Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT LA DISCIPLINA
STATISTICĂ ECONOMICĂ
Autor:
Bocanu Mihaela-Gabriela – FB I
gr,1
Coordonator:
Prof. Univ. Dr. Habil. Gheorghe SĂ VOIU
Pitești, 2016
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Studiul de caz A
1.
Extragerea eşantionului
Tabel nr. 1
2.a)
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Centralizarea agenților economici conform variabilei
Tabel nr. 2
2.b)
Tabel nr. 3
8-12 5 48 24.78
Tabel nr. 4
2.c)
Ax = xmax – xmin = 15 – 4 = 11
r =3
11
h=¿ = 3,66 ≅ 4
3
Tabel nr. 5
Grupe de firme
conform 2.00-4.50 4.50-7.00 7.00-9.50 Total
”Efectivul salariaților” Notă:
4-8 9 0 0 9 limita
8-12 2 3 0 5
inferioară
12-16 0 3 8 11
este
Total 11 6 8 25
inclusă în
interval.
Ax = xmax – xmin = 15 – 4 = 11
r =3
11
h=¿ = 3,66 ≅ 4
3
Tabel nr. 6
r=3
6.85
h= ≅ 2.5
3
Tabel nr. 7
SMCA 11 0 0 11
PMCA 0 5 9 14
Total 11 5 9 25
Notă: Limita inferioară este inclusă în interval
2.d)
Grafic nr. 1
11
SMCA
PMCA
15
Grafic nr. 2
12
10
0
4-8 8 - 12 12 - 16
Grupe de firme conform "Efectivul salariatilor"
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Sursa: Tabelul nr. 3
10
Numarul de 6
firme
4
0
2.00 - 4.50 4.50 - 7.00 7.00 - 9.50
Grupe de firme conform "Incasari"
Sursa:Tabel nr. 4
Grafic nr. 4
12
10
8
6
4 Incasari intre 7.00 - 9.50
mii lei
2 Incasari intre 4.50 - 7.00
mii lei
0 Incasari intre 2.00 - 4.50
r” 2 mii lei
m
ilo -8 -1 -1
6
f or ț 4 8
on ria 12
ec sala
m l
e fir tivu
c
ed ”E
fe
r up
G
Grafic nr. 5
12
10
PMCA
6
SMCA
Grafic nr. 6
12
10
PMCA
6
SMCA
Tabel nr. 8
Frecv
Grupe de firme Frecvențe ențe cumulate
conform Număr de agenți Centrul cumulate descrescător
„Efectivul economici intervalului de crescător
salariaților” grupare (ni↑) (ni↓)
(Xi)
4 -8 9 6 9 25
8-12 5 10 14 14
12-16 11 14 25 9
Grafic nr. 7
30
25
20
15
10
0
6 10 14
Tabel nr. 9
Centrul Frecvențe
Grupe de firme Frecvențe
Număr de agenți intervalului cumulate
conform cumulate
economici de grupare descrescător
„Încasări –mii lei-” crescător
(Xi)
2.00 - 4.50 11 3.25 11 25
4.50 - 7.00 5 5.75 16 16
7.00 - 9.50 9 8.25 25 11
Notă: Limita inferioară este inclusă în interval.
Grafic nr. 8
30
25
20
15
10
0
3.25 5.75 8.25
5
x 100=20 %
25
11
x 100=44 %
25
52
x 100=20,47 %
254
48
x 100=18,90 %
254
154
x 100=60,63 %
254
24,78
x 100=18,86 %
131,40
85,57
x 100=65,12 %
131,40
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Tabel nr. 10
Grafic nr. 9
36% 4-8
44% 8 - 12
12 - 16
20%
Din datele prezentate în tabelul nr. 10 rezultă că 44% din cele 25 de firme analizate au
un număr de salariați cuprins între 12 – 16 salariați, firme ce realizează 65,12% din cifra de
afaceri realizată pe ansamblu celor 25 de firme.
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Structura agenților economici conform variabilei
„Încasări –mii lei- (y)”
ni
n
x 100
∑ ni
i=1
5
x 100=20 %
25
9
x 100=36 %
25
69
x 100=27,17 %
254
55
x 100=21,65 %
254
130
x 100=51,18 %
254
29,32
x 100=22,31 %
131,40
73,13
x 100=55,66 %
131,40
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Tabel nr. 11
Grafic nr. 10
7.00 - 9.50
4.50 - 7.00
Mii lei
2.00 - 4.50
0 5 10 15 20 25 30 35 40 45 50
%
Conform datelor din tabelul nr. 11 rezultă că 36% din cele 25 de firme analizate au
încasări cuprinse între 7,00 – 9,50 mii de lei, firme ce realizează 55,66 din cifra de afaceri
realizată pe ansamblu celor 25 de firme.
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Tabel nr. 12
După cum se poate observa din tabelul anterior, grupele de firme ce au între 4 și 8
salariați obțin doar 84,95% din încasările firmelor ce au până în 12 salariați și doar 24,60%
din încasările firmelor cu până la 16 salariați.
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Proporții între grupe de firme cu 4-8 salariați și grupe de firme cu 12-16 salariați
Grafic nr. 11
Încasări
Număr de salariați
Număr de agenți
0 10 20 30 40 50 60 70 80 90
%
xi
ki/j = x 100
xj
Pentru calculul acestor indici a fost folosită exact aceeași metodă ca și la calculul indicilor din
Tabelul nr. 12. Astfel, rezultatele obținute sunt:
Tabel nr. 13
Datele din tabelul anterior ne confirmă faptul că firmele ce au încasări de 2,00-4,50 mii de
lei sunt firme de dimensiuni mici, având doar 53,08% din numărul de salariați ai firmelor cu
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
încasări de 7,00-9,50 mii de lei. De asemenea, cifra de afaceri a grupului de firme cu încasări
de până la 4,50 mii de lei reprezintă doar 39,59% din încasările grupului celui din urmă.
Proporții între grupe de firme cu încasări de 2,00-4,50 mii lei și grupe de firme cu
încasări de 7,00-9,50 mii lei
Grafic nr. 12
Încasări
Număr de salariați
Număr de agenți
Tabel nr. 14
Tabel nr. 15
4)
a.
Tabelul nr. 16
Efectivul 4 5 7 8 9 10 11 12 14 15 Total
salariațil
or
xi
ni 3 1 5 1 1 2 1 2 5 4 ∑ni=25
xini 12 5 35 8 9 20 11 24 70 60 ∑xini=254
ni ↑ 3 4 9 10 11 13 14 16 21 25 -
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
ni/Xi 0.7 0.2 0.71 0.12 0.1 0.2 0,0 0.1 0.36 0.27 ∑ni/xi=2,98
5 0 5 1 9 7 5
=2,99
Loc Me=
∑ ni +1 26
i=1
= =13=¿ Me=10
2 2
Deoarece există mai multe unități statistice ce posedă valoarea lui ni maxim, putem spune că
seria este bimodală, iar localizarea modalei nu se poate realiza.
n
∑ xi n i
254
x= i=1n = =10 .16
25
∑ ni
i=1
n
∑ ni
25
x h = i =1
n
= =8 .36
n 2 .99
∑ xi
i =1 i
x p=
√ ∑ x 2i ni
i =1
n
∑ ni
i =1
=
∑n
√
n
2952
25
=√ 115 .8=10 .76
n
∑
❑
❑
❑
x́ g =
i=1
√∏ i=1
ni 25 3 1 5 1 1 2 1
x i = √ 4 x 5 x 7 x 8 x 9 x 10 x 11 x 12 x 14 x 15 =¿
2 5 4
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Calculul mediilor și valorilor poziționale pentru caracteristica X conform variabilei ”Efectivul
salariaților”
Tabel nr. 17
Grupe de firme
Număr de
conform
agenți
„Efectivul Xi Xini ni↑ ni/Xi Xi2ni
economici
salariaților”
(ni)
(x)
4 -8 9 6 54 9 1.5 324
Xi = (Xmin + Xmax)/2
26
Loc Me= =13=X 13=¿ Me ∈¿8,12)
2
1
Me= X Me + h ¿¿
2
∆1 n Mo−nMo −1
Mo=X Mo +h =
∆1 +∆ 2 ( n Mo−nMo −1 ) + ( nMo −n Mo+1 )
n
∑ xi n i
i=1 258
x= n
= =10. 32
25
∑ ni
i=1
n
∑ ni
25
x h = i =1
n
= =8 . 96
n 2 .79
∑ xi
i=1 i
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
n
x p=
√ ∑ x 2i ni
i =1
n
∑ ni
i =1
=
√ 2980
25
= √ 119 .2=10 .92
∑n
n
n
x́ g =
i=1
√∏
i=1
ni 25 9 5
x i = √6 x 10 x 14
11
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Calculul valorilor medii calculate şi poziţionale pentru caracteristica “Y”
Tabelul nr.18
Nr.
Agenți
Încasări
economic Yini n↑ Ni/yi yini y 2n
i i
i
Yi Ni
2 1 2 1 0.5 2 4
2.15 1 2.15 2 0.47 2.15 4.62
2.31 1 2.31 3 0.43 2.31 5.34
2.38 1 2.38 4 0.42 2.38 5.66
2.63 1 2.63 5 0.38 2.63 6.92
2.81 1 2.81 6 0.36 2.81 7.90
3.13 1 3.13 7 0.32 3.13 9.80
3.19 1 3.19 8 0.31 3.19 10.18
3.58 1 3.58 9 0.28 3.58 12.82
3.88 1 3.88 10 0.26 3.88 15.05
4.02 1 4.02 11 0.25 4.02 16.16
5.19 1 5.19 12 0.19 5.19 26.94
5.47 1 5.47 13 0.18 5.47 29.92
5.81 1 5.81 14 0.17 5.81 33.76
5.88 1 5.88 15 0.17 5.88 34.57
6.97 1 6.97 16 0.14 6.97 48.58
7.12 1 7.12 17 0.14 7.12 50.69
7.42 1 7.42 18 0.13 7.42 55.06
8.05 1 8.05 19 0.12 8.05 64.80
8.1 1 8.1 20 0.12 8.10 65.61
8.17 1 8.17 21 0.12 8.17 66.75
8.29 1 8.29 22 0.12 8.29 68.72
8.34 1 8.34 23 0.12 8.34 69.56
8.79 1 8.79 24 0.11 8.79 77.26
8.85 1 8.85 25 0.11 8.85 78.32
≅869
Total 25 131,4 5.95
Sursa: Tabelul nr. 1
26
Loc Me= =13=X 13=5,47
2
Loc Mo = Nimax
Din cauza faptului că termenii seriei apar cu o aceeași frecvență, valoarea modalei nu poate fi
determinată.
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
n
∑ y i ni
131 . 4
y= i =1n = =5 . 26
25
∑ ni
i=1
n
∑ ni
i=1 25
y h= n
= =4 . 20
n 5. 95
∑ yi
i=1 i
y p=
√ ∑ yi2 ni
i=1
n
∑ ni
i=1
=
√ 869
25
=√ 34 .76=5 .90
∑n n
ý g=
i=1
√∏
i=1
ni 25 11 5
y i = √ 3,25 x 5,75 x 8,25
9
Tabel nr. 19
Grupe de firme
Număr de agenți
conform Yi Yini
economici ni ni/Y Yi2ni
„Încasări –mii lei-”
ni ↑
yi i
Yi = (Ymin + Ymax)/2
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
26
Loc Me= =13=X 13=¿ Me ∈¿4,50 ; 7,00)
2
1
Me= X Me + h ¿¿
2
∆1 n Mo−nMo −1
Mo=X Mo +h =
∆1 +∆ 2 ( n Mo−nMo −1 ) + ( nMo −n Mo+1 )
n
∑ y i ni
138 . 75
y= i =1n = =5 . 55
25
∑ ni
i=1
n
∑ ni
25
y h = i =1
n
= =4 . 68
ni 5. 34
∑ yi
i=1
y p=
√ ∑ yi2 ni
i=1
n
∑ ni
i=1
=
√ 894 . 07
25
=√ 35 . 77=5. 98
∑n n
ý g=
i=1
√ i=1
i
25
∏ y in = √ 3,2511 x 5,755 x 8,25 9
În urma calculelor efectuate rezultă că cea media aritmetică este cea mai potrivită pentru a fi
folosită în calculele următoare deoarece nu are o metodă de calcul dificilă și poate substitui cu
succes toți termenii seriei.
De asemenea, se poate observa ușor faptul că modul de lucru este cu mult facilitat atunci când
este vorba despre grupări pe intervale, și nu pe variante distincte.
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
4b) Calculul indicatorilor variației pentru caracteristica x (conform grupării pe intervale din
Tabelul nr 17)
Tabelul nr. 20
Număr
Grupe de firme
conform
de agenți
economici
„Efectivul
(ni) Xi Xini di dini |di|ni di 2ni
salariaților”
(x)
-
4-8 9 6 54 -38.88 38.88
4.32 167.9616
-
8 - 12 5 10 50 -1.6 1.6
0.32 0.5120
12 - 16 11 14 154 3.68 40.48 40.48 148.9664
Total 25 258 0 80.96 317.44
Notă: Limita inferioară este inclusă în interval
n
∑ xi n i
254
x= i=1n = =10 .16
25
∑ ni
i=1
d i =x i - x
n n
∑|di|ni ∑ |Xi−x|∗ni
80 . 96
d= i =1n = i=1 n
= =3 .24
25
∑ ni ∑ ni
i =1 i=1
Valoarea arată că cele 25 de magazine se abat în medie de la media de 10,16 salariați cu 3,24
salariați la stânga şi la dreapta.
n
∑ d 2i ni
317 . 44
σ 2 = i=1n = =12. 70
25
∑ ni
i=1
σ=
σ
√ ∑ d 2i n i
i =1
C o = x 100=
n
∑ ni
i =1
3. 56
=√ σ 2 =√ 12. 70=3 , 56
x 100=35 . 04 %
x 10.16
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
Calculul indicatorilor variației pentru caracteristica y (conform grupării pe intervale din
Tabelul nr 19):
Tabelul nr. 21
Număr
Grupe de firme
conform
de agenți
economici
„Încasări –mii
ni Yi Yini di dini |di|ni di2ni
lei-”
yi
2.00 - 4.50 11 3.25 35.75 -2.3 -25.3 25.3 58.19
4.50 - 7.00 5 5.75 28.75 0.2 1 1 0.20
7.00 - 9.50 9 8.25 74.25 2.7 24.3 24.3 65.61
Total 25 138.75 0 50.6 124.00
Notă: Limita inferioară este inclusă în interval
n
∑ y i ni
138 . 75
y= i =1n = =5 . 55
25
∑ ni
i=1
d i =y i - ý
n n
∑|di|ni ∑ | yi− y|∗ni
50. 6
d= i =1n = i=1 n
= =2. 02
25
∑ ni ∑ ni
i =1 i =1
Valoarea arată că cele 25 de magazine se abat în medie de la media de încasări de 5.55 mii lei
cu 2,02 mii lei la stânga şi la dreapta.
n
∑ d 2i ni
124
σ 2 = i=1n = =4 . 96
25
∑ ni
i=1
σ=
√ ∑ d 2i n i
i =1
n
∑ ni
i =1
=√ σ 2 =√ 4 . 96=2. 28
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
σ 2 . 28
C o = x 100= x 100=41 . 08 %
x 5 . 55
În urma analizei coeficienților de variație ai celor două caracteristici constatăm că variabila
x este mai omogenă și media poate reprezenta cu succes seria în calculele următoare. Spre
deosebire de variabila y care are un coeficient de variație mai mic.
4c)
x́−Mo
Cas1=
σ
3( x́−Me) 3 (10,16−7,2)
Cas2= = =2,49 ∈¿ ∪ ( 0,3 ]
σ 3,56
Din acest calcul rezultă faptul că variabila x are o boltire excesiv asimetrică.
Calculul coeficienților de asimetrie pentru caracteristica y (conform datelor din tabelul 21)
x́−Mo
Cas1=
σ
3( x́−Me) 3 (5,55−5)
Cas2= = =0,65 ∈¿ ∪ ( 0,1 ]
σ 2,28
În urma acestui calcul putem observa faptul că variabila y are o boltire moderat asimetrică.
5.
11
w SMCA
´ = =0,44
25
14
ẃ PMCA = =0,56
25
w(1−w) 0,2464
σ w=
√ n
=
√ 14
=0,132664991 ≅ 0,1327
z=2,18
Studiul de caz B
Din anuarul statistic al României editat în 2009 a fost extrasă una din cele 40 de serii
cronologice de 5 ani consecutivi, serie ce reprezintă numărul de personal didactic total,
gimnazial, liceal, universitar, în persoane:
Tabelul nr. 1
Seria
(n) 2003 2004 2005 2006 2007
a)
Evoluția numărului de personal didactic din România în decursul celor 5 ani
Graficul nr. 1
288000
286000
284000
282000
280000
278000
276000
274000
272000
2003 2004 2005 2006 2007
Δt/(t-1) = yt – y(t-1)
Δ2004/2003 = 285861 – 281272 = 4589
Δ2005/2004 = 281034 – 285861 = - 4827
Δ2006/2005 = 277318 – 281034 = - 3716
Δ2007/2006 = 276849 – 277318 = - 469
Tabelul nr. 2
Anul Număr de personal Modificări absolute
didactic (persoane) Cu bază fixă Cu bază mobilă
-n- –yt- -Δt/1- -Δt/(t-1)-
2003 281272 0 -
2004 285861 4589 4589
2005 281034 -238 -4827
2006 277318 -3954 -3716
2007 276849 -4423 -469
Total - - -4423
Sursa: Tabelul nr. 1, calcule proprii.
După cum se poate observa cu ușurință din tabelul și din calculele anterioare, în
anul 2004 a existat o creștere a numărului de personal didactic din România cu 4589
de persoane. În anii următori, numărul persoanelor implicate în învățământ a scăzut
în primă fază cu 4827 de persoane, mai apoi cu 3716 persoane în anul 2006, până
când, în ultimul an, numărul de personal a scăzut cu încă 469 persoane.
Astfel, în România, în anul 2007, existau cu 4423 de persoane cu funcții în
învățământ mai puține decât în anul 2003, fapt ce, desigur, a avut consecințe asupra
domeniului educației din țara noastră.
285861
I2004/2003 = X 100=¿ 101,63%
281272
281034
I2005/2003 = X 100=¿ 99,92%
281272
277318
I2006/2003 = X 100=¿ 98,60%
281272
276849
I2007/2003 = X 100=¿98,43%
281272
yt
I ty/(t −1)= x100
y(t−1)
285861
I2004/2003 = X 100=¿ 101,63%
281272
281034
I2005/2004 = X 100=¿ 98,31%
285861
277318
I2006/2005 = X 100=¿ 98,68%
281034
276849
I2007/2006 = X 100=¿ 99,83%
277318
Rolul indicilor relativi este de a arăta de câte ori nivelul fenomenului studiat (y t), în
cazul de față ”numărul de personal didactic din România”, este mai mare sau mai mic
într-un anumit moment în raport cu oricare alt moment dat.
Astfel, în urma calculelor anterioare, observăm faptul că, în anul 2007, numărul de
personal reprezenta 98,43% din totalul persoanelor ce lucrau în învățământ în anul
2003.
Ritmul este un indicator relativ ce arată cu cât s-a modificat fenomenul studiat de
la un moment la altul.
Din calculele anterioare rezultă că, după ce în anul 2004 a avut loc o creștere de
1,63%, numărul angajaților din învățământ scade treptat în anii ulteriori, până când se
ajunge la o diferență de 1,57 procente în anul 2007 față de anul 2003.
Tabelul nr. 5
Anul Număr de personal Valori absolute
didactic (persoane) Cu bază fixă Cu bază mobilă
-n- - yt - -At/1- -At/(t-1)-
2003 281272 -
2004 285861 2812,72
2005 281034 2858,61
2812,72
Valoarea absolută a unui procent din ritmul cu bază fixă (A t/1) sau cu bază în lanț (A t/(t-1))
este un indicator relativ ce stabilește concret numărul unităților de măsură în care este
exprimat fenomenul analizat, unități ce corespund unei modificări cu un singur procent.
Din calculul anterior reiese faptul că în cei 5 ani analizați a fost angajat, în medie, un număr
de 280818,38 persoane în cadrul învățământului.
∑ ∆ t /(t −1) ∆ y −y
´∆= t=2 = t/1 = n 1
n−1 n−1 n−1
În urma calculului de mai sus, putem constata faptul că, în medie, numărul de personal didactic din
România a scăzut cu 1105,75 persoane în fiecare an.
Calculul indicelui mediu:
n
y
Í =
(n−1)
√ √
∏ I t /(t−1) =(n−1)√ I I t /1=(n−1) y n
t =2 1
y 2007 4 276849
Í =
(5−1)
√ √ y 2003
=
281272
=0,996 (99,6%)
Din calculul indicelui mediu putem observa că numărul de personal didactic din România
s-a modificat ”în medie” în decursul celor 5 ani de 0,996 ori.
c)
Ajustarea mecanică a seriei prin metoda modificării medii:
y n− y 1
ŷ ∆´ = y 1+(n−1) ∆´ , unde ´
∆=
n−1
Ajustarea mecanică a seriei prin metoda progresiei geometrice (sau a indicelui mediu):
yn
´
ŷ ´I = y 1 x I (n−1), unde Í =
√
(n−1)
y1
y 2007 4 276849
Í =
√ √
(5−1)
y 2003
=
281272
=0,996
ŷ 2003 = y 2003=281272
n yt t t2 yt x t
Atunci când ŷ= a + bt și ∑t = 0:
{ {
n ∑ yt
n n t=1
na=∑ yt=¿ a= = ý
na+b ∑ t=∑ yt t =1 n
t=1 t=1 =¿ n
n n n
a ∑ t+ b ∑ t 2 =∑ t x y t n n ∑ yt x t
b ∑ t =∑ y t x t=¿ b= t=1n
2
t=1 t =1 t =1
t=1 t=1
∑ t2
t=1
Astfel:
a = ý cr = 280818,38
Pentru simplificarea calculelor următoare, voi prezenta toate rezultatele obținute în urma
ajustărilor anterioare în următorul tabel:
Tabelul nr. 7
Anul Număr de
personal
didactic (yt)
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
(n) ŷ ∆´ ŷ ´I ŷ=a+bt
d) Variația reziduală față de funcția de ajustare liniară, după cum se poate observa din
următorul tabel, nu este una constantă, acest lucru datorându-se modificărilor inegale
ce au avul loc la nivelul numărului de personal didactic din România.
Tabelul nr. 8
ŷ ¿ a+bt
Anul (n) yt yt - ŷ ¿ a+bt
2003 281272 284296,18 -3024,18
e)
Extrapolarea evoluției numărului de personal didactic din România din următorii doi
ani prin metoda modificării medii absolute:
ŷ K = y 1 +(k−1) ∆´ , k¿ n.
´
ŷ 2008 = y 2003 +5 ∆=281272+5 x(−1105,75)=275743,25
´
ŷ 2009 = y 2003 +6 ∆=281272+6 x (−1105,75 )=274637,5
Tabelul nr. 9
ŷ ∆´
Anul (n) yt yt - ŷ ∆´ (yt - ŷ ∆´ )2
2003 281272 281272 0 0
∑(yt - ŷ ∆´ )2=
=72334700.18
≅ 72334700
Extrapolarea evoluției numărului de personal didactic din România din următorii doi
ani prin metoda indicelui mediu:
´ unde k ¿ n
ŷ K = y 1 x I ( K−1),
´ 5
ŷ 2008 = y 2003 x I (6−1) = 281272 x (0,996) = 275691,38
´ 6
ŷ 2009 = y 2003 x I (7−1) = 281272 x (0,996) = 274588,62
Tabelul nr. 10
ŷ ´I
Anul (n) yt yt - ŷ I (yt - ŷ ´I)2
2003 281272 281272 0 0
∑(yt - ŷ ´I)2=
=72028905,32
≅ 72028905
Extrapolarea evoluției numărului de personal didactic din România în următorii doi ani
prin metoda analitică:
ŷ= a + bt
290000
285000
280000
275000 Yt
Y=a+bt
270000
265000
260000
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009
Pentru justificarea alegerii celei mai bune metode de extrapolare, se vor calcula atât
coeficientul de eroare, cât și coeficientul de determinație:
Tabelul nr. 12
ý=280818,38 ≅ 280818
di = yt - ŷ ¿ a+bt
e ∆´ =
√ ∑ ( y t − ŷ ∆´ )2
i=1
n
ý
x 100=
30512898
√
5
280818
x 100=0,88 %
D∆´ = 1− i=1
n
[ ∑ ( y t − ŷ )2
∑ ( y t − ý )2
i=1
] [
x 100= 1−
30512898
53687582]x 100=43,17 %
e Í =
√ ∑ ( y t − ŷ Í ) 2
i=1
n
ý
x 100=
37034824
5√
280818
x 100=0,97 %
[
D Í = 1− i=1
n
∑ ( y t− ŷ ) 2
∑ ( y t− ý ) 2
i=1
] [
x 100= 1−
37034824
53687582]x 100=31,01%
eŷ =
¿a+ bt
√ ∑ ( y t− ŷ ¿ a+bt )2
i=1
n
ý
x 100=
23450833
√5
280818
x 100=0,77 %
Universitatea din Pitești - Facultatea de Ștințe Economice
Specializarea Finanțe – Bănci
n
¿a +bt n
[
D ŷ = 1− i=1
∑ ( y t − ŷ )2
∑ ( y t − ý )2
i=1
] [
x 100= 1−
23450833
53687582 ]
x 100=56,31%
După cum se poate observa din calculele coeficienților de mai sus, cea mai potrivită
metodă de extrapolare dintre cele trei este cea analitică, având în același timp cel mai mic
coeficient de eroare și cel mai mare coeficient de determinație. Cu toate acestea, însă,
valoarea extraordinar de scăzută a coeficientului de determinație ne va obliga să căutăm o altă
metodă de ajustare de tip neliniar, pentru o mai bună calitate a estimărilor.