Cuprins:

Introducere........................................................................................2 Comportamentul uman. O abordare economic.............................4 Concurena i democraie.............................................................4 Crim si pedeaps. O abordare economic.................................5 Concluzii..........................................................................................10 Bibliografie:.....................................................................................11

Introducere
Gary Stanley Becker ( nscut pe 2 decembrie 1930) este economist i laureat la Premiul Nobel. Nscut in Pottsville, Pennsylvania, Becker a obinut un master la Princeton in 1951 i doctoratul la Universitatea Columbia in 1951. Apoi s-a intors in Chicago unde a lucrat cu departamentul de economie i sociologie, apoi a absolvit o coal de management i afaceri. Becker a ctigat medalia John Bates Clark in 1967, a fost nominalizat la Premiul Nobel in economie in 1922 i iin 2007 a obinut Medalia Prezidenial a Libertii. Becker a fost unul dintre primii economiti s ramifice ceea ce era considerat ca fiind subiecte tradiionale care aparin sociologiei, incluznd discrimnarea rasial, crima, organizarea familiei i dependena de droguri. Este cunoscut pentru argumentarea sa conform creia diferitele tipuri de comportament uman pot fi vzute ca fiind raionale i maximalizatoare a utilitii. Abordarea sa poate include comportamentul altruistic ca definiind utilitatea adecvat indiviziilor. De asemenea, face parte din exponenii cei mai importani ai studiului capitalului uman. Becker este creditat pentru teoria copilului putrezit . Este cstorit cu Guity Nashat, o istoric a Orientului mijlociu ale crei cercetri au furnizat informaii importante pentru propriile cercetri i studii. Incepnd cu pionieratul su in aplicaii economce legate de discriminri rasiale, Gary Becker a artat c o abordare economic poate oferi o baz important pentru inelegerea comportamentului uman. Avnd ca moto un citat din George Bernard Shaw, Economia este arta de a obine maximul de la via, abordarea economic a comportamentului uman este vzut de Gary Becker ca perspectiva distinct, n relaie cu disciplinele de grani (sociologice, psihologice, antropologice, politice sau genetice). Eseurile cuprinse n volum pun n eviden principalele atribute ale modului de gndire economic, asumnd nelegerea comportamentului uman mai explicit i mai extensiv dect alte moduri de abordare. Cu toate c i variabilele noneconomice, tehnicile i descoperirile din alte domenii contribuie semnificativ la inelegerea comportamentului uman, autorul demonstreaz faptul c abordarea economic ofer un cadru unitar pentru inelegerea acestui comportament. ntr-o varietate important i abordabil de eseuri Becker aplic aceast tehnic unor aspecte variate ale activitii umane, inclusiv interaciunile sociale, crima i pedeapsa, cstoria, fertilitatea i activitatea uman. Munca sa este esenial in economie i este notabil pentru abordarea surprinztoare a economiei in legtur cu activitatea uman. Poate nici un economist contemporan nu a contribuit mai mult in extinderea zonei de interes a economiei precum Becker. 2

Comportamentul uman. O abordare economic

Comportamentul uman. O abordare economic trateaz relaiile dintre principalele forme de manifestare ale personalittii i activitilor umane i economice. Capitolul trei abordeaz acest concept din punctul de vedere al concurenei, democraiei, crimei i pedepsei. n acest sens el este imprit in dou pri : Concuren i democraie i Crim i pedeaps : O abordare economic.

Concurena i democraie
Aceast parte reprezint analiza comparativ dintre piaa cu o concurena perfect i sistemul democratiei perfecte. Evident cele dou noiuni sunt interdependente deoarece parametrii concurenei determin dezvoltarea economic i preferinele votanilor, iar cea de a doua creeaz cadrul legilativ pentru desfurarea activitiilor economice i sancioneaz actele economice ilicite. Potrivit lui Becker, orice form de pia de monopol reprezint un factor negativ deoarce costul marginal este mai mic dect preul solicitat de monopol. n condiii normale cele dou ar trebui s fie egale. O soluie reprezint implicarea statului, prin intermediul unor reglementri care s conduc la concuren. ns potrivit conceptului de democraie perfect (un cadru instituional pentru luarea deciziilor politice, cadru in care indivizii trebuie s se strduiasc s obin funcii politice printr-o concuren absolut liber pentru voturile unui mare electorat) intervenia statului in economie trebuie s fie inexistent. n ceea ce privete democraia perfect, electoratul trebuie s reprezinte dorina alegtorilor(un numr semnificativ al populaiei). Electoratul, in mod asemntor cu o firm, poate s urmreasc obinerea unor avantaje personale, a unui profit, sau s se bazeze i pe altruism, binele votanilor/cumprtorilor. Asemenea echilibrului economic intre cerere i ofert, la echilibrul politic nimeni nu are putere politic, deoarece deciziile sunt determinate de preferinele electoratului. O alt asemnare este faptul c cel care tie s ii gestioneze cel mai bine resursele este in avantaj, cheia succesului in intreprinderi dar i la nivelul conducerii unui stat const in maximalizarea profitului, folosind resurse limitate. Determinanii perfect i ideal sugereaz ins c aceste noiuni sunt strict teoretice deoarece in realitate att concurena ct i democraia sunt subjugate oamenilor, aadar imperfecte. Nici in rile dezvoltate, cu att mai puin cele in tranziie aa cum este cazul 4

Romniei, aceste obiective nu au fost atinse, dei teoretic au caracteristici ct se poate de clare i aparent tangibile. Dar pn i diferenele sunt asemntoare, aa cum evidenia Becker la inceputul capitolului, concurenei monopoliste asociindu-se un stat cu electorat majoritar, cu o putere mare sau total de decizie.

Crim si pedeaps. O abordare economic

Potrivit normelor legale, stabilite de fiecare stat in parte, in cazul nerespectrii acestora se aplic contravenii, amenzi sau pedepse in funcie de gravitatea faptei svrite. n funcie de legislaia fiecrei ri se folosesc resurse in vederea efecturii pedepselor respective. Aa cum zice Becker este vorba de cte infraciuni trebuie premise i ci infractori trebuie lsai nepedepsiti. O prim noiune este costul crimei. El include i aciuni precum ultrajul, fruda i altele nu numai actul de omucidere in sine. Conform statisticilor numrul crimelor a crescut vertiginos odat cu creterea taxelor, aceast majorare a determinat sporirea numrului de cazuri de evaziune fiscal. Acest lucru se poate explica simplu prin raionamentul ca indivizii situai in postura de a obine un profit mai mic recurg la orice superfugiu chiar dac din punct de vedere legal este ilegal i imoral. Efectele acestui procedeu sunt obinerea unui venit nemeritat, care afecteaz intregul mecanism concurenial aadar i economia in genere. De asemenea odat cu creterea banilor lichizi a crescut i numrul de cazuri de jaf i omor. Societile sunt in curs de dezvoltare ins, i nu toi beneficiaz de aceast evoluie astfel inct tentaia de a obine venituri, chiar pe cale ilegal indiferent de efecte, este forte mare. Se continu analiza pn la stabilirea unor formule de determinare economic a rentabilittii i costurilor. O noiune important introdus de Becker este costul net sau pierderea societii i se calculeaz ca diferena dintre daun i cstig, astfel: D(O)=H(O)-G(O). Pe msur ce dauna marginal a faptei crete, ctigurile marginale sunt diminuate. Pe baza acesteia se calculeaz costul fiecarei crime att pentru cel care o svrete ct si pentru cel care comite crima. Din start societatea sufer dou pierderi importante ce se vor manifesta in primul rnd din punct de vedere social i apoi, bineinteles, financiar. Un alt element important este costul arestrii i condamnrii care are ca pricipale cheltuieli resursele umane(judectori, avocai, poliiti) i tehnologia folosit pentru determinarea vinovatului. n acest sens se urmrete optimizarea resurselor umane i tehnologice. n ceea ce privete resursele umane pentru rezultate mai bune, persoanele trebuie s fie pltite mai bine, stimulativ, ins din punct de vedere economic unul dintre elurile fiecrui intreprinztor este 5

economisirea. Consider c in analiza comparativ salariiile ridicate ar compensa costurile cu salariile deoarece ar reprezenta un stimul pentru indeplinirea sarciniilor cu mai mult interes i o mai bun pregtire profesional. Din punct de vedere tehnologic este subinteles c o tehnologie ridicat conduce la rezultate superioare. Privind in trecut timpul folosit pentru depistarea unui simplu jaf de exemplu s-a redus atunci cnd s-a introdus prelevarea de amprente in special cele digitale. Predispoziia genetic, biologic, mediul social in care un individ a fost crescut determin numrul de crime pe care aceste le va comite. ns exist i situaia in care singurul stimulent pentru comiterea crimei este o utilitatea mai mare care se obine prin comiterea crimei dect prin o alt activitate economic legal, care ar presupune mai mult timp i venituri mai mici. Sub forma unei funcii numrul de crime (Oj) este influenat de pj, probabilitatea de a fi condamnat pentru fiecare infraciune, fj, pedeapsa pentru fiecare infracune si uj, alte influene. Aceast formul are o mulime de implicaii, printre cele mai importante vom prezenta urmtoarele cazuri. Dac individul nu este condamnat fj este zero i astfel individul respectiv, vinovat de crim, va fi motivat s comit i alte crime incurajat de faptul c nu a pltit pentru fapta sa. De asemenea Oj in cazul unui individ condamnat la inchisoare in perioda imediat urmtoare va fie egal cu zero, deoarece individul aflat in inchisoare nu poate svrii alte contravenii. Printre factorii variabili se afl gradul de colarizare i pedepsele anterioare. Astfel pentru numrul de crime sunt responsabili att individul ct i societatea deoarece o informare corect inc din perioada juvenil ct i atragerea unor pedepse severe care s descurajeze crimele, dar i crearea unor locuri de munc pentru toti indivizii api i care vor s munceasc vor conduce la scderea numrului de infraciuni. n concluzie crima trebuie s inceteze s mai fie profitabil. Pedepsele variaza in funcie de fiecare stat i gravitatea actului svrit. Astfel, dac pentru faptele care se soluioneaz cu plata unor amenzi, sursa de venit pentru ceteni i venitul de stat, cele care se finalizeaz cu inchisoarea reprezint o dubl cheltuial. n primul rnd sunt cheltuite sume de ctre stat pentru salariile gardienilor, intreinerea cldirilor, mncarea pucriailor etc. n al doilea rnd cei care sunt intemniai ar fi putut reprezenta putere de munc. Personal consider c o soluie pentru diminuarea acestor cheltuieli este implicarea pucriailor in activiti care s presupun munca in cadrul unei activiti economice, de exemplu confecionarea de plicuri etc. De asemenea pentru cei care sunt eliberai condiionat

trebuie s se asigure integrarea in societate i furnizarea unui serviciu, urmnd ca individul in cauz s fie foarte strict controlat. n analiza condiiilor de optamilitate autorul susine c nu este posibil o eficien maxim i anahilare a crimelor, dect in concept teoretic, i conduce o analiz economic sub forma grafic i matematic care conduce la ideea c pierderea din infraciuni este minim dac p i f sunt alese in acele zone in care infractorii prefer la echilibrul riscul. De asemenea gradul de profitabilitatea este o notiune subiectiv prin natura purttorului ca i necesitile economice de exemplu, ins exist elemente care pot determina decizia final, in acest caz aciuniile statului. Matematic se reprezint prin creterea lui f i tendina lui p de a ajunge la 0. Nu sunt recomandate pedepsele exagerate,cum sunt cele din rile capitaliste de exemplu, deoarece se creaz un cost al crimei foarte mare chiar dac riscul crimei este mai mare. Aadar este dorit un echilibru, sub forma celui enunat mai devreme. Este un adevr comun faptul c un criteriu de imprire a crimelor este gravitatea. n funcie de aceasta se enuneaz urmtoarele axiome: pedepsele sunt direct proporionale cu fapta svrit i in al doilea rnd infraciunile mai grave au probabiliti de arestare i condamnare de asemenea mai mari. Asupra lui p acioneaz factorul tehnologic i resurse umane, dar odat cu imbuntirea acestora nu are loc i o ridicare a lui f, deoarce pedeapsa nu poate fi redus pentru c prinderea infractorului s-a fcut mai usor de exemplu. Costul prinderii i condamnrii difer in funcie de gravitate, ct i numrul de fapte criminale in sine. Astfel, precum se impart pieele in subpiee pentru o mai bun specializare i funcionare, se urmrete o diviziune a actelor criminale,in funcie de elasticitatea actului criminal. Se impune discuia asupra motivului crimei, exist persoane cu probleme psihice astfel inct acioneaz pe baza instinctelor animalice criminale i pentru acetia pedeapsa nu reprezint un factor decizional i indivizi contieni de aciunile lor i pentru care pedeaspa este important. Tendina actual este de diminuare a pedepselor cu inchisoarea i de eliberare condiionat, fapt care cel putin din vedere teoretic se incadreaz in principiul optimalitii. ns realitatea cel puin la noi in ar st puin altfel deoarece indivizii odat eliberai se confrunt cu problema de a nu avea posibilitatea de a muncii i recurg iari la mijloace ilegale de supravieuire. Amezile corespunztoare pentru actele criminale minore sunt un model de optimalizare deoarece ele nu presupun pierdere social i includ i suma care ii contravine statului, ins nu toate crimele pot fi soluionate prin plata unei simple amenzi. 7

Din punct de vedere matematic dac costul condamnrii i al prinderii ar fi zero, i pierderea social este 0 cum am artat mai sus atunci D(0)=0. De aici se ajunge la concluzia c in cazul activitilor cu rezultate nocive trebuie impuse despgubiri care s fie egale cu pagubele produse. Tot in acest fel valoarea pedepsei sau a amenzii va fi egal cu rul cauzat. ns deoarece costul prinderii i condamnrii nu poate fi zero amenda trebuie s includ i aceste costuri. Se pune problema aprecierii amenzii de ctre unii analiti ca fiind o form de cumprare a pedepsei, ins in profunzime aa cum lunile de inchisoare reprezint preul crimei aa este i amenda, difernd numai prin aa-zisul mijloc de plat. n aceeai modalitate de gndire se incadreaz i cei care consider c amenda trebuie s fie direct proporional cu venitul inculpatului. Consider ins c dac s-ar aplica aceast metod amenda respectiv nu ar ma avea utilitatea scontat deoarece nu ar acoperii nici costul marginal al crimei nici pierderilele suferite de stat i de societate i in concluzie nici nu ar fi pentru inculpat o posibil team. Se poate ajunge la o situaie in care individul nu este motivat prin teama s nu comit o infraciune deoarece tie c poate suporta costul amenzii i beneficiul care poate fi obinut pe cale ilegal il motiveaz mai mult. n plus in orice stat democratic pedeapsa trebuie s fie aceeai pentru toi fr a ine cont de alte considerente, in afar de cele legate de crima propriu-zis. Este evident c pentru unele fapte nu se pot pltii amenzi deoarece gravitatea faptelor nu se compenseaz cu nicio sum de bani. n plus in cazul in care valoarea amenzii nu poate fi achitat integral se poate dispune un sistem de rate, i dac posibilitatea de plat este zero atunci se poate transforma in ore in folosul comunitii sau alte mijloace de plat. Lucrurile acestea sunt foarte importante deoarece ofer alternative i nu poziioneaz individul ce trebuie s plteasc amenda in postura unei situaii fr ieire, care l-ar putea tenta s comit i alte crime. ns in cazurile in care costul amezii nu poate fi substituit dect prin zile/ luni de inchisoare, se cheltuiesc sume importante cu cel condamnat i de aceea este important ca statele s aplice alte norme s schimbe legislaia in viguare i s ofere condamnatului posibilitatea plii in libertate, chiar dac se va finaliza dup o perioad indelungat. Pur teoretic dac s-ar aplica amenzile ca surs unic pentru orice aciune criminal ceea ce ar constitui un fapt penal ar fi situaiile in care criminalul nu ar putea s plteasc amenda respectiv. Consider ins c acest model teoretic are un mare dezavantaj acela c unele fapte nu pot fi compensate indiferent ct de mare este suma pltit. Crimele nu pot fi doar supuse pedepsei ci i anticiprii i prevenirii. Exist o multitudine de variante cum ar fi paza, sistemele de alarm, evitarea ieirii la anumite ore. Dei unele dintre 8

ele presupun costuri ridicate pe termen lung ele scutesc alte costuri, cele de judecat, prindere i condamnare, mai ridicate. Se economisesc astfel sume importante dar i resurse sociale. Contiina public i indivizii reprezint un alt factor vital. Fie c este vorba de individul de rnd care poate oferii informaii sau chiar s prind singur un infractor, fie de cei a cror meserie este cu acest specific, militari, polititi, este important c in personalitatea indiviziilor s se implimenteze contiina binelui i dorina de a ajuta societatea. Fie c este vorba de un act eroic, sau un simplu gest de ajutorare dac fiecare cetean s-ar implica cu sigurana sistemul judiciar ar fi cu mult mai bun i prinderea infractorilor mai uoara. Se incurajeaz un astfel de comportament prin oferirea de medalii, premii, compensaii i multe altele. Este important ins c o astfel de gndire s fie motivat inc din anii copilriei i primilor ani de coala deoarece aceasta este perioada in care mentalitile general valabile i mai trziu ale fiecrui individ se vor contura. Trebuie susinute in aceeai msur inveniile, dezvoltarea tehnic i iintific. Fiecare invenie este un pas spre progres, ceea ce este nu numai un avantaj major al intregii societi dar i cu aplicare in situaia de faa. Nu se poate compara de exemplu ancheta aceleai crime cu mijloace empirice cu cea folosind tehnologii de ultim generaie. Munca anchetatorilor in cea de a doua situaie este cu sigurana mai mic i rezultatele superioare i mai rapide, mai apropiate de prinderea infractorului. Despre eficacitatea politicii publice se vorbete in deosebi despre eleasticitile crimelor i despre diferena dintre crimele calculate i cele pasionale. Dac la cele din urm pedeapsa are o importana mai mic deoarece sunt comise in moment de avnt psihotic primele iau in calcul toate amnuntele inclusiv costul crimei, factor determinant ce poate oprii producerea crimei. De asemenea cu ct crimele sunt semnalate mai repede cu att este posibil depistarea i prinderea criminalului. Conivenele intre diferitele activiti ilegale se pot asemna cu cele dintre firmele concurente care stabilesc diferite intelegeri de distribuire a profitului i a clienilor, astfel inct se instaureaz o piaa de tip monopol. Dei ambele procedee sunt ilegale, prima menionat este clar mult mai nociv deoarece att procedeul ct i activitile desfurate au caracter illicit. Cel mai concludent exemplu reprezint inelegerile dintre clanii mafiei in perioada anilor prohibitiei iin Statele Unite, cnd acetia desfurau comer cu ulei, buturi alcoolice i jocuri de noroc pe diferite teritorii bine determinate in functie de influena familiei mafiote, rspndirii i puterii sale.

Concluzii
Scopul acestui capitol este aplicarea unor teorii economice care s minimalizeze i optimalizeze costurile sociale i economice care ar fi suportate de ctre stat i societate pentru diferitele crime comise. Preciznd soluii de prevenire cum ar fi educarea simului judiciar i crearea unor venituri indestultoare care s elimine orice tentaie de imbogire ilegal. De asemenea prinderea, judecata i pedeapsa trebuie s fie implinite astfel inct s minimalizeze costurile i s maximilazeze profitul altfel spus cheltuielile de stat. Lucrarea lui Becker a revoluionat gndirea economic i principiile de economisire, prosperitatea economic in raport cu funciile sociale.

10

Bibliografie:
Becker, Gary Stanley Comportamentul uman. A abordare Economic, Editura Econimic, Bucureti, 2003, Capitolul 3

11