Efectele contractului in raportul cu persoanele care nu au calitatea de parti contractante

Consecintele juridice ale acestui efect pot fi privite din 2 puncte de vedere:

-pr relativitatii efectelor contractului

-pr opozabilitatii contractului

Sursa legala a pr relativitatii se gaseste in continutul art 1280 ncc

Daca prin lege nu se prevede altfel, putem intelege ca exista si exceptii in ceea ce privestte respectarea
pr fortei obligatorii a unui contract.

Potrivit art amintit prin intmerdemiul pr relativitatii putem intelege ca efectele unui contact devin
incidente in unele cazuri regl de lege, asupra unor persoane care nu au fost parti contractante, dar au
legatura cu contractual ori prin alte circumstante determinate de lege pot deveni parti sau pot fi
assimilate acestora. In aceste conditii relativitatea efectelor contractului poate deveni incidenta asupra:

-asupra partilor-in situatia acestora, afectele unui contract se vor produce conform clauzelor agreate de
catre acestea, prin prisma pr fortei obligatorii a inscrisului respectiv. Forta obligatorie a contractului
exprima calitate acestui inscris de a constitui, modifica sau stinge anumite efecte jurdice, iar relativitatea
contureaza modul de actiune deoarece creeaza premza sau posibilitatea producerii acestor efecte intre
partile contractului.

-in cazul tertelor persoane devenite parti ale contractului-ex: succesorii partilor unui contract-aplicarea
pr relativitatii pt aceste persoane poate fi privita printr-o categorie de persoane denumite avanzi causa.

Avanzii causa in categoria acestora pot fi introduce urmator persoane: succesorii universali, succesorii cu
titlu universal, succesorii cu titlu particular, creditorii kilografari-intervin in ipoteza in care una din partile
contractului poate castiga calitatea de creditor, atunci cand cealalta parte nu-si indeplineste obligatia.

-tertii absoluti-putem include persoanele care sunt total straine de un contract, dar in acelasi timp si de
partile contractante. Daca contractul continte un dr real, regula este ca acest dr poate fi opozabil
oricarei persoane, insa in privinta dr de creanta tertele persoane sunt obligate sa respecte iar daca o
terta persoana ajuta un debitor sa incalce o clauza contractuala, i se poate atrage raspunderea in
conditiile art 1369 ncc.

Pr opozabilitatii contractului:

Daca in ceea ce priveste pr relativitatii efectele unui contract produc dr si obligatii fata de partile
contractante, iar in unele situatii si fata de persoane care nu au fost parti insa in anumite imprejurari pot
deveni parti ori pot fi assimilate acestora, in ceea ce priveste pr opozabilitatii interpretarea sa va fi total
diferita sau opusa. Opozabilitatea opune un dr, un act sau un fapt juridic celorlalte persoane straine de
partile unui raport juridic obligational.
Noul cod civil art 18 si urmatoarele consacra regula publicitatii dr, a actelor si faptelor juridice. Acest pr
este consacrat prin inscrierea unor operatiuni prevazute de lege, a unor dr, acte sau fapte in cartea
funciara, arhiva electronica de garantii reale mobiliare, in registrul comertului

Opozabilitatea efectelor unui contract art 1281 socate in evnidenta faptul ca un astfel de act juridic
poate, cu acxceptia unor cazuri pervazute de lege sa opuna efecte juridice unor terte persoane care nu
au legatura cu partile contractante. Fata de aceste aspecte, trebuie sa facem distinctie intre
opozabilitatea erga homnes a efectelor contractului conditionata de efectuarea formalitatilor de
publicitate-publictatea conventiei martimoniale- si in cazul in care exista cunoasterea efectiva sau dupa
caz prezumata a contractului respectiv de catre de terti.

Exceptiile contractului:

Un contract produce efecte obligatorii, relative si opozabile.

In ceea ce priveste exceptiile contractului, acestea suscita o serie de discutii teoretice si practice. Aceste
exceptii considerate exceptii de la relativitatea efectelor contr, reprez acele situatii in care exceptiile se
pot naste fata de persoane care nu au participat nici direct si nici prin reprezentant la incheierea actului
respectiv. Astfel, putem retine existent exceptiilor aparente unde putem include reprezentarea si
promisiunea faptei altuia. De asemenea putem discuta despre exceptiile reale. Se caracterizeaza prin
aceea ca o persoana care nu a fost contractanta poate deveni creditor in virtutea acordului concordant,
de vointa ai altor subiecti contractuali: actiunile directe si stipulatia pt altul.

Dpdv didactic trebuie sa retinem exceptiile contractului facand distincita intre:

A. exceptiile de la pr relativitatii
B. exceptiile de la pr opozabilitatii fta de terti a contractelor
A. exc de la pr relativitatii-reprezentarea, actiunile directe, promisiunea faptei altuia si stipulatia pt
altul

Reprezentarea-potrivit art 1295 ncc reprezentarea constituie posibilitatea unei persoane de a

reprezenta o alta persoana. Reprezentarea isi poate avea izvorul din lege, act juridic sau hotarare
judecatoreasca.

Codul civil regl o multitudine de situatii in pprivinta reprezentarii legale-tutela minorului sau a
interzisului, in privinta reprezentarii conventionale sau voluntare-cazurile incheierii unui mandate de
reprezentare, aunui mandate conjugal etc

Reprezentarea judiciara sau printr o hotararre judecatoreasca se poate realiza in cazul consitutirii unei
curatele sau a unui mandat judiciar-at cand unul dintre soti nu si poate manifesta vointa.

Promsisiunea faptei altuia-reprez un contract sau o clauza dintr un contract prin care o persoana
denumita debitor, care va avea calitatea de promitent, se obliga fata de o alta persoana numita creditor
sa determine o terta persoana sa isi asmue anumite obligatii fata de creditorul dintr un alt contract.-art
1283
In cazul in care promisiunea faptei altuia este consacrata intr un contract acel act juridic trebuie sa
respecte conditiile de validitate prevazute de art 1179. Dpdv juridic trebuie sa intelegem ca promitentul-
debitorul-se obliga personal, iar treat persoana devine obligat numai in masura in care consimte sa
incheie acel contract cu creditorul.

Actiunile directe sunt considerate acele instrumente juridice puse la dispozitia creditorului in anume
cazuri prevzute de lege si prin intermediul carora acesta isi poate valorifica dreptul sau de creanta in fata
organelor jurisdictionale sau dupa caz a celor de executare silita in sensul de a solicita executarea
creantei sale direct de la debitorul debitorului sau, desi creditorul nu este parte in contractul incheiat
intre acele din urma persoane. Legsilatia actuala regl o mare varietate de astfel de actiuni pe care le-am
putea grupa:

-act directe regl de codul cvil-actiunea directa a lucratorilor folositi de un antreprenor impotriva
comitentului sau ori a cleintului acestuia in scopul de a obtine dr salariale (art 1856), act directa a
mandantului impotriva mandatarului sau a mandatarului substituit ( art 2023)

-act directe regl prin norme speciale-act directa a victimei care a suferit un prejudiciu impotriva
asiguratorului de raspundere civila (legea 135 pe 1995)

-act directa a utilizatorului din contractual de leasing contra furnizorului bunului care I a fost dat in
leasing de catre finanatator-ordonanta 51 pe 1997

-act directa de poprire a unor sume de bani sau a unor bunuri potrivit codului de procedura civila