AGENŢII ECONOMICI

Teste grilă

1. Activitatea economică în ansamblul său există numai ca rezultat al:

a) factorilor naturali;
b) contribuţiei fiecărui agent economic la executarea unei părţi din acest
ansamblu care-i revine în virtutea diviziunii muncii;
c) bunurilor oferite de-a gata în natură;
d) contribuţiei celor ce produc bunurile materiale.

2. Unităţile economice sau instituţionale sunt:

a) firme de stat şi /sau private care produc bunuri materiale;
b) firme de stat şi /sau private conduse exclusiv prin hotărâri de guvern;
c) persoane ce realizează acte sau fapte economice necoordonate sau opuse
între ele;
d) persoane care acţionează în economie şi realizează acte economice fie
individual, fie în grup şi dispun de autonomie de decizie asupra acţiunilor.

3. Pentru a fi studiaţi şi cunoscuţi mai bine agenţii economici sunt grupaţi după
preponderenţa activităţilor pe care le realizează, grupurile respective fiind
denumite:
a) activităţi de producţie şi vânzare;
b) sectoare de prelucrare şi depozitare;
c) sectoare instituţionale;
d) segmente ale diviziunii producţiei de bunuri materiale.

4. Agenţii economici nu execută fiecare dintre ei toate activităţile la un moment, ci

numai una sau câteva dintre ele în care se specializează după criteriul:
a) celei mai mari dorinţe;
b) celei mai mari eficienţe;
c) apropierii de prieteni şi familie;
d) evitării riscului de a rămâne şomeri.

5. Sunt agenţi economici:

a) unităţile economice;
b) bunurile economice;
c) operaţiunile economice;
d) fluxurile economice.
6. Unităţile economice care formează lumea întreprinderilor sunt reunite sub
această denumire după criteriul:
a) diversităţii produselor pe care le asigură;
b) producţiei de bunuri, de orice natură ar fi acestea, în vederea vânzării;
c) faptului că produc şi nu consumă;
d) bunei aprovizionări.

7. Nu sunt agenţi economici:

a) administraţiile publice;
b) menajele;
c) mijloacele financiare
d) societăţile în comandită simplă.

8. Nu reprezintă societate de capitaluri:

a) societatea cu răspundere limitată;
b) societatea în nume colectiv;
c) societatea în comandită pe acţiuni;
d) societatea pe acţiuni.

9. Este o societate de persoane:

a) societatea în comandită simplă;
a) societatea în comandită pe acţiuni;
b) societatea pe acţiuni;
c) societatea cu răspundere limitată.

10. Condiţiile în care întreprinderea acţionează şi relaţiile pe care aceasta le

dezvoltă prin propria activitate constituie:
a) mediul întreprinderii;
b) rezultatul dorinţei directorului;
c) constrângeri pe care întreprinderea le-a generat prin greşelile făcute;
d) sursă de avantaje primită „în dar” de la guvern.

11. Cuprinde activităţile care asigură majoritatea legăturilor întreprinderii cu

exteriorul:
a) funcţia de producţie;
b) funcţia comercială;
c) funcţia de cercetare-dezvoltare;
d) funcţia de personal.

12.Acţiunile care caracterizează profilul întreprinderii sunt cuprinse în:

a) funcţia comercială;
b) funcţia de producţie;
c) funcţia de personal;
 d) funcţia financiar – contabilă.

13. În funcţie de drepturile acordate titularului, acţiunile se clasifică în:

a) acţiuni în numerar şi acţiuni cu aport în natură;
b) acţiuni cu primă şi acţiuni fără primă;
c) acţiuni nominale şi acţiuni la purtător;
d) acţiuni ordinare şi acţiuni privilegiate.

14.Exercită funcţia de redistribuire a veniturilor, pe baza serviciilor nonmarfare

prestate:
a) primăriile;
b) societăţile de asigurări;
c) menajele;
d) regiile autonome.

15.Activităţile realizate de administraţiile publice reprezintă producţie de:

a) bunuri materiale care satisfac diferite nevoi;
a) bunuri materiale pentru care se plătesc taxe;
b) servicii nemarfare pentru colectivităţi;
c) bunuri care se vând şi se cumpără.

16.Sectorul administraţiei publice are ca funcţie principală:

a) realizarea de bunuri materiale pentru satisfacerea diferitelor nevoi;
b) intermediar între ceilalţi agenţi economici;
c) prestarea de servicii nonmarfare pentru anumite persoane;
d) prestarea de servicii nonmarfare pentru comunitate.

17. Nu sunt incluse în categoria administraţiilor private:

a) fundaţiile;
b) societăţile cu răspundere limitată;
c) asociaţiile non-profit;
d) partidele politice.

18. Sunt incluse în categoria administraţiilor private:

a) partidele politice;
b) guvernele;
c) menajele;
d) societăţile cu răspundere limitată.

19. Nu este o activitate economică:

a) producţia de medicamente;
b) comerţul stradal;
c) producţia de armament;
d) toate activităţile anterioare reprezintă activităţi economice.
20. Nu sunt incluse în categoria administraţiilor private:
a) primăriile şi societăţile pe acţiuni;
b) partidele politice şi fundaţiile non-profit;
c) sindicatele;
d) fundaţiile non-profit şi sindicatele.

21. Din operaţiile economice realizate de bănci rezultă:

a) bunuri nemarfare;
b) bunuri materiale;
c) servicii marfare;
d) bunuri care sunt stocate în aşteptarea unui preţ mai bun.

22. Funcţia principală a instituţiilor financiare, ca unităţi economice autonome,

este de a:
a) consuma bunuri şi servicii;
b) mobiliza şi repartiza disponibilităţile financiare;
c) oferi factori de producţie materiale firmelor;
d) garanta despăgubirea în caz de risc.

23. Sectorul administraţiei publice are ca funcţie principală:

a) realizarea de bunuri materiale pentru satisfacerea diferitelor nevoi;
a) intermediar între ceilalţi agenţi economici;
b) prestarea de servicii nonmarfare pentru anumite persoane;
c) prestarea de servicii nonmarfare pentru comunitate.

24. Activităţile realizate de administraţiile publice reprezintă producţie de:

a) bunuri materiale care satisfac diferite nevoi;
a) bunuri care se vând şi se cumpără.
b) bunuri materiale pentru care se plătesc taxe;
c) servicii nemarfare pentru colectivităţi.

25. Administraţiile constituie sectorul instituţional care-şi datorează existenţa:

a) deciziilor politice ale guvernelor;
b) dorinţei oamenilor de a trăi mai bine;
c) nevoilor individuale sau obiective ce rezultă din faptul că oamenii trăiesc
în grup, în societate;
d) producţie de servicii şi nu bunuri materiale.

26. Care dintre următorii agenţi economici nu este niciodată privat:

a) banca comercială;
b) firma de construcţii;
c) primăria;
 d) spitalul.

27. Bunurile produse de sectorul instituţional denumit administraţii au caracter:

a) material;
b) netransmisibil;
c) marfar;
d) nemarfar.

28. Menajele reprezintă lumea consumatorilor într-o economie pentru că:

a) implică omul ca finalitate a oricărei activităţi economice, iar omul poate
exista numai dacă consumă;
b) acestea formează cel mai numeros sector instituţional;
c) reuneşte oamenii în calitatea lor de participanţi la activitatea economică;
d) oamenii consumă producând.

29. Reprezintă agentul economic purtător al calităţii de consumator de bunuri

personale:
a) sectorul administraţiei publice;
b) întreprinderile;
c) menajele;
d) sectorul administraţiei private.

30.Reprezintă flux de intrare către menaje:

a) impozitele plătite către stat;
b) cheltuielile efectuate de familii pentru achiziţionarea de bunuri;
c) veniturile primite pentru serviciile factorilor puşi la dispoziţia firmelor;
d) bunurile realizate pentru autoconsum.

31.Veniturile menajelor private reprezintă pentru agentul economic menaje:

a) cheltuieli;
a) cifră de afaceri;
b) transferuri cu titlu gratuit;
c) impozite şi taxe plătite.

32. Care este definiţia corectă a circuitului economic?

a) totalitatea proceselor şi fenomenelor economice;
a) totaitatea fluxurilor economice dintre agenţii economici;
b) totalitatea relaţiilor dintre agenţii economici productivi;
c) totalitatea proceselor de realizare a unor bunuri şi servicii.

33. Tranzacţiile sau schimburile realizate între agenţii economici în decursul unei
perioade (de regulă un an) se numesc:
a) fluxuri de bunuri libere;
b) economie concurenţială;
 c) fluxuri economice;
d) economie de schimb.

34.Totalitatea fluxurilor economice dintr-o economie formează:

a) mecanismul economic;
b) circuitul economic;
c) comerţul intern;
d) echilibrul economic.

35. Fluxurile economice desemnează pentru o perioadă de un an:

a) totalitatea relaţiilor şi dependenţelor dintre subiecţii şi obiectul proprietăţii;
b) ansamblul legăturilor, tranzacţiilor şi transferurilor dintre agenţii
economici;
c) multitudinea legăturilor dintre componentele universului economic;
d) totalitatea bunurilor şi serviciilor produse/ prestate într-o economie.