priveste numai cazurile de vecinatate.

Exploatarea a doua fonduri-suprafete de teren-vecine da nastere unor raporturi juridice specifice intre
titulari denumite raporturi de vecinatate.

REGIMUL JURIDIC AL CONSTRUCTIILOR PROPRIETATE PRIVATA

Constructiile pot fi instrainate prin simplul accord de vointa al partilor, insa la acest accord partile nu mai
au nevoie de obtinerea unor autorizatii, insa codul civil si anumite legi speciale releva cateva exceptii de
la aceasta regula genereala:

-legea 50\1991 privind autorizarea executarii constructiilor

1
Aceste exceptii in practica le putem regasi astfel:

A. prin respectarea formei autentice pt actul de instrainare intre vii-ncc instituie aceasta obligativitate
spre ex in materia donatiilor (art 1011 ncc) in cazul testamentului autentic (art 1043)

Nerespectarea acestei forme ceruta de lege va atrage nulitatea absoluta a actelor respective

Vechiul cod civil consacra pr consenualismului in sensul ca oferea posibilitatea partilor sa transmita prop
unui bun imobil chiar si printr-un inscris sub semnatura privata

B. obtinerea unei autorizatii pt instrainarea dr de prop asupra constructiilor-aceasta conditie este

impusa in urmatoarea situatie: executarea lucrarilor de constructii sau desfiintatrea acestora.
Constructiile pot fi realizate numai pe baza unei AUTORIZATII DE CONSTRUCTIE. De asemenea, ele pot fi
desfiintate numai in temeiul unei autorizatii de desfiintare. Ambele acte au un caracter administrativ si
sunt emise de catre autoritatile publice locale. De asemenea, prin legea 350\2001 privind amenajarea
teritoriului si urbanismul s-a instituit obligativitatea obtinerii si eliberarii certificatului de urbanism.

REGIMUL CICRCULATIEI JURIDICE A TERENURILOR PROPRIETATE PRIVATA

Cele mai importante acte normative incidente regimului circulației juridice a terenurilor proprietate
privată:

-legea 18/1991 privind fondul funciar

-legea 17/2004 privind unele măsuri de reglementare a vânzării cumpărării terenurilor agricole situate in
extravilan

Legea 18/1991 clasifica terenurile in funcție de doua criterii esențiale. Primul criteriu împarte
terenurile in:

a.terenuri cu vegetație agricolă;

b.terenuru cu destinație forestieră;

c.terenuri aflate permanent sub apa;

d.terenuri intravilane;

e.terenuri cu destinație specială.

Cel de al doilea criteriu distinge între:

a.terenuri aflate in proprietate privată;

b.terenuri aflate in proprietate publica.

2
 Legea 17/2014 reglementează raporturile de înstrăinare prin vânzare-cumpărare care privesc terenuri
agricole situate in extravilanul unei localități. Acest act normativ consacra caracteristici speciale vânzării-
cumpararii acestor terenuri agricole in sensul ca:

-cetățenii și persoanele juridice aparținând unui stat membru al UE sau statelor care sunt parte la
acordul privind spațiul economic european sau la confederația elvețiană, pot achiziționa astfel de
terenuri in condiții de reciprocitate;

-cetățenii unui stat terț și apatridul cu domiciliu intr un stat terț, precum și persoanele juridice având
naționalitatea unui stat terț pot dobândi drept de proprietate asupra acestor terenuri in condițiile
reglementate prin tratate internaționale pe baza de reciprocitate dar și in condițiile acestor legi. Pentru
dobândirea unui teren agricol este necesară obținerea unui aviz special din partea Ministerului Apărării
Naționale, atunci când se pune in discuție vânzarea-cumpărarea unui teren extravilan aflat la o
adâncime de 30 km fata de frontiera de stat și țărmul marii negre, precum și pentru terenurile de pana
la 2400 de m fata de obiectivele speciale. De asemenea, acest aviz special este necesar a fi obținut din
partea

Ministerului Culturii, respectiv a serviciilor publice deconcentrate atunci când se pune in discuție
vânzarea-cumpara unui teren agricol situat in extravilan pe care sunt situri arheologice.

Modalitățile juridice ale dreptului de proprietate privată

Modalitățile dreptului de proprietate privată sunt:

A.Proprietatea comuna cu variantele ei:

a.coproprietatea obișnuita sau temporara;

b.coproprietatea forțată sau perpetua;

c.proprietatea comuna in devălmășie.

B.Proprietatea rezolubila sau conditionala;

C.Proprietatea anulabila;

D.Proprietatea periodica.

A.Proprietatea comuna reprezintă cea mai

complexa modalitate a dreptului de proprietate privată. Reprezintă acea proprietate care se

caracterizează prin faptul ca prerogativele dreptului de proprietate aparțin împreuna și concomitent mai
multor persoane. Art. 632 enunța formele proprietații comune.

Coproprietatea obișnuita sau proprietatea pe cote părți reprezintă acea modalitate a dreptului de
proprietate care se caracterizează prin faptul ca un bun aparține concomitent mai multor titulari, fiecare
dintre aceștia având o cota parte ideală din dreptul de proprietate. Aceste

3
cote pot fi inegale: 1/2, 1/7, 7/8 etc. In situația in care proprietatea comuna are ca obiect nu un bun
determinat, ci o universalitate de bunuri, ea poarta denumirea de Indiviziune.

Proprietatea comuna pe cote părți stabilește aceasta stare de indiviziune, însă pentru o exercitare utila a
folosinței se poate apela la dispoziția art. 639 NCC, prin care, in caz de neînțelegere a coproprietarilor,
instanța sa dispună modul in care aceștia pot folosi bunul sau bunurile aflate in coproprietatea
obișnuita. Coproprietatea comuna se poate constitui prin:

-o moștenire in urma decesului autorului, prin act juridic in care mai multe persoane dobândesc
împreuna proprietatea unui bun;

-ca efect al desfacerii căsătoriei, când proprietatea devălmașă a soților se transforma in coproprietate
obișnuita.

Exercitarea dreptului de coprorietate obișnuita scoate in evidentă doua principii esențiale:

A.primul princicpiu stabilește ca un corproprietar nu are un drept exclusiv asupra unei părți determinate
din bunul privit in materialitatea sa. Din acest principiu rezulta faptul ca niciun act juridic nu poate fi
încheiat cu privire la bun fără acordul unanim al celorlalți proprietari ( art 641 alin 1.)