Tehnica tranzaciilor internaionale cu servicii turistice

Rolul major al turismului n consumul omului modern - consumul

Turismul ca activitate comercial valorific outputul unor ramuri economice ale
sectorului I i II (primar i secundar) ale produciei, ct i sectorului III (teriar), al serviciilor.
Combinarea variantelor elementelor materiale cu serviciile specifice
produse
turistice. Turismul a devenit n zilele noastre o activitate la fel de important precum ca cea
desfurat n alte sectoare cheie din economia mondiala (industrie, agricultura, comer).
Fenomenul turistic este extrem de greu de delimitat deoarece, ca orice activitate, cade sub
incidena studiului interdisciplinar, antrennd deopotriv economiti, geografi, psihologi i
sociologi. Mai mult, se poate spune c: acest fenomen este chiar una din activitile principale
ale populaiei din lumea ntreag, acest lucru influennd direct i alte ramuri specifice
serviciilor sau comerului de i cu bunuri economice.

Componentele produselor turistice:

- elemente atractive compuse din: resurse naturale, social-culturale, umane i
tehnologice care aparin mediului oferta turistic;
- elemente funcionale compuse din: echipamente, bunuri i for de munc
specializat care confer ofertei turistice un nivel calitativ i determinare cantitativ.
Oferta turistic - este formata din totalitatea atraciilor turistice care pot fi puse n
valoare la un moment dat pentru stimularea cererii turistice. Este unul dintre stimulentele
principale ale activitilor ntreprinse de populaia care ntreprinde activiti turistice, i poate
avea un grad ridicat de importan n ceea ce privete deciziile acestei populaii. Aceasta poate
fi structurat n mai multe categorii.
n funcie de motivaia dominant a consumatorului:
* oferta turistic de vacan:

turism balnear;

turism sportiv;

turism recreativ;

turism familial.
* oferta turistic cultural:
turism de studii;

stagii de iniiere;

turism artistic, festivaluri;

turism tiinific, shopping, work shop;

1

competiii;

turism religios.

* oferta turismului de afaceri:

turism internaional;

turism de congrese;

turism stimulator.
* oferta turismului pentru ngrijirea sntii:
turism tratament;

turism balnear curativ;

turism profilactic;

turism clim.

Fiecare ofert este specific calitativ i cantitativ.

ofertrii = prestatori = ntreprinztori = tour operatori
= puternic specializai i profilai.

Oferta turistic se mparte n primar si secundara. Cea primara cuprinde totalitatea

resurselor natural i cea secundar ce include sursele create de mna omului (valorii
istorice, arhitecturale, culturale, folclorice etc.) i patrimoniu.
Totalitatea ofertei primare i secundare constituie oferta turistic potenial a unui
teritoriu, care reprezint oferta real, iar ea va ndeplini/prezenta caracteristicile pentru
creterea consumului turistic.
Specializri ale ofertei turistice:
- cazare i restaurante:
- transport i orientare (ndrumare);
- animaie, informare, pachet turistic;
- IT turistic.
Specializarea ofertanilor poate fi realizata de ctre productorilor:
profesional
artizanal / empiric
Fragmentarea serviciilor = grupri profesionale
- oferta turistic este rigid i impune imobilitatea ofertei;
imobilitatea produciei;
imposibilitatea realizrii stocrii.
Fragmentarea serviciilor publice presupune eficientizarea n mod separat a
operaiilor care au un anumit obiect msurabil sau un anumit scop.
Integrarea ofertei turistice impune:
2

- creterea concurenei;
- mrirea efortului de participare / particularizare;
- creterea atractivitii;
- influenarea politici de marketing agresiv;
- creterea dimensiunii / calitii serviciilor;
- elaborri / dezvoltri de strategii turistice.
n funcie de integrarea ofertei turistice, ageniile de turism pot stabili reguli diverselor
oferte care pot fi puse la dispoziia clienilor. De asemenea, se poate face o structur sau o
segmentare a clienilor n funcie de ofertele turistice, ceea ce poate duce la o mai bun
organizare a acestor activiti att din punctul de vedere al comerciantului ct i din
perspectiva cumprtorului de servicii.
Gruparea ofertei specializate tendinei de centralizare apariia unor grupri de
ntreprinztori (componenta hotelier)
- lanurile voluntare = productori specializai;
- franciza = conlucrare reglementat juridic;
- asociaia profesional = integrarea ofertei.

Concentrarea ofertei turistice

- concentrare orizontal ntre ntreprinderi de aceeai valoare / putere economic i
care particip la acelai stadiu de proces de prod. (hotelier, transport, comercializare);
semnific gruparea prin fuziune, achiziie sau acord de cooperare n scopul creterii
beneficiilor prin economiile de scara;
- concentrare vertical ntre ntreprinderi complementare care intervin separat n
diferite stadii la procesul de producie (organizator practicant transportator ofertant);
este ascendent atunci cnd se pornete de la un T.O, i
descendent - atunci cnd se pornete de la un transportator.
- conglomeratul form clasic - se realizeaz prin diversificri de activiti pentru
societi (cumprare/fuzionare) care nu au activiti nrudite industrial sau comercial.
Preurile n turismul internaional = rezultatul presiunilor / impactului (politic,
mativaional, geografic, etnic).
Adoptarea preului = rente difereniale + monopol
a. caracteristicile preurilor turistice:

- un evantai larg al preurilor pentru acelai produs i la aceeai calitate;

- independen relativ fa de raportul cerere / ofert;
- efect limitat asupra consumatorului;
- manifestare inflaionist P0 P1
caracter sezonier momentul contractului i consumului;
localizarea ofertei;
3

 raport de schimb valutar.

libera concuren monopolizarea pieei;
politica de preuri.
decizia de cumprare a serviciului este influenat de pre.
consumul turistic determin / provoac ntreinerea tensiunilor

inflaioniste P

b. indicele preturilor turistice = coul de consum turistic:

Comercializarea produselor turistice se efectueaz fie direct prin tour-operatori, fie
prin intermediul ageniilor de voiaj, iar din perspectiva comerciantului, presupune urmtoarele
beneficii:

Comercializarea ofertei pe piaa turistic

tendine actuale
creterea nr. de vacane;
creterea veniturilor
fracionarea concediului;
creterea timpului liber
creterea duratei sejurului;
creterea luxului.
n ceea ce privete furnizorul de servicii, o cretere a veniturilor populaiei, precum i
o cretere n ceea ce privete numrul de zile de concediu pe care populaia i-l poate permite,
se pot traduce printr-o cretere semnificativ a profiturilor comercianilor, datorit diferitelor
tipuri de servicii pe care turistul le poate cere. Constituirea unui pachet turistic complet
presupune asigurarea unor cerine mult mai costisitoare i mai grandioase.
Perioadele ciclului economic poate genera urmtoarele tipologii de oferte turistice:
n recesiune - o singur vacan.
- autoturismul.
- aproape de cas.
- fr copii.
n boom
- mai multe vacane;
- cu avionul / vaporul;
- la distane mari;
- plcere i odihn;
- cu toat familia.
experimentaii prefera avion;
nchiriaz apartament;
organizeaz / pregtesc masa;
prefer restaurante specifice;
negociaz (se trguiesc)
4

 organizeaz singuri planul de cltorie.

debutanii

utilizeaz autocar / autoturism;

nchiriaz hotel / reedine secundare;
frecventeaz restaurant de larg consum;
cumpr suveniruri (amintiri);
se distreaz n baruri / discoteci;
consult agenii de vacan
Voiajul forfetar voiaj organizat conform unui program detaliat care cuprinde un
ansamblu de prestaii turistice pentru un pre global stabilit n prealabil. Reprezent tipul de
cltorie cel mai bine dezvoltat, crendu-se n acest fel cea mai dinamic i dezvoltat pia
turistic. Mai este cunoscut i ca aranjamentul IT (inclusive tour). Voiajul forfetar se
caracterizeaz prin:
- organizare prealabil;
- grup de prestaii (obligaii / ndatoriri);
- pre global anticipat;
- sejur complet;
- program pre-stabilit
Este specific urmtoarelor tipologii de oferte/cltorii turistice:
* croaziere;
*explorrii;
*expediii;
* safari.
Aceste voiaje sunt inelastice = prezint un angajament rigid;
complementare = solicit un ansamblu de servicii;
eterogene = au/dezvolt servicii identice (pachet) impozabile.
Tour operatorii sunt considerai a fi aceia care ntreprind activiti comerciale cu
industria turistic deoarece produsul turistic oferit de aceti prezint pachetul ntreg de servicii
turistice.
productori / distribuitori de voiaje forfetare
Tour operatori europeni
= Europa
extraeuropeni = America de Nord i Asia

Fabricarea produsului turistic

n structura organizatorica a unui productor de calatorii turistice, serviciul de
producie joaca rol esenial. Serviciu este realizat de biroul de turism i trebuie s
ndeplineasc simultan funciile:
de studiere a pieei i previzionare a nclinaiilor poteniale de consum;
de identificare a produselor noi;
de fabricare a produselor.
de fixare a preturilor.
5

Procesul de producie a unui tour-operator presupune desfurarea urmtoarelor etape:

1.
2.
3.
4.
5.

studiul de pia: pe cine servete; ce trebuie servit; cum trebuie servit / clientul;
conceperea produsului turistic: clientel; concuren; resurse;
negocierea (montajul) produsului;
comercializarea produsului: prezentare n public; brour; agenii;
contractarea (vnzarea) produsului:
contracte privind organizarea general;
contracte privind prestaii de servicii;
contracte privind transportul;
contractul de cltorie (voiaj);
contract privind servicii de cazare i restaurant.

n funcie de produsul turistic, comercianii de servicii turistice i pot crea propriile

produse de oferte turistice i servicii disponibile consumatorilor, pot stabili parteneriate cu ali
poteniali parteneri comerciani ce ajut la sporirea activitilor sale.

Transporturile turistice
Transporturile reprezinta una dintre componentele de baza ale prestatiei turistice.
Presupune deplasarea turistilor la locul producerii produsului turistic. Numai in acest fel este
posibil livrarea produsului turistic, asigurandu-se astfel intalnirea ofertei cu cererea si
trasnformarea lor din potentiale in efective si implicit valorificarea potentialului turistic al
unei zone sau tari.
Transportul asigura deplasarea turistilor:
- de la locul de resedinta la cel de petrecere a vacantei, in cazul turismului de sejur, sau
- pe toata durata calatoriei in cazul turismului itinerant.
Serviciul de transport are un continut complex pentru ca pe langa transportul propriuzis include si o serie de prestatii oferite pe timpul calatoriei: transferuri, transportul bagajelor,
rezervari, servirea mesei, precum si o serie de facilitati menite sa stimuleze calatoria sau
folosirea unui anumit mijloc de transport.
Serviciile de transport turistic includ atat serviciile oferite celor care apeleaza la o
forma organizata de turism, cat si prestatiile efectuate persoanelor care calatoresc cu mijloace
proprii de transport (intretinerea, repararea acestora, acordarea unor bonuri de benzina la
preturi mai mici etc.)
Rezulta deci ca de nivelul de dezvoltare a transporturilor si, mai ales, de organizarea
lor depinde calitatea prestatiei turistice si implicit intensitatea circulatiei turistice.
Pentru a oferi un serviciu de transport turistic de calitate care sa satisfaca exigentele crescande
ale turistilor, este necesara asocierea a patru atribute ale transporturilor turistice:siguranta,
rapiditate, confort si cost.
Rapiditatea presupune efectuarea unei deplasari rapide, astfel incat sa i se asigure
turistului un timp de sejur sau de vizitare cat mai lung (transportul nu reprezinta decat un
consum auxiliar).
Confortul vizeaza atat conditiile oferite in mijlocul de transport, cat si o serie de
elemente legate de organizarea transportului: transferuri ( de la statia de destinatie la hotel si
6

invers ), efectuarea unor prestatii auxiliare cum ar fi: transportul bagajelor, alegerea unor
trasee interesante, servicii de ghizi, etc.
Costul datorita ponderii importante, detinute in pretul global al vacantei, care variaza
intre si din total, acesta influenteaza atat alegerea mijlocului de transport cat si cererea de
vacante.
Siguranta se refera la reducerea riscului producerii unor accidente si la certitudinea
calatoriei.

Forme de transport utilizate in turism

Pentru realizarea transporturilor turistice se apeleaza la o gama variata de mijloace de
trensport si anume:
- rutiere;
- aeriene;
- feroviare;
- maritim.
Utilizarea uneia sau alteia dintre acestea ca si folosirea lor combinata simt determinate
de o serie de factori legati de particularitatile mijloacelor de transport, precum si de elemente
ce tin de psihologia turistilor.
Dintre acestia cei mai importanti sunt:
- distanta de parcurs si durata calatoriei;
- caracteristicile itinerariilor;
- starea cailor de comunicatie si intensitatea traficului;
- regularitatea si securitatea deplasarii;
- motivul voiajului;
- confortul calatoriei;
- nivelul tarifelor practicate;
- componenta grupurilor.
1. Transportul rutier
Transportul rutier este o forma de transport terestru si totodata un subsistem al
sistemului national al transporturilor care asigura deplasarea n spatiu a marfurilor si
persoanelor cu ajutorul vehiculelor (mijloace de transport autopropulsate) si a mijloacelor
tractate (remorci, trailere).
Se situeaza pe primul loc in derularea traficului turistic, atat pe plan international sau
intern. Se realizeaza cu ajutorul autocarelor, autobuzelor, autoturismelor.
Autocarele si microbuzele se folosesc in forme organizate de turism, pentru
transporturile in grup, fiind administrate de firmele organizatoare de turism.
Autoturismele utilizate sunt de regula proprietatea turistilor, dar pot apartine si unor
inteprinderi specializate, care le ofera prin sistemul inchirierilor, cu sau fara sofer.
7

Optiunea majoritara a turistilor pentru transportul rutier este motivate de avantajele pe

care le ofera, in mod deosebit, autoturismul: libertatea de miscare, accesabilitatea in locuri in
care nu pot patrunde alte mijloace de transport, atractivitatea voiajului, costurile calatoriei.
Datorita acestor calitati autoturismul devine tot mai present in formulele combinate de
transport: Fly & Drive, Rail-Route. Dinamica transportului rutier este direct influentata
de gradul de dezvoltare a retelelor de drumuri, in privinta densitatii acesteia si mai ales a
calitatii. Se adauga echiparea cu service-uri, indicatoare.
Costul calatoriei este avantajos, cheltuielile de transport ramanand relative constante,
indifferent de gradul de ocupare.
Pe larg avantajele transportului rutier sunt:

autonomia n alegerea rutelor pe care turitii vor cltori n circuitele lor sau
spre destinaiile de vacan pentru care au optat;

o disponibilitate mai mare a mijlocului de transport pe perioada unui sejur n

cadrul unei anumite destinaii turistice;

o posibilitate mai mare pentru turistul automobilist de a controla traseul ales,

plecarea i timpul de sosire, precum i orice oprire fcut pe parcurs;

uurina n transportul bagajelor personale i n utilizarea acestora fr

constrngeri de vreun fel;

facilitarea accesului pentru atingerea mai multor destinaii; dorina turistului de

a cunoate ct mai multe ntr-un interval ct mai scurt primeaz fa de comoditatea cltoriei,
uneori, chiar i fa de distan, fcnd ca autoturismul, prin accesibilitatea pe care o asigur,
s fie preferat altor mijloace de transport;

diminuarea costului personal, cnd dou sau mai multe persoane cltoresc cu
acelai automobil.
O serie de factori influeneaz dezvoltarea turismului automobilistic:
producia industriei de automobile;

evoluia preului energiei;

dezvoltarea ntreprinderilor care nchiriaz automobile si tarifele practicate;

reeaua rutier i de autostrazi;

faciliti vamale i de frontier.

Transporturile rutiere se realizeaza cu urmatoarele mijloace:

autocare si microbuze pt transporturile de grup;

autoturisme proprietate personala pt transporturile individuale si familiale;

autoturisme inchiriate in sistem rent-a-car, cu sau fara sofer, pt transport

individual

autoturisme inchiriate sau comandate in sistem de taximetrie

transport in comun.
Transportul cu autocarul sau microbuzul:

poate fi considerat corespondentul transportului automobilistic adaptat la

turismul de grup

pret rezonabil, accesibil

o contributie importanta la dezvoltarea turismului

ameliorare semnificativa a echipamentelor si serviciilor (confort, climatizare,

radio, TV, bar, ghizi, asistenti), securitatii; adaptare la necesitatile turismului
8

coeficientul de utilizare a capacitii autocarelor depete 75%, fiind superior

celor din transportul feroviar i aerian

clientela turismului cu autocarul este format, n special, din tineri sau din
membrii unor asociaii, ntreprinderi.

tariful se calculeaza in functie de capacitatea autocarului sau microbuzului,

distana efectiv parcurs, numrul de ore sau zile efective, taxele rutiere, parcarea, ntreinerea
autovehiculului.
Serviciile oferite de transportatori specialiti n domeniu se divizeaz n:
Rute expres interne i internaionale.

nchirierea de autocare sau rute la cerere (charter).

Organizarea de circuite sau excursii.

Operaiuni de transfer.
Organizatorii de voiaje n autocar pot fi de trei tipuri:
Cei care asigur, cu propriile vehicule, pe ntreaga perioad a anului i pe linii regulate,
servicii de transport pentru anumite categorii de cltori (elevi, muncitori), completate cu
excursii i activiti turistice sezoniere (prin curse speciale).
Cei care, posednd vehicule proprii, se pun la dispoziia unui tour-operator sau a unei agenii
receptive (ori care i organizeaz propriile producii de voiaje).
Cei care, nedispunnd de vehicule proprii, au servicii specializate n organizarea de voiaje de
autocar (apelnd la mijloacele de transport ale altora).
Inchirierea automobilelor:

nchirierile de maini, cu sau fr ofer, reprezint astzi un sector important al

turismului auto.

Dezvoltarea nchirierilor de maini fr ofer este n mare parte legat de

progresele realizate n domeniul transportului aerian, peste 2/3 din ageniile de nchiriere de
maini fiind situate pe aeroporturi.

Mai multe formule permit combinarea nchirierii de autoturisme cu alte

modaliti de transport, de exemplu, combinaia Fly and drive, Rail-route (avion + main
i tren + main) sau Package-tour (aranjamet semiorganizat de trasport rutier si croaziera
maritima).
Infrastructura tehnica a transporturilor turistice rutiere

Dotari si servicii necesare: statii de benzina, service auto, servicii mobile de

asistenta rutiera, hanuri, moteluri si hoteluri de tranzit, popasuri turistice, magazine specifice
pt turisti automobilisti, puncte de schimb valutar, servicii sanitare, locuri de parcare etc.
toate concentrate in complexe comerciale si de servicii.

Investitiile pt constructia si intretinerea soselelor si autostrazilor sunt foarte

mari; in plus, si alti factori pot frana derularea traficul rutier: caracterul pronuntat sezonier al
traficului, blocaje, dependenta de conditiile meteo, restrictii de viteza, etc.
Tendinte in dezvoltarea turismului automobilistic

Dezvoltarea continua, pe traseele turistice rutiere, a retelei de unitati de cazare

dotate la nivelul actual al cerintelor turistilor

Dezvoltarea retelei de terenuri de campare

Completarea echiparii soselelor cu statii de benzina, unitati de intretinere,

comerciale si de alimentatie


Diversificarea itinerariilor si a produselor Package-tour, cu noi destinatii

Rezervarea prealabila si a unor servicii complementare, specifice turismului

automobilistic

Dezvoltarea formulelor combinate: transport rutier cu transportul aerian, cu cel

feroviar (vagoane-platforma pt autoturisme) sau cel maritim (similar, autoturismul se
transporta separat, pe autocamioane-platforma)
Rent-a-car

Agentiile ofera 3 tipuri de servicii de inchiriere de autoturisme:

inchirieri de masini fara sofer

inchirieri de masini cu sofer

inchirieri pe termen lung, sub forma unui contract de leasing.

Tarifele practicate sunt de 2 tipuri:

standard (se aplica pt un interval de timp si un nr. limitat de km)
cu nr. nelimitat de km.
Unele agenii de transport deruleaz activiti de rent a car, n baza unor contracte de
franciz (licen) cu firme de prestigiu internaional (Hertz, considerat cel mai mare prestator
n domeniu, Avis, Budget, National, Dollar i Eurodollar, Eurocar etc.), cu acoperire foarte
larg, conectate la sisteme de rezervare computerizate, colabornd cu diverse formule cu
companiile aeriene sau feroviare.
nchirierile de autoturisme pot fi asociate cu programe diverse, atractive pentru turiti,
oferindu-se pachete speciale programe combinate. Spre exemplu, firma Hertz ofer tarife
speciale pentru vizitarea complexului de agrement Disneyland-Paris, pentru programe cu
tarife la zi, tarife per numr de persoane, pachetele includ: transport, asigurare de accidente,
asigurare personal, acces nelimitat la mijloacele de agrement. Pentru asemenea programe
turistice, turistul contacteaz oficiul Hertz i alege produsul care l intereseaz.
In Romania:

Activitatea de rent a car s-a dezvoltat mai ales dupa 1990

Principalele agentii rent a car sunt: AVIS (in parteneriat cu TAROM si British
Airways), HERTZ (parteneriat cu Austrian Airlines), EUROPCAR, BUDGET,
EURODOLAR, la care se adauga alte agentii nationale de inchirieri masini.

Principalii clienti sunt oameni de afaceri straini.

2. Transportul feroviar

Este una dintre vechile forme de transport turistic.

Principalele avantaje:
regularitatea si siguranta deplasarii, ca urmare a exclusivitatii acestor cai;

costul mai redus, indeosebi comparative cu transporturie aeriene;

viteza relativ mare de deplasare;

comoditatea oferita in interior (vagon de dormit, vagon restaurant).

10

Cu toate acestea, in in circulatia turistica internationala, detine doar 4-5 % din total.
Exista tari in care ponderea este mai mare (ex. Rusia), in Romania, 25 % si in Italia.
Se folosesc cursele regulate, precum si cele speciale. In cazul celor regulate, agentia
de turism inchiriaza o parte a capacitatii garniturilor sau pe trasee mai lungi se suplimenteaza.
Cursele speciale sunt organizate in varfurile de sezon si la sfarsit de saptamana si cu prilejul
sarbatorilor legale. Se practica o gama larga de aranjamente, cum ar fi: Rail Inclusive Tours
(RIT), la care a aderat si Romania.
Transportul feroviar asigur deplasarea n spaiu i timp a bunurilor i persoanelor cu
ajutorul locomotivelor i vagoanelor, care circul dup un program prestabilit, pe trasee fixate
(cile ferate).

Caracteristici:
Transportul este asigurat, de regul, la preuri mai sczute dect cele practicate n transportul
auto i aerian, ndeosebi pe distane medii i lungi.
Procesul de transport se desfoar nentrerupt, ziua i noaptea i n tot cursul sptmnii, n
condiii de regularitate i potrivit unor grafice prestabilite.
Prezint un grad ridicat de siguran, ca urmare a respectrii stricte a normelor de siguran a
circulaiei pe cile ferate.
Dpdv turistic, transportul feroviar este aproape exclusiv european.
Avantaje:

regularitatea i certitudinea deplasrii, ca urmare a independenei relative a

mijloacelor feroviare fa de starea vremii;

costul relativ mai sczut al cltoriei fa de mijloacele aeriene, asociat cu

viteza mare de deplasare. Pot fi menionate n acest sens trenurile de mare vitez de tipul ICE
(Intercity Express) n Germania, TGV (Train a Grand Vitesse) n Frana, TAV (Treno Alla
Velocita) n Italia asigur, pe lng deplasarea foarte rapid, legturi multiple (sub denumirea
Eurostar circul, prin tunelul de sub Canalul Mnecii, 60 de trenuri de mare vitez care leag
Londra cu Paris i Bruxelles);

comoditatea oferit prin vagonul de dormit i vagonul-restaurant;

posibiliti mult mai largi de vizionare a peisajului:

faptul c mbarcarea i debarcarea se realizeaz, n general, n interiorul

localitilor, pentru ajungerea la hotel nemaifiind necesar transferul.
n ceea ce privete oferta de programe, ntruct s-a constatat un declin al rutelor
standard, s-au creat trenuri recreative (n Italia, China, Spania, Elveia), au fost revitalizate sau
create rute care mbin deplasarea cu agrementul (Trans-Siberian Express, Orient-Express,
Veneia Simplon Orient-Expres, American Orient-Expres).
n organizarea transporturilor turistice cu mijloace feroviare se folosesc att cursele
regulate, ct i cele speciale (charter). n cazul curselor de linie, ageniile de turism nchiriaz
o parte a capacitii garniturilor; n situaia traseelor mai aglomerate se realizeaz
suplimentarea capacitii trenurilor obinuite.Cursele speciale (charter) sunt organizate n
perioadele de sezon i la sfritul sptmnii. Ele pot fi exploatate, integral sau parial, de
organizatorii de turism.
n concordan cu evoluiile n domeniul rezervrilor s-a iniiat i pe calea ferat un
astfel de sistem (SOCRATE Systeme Offrant a la Cliente la Reservation DAffaires et de
11

Tourisme en Europe) n conexiune cu Sabre, care asigur serviciile de cltorie i cazare, s-au
introdus tichete automate (ATB Automated Ticket and Boarding Pass) n vederea
standardizrii operaiunilor, se promoveaz cooperarea ntre transportatori diferii (feroviari,
aerieni, rutieri), ntre acetia i ageniile de voiaj etc.
Tarifele internaionale se determin, n principiu, ca o sum a tarifelor naionale.
Fiecare ar i fixeaz propriile reduceri tarifare (pe perioade de timp, categorii de trenuri,
tarife de grup).
Ageniile de turism obin prin Uniunea Internaional a Cilor Ferate, de la reelele
rilor membre, un comision de circa 10% pentru promovarea aranjamentelor turistice
feroviare.
Aranjamente pe calea ferata:

Rail Inclusive Tour (RIT) presupune comercializarea de ctre agenii de voiaj a

unui pachet de servicii turistice pentru grupuri organizate, la un pre global, folosind ca mijloc
de transport trenul.

n aranjament RIT clasa I sau a II-a, se pot realiza urmtoarele variante de

cltorii: dus-ntors pe un anumit traseu, circuite speciale ntr-o singur direcie, curse
combinate cu folosirea pe anumite parcursuri a autocarului. Restriciile, legate de acest
aranjament turistic, prevd un numr minim de nnoptri hoteliere care variaz de la un
aranjament la altul.

Tariful se stabilete n contractul ncheiat ntre agentul de voiaj i calea ferat

i poate fi aplicat n mai multe variante tarifare, n funcie de tipul de aranjamente RIT.
Variante ale RIT:

RIT-I este folosit de turiti individuali i presupune o reducere a tarifului

feroviar cu circa 20%, fr a fi limitat volumul minim al traficului n acest aranjament.

RIT-IG este utilizat tot de ctre cltori individuali sau de grupuri mici i
presupune reduceri tarifare de pn la 40%. n contractul ncheiat ntre parteneri se prevede un
volum minim de trafic, aliniat celui din anul precedent.

RIT-GP este folosit de grupuri de turiti care sunt programai pe subperioade

de timp, prevzndu-se pentru fiecare un anumit minim de trafic. Reducerea de tarif este de
pn la 45%, genernd pentru ageniile de voiaj importante beneficii suplimentare.

RIT-Y i RIT-YP sunt aranjamente destinate tinerilor sub 26 de ani, fr

programare sau cu programarea transportului i presupunnd reduceri tarifare pn la 50%.

RIT-G reprezint o variant de RIT practicat la cele mai sczute tarife, avnd
scop promoional i utilizare conjunctural.
Indiferent de tipul de aranjament RIT, condiiile de vnzare sunt:

vnzarea RIT se face numai prin ageniile de voiaj care capt acest drept de
comercializare n urma ncheierii unui acord-contract cu administraia cilor ferate din ara de
reedin;

agenia de voiaj trebuie s lanseze i s fac publicitate pentru un aranjament

RIT ce nu poate depi 12 luni i pentru care precizeaz tipurile de prestaii turistice i datele
programate;

preul minim de vnzare al aranjamentului turistic trebuie s depeasc cu

minimum 10% preul transportului pe ruta respectiv, pentru cltorii izolai;

12


tariful transportului nu poate fi publicat separat, ci numai inclus n preul IT al
aranjamentului;

publicitatea realizat prin materiale uzuale (pliant, brour) de ctre agentul de

voiaj trebuie s ndeplineasc anumite condiii privind coninutul. Ea trebuie s cuprind:
durata cltoriei, tipul de cazare folosit, clasa calitativ, tipurile de prestaii, preul de vnzare.
Agentiile de voiaj pot oferi legitimatii de calatorie in trafic international, cu tarife
reduse, astfel:

INTER-RAIL - un aranjament de transport feroviar ce se organizeaz pentru

posesorii de legitimaii cu acelai nume i implic acordarea unor reduceri tarifare de 50% la
vagoane de clasa a II-a pe tot parcursul feroviar al rilor ce au aderat la acest sistem. Sistemul
se adreseaz tinerilor sub 21 de ani i este girat de cile ferate franceze.

EURAIL (-Tariff...-Group...-Pass) - adresat turitilor din rile extraeuropene

care pot achiziiona biletele cu acelai nume de la reprezentanii unor administraii ale cilor
ferate europene sau agenii de voiaj acreditate n America de Nord i Sud, Africa, Japonia,
Australia, pentru destinaii europene.

B.I.J. tinerilor sub 26 de ani, cu reduceri intre 20 si 50%, in functie de

destinatie (tara europeana)

BALKAN FLEXIPAS nr. nelimitat de calatorii in tarile balcanice, intr-o

luna; tinerii sub 20 de ani au reduceri de 45% din tariful integral

EURO MINI GRUP pt calatorii in Europa, pt grupuri de minimum 2

persoane, din care un tanar sub 16 ani.
3.Transportul aerian

A cunoscut o puternica dinamica in cadrul transportului turstilor, fiind utilizat pe

distante lungi si foarte lungi. In urma inregistrarilor statistice, rezulta ca avionul este folosit in
proportie de 50 % pe dinstantele intre 1000 si 4000 de km si aproape in exclusivitate pentru
cele care depasesc 4000 de km. Per ansamblu, transporturile aeriene detin 20-25 % din
traficul turistic international.
Avantaje:
viteza, confortul, asigurarea alimentelor.
Dezavantaje:
dependenta de conditiile atmosferice.
costul mai ridicat al calatoriei.
Pentru prestatorii de servicii, investitiile necesare sunt mari.
Este necesara asigurarea altor mijloace de transport.
In circulatia tursitica a Romaniei, pe plan intern sunt asigurate curse spre Bucuresti si
un numar mare de orase din tara: ex. Kogalniceanu, in sezonul estival.
In traficul turistic international a romanilor, ponedrea este de 5-6 %.
Pentru transportul turistilor se folosesc cursele regulate/ de linie si cele speciale charter.
Primele sunt solicitate de turisti individuali si au avantajul unui orar clar. Chartere-le
sunt la cerere, sunt mai rapide si ofera unele facilitate deplata. Sunt mai ales pentru grupuri.
4. Transportul naval
13

Este una din formele putin solicitate, datorita formelor particulare de realizare, datorita
vitezei reduse si necesitatea asigurarii si alor mijloace de transport.
Ponderea din traficul turismului international este de 2 %, iar in Romania de 1 %.
Transportul pe apa se realizeaza indeosebi sub forma croazierelor: pe Mediterana, in
Caraibe, pe fluvii, etc..Se transforma dintr-o modalitate de deplasare intr-una de agreement, in
cazul turismului.
Transportul pe ap reprezint una din formele de deplasare puin solicitate, datorit
condiiilor mai speciale de realizare, vitezei pe care o realizeaz navele i necesitile
continurii cltoriei, de cele mai multe ori, cu alte tipuri de mijloace.
Drept urmare, transportul naval conteaz doar cu 2-3% din traficul turistic
internaional i 1-2% din circulaia turistic a rii noastre, ponderea sa meninndu-se relativ
constant.
Transporturile navale se realizeaz n prezent mai mult sub forma croazierelor,
transformndu-se de fapt dintr-o modalitate de deplasare ntr-una de agrement.
Produse turistice oferite de companiile maritime:

Traversari maritime cu preturi preferentiale;

Voiaje forfetare care include transportul dus-intors si servicii de sejur (cazare,

masa) in fiecare escala;

Cvasi-croaziere, care ofera transport, cazare (uneori) si agrement la bordul

navelor;

Croaziere, produse turistice forfetare care ofera circuite maritime si fluviale cu

plecare si sosire in acelasi port (circuit)
Croazierele

Croaziera reprezint, de fapt, un produs turistic (pachet de vacan) constnd n

petrecerea sejurului la bordul unei nave special amenajate, oferindu-se cltorilor nu numai un
voiaj maritim obinuit, ci i unele tratamente i condiii de agrement deosebite, precum i
vizitarea unor porturi i localiti n afara granielor rii, n conformitate cu itinerarul stabilit
n prealabil.

Croaziera se poate constitui att ntr-un produs turistic distinct, ct i ntr-un

element component al acestuia, sub forma unui circuit complet sau ca deplasare pe un parcurs
iniial. n combinaie cu transportul turistic aerian, rezult un aranjament turistic denumit flycruise ce permite pasagerilor s ating puncte de mbarcare n vase rapide i s revin, la
domiciliu, tot rapid la sfritul croazierei, prin continuarea drumului pe calea aerului.
Piaa turismului de croazier i-a modificat imaginea n ultimii ani, de la o pia de lux
la o pia i o ofert de mas, destinat unui public mai larg i mai tnr.
Tendinele recente sunt de scurtare a duratei croazierelor, de combinare a
aranjamentelor aer mare o dat cu liberalizarea transporturilor aeriene i o diversificare a
activitilor ce se desfoar la bordul navelor.
Preurile actuale pentru croaziere oscileaz n jurul unei medii de circa 200$/pers./zi,
interpretat ca fiind un pre relativ sczut, n comparaie cu costul serviciilor turistice ce ar
trebui achitate zilnic de un client, ntr-un alt mod de organizare a deplasrii, pentru transport,
rezervri la hotel, servirea meselor i agrement.
14

Navlul este tariful convenit n contractul de transport, ncheiat de armator cu

operatorul de turism pe o perioad determinat. Acesta este stabilit pe zi i este determinat de
totalitatea cheltuielilor de exploatare anual a navei.
Cu ct aceast perioad este mai mare, cu att navlul este mai mic, putndu-se deci
stabili tarife de vnzare pe sezoane i extrasezoane turistice.
Contractele de nchiriere pot fi de mai multe tipuri:

Trip cltoria se efectueaz spre un anumit port de destinaie i retur;

Round Trip Charter cltoria se efectuaz n mai multe porturi, nava revenind
n portul iniial de plecare;

Time Charter nava este pus la dispoziia celui care o nchiriaz o perioad
de timp determinat.
Serviciile oferite clientelei n domeniul transporturilor navale pot fi subdivizate n:
curse de linie; linii de croazier; deplasri scurte sau minicroaziere; cltorii n interior pe
ruri, lacuri, canale; cltorii individuale cu vase de agrement, proprietate privat sau
nchiriate.
n funcie de numrul pasagerilor, mrimea i confortul navelor, calitatea serviciilor,
durata cltoriei, tipologia agrementului, se disting:

Croaziere de vacan (nave de mare capacitate, 1.000-2.000 de pasageri,

itinerarii medii de circa apte zile, clientel divers, destinaii obinuite);

Croaziere de lux (nave de capacitate mai mic, 150-900 de pasageri, confort

superior, personal de nalt calificare, itinerarii de 14-30 zile);

Croaziere exotice sau de aventur (nave de capacitate mic, destinaii

originale, turiti amatori de explorri, servicii specifice, personal cu instruire special etc.).
Ca principale destinaii sau orientri majore ale liniilor de croazier se evideniaz:

Marea Caraibelor, cu insulele Bermude, Bahamas i coastele de est ale

Americii Centrale i de Sud; este apreciat drept cea mai important destinaie, concentrnd
jumtate din numrul cltoriilor;

Coasta de Vest a Americii de Nord, cu trasee pe lng Mexic, SUA, Canada,

destinaia situat pe locul doi n topul preferinelor turitilor;

Marea Mediteran, cu trasee ce leag rile din vestul i estul bazinului;

Orientul ndeprtat linii ntre insulele din zonele Pacificului;

Marea Baltic i legturile ntre capitalele rilor nordice;

Africa de vest cu insulele Canare i Madeira;

Circuite n jurul lumii.

De asemenea, un loc distinct n structura croazierelor l ocup cltoriile pe rurile
interioare, ntre cele mai cunoscute i frecvente trasee numrndu-se cele pe Nil, Dunre, Rin,
Mississippi, Yangzi, Li, Amazon. n Romnia, croaziere pe distane scurte deruleaz firmele
turistice Prestige pe sectorul romnesc al Dunrii i Atbad n Delta Dunrii.
Comercializarea produselor turistice maritime:

Piata croazierelor este dominata de SUA circa 1200 distribuitori; Miami este
capitala mondiala a croazierelor.

15


In Europa, cele mai mari agentii sunt: Paquet si Club Mediterranee (Franta),
Chandria si Epiroteki (Grecia), Costa (Italia), Kloster (Norvegia), The Sovereign the Sea
(Suedia), Chousta Roustavelli (Rusia), P&O, Wihite Star Line (Marea Britanie)
Cele mai multe companii au agentii distribuitoare care centralizeaza rezervarile, iar
acestea sunt incredintate unei agentii generale (General Sales Agent) care elibereaza titlurile
de transport, contra unui comision.

16