Externalitatile

§·i drepturile divergente 10

P otrivit modului de gandire economic, oamenii decid ce cale
de actiune vor urma punand in balanta beneficiile marginale
previzionate §i costurile marginale previzionate ale oricarei de­
cizii. Beneficiile §i costurile altor persoane nu le vor afecta decizia
decat daca beneficiile §i costurile altora conteaza pentru ei. Acest
lucru se dovede§te a fi extrem de important pentru intelegerea
unei game variate de probleme sociale.

Externalitafi pozitive §i negative

Denny este exemplul tipic de §Ofer amabil, in parte, pentru ca
pune pret pe propria lui siguranta, insa mai ales datorita sufletului
sau cald, excesiv de bun §i de atent cu ceilalti. Cu toate acestea, in
fiecare zi de lucru, in jurul orei 7:45 dimineata, pome§te la drum
fara un dram de grija fata de toti ceilalti §Oferi pe care ii incetine§te
facand acest lucru. Spre deosebire de ceilalti, el nu merge la ser­
viciu. E pensionaqi se indreapta catre terenul de golf. GreutaµJe
la care ii supune pe navetii;;ti nu ii afecteaza decizia pentru ca nu
intra in calculele sale. De fapt, nu s-a gandit niciodatii. la ele. Ingi­
nerii de.trafic pot calcula timpul suplimentar pe care §Oferii aflaµ
Un minut fn plus
in spatele lui Denny la ora 7:45 vor fi nevoiµsa il petreaca pe drum
pentru fiecare
din,cauza ca Denny a contribuit, intr-o proporµe infima, la aglo­
din cei 1.200 de
meraµe; atunci cand inmultesc aceasta intarziere cu numarul de
$Ojeri fnseamnii
r;;oferi aflaµ pe drum la acea ora, ajung la cifre semnificative. Den­
20 de ore de $0/at
ny, intruchiparea amabilitiiµi r;;i bunatiiµi, ii face pe ceilalµ partici­
suplimentare.
panµ la trafic sa suporte costuri importante. Pentru ca atunci cand
ia o decizie nu ia in considerare r;;i acest cost, economi§tii il numesc
costul extern al acµunii lui Denny sau extemalitate negativa. Un
termen mai putin pretenµos este cost extern.
Denny s-ar supara daca ar afla ca produce extemalitaµ
negative insa ar fi incantat sa afle ca adesea produce §i-exter-
 280 nalitap pozitive. Acestea sunt beneficiile unei aqiuni pe care
decidentul nu le ia in considerare. Sa presupunem ca in aceasta
Capitolul 10 vara Denny i§i vopse§te garajul in ro§U aprins, o culoar� care lui
nu ii place, dar face acest lucru pentru ca vecinului sau ii place
ro§ul aprins (va amintiti ce fel de om este Denny). Denny §tie ·
ca vecinul sau are un ca§tig de pe urma vopsitului -, de altfel,
tocmai din acest motiv a folosit culoarea - astfel ca beneficiul
Atunci cand, pe
vecinului sau nu este o extemalitate. Ce nu §tie Denny este ca
plaja, un adolescent
multi trecatori se vor bucura §i vor zambi atunci cand vor vedea
i�i da radioul la
pentru prima data garajul lui ro§U aprins. Acest beneficiu este o
maximum, acest
extemalitate pozitiva pentru ca Denny nu·I-a luat in considera­
lucru creeaza re atunci cand a hotarat in ce culoare sa vopseasca garajul. Din
externalitafi pozitive pacate, in cartier sunt §i oameni care i§i vor intoarce privirea
sau negative? cand vor trece pe langa casa lui Denny, pentru ca vederea gara­
jului de un ro§u aprins ii va irita. Se dovede§te ca felul in care
Denny §i-a vopsit garajul produce atat externalitaµ pozitive, cat
§i negative.
Ne vom concentra asupra extemalitatilor negative. 0. parte
din problemele interesante generate de extemalitatile pozitive
vor fi abordate in capitolul urmator.
Perfecfiunea este de neatins
La baza tuturor considerapunilor pe aceasta tema sta recu­
noa§terea clara a faptului ca extemalitaµle negative nu pot fi
eliminate complet. Pentru a vedea de ce nu este posibil acest
lucru, sa analizam cazul lui Roger, un tata casnic care locu­
ie§te intr-o suburbie cocheta §i care, dimineata, face o mica
plimbare cu motocicleta inainte ca sop.a lui sa piece la servi­
ciu. (E §Omer? Vom pastra aceasta intrebare pentru Capitolul
12.) Atunci cand, in inocenta sa, i§i pome§te motocicleta la ora
6:30, in fiecare zi lucratoare, treze§te opt vecini, care, pe rand,
ii blestema motocicleta §i se in.tore pe cealalta parte ca sa mai
prinda o ora de somn. Daca s-ar gandi la acest lucru, fiecare
dintre ei ar fi dispu§i sa plateasca pana la 5 $ pe saptamana
ca sa scape de zgomotul produs de motocicleta dimineata. $i,
dadi s-ar gandi la acest lucru, Roger ar fi dispus ca, inainte
de a porni motorul, sa impinga motocicleta pana in locul de
unde nu se mai poate auzi, ca sa primeasca pana §i mica sum.a
de 15 $ pe saptamana. Cu alte cuvinte, vecinii ar fi dispu§i sa
plateasca 40 $ pentru a sea.pa de zgomot,far Roger ar frdispus
sa le fadi pe plac pentru 15 $.
Insa, eel mai probabil, nu vor cadea de acord - · costurile
tranzaqiei ar fi prea marl.
Daca va amintip. din anexa Capitolului 5, costurile tranzac­
tiei sunt costurile incheierii contractelor sau a acordurilor co­
�erciale intre cei care formuleaza cererea §i furnizori. Costurile
tranzacµei elimina o mare parte din potenµalele schimburi adu­
catoare de bogape. Chiar daca vecinii §i Roger s-ar simµ cu toµi
mai bine dadi fiecare vecin i-ar da lui Roger 3 $ pe saptamana
ca sa impinga :m.otocicleta pana m Iocul de unde nu mai poate
fi auzita mainte de a-i ambala motorul, costul total al strangerii
informaµilor necesare, al colectarii banilor §i al aplicarii acordu­
lui ar fi mai mare decat beneficiul potenpal. Drept urmare, nu se
intampla nimic, iar extemalitatea persista.
Nu este neaparat nevoie de plap in bani pentru a elimina
o extemalitafe; Roger ar putea auzi din gura lumii (gura lumii
Internalizarea
reduce adesea costurile tranzacµei) ca plecarea lui de la ora 6:30
externalitafilor
ii irita pe caµva dintre vecinii lui §i ar putea decide pe cont
propriu sa impinga motocicleta pana la. capatul strazii mainte
de a o porni. Ar hotari ca este mai important sa nu i§i su ere
p
vecinii decat faptul ca nu ii place sa impinga motocicleta. Insa,
inainte de toate, trebuie sa afle ca produce o extemalitate. Cand
, descopera acest lucru, ,,intemalizeaza extemalitatea", ceea ce
inseamna ca o ia in considerare, iar apoi decide sa i§i modifice
comportamentul.
Nu e musai ca Roger sa fie atat de mfelegator. S-ar putea
sa impinga motocicleta pana la capatul strazii pentru ca vreun
vecin nervos i-a lipit un bilet anonim pe scaunul vehiculului,
amenintandu-1 ca motocicleta va suferi avarii nespecificate daca
Roger va continua sa o ambaleze mainte de ora 7:30. Masura ar
duce tot la intemalizarea extemalitaµi. 0 alta posibilitate este ca
un vecin sa sune la poliµe, care, ulterior, 1-ar infonna pe Roger
ca o hotarare a consiliului local interzice pornirea motocicletelor
in zonele rezidenµale mainte de ora 7:30 in zilele lucratoare. In
acest caz, tocmai vizita agentului de poliµe ar internaliza exter­
nalitatea lui Roger.
Intr-o civilizaµe urbana, industrializata, m care oamenii in­
teracµoneaza m fiecare zi cu mii de alte persoane, extemalitatile
negative se inmultesc rapid. Oamenii politico§i mvata sa ignore
majoritatea externalitaµlor negative la care ii supun ceilalp §i in­
cearca sa fie atenp la costurile neintenponate pe care propriile
Ior
acµuni le impun celorlalµ. Primul pas catre limitarea problem
e­
lor create de extemalitatile negative este cultivarea virtutilor
ci­
vice ale empatiei, amabilitaµi, modestiei §i tolerantei. Civiliza
�a
ar fi pur §i simplu imposibila intre oameni care nu poseda aceste
virtup in proporµi importante. Daca oamenii insista sa obµna
absolut toate lucrurile la care cred ca au drept, civilizaµa ar
fi
acaparata de razboi. Cum ar trebui cultivate sau revigorate acest
virtuµ atunci cand palesc este o mtrebare aflata mult dincolo
de
aria de competenta a acestei carp.. Totu§i, ar fi bine daca ne-am
aminti·ca toate celelalte metode de rezolvare a problemelor cre­
ate de externalitaµ, despre care vom vorbi, presupun existent
a
acestor virtufi mtr-o oarecare masura.
282
Negocierea
Capitolul 10 Metoda banal.a, aflata la indemana tuturor, de minimizare a pro­
blemelor sociale create de externalitaµJ.e negative este negocierea.
Facem targuri unii cu ceilalµ. Oamenii sunt de acord sa suporte
costurile asociate producerii unor anumite bunuri pentru ca alµ
oameni, care �i doresc acele bunuri, le ofera compensaµi care
le justiflca efortul. Din acest. motiv, hamalii de pe aeroport nu
se plang de zgomotul avioanelor, mecanicii .de automobil nu se
plang de vaselina de pe haine §i, tot din acest motiv, proprietarul
unui ,,hotel" canin va fl bucuros cand diinii unor straini vor face
in curtea sa acela§i lucru care le starne§te indignarea ora§enilor
preocupaµ de curatenia de pe strada.
,,Rezolvap.-va singuri problema" este un sfat sanatos. Pen­
tru ca oamenii au gusturi, talente §i pove§ti atat de diferite, ei
sunt deseori capabili sa negocieze un schimb de costuri in urma
caruia toata lumea sa aiba de ca§tigat. Mai mult, nevoia de a-§i
rezolva singuri problema incurajeaza colaborarea intre cei care
sunt eel mai bine situaµ pentru a cunoa§te posibilitaµle. Cand nu
Ii se cere sa negocieze, oamenii adopta deseori poziµi costisitoare
pentru ceilalp.. De exemplu, cer legi care sa interzica furnatul in
restaurante, in loc sa ceara o masa la care nu va ajunge furnul de
µgara. �i arata cu degetul; indignaµ, la cele mai vagi urrne de
furn din aer, ignorand cu totul emisiile periculoase pe care le-au
lansat chiar ei in atmosfera cand au venit cu ma§ina la restau­
rant.
Am avea un respect mult mai mare fata de negociere, ca me­
toda sociala de reducere a problemelor create de externalitaµ,
daca am mvata sa recunoa§tem nenumaratele feluri in care o fo­
losim de fapt. Oamenii care urasc zgomotul gi mizeria oragelor
se muta m zone limitrofe. Oamenii care detesta cultura suburbii­
lor traiesc in ora§e mici. Oamenii care disprep.uesc izolarea viep.i
Negoderea de la t:,rra aleg sa triiiasca in ora§. Persoanele mai tari de urechi
produce cii§tiguri prirnesc oferte imobiliare de nerefuzat pentru locuinte situate in
reciproce ca apropierea aeroporturilor. Amatorii de surfing i:;.;i cauta camarazi
urmare a :;.;i se distanteaza m mod voit de motatorii care urasc sa se fereas­
ca din calea placilor de surf. Vecinul caruia ii place sa traga un
schimbului.
pui de somn dupa-amiaza da 1,50 $ pe o cutie de dopuri pentru
urechi, iar astfel ajunge sa traiasca in pace cu motocicleta zgomo­
toasa a adolescentului de alaturi. Poate ca nu toti sunt multumiµ
pe deplin. Cu toate acestea, schimbul voluntar reduce totalul
costurilor impuse asupra trecatorilor neavizaµ.
Cu toate acestea, negocierea nu poate fl eflcienta daca drep­
turile de proprietate nu sunt bine definite. Schimburile voluntare
de orice fel funcµoneaza doar atunci cand partile implicate sunt
de acord cu ce deµne fiecare. In unele cazuri, simpla clarificare
a drepturilor de proprietare ar putea fl singurul lucru aflat in
calea unei intelegeri reciproc avantajoase. De exemplu, sa pre­ 283
supunem ca doamnele Smith �i Brown (gospodina care face bere
neagra din Capitolul 2) se cearta din cauza unei faf;iii late de ju­
Externalitafile
matate de metru de la granita ce le separa proprietaj:ile. Nu ar $i drepturile
divergente
conta foarte mult, pentru ca ambele vor sa planteze flori pe fa:;.;ia
disputata, doar ca doamna Smith vrea sa planteze carciumare­
se, iar doamnei Brown i-a ramas sufletul la petunii. Pana nu se
Iamure:;.;te problema drepturilor fiecareia, niciuna nu va planta Drepturile de
florr �i ambele vor fl nevoite sa se multumeasca doar cu buruieni. proprietate bine
Insa, daca angajeaza un inginer de cadastru care demonstreaza definite stau la
ca doamna Smith este, de £apt, proprietara fa§iei disputate, flori­ baza negocierii.
le vor putea, m sfar�it, sa infloreasca. $i nu trebuie neaparat sa fie
carciumarese! Odata ce s-a stabilit in mod clar ca doamna Smith
este proprietara :;.;i, prin unnare, are dreptul sa decida ce va cre:;.;te
pe fa:;.;ia de graniti.'i, doamna Brown ar putea cumpara acel drept.
Pasiunea doamnei Brown pentru petunii ar putea fi atat de pu­
ternica incat aceasta i-ar putea oferi doamnei Smith 25 $ pe an
ca sa le poata cultiva pe fa§ia dintre cele doui.'i proprietaµ. Daca
doamna Smith va prefera petuniile cu 25 $ in locul carciumarese­
lor fara 25 $, florile care vor inflori pe fa:;.;ie vor fi petunii.
Reducerea externalitii-filor prin adjudecare
Cand am vorbit despre inginerul de cadastru, am prezentat o
alta metoda sociala importanta in reducerea problemelor cauza­
te de externalitaµ: adjudecarea, prin care intelegem un proces
in cadrul ca:ruia se decide cine ce drepturi are. Oamenii nu i:;.;i
vor putea imbunataµ situaµa facand schimb de drepturi daca nu
sunt siguri, chiar de la inceput, ce drepturi are flecare. Drepturile
de proprietate bine definite nu sunt o condij:ie suflcienta a nego­
cierilor reuf;?ite, insa par sa fie o conditie necesara.
Drepturile de proprietate care au fost definite odinioara clar
�i adecvat pot deveni vagi §i incerte atunci cand circumstantele
inconjlitatoare se schimba. Pentru a da doar un exempl.u, dez­
voltarea unor tehnici de fotocopiere ieftine a creat foarte multe
incertitudini legate de ceea ce puteau spera sa vandii dep.nato­
rii drepturilor de autor, in condij:iile noilor posibilitaµ pe care le
ofereau copiatoarele tuluror posesorilor unei carµ. :Atunci cand
conditiile in schimbare fac ca drepturi care au fost compatibile sii
devina incompatibile, adjudecarea este o modalitate de a soluµ­
ona conflictul.
Folosim termenul ,,adjudecare" pentru a ne referi in mod
specific la ti.pul de hotiirare pe care a oferit-o inginerul de cadas­
tru: o hotarare care descopera cine ce drepturi are. Inginerul de
cadastru a rezolvat problema drepturilor de proprietate fiidind
o anchetii, nu alegand. Daca doamna Smith :;.;i doamna Brown
ar fi fost de acord sa dea cu banul, s-ar fi bazat pe o metoda care
 84 nu descopera, ci mai degraba creeaza drepturi de proprietate.
Deosebirea intre descoperirea §i crearea drepturilor de proprie­
apitoluJ 10 tate este importanta, pentru ca descoperirea sau adjudecarea i§i
k·}
propune sa pastreze continuitatea �teptarilor. Cand �teptarile
se schimba in mod radical, deciziile privind cererea §i oferta se
� cerem despagubiri 9i pentru pietoni, pentru ca mulp. suporta ace­
Ii schlmba §i ele in mod radical. La randul sau, acest lucru modi­
flr· flea in moduri imprevizibile costurile §i beneficiile relative ale
I Adjudecarea diverselor acfiuni, provocand astfel schimbari adiµonale in ca­
H
ii clarifica drepturile drul cererii §i ofertei. Pe scurt, nimeni nu §tie la ce sa se �tepte,
de proprietate. nimeni nu §tie ce sa faca sau ce vor face alµi. Reiultatul e haos.
A§teptarile stabile sunt o alta realitate a carei important! nu am
invaµit sa o recunoa§tem pentru ca nu observam cum merge o
societate atunci cand ea merge bine.
Cazul proprietarei nemulfumite
Putem sa folosim zborurile companiilor aeriene pentru a evi­
denµa importanµi adjudecarii, sau a descoperirii §i nu a crearii
drepturilor, in rezolvarea disputelor privind extemalitaµle. Ana-
. lizafi cazul doamnei Regretta Sigh (sora maritata a domni§oarei
Profetta Seeker), proprietara unei case situate la 15 kilometri de
un mare aeroport, insa direct sub o ruta de aterizare. intr-o buna
d imineata, - cand avioanele i-ar. tulbura soinnul - ar putea hotan
ca merita sa primeasca despagubiri. Aeroportul sau companiile
aeriene ar trebui sa ii dea bani, decide ea, pentru ca o lipsesc de
§allSa de a-§i folosi dormitorul ca loc de odihna §i refacere. Este
victima unei extemalitap.. Drept urmare, intenteaza un proces
cerand despagubiri.
Ar trebui sale primeasca?Are §anSe sa le primeasca? Sa pre­
supunem ca Regretta a cumparat casa inainte ca aeroportul sa
fie macar in proiect, a9a ca nimeni nu poate spune ca §tia care
era situap.a cand a cu.mparat §i a primit deja daunele sub forma
unui pret de achiziµe mai mic. Ar fi bine sa i se acorde daune?
Problema e ca sunt mii de proprietari de locuinte cu pretenµi
la £el de intemeiate. Dadi unul dintre ei prime9te despagubiri,
ar trebui sa primeasca top.. Dar daca top. primesc despagubiri,
costul ridicat le va fi imputat aeroportului §i companiilor aeriene
§i, in cele din urma, pasagerilor, fie prin limitarea serviciilor, fie
prin preturi mai marl.
La o prima vedere, pare suficient de corect. Preturile mai
marl ii vor obliga pe pasageri sa acopere costul zgomotului ere­
at ca prod us derivat al calatoriei lor. Totu§i, o alta problema ne
iese arum in cale. Extemalitafile impanzesc intreaga societate. Ar
trebui sale corectam pe toate? Ar trebui ca proprietarii de1ocuin­
te sa fie despagubifi pentru traficul automobilelor care tree prin
apropiere, pentru papadiile pe care vecinii le lasa sa creasca ne­
controlat, pentru cadourile lasate de cei care i§i plimba cfilnii sau
de animalele lor de companie, pentru µpetele copiilor din vecini, 285
pentru zgomotul ma9inilor de tuns iarba, pentru nucul de alaturi
care cre§te §i le blocheaza priveli9tea sau pentru ca nu mai au E--xternalitiitile
umbra dupa ce vecinul a taiat nucul care ii bloca lui priveli§tea? §i dreptu�ile
Cand terminam cu proprietarii de case, va trebui sa incepem sa divergente
lea�i costuri necompensate ca §i proprietarii de case. Poate ca am
putea, in etapele de sfa.r�it ale efortului nostru de a face lumea
un loc perfect, sa le dam amenzi oamenilor deosebit de ano§ti,
pentru a-i despagubi pe cei pe care ii plictisesc.
Pur � simplu nu putem face acest lucru. Exista prea multe
efecte secundare; despagubirea potrivita ar fi prea greu de de­
terminat. Deseori, pana �i direcfia in care ar trebui sa mearga
despagubirea nu va fl tocmai clara. De exemplu, nu ar fi la fel de
justificat Sa le dam amenzi persoanelor neatente ca sa ll despagu­
bim pe plictico§ii pe care ii jignesc prin lipsa lor de interes? Cine
spune ca plictico§ii sunt mai rai decat ba d aranii?
Importanta precedentelor
Suntem pregatip. pentru intrebarea: Ar trebui ca Regretta Sigh,
proprietara necajita care locuie§te la 15 kilometri de aeroport, sa Pret
per
primeasca despagubiri de la pasagerii din avion p_entru neplace­ pasager
rile pe care le sufera ca urmare a zborurilor de care beneficiaza
ei? Raspunsul nostru: Ar fi extrem de dificili �i probabil imposi­
bil sa se intample acest lucru intr-un mod care ar fi atat practic,
cat §i corect.
Totu�i, la inceput am pus doua intrebari. A doua intrebare
voia sa afle daca proprietarii de case aflaµ in aceasta situaµe · au
§anse sa primeasca despagubiri. Raspunsul la aceasta intrebare Numar de pasageri
este aproape sigur nu. Instantele ar incerca sa soluµoneze pro­
blema descoperind ce drepturi au parp.le din proces, iar propri­
etarii de case ar sfar§i prin a nu avea ce sa arate in ce ii prive§te.
Temeiul hotararii ar fl, aproape sigur, ca atat proprietarii, cat
§i cei care furnizeaza servicii de transport aerian au funqionat
timp indelungat cu credinta ca nu trebuie platite astfel de despa­
gubiri. Aceasta credinta arata care suntdrepturile de proprietate
ale proprietarilor §i, respectiv, ale companiilor aeriene. Am putea
chiar sa ,, demonstram" ca proprietarii cu case la 15 kilometri de
aeroport nu au dreptul legal de a fi despagubiµ pentru zgomot
aratand doar ca pretul de piata al caselor situate sub ruta de ate­
rizare ar cre9te vertiginos daca decizia instantei le-ar da drepta­
te proprietarilor. Ar fi un eveniment ne�teptat care Ie-ar aduce
profit proprietarilor de case �i pierderi acfionarilor companiilor
aeriene. Apariµa acestor schimbari nea�teptate la nivelul valo­
rilor ar fi o dovada concludenta ca parp.le :implicate nu crezu­
sera anterior ca se cuveneau astfel de despagubiri �i ca decizia
286 instantei a creat, drept urmare, drepturi de proprietate care nu
existasera inainte.
Capitolul 10 0 excepp.e de la acest scenariu demonstreaza 1I1ca o data ar­
gumentul nostru. Daca un judecator ar fi in favoarea proprieta­
rului intr-o astfel de speta, s-ar putea ca pretuJ. caselor afectate sa
creasca foarte puµn, pentru ca potenµaliloi: cuniparatori Ii s-ar
spune ca judecatorul a fost in eroare �i ca decizia lui va fl ras­
turnata, probabil, la recurs. Conceptul de eroare este instructiv.
Nu potexista erori cand decizia creeaza drepturile. Eroarea este
posibila doar atunci cand decizia m.cearca sa descopere care sunt
drepturile care domina de £apt �i care, prin urmare, ar trebui sa
guvemeze rezultatul cauzei. ·
Adjudecarea, sau incercarea de a rezolva preten\ii divergen­
te descoperind drepturile existente, cauta intotdeauna sa evite
deciziile sau rezultatele n�teptate. Incearca sa rezolve neintele­
gerile privind drepturile de proprietate sprijinind §i intarind �­
teptarile impa�te cu cea mai mare incredere de cat mai multe
persoane. Astfel, adjudecarea este un efort de menµnere a con­
tinuita\ii a§teptarilor m. prezenta unor circumstante m. continua
schimbare. Jar a§teptarile stabile, va amintim inca o data, sunt
fundamentul unei cooperari eficiente in cadrul oricarei societaµ
complexe, de marl dimensiuni.
Problema schimbarii radicale
Adjudecarea este o abordare revoluµonara a problemelor create
de extemalita\ile negative. Insa, uneori, schimbarile nu apar in
ritmul evoluµei. Cand. suntem cople§i\i de evenimente atat de
noi, incat principiile §i practicile inradacinate nu ne ofera prea
mult sprijin ca sa le facem fafa, adjudecarea nu funcµoneaza prea
bine. Inova\iile tehnologice ne obliga adesea sa ne adaptam ra­
pid la o gama larga de situaµi noi. Snowmobilele, pesticidele,
balenierele dotate cu radare, antibioticele sau reactoarele nude­
are sunt doar cateva dintre nenumaratele exemple pe care le-am
putea cita. Atunci cand inovaµile tehnologice ajung sa multiplice
radical extemalita\ile negative, ar putea fi nevoie de reguli noi
pentru rezolvarea problemelor.
Cerera e
pentru o noua defulire a drepturilor de proprietate
a fost creata �i de veniturile in cre�tere. Nu cu foarte mul\i ani m
urma,. americanii pareau sa fi ca.rut de acord ca, daca permiteau
ca atmosfera sa fie folosita ca un CO§ de gunoi industrial, avan­
tajele sociale ale acestui £apt ar fi fost mai marl decat dezavanta­
jele. Legile §i tradiµile noastre spuneau ca atmosfera le aparµne
tuturoq;i deci nimanui, a§a ca proprietarii fabricilor erau liberi
sa o foloseasca in mod necugetat ca un receptacul pentru rezidu­
uri industriale. Oamenii erau liberi sa se mute de langa fabrici
sau sa cumpere spa\ii de loruit langa fabrici la un pref mic, daca
preferau sa aiba economii in loc de aer curat. Intre timp, fabricile 287
i§i menµneau costurile sca.zute eliminandu-§i reziduurile in at­
mosfera, iar acest lucru se traducea printr-o disponibilitate mai Externalitii.file
mare a bunurilor pe care le produceau. Insa lucrurile s-au schim,­
fi drepturile
bat. Bunµrile pe care le produc fabricile sunt disponibile acum in
divergente
cantita\i mult mai marl �i multi au inceput sa le atribuie o valoare
marginala mai mii;:a. Cand incepem sa atribuim o va,Ioare mar­
ginala mai mare cerului albastru �i aerului curat, incepem sa ne
gandim la ele ca la un drept care ni se cuvine. Incepem sa pretin­
dem drepturi de proprietate asupra acestor bunuri de me.diu §i
sale cerem celorlalµ sa nu le foloseasca m.tr-un mod incompatibil
cu posibilitatea noastra de a ne bucura de ele. Acest lucru necesi­
ta reguli noi, nu doar o aplicare a regulilor vechi la situaµi noi.
Reducerea externalitaJilor
prin masuri legislative Legislapa clarifica
Crearea unor noi reguli se nume§te legislape. Granita dintre drepturile de
adjudecare �i legislape nu este la £el de clara in practica pe cat proprietate
ar parea din aceste randuri. Cu toate. acestea, distincµa este im­ creandu-le.
portanta in principiu, pentru ca legislaµa creeaza schimbari in
cadrul drepturilor de proprietate dominante, iar schimbarea re­
gulilor jocului ridica intotdeauna problema core�tudinii �i im­
pune ajustari importante ale comportamentului. Provocarea cu
care se confrunta o societate este sa legisleze astfel incat sa. evite
nedrepta\ile flagrante §i sa minimizeze costul indeplinirii obiec­
tivelor. Ne vom concentra pe al doilea criteriu, nu pentru ca ar
fi mai important, ci pentru ca teoria economica are mai multe de
spus despre minimizarea costurilor decat despre maximizarea
dreptaµL
Dupa cum a\i observat probabil pana acum, multe din pro­
blemele sociale la care ne referim sub numele de ,,poluare" pot fl
analizate cu succes ca produs al extemalita\ilor negative. Oamenii
nu polueaza aerul sau apa pentru ca prefera sa respire aei: poluat
sau sa bea apa poluata, ci ca o consecinta_ neintenponata a unei alte
activitaµ in care vor sa se implice, cum ar fi faptul ca i§i folosesc
nta.§ina sau ca produc bunuri spre vanzare. Ignora costurile exter­
ne pentru ca acestea par sa nu conteze. �ferii care fac naveta spre
serviciu �i inapoi �i polueaza propriul aer, m.sa nu intr-o propor(:ie
suficient de mare ca sa poata fi observata, a§a ca mersul cu auto­
buzul este (in opinia lor) un inconvenient uria§. Tree cu vederea
faptul ca polueaza §i aerul a mii de alµ oameni §i ca mai multe
picaturi infime de substante toxice, prea mici ca sa produca un
rezultat observabil, care sa conteze; se aduna §i formeaza o canti­
tate uria§a de mizerie, care conteaza foarte mult. Cu toate acestea,
fiecare persoana care contribuie la crearea problemei se comporta
ca §i cum benefici.ul personal obµnut de pe urma §Ofatului ar avea
288 o valoare mai mare decat costul suplimentar pe care acest com­
portament i-1 impune fiecarei persoane din comunitate. Rezulta­
Capitolul 10 tul final ar putea fi dezastruos. Solutia, se pare, este intemalizarea
acestor extemalitaµ printr-o noua legislaµe.
Legiferarea restricµilor fizice este o abordare populara a pro­
blemei poluarii. Se numei;;te ,,comanda i;;i control". Dupa o anumi­
ta data, este interzis Sa elimini in atmosfera sau in apa O cantitate
Folosirea metodei mai mare decat un anumit nivel admis de particule nocive. Mai
llcomanda $i mult ca sigur, aceasta abordare nu va reui;;i sa minimizeze costul
control" pentru per unitate al reducerii poluarii. Ignora o serie bogata de moda­
a reduce poluarea litaµ in care poate fi indeplinit de obicei un obiectiv dat i;;i, prin
este o abordare urmare1 ofera doar puµne stimulente ca oamenii sa caute §i sa im­
defectuoasii. plementeze altemativa cea mai puµn costisitoare. Vom folosi un
exemplu extrem de simplificat pentru a ilustra o parte din princi­
piile controlului poluarii care merita sa fie intelese mai bine.
Minimizarea costurilor
Sa presupunem ca tot 1/cahul" care murdarei;;te aerul din Ofa§Ul
Arcadia provine din trei surse: Fabrica A, Fabrica B §i Fabrica C.
Tabelul 10-1 arata cantitatea de cah emisa in aer lunar de fiecare
fabrica §i costul lunar pe care il suporta fiecare fabrica pentru a-§i
reduce emisiile de cah. Sa presupunem acum ca, avand in vedere
ca tot cahul e daunator §i nociv pentru plamani, Agentia pentru
Protectia Mediului (APM) decide ca unitaµle de cah emise ar tre­
bui recluse de la 90.000 la 45.000 pe luna. De ce sa nu le reduca
la zero, aµ putea intreba. Pentru ca APM a estimat ca reducerea
emisiilor la zero ar presupune costuri mai mari decat beneficiile.
Poate ca putin cah nu afecteaza plamanii nimanui §i nu este nici
ma.car vizibil. Vorn trece peste procesul prin care EPA ajunge la
aceasta concluzie §i vorn presupune pur §i sirnplu ca decizia a
fost luata in baza celor mai bine intemeiate date §tiinµfice dis­
ponibile, cu grija datorata intereselor generale ale oamenilor din
Arcadia. Ne intrebam care este cea mai buna cale de a indeplini
obiectivul.
Tabelul 10-1 Emisiile de cah in Arcadia
Sunt mai multe cai. APM ar putea sale interzica fabricilor sa
emita mai mult de 15.000 de unitap de cah pe luna. Acest lucru
ar obliga Fabrica B sa i§i reduca emisiile cu 15.000 de unitati, la 289
un cost lunar de 30.000 $ §i Fabrica C sa i§i reduca emisiile cu
30.000, la un cost lunar de 90.000 $, ajungandu-se la un cost total Externalitiitile
$i dreptu;·ile
de 120.000 $. 0 alta varianta ar fi ca APM sa oblige toate fabricile
divergente
sa i9i reduca emisiile la jumatate. In aceasta situaµe, Fabrica A ar
da 7.500 $ ca sa i�i reduca emisiile cu 7.500 de unitati; Fabrica B
ar da 30.000 $ ca sa i9i reduca emisiile cu 15.000, iar Fabrica C ar
plati 67.500 $ ca sa i�i reduca emisiile cu 22.500. Costul total s-ar
ridica la 105.000 $, o modalitate rnai ieftina de a indeplini obiec­
tivul. 0 cale §1 mai pupn costisitoare de abordare ar fi ca APM sa
ii ceara fiecarei fabrici sa i§i reduca emisiile cu 15.000 de unitati.
Astfel, Fabrica A ar plati 15.000 $ pentru a-§i el1mina cu totul cele
15.000 de unitaµ; Fabrica Bar plati 30.000 $ pentru a-§i injumatap
emisiile, iar Fabrica C ar da 45.000 $ pentru a-§i reduce emisiile
cu o treime. Aceasta abordare ar ajuta ora(;ml Arcadia sa i§i atinga
obiectivul cu un cost total de 90.000 $.
Dupa cum puteti vedea, costul total scade in mod constant
atunci cand povara reducerii emisiilor de cah cade mai mult in
sarcina Fabricii A1 care poate sa I§i reduca emisiile cu 1 $ per
unitate, 9i mai puµn in cea a Fabricii C care poate sa l§i reduca
emisiile numai la costul de 3 $ per unitate. Astfel, daca obiecti­
A:1$X0=0$
vul este reducerea emisiilor pana la nivelul tolerabil de 45.000 de
R 2 $ X 15.000=30.000$
unitati, la eel mai mic cost, de ce sa nu le impui aceasta responsa­
bilitate doar Fabricilor A §i B? Daca APM i-ar permite Fabricii C C: 3$ X 30.000=10.000$
sa continue sa faca ce facea §i pana acum, cerandu-le doar Fabri­
cilor A §i Bsa i:�i reduca emisiile la zero, costul total al indeplinirii
obiectivului ar scadea la 75.000 $.
De ce nu? Ei bine, nedreptatea intregii masuri ar fi un motiv A: 1 $ X 7.500=7.500$
foarte bun s,1 nu le impunem toate costurile Fabricilor A §i B, per­ B: 2 $ X 15.000 = 30.000 $
rnitandu-i, in acela§i timp, Fabricii C sa se sustraga cu totul. Pana C: 3 $ X 22.500=67.500$
la urma, minirnizarea costului nu este singurul lucru de luat in A: 1 $ X 15.000=15, 000 $
considerare atunci cand reprezentantii guvemului incearca sa in­ B: 2$ X 15.000 = 30.000$
deplineasca anumite obiective; corectitudinea este, de asemenea, C: .> $ X 15.000=45.000$
un criteriu important in evaluarea deciziilor guvemamentale. La A: 1 $ X 15.000=15.000 $
suprafata, ar parea ca poluatorii mici din Arcadia ar fi pedepsiµ B: 2$ X 30.000 = 60.000 $
pentru ca sunt capabili sa i§i redudi emisiile la - un cost mai mic C:3$X0=0$
decat poate sa o faca eel mai mare poluator. Ex1sta §anse ca APM
sa aleaga aceasta abordare?
0 alta abordare: taxarea emisiilor
Sa amanam aceasta intrebare §i sa analizam problema mai de­
parte. Sa presupunem ca APM nu §tie care este -eostul per uni­
tate pe care trebuie sa il plateasca iiecare sursa pentru a reduce
poluarea. Este o situaµe mult mai plauz1bila decat presupune­
rea noastra iniµala, din mai multe motive. Poluatorii vor §ti eel
mai bine care este costul real, insa vor avea §1 interesul de a-§i
290 exagera costurile atunci cand i§i vor prezenta cauza in fata APM
sau a publicului. Mai mult, exagerarea nu ar fi intru totul lipsita
Capitolul 10 de onestitate, pentru ca nu poµ fi niciod8;ta sigur de costul unui
lucru care nu a mai fost incercat inainte §i µne de prudenta sa ii
estimezi la o valoare mai mare, mai ales daca o supraestimare
inseamna ca sunt §anse mai marl ca acel cost sa nu fie impus.
In final, de§i costurile pot fi reduse, de obieei, prin cereetare §i
experimentare, nimeni nu poate prezice rezultatele pe care le vor
produce experimentarea §i cercetarea. Care este soluµa cea mai
ieftina atunci cand APM se confrunta cu o astfel de criza de in­
formaµi?
APM ar fi aplaudata de multi econo�ti daca ar raspunde
acestei situaµi impunand o taxa per unitate de emisie, permitan­
du-i apoi fiecarei parµ sa se adapteze cum considera de cuviinfa.
Daca e§ti dispus sa ii acorzi poluarii un cost extern, un cost care
nu este suportat de eel care o produce, atunci se justifica impu­
nerea unei taxe pe activitaµle poluante. Daca taxa per unitate po­
luanta poate fi stabilita astfel incat sa fie egala cu costul extern,
creatorul §i beneficiarul prezumptiv al costurilor va fi obligat sa
le suporte. Daca din aceasta cauza activitatea poluanta devine
prea scump de continuat, aceasta va inceta, cl§a cum ar §i trebui
in situaµa in care costurile sale sunt mai marl decat beneficiile.
Daca beneficiile sunt in continuare mai marl decat costurile, chiar
§i atunci cand se plate§te taxa, activitatea poluanta va continua,
insa intr-un ritm mai meet, pentru ca este mai costisitoare arum.
To� in aceasta situaµe, va exista venitul din taxa, care ii va
despagubi - le va cumpara intelegerea - pe eei care sunt afectaµ
de costurile exteme.
A: 2,01 $ > cost Sa presupunem ca APM s-ar abµne §inu i-ar spune niciunei
B: 2,01 $ > cost fabrici cu cat � trebui sa i§i reduca emisiile, cerandu-le tuturor,
C: 2,01 $ < cost in schimb, sa plateasca o taxa de 2,01 $ pentru fiecare unitate de
cah emisa lunar. Fiecare fabrica ar primi acela§i tratament, situa­
µe ce pare corecta. Cum ar reacp.ona f abricile? Fabrica A ar consi­
dera ca este mai ieftin elimine emisiile cu totul decat sa plateasca
taxa. La fel ar face §i Fabrica B. Pe de alta parte, Fabrica Car gasi
ca este mai avantajos sa plateasca taxa §i sa emita in continuare
45.000 de unitaµ de cah pe luna. Astfel, costul total ar reducerii
emisiilor la jumatate ar fi de 75.000 $, iar toate fabricile.ar fi trata­
te la fel Observaµ ca taxa de 90.450 $ pe care Fabrica Car plati-o
in aceasta situaµe ar fi mai degraba un transfer al avuµei catre
restul societaµi, nu un cost net. Fabricile A §i B ar plati toate cos­
turile programului de redueere a poluarii, in timp ee Fabrica C
ar despagubi comunitatea pentru dreptul de a continua sa emita
45.000 de unitati de cah in fiecare luna.
SarcinaAPM este sa compare costurile marginale ale reduce­
rii emisiilor cu beneficiile marginale. Folosirea taxelor ii permite
agenµei sa dobandeasca informaµi despre aceste costuri §i bene-
ficii, observand ee se intampla cand variatele costuri estimate ale 291
poluarii sunt evaluate in funcp.e de poluatori. Este o abordare care
Externaliti1tile
se preteazainvafarii prin experimentare. Obµnerea unor informa­
pi valide despre costuri �i beneficii este esenµala in orice program �i drepturile
de protecp.e a mediului preocupat de bunastarea umana. divergente
Permise de poluat?
Sa rte intoarcem arum la o intrebare careia am evitat sa ii raspun­
dem inainte. Dupa ee am comparat costurile presupuse de dife­
rite modalitaµ de a reduce poluarea aerului, am intrebat daca,
intr-o astfel de situaµe, APM avea §anse sa aleaga abordarea eea
mai ieftina. Am amanat raspunsul pentru a argumenta ca direc­
tivele fizice de orice fel - metoda ,,comanda �i control" - sunt, in
general, inferioare taxelor ca metode de control al poluarii. Cand ·
taxand emisille, ne folosim de ajutorul sistemului prepirilor pen­
tru a ne rezolva problema. Totu§i, abordarea bazata pe taxe nu
este populara in randul publicului dintr-un motiv care Ie-ar in­
greuna §i sarcina celor de la APM de a legifera eel mai ieftin set
de directive fizice. Taxele pe poluare au ca.pa.tat eticheta negativa
de ,,permise de poluaf', sintagma ce seamana foarte mult cu o
permisiune oficiala sa comiµ crime.
Acest lucru ridica insa o intrebare importanta. Oriar daca
am dori sa privim unele activitaµ poluante ca fiind atat de ine­
rent indezirabile meat ar trebui interzise cu totul, in mod clar,nu
dorim sa adoptam aeeasta atitudine fata de eea mai mare parte
a ceea ce numim poluare. Activitaµle poluante in care se impli­
ca oamenii sunt, de obicei, activitaµ care produc beneficii, uneori
beneficii considerabile, atat pentru alp oarneni, cat §i pentru ei. Sa
condamni aeeste activitaµ inseamna sa condamni poluarea, fie ca
ne place sa admitem acest lucru sau nu. lnsu§i termenul ,,poluare"
ne face, probabil, sa ne indreptarn pe acest drum gre§it. Etimolo­
gic, termenul are o conotaµe morala putemica, a§a cum ne arata
orice dicjionar bun. In literatura clasicii, un act poluant corupea
intreaga comunitate. In acest context, un ,,permis de poluaf' este
la fel ca un permis sa comiµ acte imorale sau infracjionale. Totu§i,
mai mult ca sigur, nimeni nu vrea sa spuna ca proprietarii care
i§i incalzesc casele cu centrale, lansand astfel ,,poluanµ" in aer, se
comporta in mod imoral ·sau .infracp.onal. Cea tnai mare parte .a
poluarii ar trebui vazuta ca uncost, nu ca o infracp.une,.§i, prin ur­
mare, ar trebui ,,autorizata;, daca valoarea costolt.tieste mai mica
decat beneficiile, corect calculate, asociate ·acestuia.
Eficienfa �i corectitudine
Unii oameni se opun taxarii pe poluanp pentru ca sunt de parere
ca astfel de taxe sunt fundamental incorecte. Acestea ar pune in-
292 treaga povara a reducerii poluarii pe umerii celor saraci, permi­
tfutdu-le in acela§i timp celor bogaµ sa i§i bata joc in continuare
Capitolul 10 de mediu. Alegerea agenµlor care trebuie sa i§i reduca sursele de
poluare in funcµe de costul pe care trel;mie sa il plateasca pentru
a face acest lucru, ceruta de soluµ.a costului minim; pare la fel de
arbitrara §i nedreapta fata de alte persoane. Cu toate acestea, ori­
ce raspuns dat celor care ridica problema corectitudinii trebuie
sa arate ca soluµa eficienta poate fi implementata rezolvand §i
problema corectitudinii, in diverse moduri. Cu alte cuvinte, nu
e neaparat sa·atribuim costurile unor anumite parµ atunci cand
selectam solupa cea mai eficienta. Cazul Arcadiei ne ajuta din
nou sa ilustram situaµa.
Sa presupunem ca, dintr-un motiv oarecare, APM intenpo­
neaza sa impuna intregul cost al reducerii poluarii Fabricii C -
poate pentru ca Fabrica C este singura care §i-1 permite, pentru
ca este eel mai mare poluator sau pentru ca a fost ultima fabrica
infiintata in Arcadia. Oricare ar fi motivul, tot ce trebuie sa faca
APM este sa le spuna managerilor Fabricii C ca trebuie sa reduca
emisiile pe care le lanseaza in aerul Arcadiei cu 45.000 de unitaµ
sau sa plateascii 2,01 $ pentru fiecare unitate care va depii§i acel
prag. Managerii Fabricii C vor cauta apoi modalitatea cea mai ief­
tina de a-§i reduce emisiile cu 45.000 de unitaµ. Daca managerii
detifl informati,ile din Tabelul 10-1, ii vor oferi.Fabricii A 15.000 $ §i
alte cateva sute de dolari ca sa i§i reduca la zero emisiile §i Fabricii
C puµn pese 60.000 $ pentru a face acela§i lucru. Astfel, Fabrica C
va reduce nivelul emisiilor panii la nivelul-µntii. Totu§i, in loc sii
dea 135.000 $ pentru a face chiar ei acest lucru, managerii Fabricii
C le vor da 75.000 $ fabricilor A §i B ca sii facii treaba in locul lor.
Reducerea poluarii nu este diferita de orice alta activitate lu­
crativii in care unii sunt mai eficienµ decat alµi. A§a cum avem de
ca§tigat pentru ca mancarea, jucariile §i cosmeticele noastre sunt
produse de cei care au un avantaj comparativ in producµe, avem
de ca§tigat 9i pentru ca firmele care au eel mai bun avantaj compa­
rativ in acest domeniu produc mai mult aer curat. insa avantajele
comparative sunt exploatate prin schimburi. Este motivul pentru
care abordarea reducerii poluarii bazata pe taxare este superioara,
in general, unei abordari care le impune restricµi fizice anumitor
firme. Abordarea bazata pe taxare incearca sa modifice costurile
financiare relative astfel incat acestea sa reflecte noile decizii spre
cine ce drepturi are, insa apoi le permite tuturor parµlor sa faca
schimburi liber, in baza propriilor avantaje comparative, §i sa asi­
gure noile obiective sociale in eel mai eficient mod.
Conceptul balonului
In 1979, APM a fa.cut un pas mare in direcµa sugerata de aceasta
analiza, elaborand noi reglementari care permiteau §i incurajau
schimburile intre sursele de poluare a aerului. In loc sa fixeze ti­ 293
mite stride privind emisiile permise in cazul fiecarui CO§ de furn,
agenµile de implementare le permiteau fabricilor sa depa§easca Externalitii.tile
limitele la un moment dat, daca puteau sa compenseze alta data.
�i dreptu�ile
divergente
Puteau pretinde ca intreaga fabrica era inconjurata de un halon
uria§ (de aici 9i numele acestei abordari - conceptul balonufo.i) §i
controla cantitatea totala de emisii din halon. In cadrul acestei po­
litici, o firma putea sa diminueze costul realizarii nivelului-tinta
al calitaµi aerului permit.and ca emisiile sa creasca ori de cat� ori
controlarea acestora era deosebit de costisitoare §i sa recupereze
atunci cand emisiile puteau fl reduse la un cost mai mic.
Aceastii abordare a fost contestata in instantii de ecologi§ti,
care susµneau ca permitea ca in regiunile in care calitatea aerului
inciilca deja standardele APM sa fie produsa §i mai multa poluare.
0 firma nu trebuia lasata sa deverseze substante toxice prin co§ul
A doar pentru ca reducea emisiile toxice din co§ul B. Daca emisiile
din co§ul B puteau fl diminuate la costuri reduse, susµneau eco­
logi§tii, atunci acestea trebuiau reduse. Totu§i, emisiile din co§ul
A nu ar fi trebuit sa creascii. Argumentul ecologi§tilor presupune
implicit ca nu exista decat tin singur bun: aerul curat.
Curtea Su:prema a respins acest argument in 1984, lasan­
du-le fabricilor §i uzinelor U§a deschisii sa se extinda in zonele cu
probleme de calitatea aerului · (fara a inrautaµ calitatea aerului)
§i incurajand APM sa faca un pas inainte. Daca firmelor §i fabri­
cilor li se permitea sa faca schimburi inteme prin compensare,
in beneflciul eficientei sau pentru a atinge anumite obiective la
costul eel mai mic cu putinfa, atunci de ce sa nu fie permise astfel
de schimburi intre firme? Dacii ar dori sii construiasca o centrala
electrica pentru a satisface cererile clienµlor, o regie de energie
electrica ar putea face acest lucm fara sa diminueze calitatea ae­
rului, convingand o alta firma sa i§i reduca emisiile in cuantumul
cu care vor Cie§te propriile ei emisii. De fapt, firmele ar primi
permisiunea de a vinde §i de a cumpara ,,drepturi de a polua".
Acest lucru nu le-a cazut bine ecologi§tilor mai infocaµ, care
au argumentat ca nimeni nu deµnea ,,dreptu:l de a polua", deci
nimeni nu putea sa il cumpere. Totu§i, premisa este indoielnica.
Firmele chiar au dreptul sa elimine substante nocive in aer, lucru
dovedit de faptul ca fac acest lucru pe fatii, fara a fi amendate.
,, Drepturile lor de a polua" sunt atat reale, cat §i legale. Accep­
tand §i clarificand acele drepturi, APM a fa.cut posibila dezvol­
tarea unei piefe a drepturilor di:! acest tip, £apt ce a insemnat ca
firmele, la randul lor, puteau sa cumpere programe de control
al poluiirii de la alte firme care aveau un avantaj comparativ in
sectorul controlarii poluarii. Daca APM ii permite firmei cum­
paratoare sa foloseasca doar un anumit procentaj din drepturile
cumpiu;ate - ca sa foloseasca 100, de exemplu, trebuie sa curnpere
130 - atunci poate sa punii conceptul balonului in slujba unui aer
294 tot mai curat. Observap., de asemenea, ca top. cei care vor ca aerul
lor sa fie mai curat decat o cere APM ar putea, in acest sistem, sa
Capitolul 10 cumpere ,,drepturi de a polua" �i sa le scoata de pe piata.
Cu toate acestea, sistemul nu va functiona daca drepturile
nu sunt bine definite :;;i nu se poate conta pe ele. Niciun individ
sau grup nu va fi dispus sa cumpere drepturi pentru a le scoate
de pe piata daca autoritap.le de reglementare pot reacp.ona ere­
and noi drepturi pentru a le inlocui pe cele retrase. La fel, nicio
firma nu va fi dispusa sa dea bani pentru a cumpara drepturi
daca va crede ca poate obp.ne acelea�i drepturi de la autoritap.le
de reglementare, doar cu pup.n lobby. Firmele sunt mult mai in­
clinate sa investeasca resurse pentru a descoperi �i a inventa noi
modalitap. de a-�i reduce emisiile sub pragul minim admis legal
daca �tiu ca pot vinde altcuiva rezultatul.
Curiitarea aerului este o provocare ecologica deosebit de di­
ficila. Sursele de poluare a aerului sunt numeroase :;;i greu de
monitorizat. Costurile purificarii aerului, exprirnate in beneficii
pierdute dinainte, vor fi deseori mult mai rnari decat suntem in:
clinap. sa presupunem atunci cand ne gandim exclusiv la fabrici
(in care lucreaza alp. oameni) �i uitam, in mod convenabil, de
propriile noastre �emineuri, tevi de e�apament, gratare din curte
sau sprayuri. Beneficiile enorme aduse de aerul curat, coroborate
cu costurile rnari necesare obtinerii acestuia, ar trebui sa ne faca
sa apreciem orice sistem care poate sa ne dea rnai rnult din ce ne
dorim la un cost rnai mic.
Drepturile §i problema sociala a poluarii
Nu dorim sa incheiem acest capitol dandu-ne girul eficientei,
pentru ca ineficienta nu este problema fundamentala. La aceasta
ora, poluarea este o preocupare sociala �i politica majora pentru
ca oamenii nu se pun de acord asupra drepturilor. Tot mai multi
oameni incep sa spuna: ,,Ip. obtii beneficiile impunandu-mi mie
(sau noua) acest cost, insa nu ai niciun drept moral sa faci acest
lucru �i nu ar trebui sa ai nici dreptul legal". Neintelegerile de
acest tip pot fi extrem de dificil de rezolvat. Gandirea economica
sugereaza diteva principii care ar putea fi de un real ajutor cand
ne angaj_arn in aceasta problema.
Primul este ca cererea nu este niciodata complet neelasti­
di pentru niciun bun, nici ma.car pentru bunul numit aer curat.
Trebuie sa decidem cat de mult ne dorim ceva, de preferat cu
recuno�terea lucida a faptului ca putem obp.ne mai mult doar
dadi renuntarn la cantitap. importante din alte lucruri pe care ni
le dorim.
Al doilea este ca ar trebui sa le lasam oamenilor cat de multa
libertate putem ca sa �i aleaga propriile modalitaµ de a se adap­
ta. Daca scopul nostru este acela a reduce arderea combustibilu-
lui fosil, de exemplu, ar fide dorit sa ii lasam pe oameni sa aleaga 295
mijloacele prin care pot reduce costul pe care il suporta. Ar trebui
sa evitam metoda ,,comanda 9i control", care mare9te, de obicei, Externalitatile
costul realizarii oricarui obiectiv �i, ma.rind costul, spore�te re­ §i dreptu;·ile
zistenta fata de obiectivul in sine. Folosirea sistemului pretului
divergente
reduce costurile. Sa ii lar;ii pe oameni sa faca schimburi este o
metoda care diminueaza, de asemenea, costurile.
In final, ar trebui sa repnem importanta unor drepturi de
proprietate stabile. Cand oamenii 9tiu care sunt regulile �i pot
conta pe faptul ca nu se vor schimba arbitrar, costurile tranzactiei
scad 9i cooperarea eficienta spore§te.
Congestia traficului ca externalitate
Uneori, insa, obsesia pe care o avem fata de drepturi ne orbe§te
cand vine vorba de lumea reala, cum se intampla in cazul con­
gestiei traficului. Americanii o claseaza constant drept una dintre
cele mai stresante probleme ale vietii urbane. Este un tip incurcat
de problema sociala, daca te gande§ti bine, pentru ca oamenii
care se plang de ea sunt exact aceea�i oameni care o creeaza.
Totu�i, cand intelegi conceptul de extemalitate, incurcatu­
ra se descalce9te. Congestia este o externa!itate negativa, cu alte
cuvinte, este un cost produs de oamenii care nu o iau in consi­
derare atunci cand iau decizii. Iau in seama doar costurile create
de ceilalti �oferi.
Ce s-ar intampla daca i-am face pe :;;oferi sa internalizeze
extemalitatile produse de congestia traficului? Daca am gasi o
cale de a face astfel incat costurile congestiei sa revina la §Oferii
care le-au creat, ce s-ar 'intampla? Ar conduce doar atunci cand
beneficiile marginale ale 9ofatului ar fi mai mari decat costurile
marginale. Toata lumea deja face acest lucru, bine inteles; insa
in sistemul nostru actual, acele costuri nu includ costurile im-·
puse celorlalµ 9oferi. Daca 9oferii ar trebui sa plateasca nu doar
costurile proprii, ci §i costurile marginale ale congestiei, pe care
decizia lor de a merge cu ma�ina le-a impus �i celorlalµ, ar con­
duce mai rar. Ar merge cu ma9ina doar atunci cand beneficiul
lor marginal ar fi mai mare decat suma costurilor marginale im­
puse tuturor celorlalp: din societate. Toti 9oferii ar avea de ca§­
tigat! Strazile nu ar mai fi congestionate. $oferii ar ajunge unde
au treaba fara a mai fi blocaµ in trafic. Ar alege substitute pentru
calatoriile cu ma§ina cu valoare marginala mai mica, reducand
astfel coshJ,l pentru top cei care fac calatorii cu ma§ina care au o
valoare marginala mai mare. Iar calitatea substitutelor va cre§te
cu siguranta. Oamenilor le va fi mai u§Or sa imp arta o ma9ina;
autobuzele se vor mi�ca mai repede pe strazile acum lipsite de
blocaje §i vor trece mai des prin stap.i, reaqionand la cererea mai
 296 mare. Ce minunat ar fi - numai de-am gasi o cale de a intemaliza
externalitatile!
�pitolullO
Exista · o cale. Se nume§te fixarea unui pret. Economi§tii o
numesc fixarea unui pret pe congestie. Aproape toµ ceilalti o nu­
mesc taxa rutiera §i nici nu vor sa mai auda de ea. ,,Dau bani pen­
tru drumuri cand platesc taxele pe carburanµ; nu vreau sa mai
dau inca o data bani §i pe taxa rutiera". Cu toate a cestea, taxele
pe carburanti asigura costul construirii drumurilor, nu costul fo.
losirii lor. Tocmai costul ignorat al folosirii lor genereaza conges­
tia de care se plange toata lumea. Suntem prin§i in congestii ale
traficului pentru ca autoritaµle, care detin drumurile, le permit
tuturor sa le foloseasdi fara sa plateasca o taxa. Daca tuturor ni
s-ar cere sa platim taxe in funcµe de costurile pe care le impunem
celorlalµ, am putea elimina congestiile.
Exista acum tehnologia necesara pentru a le impune §Ofe­
rilor taxe ajustate cu precizie in funcµe de nivelul de congestie
{costurile exteme). Mai mult, totul poate fi realizat automat, fara
Sii conduci ftirii a ft ca nimeni sa fie nevoit sa opreasca \;Ji sa plateasca o taxa rutiera.
obligat sii pliitefti Facturile pot fi trimise acasa la sfar§itul lunii. Tehnologia nu este
o taxii este situapa folosita pentru ca oamenii sunt atat de ostili fata de idea taxelor
idealii pentru tofi rutiere; presupun ca au dreptul sa conduca gratis pe striizile pen­
dintre noi, fnsii qi tru care platesc impozite. Cred ca o taxa rutiera mi ar face decat
foarte costis itoare sa le scoata bani din buzunar §i nu 1.�i dau seama ca un sistem de
pentru tofi. fixare a pretului pe congestie le-ar crea beneficii cu o valoare mai
mare decat costurile pe care ar trebui sa le plateasca sub forma
taxelor rutiere. Este o alta situaµe in care fixarea unui pret pe un
bun rar, in acest caz spaµul de pe drumurile urbane, poa te redu­
ce costurile nerecuperabile, aducand beneficii tuturor.
Scurta recapitulare
Masurile luate de oameni impun deseori costuri asupra celor­
lalµ, costuri pe care actorii implicaµ nu le iau in considerare.
Economi�tii se refera la ele denumindu-le costuri externe sau ex­
temalitati negative.
Externalitatile negative se mmultesc rapid in societatile ur­
bane,· industrializate. Chiar §i atunci cand costurile exteme ale
unor actiuni date sunt mai mari decat beneficiile aduse actorilor.
costuril� tranzaqiei ii vor impiedica deseori pe cei implicaµ sa
negocieze aranjamente rnai satisfacatoare.
Negocierea este procedura stand ard folosita de membri�
unei societati pentru a-§i asigura cooperarea §i acordul celorla lµ
fara a le impune acestora costuri nedorite. Drepturile de propri­
etate clar definite fac negocierile rnai U§Oare, reducand costurile
tranzaqiei.
Pretenp.ile divergente asupra drepturilor pot fl adesea rezol­
vate prin exarninarea principiilor �i a practicilor deja stabilite.
Adjudecarea ill aceasta maniera pastreaza continuitatea a§tep­
297
tarilor. Drepturile de proprietate neclare §i schimbarile aparute
arbitrar in cadrul lor fac mai d ificila cooperarea sociala, pentru Externalitatile
ca tuturor le va fi mai greu sa i§i fadi planuri cu incredere. ?i dreptu�ile
Schimbarile sociale.rapide sau radicale potingreuna atat de divergente
mult rezolvarea prin adjudecare a pretenjiilor divergente pri­
vind drepturile inca.t va fl nevoie de legislatie. Legislaj:ia duce la
crearea unor noi reguli pentru a stabili §i a defini ceea ce oamenii
pot face cu resursele pe care le deµn.
Noile reguli vor genera solutii cu costuri mai reduse Ia unele
probleme de externalitate negativa precum ,,poluarea" daca le
vor permite oarnenilor sa faca schimb mai U§or de drepturi §i
obliga pi. Taxele pe costurile externe nedorite §i sistemele de a
face comert cu ,,drepturi de poluare" le ofera poluatorilor sti­
mulente adecvat<:_ §i faciliteaza apariµa sistemelor ieftine de a
reduce poluarea. In mod contrar, a§a-numitele abordari de tipul
,, comanda §i control" nu sunt la fel de atente ca sistemele orien­
tate catre piata la problemele de informare �i stimulare cu care se
confrunta orice politica menita sa reduca poluarea.
iNTREBARI PENTRU DISCUTII
1. Autoritaple din River Edge, New Jersey, au adoptat
o ordo­
nanta prin care scoteau m afara legii obiceiul rezidentilo
r
de a parca, in fata propriilor locuinte §i peste noapt
e, ma­
§ini cu numere de mmatriculare comerciale sau cu inscri
p­
µi pe caroserie.
(a) Creau §Oferii extemalitaj:i negative?
(b) De ce persoane!e carora nu le placea sa vada astfel
de
ma{iini in cartierele lor au fa.cut presiuni pentru o noua
ordonanta in Joe sa vorbeasca direct cu proprietarii
ve­
hiculelor?
(c) In urma ordonantei, unii oameni au avut de ca§tig
at,
alµi de pierdut. Cum putem §ti dadi beneficiile ordo­
nantei au fost mai mari decat costurile ei?
2. Care dintre urmatoarele acµuni genereaza extem
alitap ne­
gative care creeaza de asemenea §i probleme sociale?
(a) Sa arunci coji de arahide pe trotuar
(b) Sa arunci coji de arahide pe podea ill timpul unui
meci
de baseball important
(c) Sa arunci ambalajul uneu ciocolate pe trotuar
(d) Sa arunci confeti dintr-o cladire de birouri ill timpu
l
unei parade
(e) Sa arunci pocnitori zgomotoase de Ziua lndependen
tei
(f) Sa fad un joc de artificii de Ziua -Independentei
3. De ce unii oameni Ii deranjeaza pe ceilalµ, vorbin
d in tim­
pul filmelor? Au cazut de acord vorbitorii §i cei e care
p ii
 298 deranjeaza in privinta drepturilor dobandite atunci cand
�-
'; Capztolul 10
au cumparat un bilet la film? Cum ar putea rezolva acest
conflict patronii cinematografelor? De ce nu o fac?
4. Care sunt pretenµile privind drepturile de proprietate care
intra in conflict in fiecare dintre cazurile descrise aid? Cum
aµ prefera ca acestea sa fie rezolvate (presupunand ca sun­
teµ un observator imparµal)?
(a) Proprietarii de motociclete doresc sa t§i scoata amorti­
zoarele de zgomot pentru a obµne un randament mai
bun al motorului, insa legea limiteaza zgomotul care
poate fi produs de o motocicleta.
(b) Un grup vrea sa interzica montarea panourilor publi­
citare de-a lungul drumurilor de tara, insa fermierii
pretind ca au dreptul sa afi§eze orice anunt doresc pe
proprietatea lor.
(c) Un parlamentar din Missouri propune un proiect legis­
lativ care transforma intr-o infracµune fapta de a-µ su­
fla nasul mtr-un restaurant in mod zgomotos.
(d) Un parlamentar din Connecticut propune un proiect
legislativ care ar interzice aruncarea cu orez la nunµ pe
motiv ca orezul nefiert este nesan5.tos pentru pasari.
(e) Proprietarii de restaurante vor sa poata respinge per­
soanele a ciiror imbracaminte nu indepline§te anumite
standarde. (Ar trebui legalizat acestlucru?)
(f) Oamenii care nu se spala niciodata vor sa foloseasca
transportul in comun. Oamenii care nu se piaptana sau
nu 1.§i perie niciodata parul vor sa se plimbe §i sa stea
pe banca in parcurile publice. (Ar trebui ca nespalaµi sa
fie exclu§i din autobuze? Ar trebui ca neingrijiµi sa fie
exilap din parcuri?)
. j
5. Un dud batran din curtea vecinei i:µ ofera umbra bineveni­
ta, insa ei nu ii aduce decat o sumedenie de dude necomes­
tibile care ii fac mizerie in curte. Vrea sa taie copacul.
(a) Are dreptul legal de a face acest lucru?
(b) li spui: ,,$tiu ca urii§ti dudele care iµ fac mizerie prin
curte, insa nu la fel de mult pe cat a§ url eu sa-zni pierd
umbra' Pop sa iµ dovede§ti afirmaµa? Daca nu poµ
1
• de cenp a taxei de carburant pentru a mcuraja reduce­
demonstra ca ii atribui umbrei o valoare mai mare decat
ii atribuie ea unei curµ curate, cum ai putea sa O faci 8a
.
''
I tervievap. s-au opus §i doar 27 % au fost de acord. Puteµ
dea o valoare mai mare beneficiilor pe care le-ar obµne
ea daca nu ar taia copacul decat celor pe care le-ar ob­
fine ea daca nu ar face-o? (Indiciu: Cum il faci pe insta­
lator sa decida ca duminica dupa-amiaza prefera sa iti
desfunde toaleta in loc sa se uite la meciul echipei sale
de fotbal favorite?)
(c) 0 cale altemativa este saii conte§ti dreptul legal de a
taia copacul. Ai putea mcerca sa faci astfel meat copacul
sa fie declarat un simbol istoric sau sa cen in instanta ca 299
ea sa completeze o declaraµe privind impactul asupra
mediului inainte de a primi permisiunea sa taie copa­ Externalitiifile
cul. La ce pericole te expui cu aceasta tactica? (Indiciu:
§i drepturile
· dive:rgente
Daca te gancle§ti ca in viitor ai putea fi impiedicat sa
iti exercip i1n drept pe care il deµi arum, vei a§tepta sa
vezi ce se intampla cu dreptul tau sau il vei folosi chiar
acum, cand il deµi in mod clar?
· 6. Doi copii se cearta pentru ca nu au hotarat care dintre ei
poate alege programul pe care sa-1 urmareasca la singurul
televizor al familiei. Este un caz de drepturi de proprietate
divergente.
(a) Ar trebui ca parinµi sa le spuna sa i§i rezolve singuri
problema? In ce condiµi ar putea duce aceasta masura
la o rezolvare satisfacatoare a conflictului?
(b) Cum reu§esc drepturile·de proprietate prost definite sa
faca §i mai dificila, in acest caz, rezolvarea satisfacatoa­
re a problemei prin negociere?
(c) Arataµ cum ar putea contribui parinpi la rezolvarea
conflictului, mai intai, oferind adjudecarea, iar apoi fur­
nizand legislaµa.
7. Potrivit unui sondaj realizat de Wall Street Journal §i NBC
News, opt din zece americani spun ca sunt ,,ecologi§ti".
Este confirmata aceasta afirmape de practicile lor de cum­
parare §i de consum?
(a) 67 % din cei intervievaµ ar fi dispu§i sa plateasca 15
pana la 20 de cenµ in plus pentru un galpn de carburant
care produce mult mai puµna poluare decat amestecu­
rile actuale. 0 rafinarie importanta a declarat ca a obµ­
nut un astfel de amestec, dar ca acesta nu se vinde. Aµ
spune ca cei 67 % din intervievap, care nu cumpara un
tip de carburant mai puµn poluant atunci cand acesta
devine disponibil, nu sunt sinceri cand pretind ca sunt
ecologi§ti?
(b) Cand au fost intrebaµ daca ar aproba o majorare cu 25
rea consumului §i protejarea mediului, 69 % din cei in­
concilia aceasta situaµe cu pretenp.a ca doua treimi din
cei intervievaµ sunt ecologi§ti?
(c) 85 % din cei intervievaµ voiau ca guvemul sa ceara ca
ma§inile sa consume mai puµn combustibil §i sa fie mai
puµn poluante, insa doar 51 % erau displl§i sa accep­
te ca ma§inile sa devina ,,mai. mici §i mai puµn sigure"
pentru a proteja mediul. Puteµ oferi o explicaj:ie.plauzi­
bila pentru acest amestec de atitudini?
 lj,.
l.
; ·.
,, i.i
300 8. Pe un semn de pe plajii scrie ,,Nu aruncap gunoaie! Amen­
d.a 25 $". To�i, in loc sii parcurgii distanta destul de mare
��; --C-qi�lul10 pan.ii la CO§ul de gunoi, un biirbat de pe plajii ¼i arunca sti­
; i clele de sue folosite pe nisip. $tie ca patrula de pe plajii 1-a
t I
vazut §i ca ii va da o amendii, msii este foarte bogat a§a ca
le atribuie banilor o valoare marginala foarte mica, dandu-i
o valoare marginal.ii mult mai mare timpului. A\i spune ca
face mizerie, chiar daca este dispus sii plateascii amenda?
Sau a cumpiirat dreptul de a folosi nisipul drept � de gu­
noi?
9. Studille realizate de Departamentul de Autostrazi din Mi­
chigan au ariitat ca gunoaiele reprezentate de recipientele
pentru biiuturi au scazut cu 82 %, iar cantitatea totalii de
gunoi stransii a scazut cu 32 % atunci cand statul a adop­
tat o lege care impunea o garanµe obligatorie pentru toate
recipientele de here §i alte biiuturi. Potrivit unei estimiiri a
efectului pe care legeail avea asupra preµuilor, consuma­
torii din Michigan diideau cu 300 de milioane de dolari pe
an mai mult pe here §i biiuturi.
(a) Daca aceste date sunt corecte, este legea garanpei obli­
gatorii ,,eficientii din punct de vedere al costurilor" in
opinia voastra? Cine ar putea decide acest lucru?
(b) Sa presupunem ca am §ti ca cetiitenii din Michigan atri­
buie reducerii gunoiului o valoare mai mare de 300 mi­
lioane de dolari pe an. Ar putea sii demonstreze acest
lucru ,,eficienta din punct de vedere al costurilor" a le­
gii garanp.ei obligatorii?
(c) Cu 300 de milioane de dolari pe an, caµ oameni ar pu­
tea fi angajap cu normii intreaga ca sii se plimbe de co­
lo-colo §i sa stranga gunoiul? Sii presupunem ca fiecare
gunoier prime§te 5 $ pe ora, adicii 10.000 $ pe an, pentru
50 de saptiimani de cate 40 de ore. Credeµ ca o astfel de
arrnatii de gunoieri cu norma intreagii ar putea reduce
cantitatea totalii de gunoi cu mai mult de 32 %?
10. 01-a§ul Bombast le permite autovehiculelor sii circule farii
amortizoare de sunet daca deµn o autorizape de zgomot,
care costii 20 $ pe lunii. in ora§ul Tranquil Heights este ile­
gal sii circuli cu un vehicul fiira amortizor de zgomot, iar
amenda in caz de nerespectare a prevederii este de 100 $.
$oferii care aleg sii incalce ordonanta sunt prin§i §i amen­
dap. cam o data la cinci luni. Cu alte cuvinte, ora§Ul -Bom­
bast permite circulap.a vehiculelor zgomotoase contra unei
taxe, iar Tranquil Heights interzice acest lucru §i ii amen­
deazii pe contravenienp.. Taxa ¢ amenda sunt echivalente
din punct de vedere financiar atunci candinmulpm amen­
da cu probabilitatea de 0,2 % ca va trebui pliitita in fiecare
lunii.
(a) Data fiind aceasta echivalentii financiarii, care este di­ 301
ferenta dintre felul in care ora§ul Bombast §i ora§ul
Tranquil Heights abordeazii problema amortizoarelor Externalitatile
§i a vehiculelor zgomotoase? §i dreptu�ile
(b) Este clar cii oamenii care conduc farii amortizoare in divergente
ora§ul Bombast sunt autorizaµ sii faca zgomot. Oa­
menii care conduc farii amortizare in ora§ul Tranquil
Heights dobandesc o licenta cand pliitesc amenda? Ar fl
legiuitorii din Culmi Senine de acord cu faptul ca plata
amenzii i:i autorizeaza pe contravenient sa conducii farii
amortizor?
- (c) 0 diferenta intre ,, pop. face zgomot dacii pliite§ti" §i ,,nu
poµ face zgomot §i vei plati daca vei face" este ca in
al doilea caz, msa nu §i in primul, partea care produce
zgomotul face un lucru pe care societatea i:l condamna.
Are acest fapt un efect propriu asupra comportamentu­
lui? De obicei, cum riispunde societatea atunci cand in­
divizii continua sa adopte un comportament pe care ea
1-a condamnat prin lege? Ra.mane constantii pedeapsa,
a§a cum se intampla in cazul unei taxe pentru compor­
tamente permise?
(d) Ne ajutii aceastii deosebire sa intelegem ce se ascunde
in spatele unora dintre obiecp.ile aduse taxelor de po­
luare? Atunci cand oamenii susµn ca taxele bazate pe
cantitatea de emisii Ian.sate in aer sau apa reprezintii un
,,permis de poluat", nu se opun, de fapt, autorizarii prin
lege a emisiilor?Nu vor ei ca poluatorii sa aiba o respon­
sabilitate morala mai mare, suportand, in acela:;;i timp,
§i costuri financiare mai marl? De ce ar vrea oamenii
extrem de interesaµ de aerul curat sii transforme pro­
blema intr-una morala?
(e) Drept urmare, cand ar fide dorit sa consideriim emisille
·
din aer sau apa ni§te costuri impuse celorlalµ, care vor
fi autorizate cu condiµa achitiirii unei taxe, §i cand ar
fi mai bine sa le tratiim drept contravenµi care trebuie
pedepsite prin amenzi?
11. Ciirtile de istorie deplang adesea disparip.a marilor turme
de bizoni care strabateau preeriile din vestul american ina­
inte de sosirea vanatorilor de pe alte contlnente.
(a) De ce au fost atat de mulp oameni dispu§i sii impll§­
te aceste animale, lasandu-le apoi carnea §i pielea sa
putrezeasca? Nu era o risipii prea mare? Atunci, de ce
erau atat de numero§i cei care preµtiau atat de mult un
moment ca acesta, incat omorau animalele doar pentru
a se distra?
(b) Cine suporta costurile atunci cand un vanatorimpU§Ca
un bizon de la geamul unui tren in mi§care?
 (c) A fost disparip.a bivolilor o acµune ireversibila? Sau
am putea sa reinviem turmele acelea imense de bi­
zoni in doar cap. va ani, daca ar exista stimulentele
potrivite?
(d) Ce animal a inlocuit bizonul in preeriile de vest? De
ce numeroasele cirezi de vaci din toatii tara nu au
parte de aceea§i soarta ca bizonul? Ce credeµ ca s-ar
intampla cu marimea relativa a cirezilor de vaci §i a
turmelor de bizoni daca americanii §i-ar pierde pofta
de came de vita §i ar incepe sa adore camea·· de bi-
zon?
12. Cat de imporlantii este proprietatea? Uitap-va din nou la
intrebarea 9 de la sfar§itt.il Capitolului 1. incercap. sa ras­
pundep la aceste intrebari:
(a) Ce raspuns credep ca va da Sierra Oub daca. o compa­
nie petroliera ar cere autorizapa de a extrage gaze natu­
rale dintr�o rezervafie aflatii in proprietatea guvemului
federal?
(b) Cum credep ca va fi influentata decizia celor de la Sier­
ra Oub daca reprezentanµ.i . companiei petroliere ar fi
dispu§i sii plateascii o redeventa uria§ii catre guvemul
federal pentru ca in rezervafie existii un zacamant im­
portant de gaze naturale?
(c) Ce importanta credefi ca va avea dacii reprezentanµ.i
companiei petroliere ar promite ca vor extrage gazele
naturale folosind metode cu un impact extrem de redus
asupra mediului?
(d) Ce importanta credefi ca va avea daca rezervapa natu­
rala, in loc sii aparµ.na guvemului federal, ar fi in pro­
prietatea Sierra Oub?
(e) De ce credefi ca Societatea Audubon a autorizat trei
companii petroliere sa extraga gaze naturale din Sanc­
tuarul Natural Rainey, din Louisiana, cu o suprafata de
peste 1.000 de hectare?
(f) Companiile petroliere din Sanctuarul Rainey platesc
aproape un milion de dolari pe an ca redeventa catre
Societatea Audubon. Credefi ca aceasta intelegere pro­
moveaza obiectivele Societiip.i Audubon? Credep ca
promoveaza bunastarea consumatorilor de gaze natu­
rale?
(Povestea instructiva a Sanctuarului Rainey a fost impiir­
ta§itii de economi§tii John Baden §i Richard Stroup in
nummul din luna iulie 1981 al revistei Reason.)
(g) Este rap.onal din partea Societapi Audubon sa permitii
extragerea gazelor naturale din teritoriile pe care le de­
fine, insa sa se opuna acestui lucru in alte zone?
13. Avem nevoie de legi pentru a preveni eroziunea terenuri­ 303
lor arabile? Poate sa creeze extemalitaµ negative eroziunea
terenurilor arabile? Externalitaple
(a) Cum afecteaza practicile agricole care erodeaza solul
§i drepturile
-valoarea actuala a terenurilor arabile?
divergente
(b) Cum va decide proprietarul de pamant arabil, care do­
re§te sa maximizeze valoarea actual.a a terenului, daca
este cazul sau nu sii adopte anumite masuri de conser­
vare a solului?
(c) De ce arenda§Ul va adopta, de obicei, miisuri de con­
servare a solului mai puµne §i cu o eficienta mai mica
decat proprietarul?
(d) De ce le-ar permite proprietarii arenda§ilor sa reduca
valoarea actualii a terenului prin practici care miiresc
producµa curenta dar sporesc vulnerabilitatea solului
fata de eroziune?
(e) Care sunt cateva dintre consecintele eroziunii solului
care impun costuri §i altor persoane, nu doar proprie­
tarilor de terenuri agricole? Dar ma.car fermierii-propri­
etari iau in considerare aceste costuri atunci cand iau
decizii despre daca §i despre cum ar trebui sa cultive
un teren care e deosebit de expus la acµunea vantului
§i a apei?
(f) Sa presupunem ca oamenii care ¼i cultiva propriul pii­
mant rell§eSC cu greu sa c§.§tige suficient de multe veni­
turi pentru a-§i plati ratele la banca §i incep sii se teama
ca i§i vor pierde drepturile de proprietate asupra tere­
nului in favoarea instituµei de la care au imprumutat.
Cum le. va afecta aceasta teamii deciziile privind com­
promisul intre recoltele mai marl §i reducerea eroziunii
solului?
(g) Un fermier din Montana cumpiira zeci de mii de hectare
de pa§unat de la crescatori cu experienta indelungatii in
bran§a, ara pamantul §i planteaza grau. De ce au van­
dut crescatorii? De ce terenul a fost transformat de fer­
mier din teren de pii§unat in teren folosit la cultivarea
graului?
Daca ar fi §tiut ca i se va cere sa ii despiigubeasca pe
rezidenµ.i din zona pentru furtunile de praf rezultate
din modificarea destinaµei terenurilor, ar fi considerat
fermierul ca ar fi fost mai profitabil sa creasca animale
decat sa cultive grau?
(h) Ar trebui sa Ii se ceara fermierilor ale caror practici
agraveaza problema furtunilor de praf sa n despagu­
beasca pe ceilalµ pentru pr� suplimentar pe care il
lanseaza in aer? Cum ar putea fi administrat un astfel
de sistem de despagubiri?
14. Iata o intrebare cu raspunsuri multiple la care sa va gandiµ..
In cladirile §i pe terenurile aferente Colegiului Universitar
Ivy sunt aruncate mult mai multe gunoaie decat in cladirile
§i pe terenurile Complexului Comerci.al din Ivyville pentru_
ca: (1) studenµi sunt neglijenµ prin definiµe; (2) campusul
Colegiului Ivy este folosit de mult mai multe persoane de­
cat complexul comercial; (3) clienµi complexului comercial
au mai puµne ocazii sa faca mizerie pentru ca nu fumea­
za §i nici nu cumpara mancare de tip fast-food; (4) clien­
tii complexului comercial sunt mai puµn inclinaµ sa faca
mizerie deoarece sunt mandri ca sunt ,,cumparatori din
Ivyville", iar astfel au mai multa grija de ,,campusul" lor;
(5) doar la complexul comercial, nu � la Colegiul Ivy, exista
oameni care se �teapta sa primeasca beneficii financiare
substanµale pentru ca pastreaza cladirile §i imprejurimile
curate.
15. Cand µ-ai cumparat casa, deasupra ei treceau, in medie,
cate cinci avioane in fiecare zi. Numarul acesta a crescut
constant, aproape imperceptibil, in ultimii ani, ajungand
acum la 150. Este trecerea de la 5 la 150 o schimbare dras­
tica sau radicala? Este situaµa in care te afli, cu 150 de avi­
oane care zboara zilnic deasupra casei tale, mai tolerabila
pentru ca numarul lor a crescut meet � imperceptibil? Ai fi
avut �se mai mari sa fil despagubit daca schimbarea ar
fi avut loc intr�o perioada scurta de ti.mp? Daca nu putem
spune care a fost picatura care a umplut paharul, inseam­
na acest lucru ca adaugarea unei ultime picaturi nu a fost
cauza revarsarii?
16. Multe aeroporturi din marile ora§e au implementat pro­
grame menite sa le cumpere intelegerea proprietarilor de
lcicuinte care sunt eel mai afectaµ de zgomotul avioanelor.
(a) Cei care deµn case situate direct sub o ruta de aterizare
§i la mai puµn de 1,5 kilometri de pista merita despagu­
biµ pentru zgomotul produs de avioanele care aterizea­
za §i decoleaza? Daca raspundeµ pozitiv, intrebaµ-va
unde aµ trage linia. Cum ramane cu cei ale caror case
sunt la 4,5 kilometri de capatul.pistei sau care locuiesc
foarte aproape, insa nu direct sub ruta de aterizare?
(b) Daca proprietarul inchiriaza casa, ar trebui ca despa gu­
birea sa ii revina proprietarului sau chiria§ului? De ce?
(c) Ar fi corect sa fie despagubiµ proprietarii actuali? Nu a
fost deja despagubit proprietarul actual prin prep.d la
care a cumparat casa, daca aceasta a fost achiziponata
in ultimii ani?
(d) Ce·importanta_ are, pentru raspunsul la intrebarea pre­
cedenta, daca exista credinta general.a ca aeroportul le
va cumpara intelegerea acelor proprietari care vor fi eel
mai grav afectaµ de zgomot?
17. In situaµa in care companiile aeriene sunt obligate sa pla­
teasca taxe de aterizare care sunt ajustate pentru a lua in
considerare nivelul de zgomot produs de anumite aero­
nave, perioada .din timpul zilei sau al nopµi in care ateri­
zeaza §i densitatea populaµei rezidenµale din apropierea
aeroportului, cum vor acµona companiile pentru a reduce
impactul operaµunilor proprii asupra proprietarilor de lo­
cuinte din apropierea aeroportului?
(a) 0 agenµe guvemamentala a calculat, in cazul a 23 de
aeroporturi, rata de scadere a valorii de inchiriere a
proprietaµlor din imprejurimi cauzata de zgomot §i a
imparµt totalul la numarul total de aterizari §i deco­
lari din timpul unui an. Media cea mai mare a fost de
196,67 $ pentru Aeroportul La Guardia din New York;
media cea mai mica a fost inregistrata in aeroportul
din Portland, Oregon, cu un cost de 0,82 $ per aterizare
sau decolare. Acest lucru inseamna ca fiecare aterizare
sau decolare le impunea un cost combinat de aproape
200 $ vecinilor aeroportului La Guardia, insa un cost
mai mic de un dolar tuturor celor care locuiau in jurul
aeroportului din Portland. Vor considera companiile
aeriene ca este in interesul lor sa foloseasca unele ae­
roporturi mai mult decat o fac acum, §i pe altele mai
puµn, daca taxele lor de aterizare §i decolare ar fi ma­
jorate cu aceste sume?
(b) Vor exista §anse mai mari ca operatorii aerieni sa mon­
teze adaptoare de zgomot sau sa cumpere aeronave
mai silenpoase daca ar trebui sa plateasca taxe mai mari
pentru avioanele mai zgomotoase? Raspundep la ar­
gumentul ca ,,nicio companie nu va da la fier vechi un
avion scump doar pentru a economisi 400 $ la suprata-
- xele de aeroport'': Gand�te in termeni de marginalitate
acest critic al suprataxelor?
(c) Cum ar putea acest sistem al suprataxelor sa ii faca
pe operatorii aerieni sa i�i trimita avioanele mai
zgomotoase la Portland �i pe cele mai silentioase la
New York sau sa foloseasca Aeroportul Dulles in loc
de National pentru a zbura catre Washington, D.C.?
.(Dulles, situat in mijlocul unei zone rurale din Virgi­
nia, a prezentat in cadrul studiului un cost de 5,64 $
per operaµune.)
18. Cat de strict ar trebui controlat ozonul? Legislapa federala
a stabilit pragul minim admis al �zonului la un nivel care
ar preveni orice efect advers asupra saniitaµi celor care lu­
creaza in zone cu concentraµi marl de ozon.
306 (a) Existii vreo cale gtiintificii de a hotiiri dacii beneficiile
unui standard strict al ozonulul sunt mai mari decat
Capitolul 10 costurile sale?
(b) Potrivitunui articol din New York Times, 51 % din emi­
siile de compugi organici volatili , care produc ozon la
nivelul pamantului, provin din funcµonarea autove­
hiculelor. Ded am putea sii ne protejiim siiniitatea fie
interzicand mare parte din deplasiirile cu magina, fie
fiicand mai putin sport in zonele din orag uncle, timp
de cateva zile pe an, nivelul de ozon depiigegte pragul
minim ad.mis. Care este cea mai eficienta cale de a ne
proteja sanatatea?
(c) Sa presupunem ca solvenµi industriali creeaza 4 %
din emisiile periculoase, iar solvenµi casnici 5 %. Daca
adoptam acte normative menite sii reduca utilizarea
solvenµlor, vor avea ele mai multe ganse sa reduca uzul
industrial sau casnic? Ar demonstra o restrictie pusa
utilizarii industriale ca oamenii sunt mai importanµ de­
cat profitul?
19. Un fumizor de energie electrica din Tacoma, Washington,
a cumparat de la o fabrica, pentru 265.000 $, dreptul de
a emite in aer, in fiecare an, o cantitate suplimentara de
60 de tone de ,,particule fine". Fabrica ¼i redusese emisiile
anuale cu 69 de tone cu caµva ani in urma, datorita mo­
dernizarii. Reprezentantul unei organizaµi ecologiste s-a
opus, susµnand ca practica vanzarii drepturilor de a polua
insemna, pur gi simplu, ca ,,de indata ce un poluator va iegi
din scena, altul va fi gata sa ii ia locul".
(a) Ce beneficii ale sistemului ignora acest critic?
(b) Fumizorul de energie a folosit dreptul pentru a reno­
va gi a pune in functiune un generator care funcµona
arzand gunoi, dar gi a}ti combustibili, reducand astfel
problema debarasarii de degeurilor solide. Este mai bine
pentru mediu ca gunoiul sa fie ingropat, sau incinerat?
20. Sa presupunem ca agenµile guvemamentale de protecµe
a mediului hotarasc care va fi cantitatea exacta din fiecare
poluant industrial pe care o vor ad.mite intr-o anumita zona
· gi vand drepturile de a deversa aceste cantitaµ de poluanµ
celui care vine cu cea mai buna oferta.
(a) Ce fume vor veni cu cele mai bune oferte?
(b) Cum ar putea cetatenii care doresc un aer mai curat decat
eel promovat de agenµile de protecµa mediului sa obµna ceea ce
doresc?
21. ,,Ta:xele nu pot controla poluarea. Nu vor face decat sa ru­
ineze intreprinderile mici, in timp ce firmele marl, care i§i
permit sa plateasca, vor polua in continuare". Suntep. de
acord?
22. Iatii un paragraf dintr-o scrisoare adresata revistei Wall 307
Street Journal, scrisa de pre§edintele Subcomisiei de Sana­
tate gi Mediu din cadrul Camerei Reprezentanµlor. Externalitiitile
Modalitatea cea mai ieftina gi mai buna de a curata aerul §i dreptu�ile
este sa ne asiguram ca noile instalatii industriale sunt eco­ divergente
logice din construcµe. Este mult mai ugor sa construie9ti
un cuptor de cocs sau un furnal ecologic decat sa incerci
sa dotezi o instalatie veche cu mijloace de a controla nive­
lul de poluare. A:;;a cum inlocuirea autovehiculelor vechi
gi poluante cu autovehicule noi, ecologice, va duce la di­
minuarea poluarii produse de autovehicule, transformarea
infrastructurii americane va curata aerul.
0 lege care stipuleaza ca maginile noi sau instalaµile in­
dustriale noi sa fie ,,ecologice" va cregte costul producerii
maginilor gi instalaµilor industriale noi, crescandu-le astfel
:;ii pretul. Cum va incuraja acest lucru folosirea mai inde­
lungata a ma§inilor §i instalatiilor,, poluante"? Aratati cum
o lege ar putea avea drept rezultat un aer mai poluat prin
faptul ca stabile§te masuri de control drastice gi stricte in ce
privegte ma:;,inile §i instalaµile industriale noi.
23. Presupuneµ ca graficul din Figura 10-1 prezinta cat costa
pe an §i per magina sa reduci cu diverse procentaje emisiile
auto nedorite, folosind dispozitive obligatorii de control al
gazelor de e:;;apament.
(a) De ce curba se ridica incei la inceput §i cre:;;te mai ra­
pid pe masura ce nivelul emisiilor scade? Este aceasta
o caracteristica specifica doar sistemelor de control al
gazelor de e§apament de la automobile, sau este o rela­
pe mai generala?
(b) Ne spune aceasta curba ce proporµe din emisii ar trebui
redusa? Le ofera indicii celor care fac politicile publice
din acest domeniu?
(c) Daca vii ganditi la aceasta curba ca la costul marginal al
producerii unui aer mai curat, de ce tip de date aµ avea
nevoie pentru a construi cererea de aer mai curat? Ce ar
insemna punctul de intersectie al celor doua curbe?
(d) Sa presupunem ca doriµ sa aflaµ cat de mult valorea­
za aerul curat pentru oamenii din regiunea voastra.
Comandaµ un sondaj care ii intreaba pe oameni cat de
mult ar fi dispUgi sa plateasca pentru a obµne diverse
niveluri de reducere a emisiilor auto nocive din comu­
nitatea lor. Puteµ sa vii bazaµ ca, in general, vor spune
adevarul? Arnintiµ-va ca nu vor fi obligaµ sa i:;;i respec­
te evaluarea - adica, de £apt, nu vor fi pu:;;i sa plateas­
ca atat cat vor spune ca sunt dis.pu:;;i sa plateasca. Care
sunt principalele surse de parp.alitate intr-un astfel de
sondaj?
 ___
...,,,__
308
Capitolul 10
�
i'Il
P.
><

�
i'Il
P.

uo 50% 100%
PROCENTAJUL DE REDUCERE A EMISIILOR

Figura 10-1 Costul reducerii emisiiior auto

(e) Sa presupunern ca sondajul este cornandat de guvem,

iar oarnenilor intervievaµ chiar Ii se va cere sa plateasca
o taxa anuala egala cu surna pe care vor declara ca sunt
dispu�i sa o plateasca pentru a reduce poluarea pana la
acel nivel stabilit de comun acord �i irnpus de autorita.ti.
Ce fel de parµalitate va introduce in evaluare cererea
pentru aer curat a cornunitatii?
24. Care este eel mai potrivit loc in care ar trebui aruncate de­
�eurile solide? Raspunsul eel mai frecvent este NIOM - Nu
In Ograda Mea.
(a) Cum ii discrimineaza pe nedrept municipalitatea pe
unii oameni ori de cate ori alege o noua groapa de gu­
noi?
(b) Ce ii face pe oarneni dispu�i sa ii lase pe ceilalµ sa arun­
ce de�euri solide in ,,ograda" lor?
(c) Ce s-ar intarnpla dacii municipalitatea i-ar ,,oferi" noua
groapa de gunoi comunitaµi care ar fi cea mai dispusii
sa o accepte? Cum ar putea fi obµnuta �i masurata o
astfel de disponibilitate?
 Piefele �i guvernul
11
Problema extemalitaµlor - pozitive sau negative - este adesea
pusa pe seama e§ecului piefei. Ideea este ca mecanismul pietei
nu atinge un standard optim. Sugereaza §i ca masurile corective
guvemamentale pot propulsa sistemul pietei mai aproape de un
optim ipotetic. Indivizii bine intenponap (inclusiv economi§tii)
presupun adesea ca oficialii guvemamentali vor dispune de in­
formapi §i de motivapi pentru a rezolva o parte din problemele
de coordonare din economia reala. Dar exista posibilitatea ca po­
liticile guvemamentale sa inrautateasca lucrurile. James M. Bu­
char1an1 laureat al premiului Nobel pentru economie, a afirmat
adesea ,,Economi§tii care se focalizeaza pe e§ecul pietei au obli­
gatia morala de a analiza §i e§ecul guvernului". Doi dintre autorii
de fata au priceput foarte bine acest mesaj, in calitate de fo§ti
studenti ai profesorului Buchanan. Prezentul capitol continua sa
exploreze extemalitatile, de data acesta concentrandu-se in spe­
cial asupra celor pozitive. Vom cerceta aceste aspecte pastrand in
minte etica profesionala a lui Buchanan.
In esenta lui, acest capitol pune intrebari-cheie legate de
structura economiei politice: ce tine de domeniul pietei §i care
sunt sarcinile ce revin guvernului? Este dificil sa raspundem la o
asemenea intrebare daca nu §tim ce se intelege prin piafa §i prin
guvern. Pentru a face o alegere inteligenta trebuie sa cunba§tem
ce oppuni avem, dar ea nu este nici pe departe a.tat de clara pe cat
o fac sa para dezbaterile pe marginea politicilor noastre publice.

Privat versus public?

La o examinare atenta, majoritatea diferentelor importante dintre
sistemul pietei ;;i guvern nu raman in picioare. In primul rand,
piata este caracterizata. in mod obi§nuit ca sector privat, agenp­
ile §i oficialii guvemamentali constituind sectorul public. Dar ce
semnifica toate acestea? Cu siguranta nu inseamna ca actiunile
pietei nu afecteaza sectorul public sau ca exista chestiuni care
312 privesc numai sectorul privat. Nici nu poate insemna, la modul
serios, ca managerii de firme §i consumatorii au interese priva­
Capitolul 11 te, m timp ce oricine lucreaza pentru guvern urmare§te interese
publice. Senatorul care pretinde ca la baza deci2,iilor sale sta ,, in­
teresul public", se ghideaza, de fapt, dupa o interpretare perso­
nala a acestuia, trecuta prin fi.ltrul a tot soiul de interese priva­
te; realegerea, presiunile din partea colegilor, relatiile cu presa,
popularitatea §i ocuparea unui loc in carµle de istorie. Senatorii
pot fi mai puµn interesaµ de maximizarea venitului lor monetar
comparativ cu directorii de firme, dar probabil ca, in medie, sunt
mai preocupaµ sa aiba prestigiu §i putere.
Acel�i gen de analiza este valabil pentru orice angajat al
unei agenµi guvemamentale, fie el un malt oficial numit mtr-o
Indivizii z�i
comisie de control sau un novice care abi a a obtinut un post pe
cea mai de jos treapta a administraµ ei publice. 0ricat de marete,
urmaresc propriile
de nobile sau de imparµale ar fi obiectivele unei agenµi guver­
interese... chiar
namentale activitatile sale curente vor fl consecinta deciziilor
?i in Congresul
luate de rr:uritori d� rand, ma.nap_ de motivaµi incredibil de ase­
american. manatoare cu cele din sectorul privat. Mai mult, in ultimii ani,
multi directori de corporap.i au pretins o dedicare speciala fata
de ,,interesul public", nerabdatori sa ne convinga ca µnta ultima
a politicilor lor nu este maximizarea venitului net, ci indeplinirea
responsabilitatii sociale. Am face bine sa nu plecam urechea la
toata aceasta retorica a intereselor publice §i private §i sa pornim
'in cautarea motivatiilor care stau cu adevarat la baza deciziilor
luate de indivizi.
Concurenfa ?i individualism
Dupa o analiza mai profunda pa.Iese §i alte diferente dintre piaj:a
§i guvem, care sunt invocate in mod obi§nuit. Piata este adesea
num.ita sector concurenfial. Dar §i in guvem exista concurenta,
dupa cum o demonstreaza fiecare an electoral. In sanul fiecarei
agenµi guvernamentale angajaµi concureaza unii cu alµi pentru
i
promovarea pe un post mai bun. Competiµe exista §i ntre agen�
µi guvernamentale care se lupta sa obµna alocarea unor fonduri
mai mari din bugetul de stat. Cele doua partide politice impor­
tante sunt intr-o concurenj:a continua. Executivul este in compe­
tiµe cu legislativul, membrii Congresului concureaza pentru nu­
miri in comisii, chiar §i judecatorii unui tribunal di strictual su1;t
in concurenta in speranta unei eventuale numiri la o instanta
superioara. Oare judeca�rii Curµi Supreme, numiti in aceste
funcµi pe viata §i aflaµ la apogeul carierei lor, nu se lupta pentru
a cft§ti.ga o reputaµ.e printre jumali§ti sau printre profesorii de la
facultatile de drept?
U�eori ni se spune ca individualismul este trasatura marcanta
a pietei. Dar in ce consta ,,individualismul"? Multi dintre cei ce
fac cuno i;itinta cu piata merg sa lucreze pentru companii mari 313
imediat dupa ie§irea de pe bancile §Colii §i raman angajati acolo
pana ies la pensie. Este oare vreo diferenta intre a lucra i:n Bal­ Piefele
timore ca angajat al Direcµei pentru Proteqie Sociala §i a munci $i guvernul
in Hartford in calitate de angajat al unei companii de asigurari?
I Cand, dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial, Marea Britanie a
i experimentat nap.onalizarea, deznaponalizarea §i renaµ onaliza­
rea indust riei siderurgice, majoritatea angajaµlor din d omeniu
t§i multi altii) au putut cu greu diferenµa aceste momente. Unele
personaje des intalnite pe culoarele Congresului par a fi mult mai
individualiste (sau eel puµn, mult mai manieriste) decat indivizii
care circula pe h olurile unui sediu de firrna.
Teoria economica $i acfiun.ea
guvernamentalii
Modul de gandire economic incearca sa explice activitatile so­
ciale pornind de la ipoteza ca toti participantii vor sa-§i urmeze
I propriile interese §i 'incearca sa faca asta :i.ntr-o rnaniera rationa­
la. Regula raportului dintre costul marginal §i produsul· mar­
ginal pe care a m introdus-o in mod explicit in Capitolul 8, dar
pe care am folosi t-o de fapt in intreg cuprinsul cartii, este doar
o expresie formala a acestei ip o te ze. Cand cineva i§i urmare§te
interesul, mseamna ca t§i extinde orice activitate al carei pro­
dus marginal este mai mare decat costul marginal §i i�i reduce
orice activitate in dreptul careia raportul este invers. A§a cum
am aratat mai inainte in carte, economistul nu plead de la ide­
ea ca banii sau bunurile mate riale sunt singurele d epozitare d e
co sturi §i v enituri (sau beneficii), de care µn cont consumatorii
§i producatorii, sau ca interesele pe care indivizii le au sunt ne­
aparat inguste §i egoiste . Teoria economica poate face lumina
asupra conse cintelor s ociale ale .fiecarui tip de interes uman. De
ce nu ar fi valabil acest lucru §i pentru scopurile individuale §i
pentru mecanismele sociale care controleaza cursul activitatilor
guvernamentale ?
Raspunsul nostru este ca zntr-adeviir este valabil. Dupa cum
presupun oamenii de obicei, principiile care stau la baza inter­
Perspective
acµunilor sociale care dau tirajele revistelor Time sau Newsweek de realegere
nu difera prea mult de cele care stau la baza tirajului pentru
Produs marginal
Federal Reserve Bulletin La fel ca firmele private, guvemul pro­
duce marfuri §i s ervicii. $i guvernele po t face aceasta numai
prin obtiner ea unor resurse productive al caror cost de oportu­
nitate consta in valoarea productiei care ar rezulta daca li s-ar
da intrebuintarea cea mai buna, a doua dupa cea aleasa. Prin
urmare, atat guvernele, cat §i firmele private trebuie sa liciteze Cost marginal
pentru resursele pe care le doresc §i sa ofere proprietarilor aces­
Numarul bebelusilor siirutati
tora stimulentele c orespunzatoare . Luaµ aminte (vo m reveni la
 314
,,1,1#"·---
acest aspect) la faptul ca stimulentele pe care le poate folosi
guvernul sunt 9i pozitive 9i negative. Amenintarea cu inchisoa­
Capitolul 11 rea, de exemplu, poate fi un stimulent important atunci cand
unii indivizi decid ce parte a venitului lor sa o incredinteze in
fiecare primavara Serviciului de Colectare a Veniturilor Statu­
lui. United Ways nu pot apela la acest mod de a convinge. Gu­
vernele se confrunta chiar cu problema rnarketingului pentru
produsele finale pe care le ofera, precurn 9i cu cea a ciiutarii pre­
turilor, cu toate ca cele exprimate monetar joadi un rol minor i.n
distribupa bunurilor publice. Curbele cererii pentru bunurile
guvernamentale exista, fara indoiala, dar, intrucat acestea sunt
rare, trebuie imparpte prin intermediul unor criterii discrimi­
natorii. Prin urmare, indivizii interesap de ele vor concura intre
ei in privinta indeplinirii respectivelor criterii :;;i vor plati pretul
stabilit. Principalul avantaj al acestei perspective asupra guver­
nului este tendinta de a-1 privi ca pe un deus ex machina, ca pe
o putere trimisa de sus care poate rezolva problemele dificile
la fel de magic precum o face un dramaturg in ultimul act al
oricarei farse. A:;;teptarile noastre cu privire la guvem devin la
realiste. Ne incurajeaza sane intrebam care sunt corn:l.ipile care
il fac capabil sa acµoneze eficient in orice situape data, nu doar
sa presupunem ca guvernul obtine intotdeauna ce vrea §i prin­
de prada pe care o urmare§te. Aceasta perspectiva ne reantln­
te:;;te, de asemenea, ca propoziµa anterioara a sugerat in mod
in:;;elator caracterul impersonal al guvemului, intrudit acesta
este format dintr-o multime de oameni care interacfioneaza pe baza a
numeroase drepturi de proprietate.
Daca va intrebati ce legatura au drepturile de proprietate
cu comportamentul guvernului, pe moment s-ar putea sa fi uitat
ca economi:;;tii folosesc conceptul pentru a descrie regulile jocu­
lui. Fiecare dintre cei implicati in mecanismele guvemamenta­
le, de la votanti, la angajatii din administraµa publica, pana la
pre:;;edinte, au anumite a:;;teptari unii de la alpi cu privire la ce
pot sau ce ar putea sa faca. Respectivele a:;;teptari reflecta anu­
mite drepturi de proprietate. Poate intelegem mai bine enuntul
de mai sus daca inlocuim sintagma ceea ce cred indivizii ca pot
obfine cu drepturi de proprietate. Din pacate, aceasta propoziµe
face trimitere la un cornportament duplicitar §i lipsit de etica,
pe care nu dorim sa-1 sugeram. Ea transmite insa §i forta con­
ceptului de drepturi de proprietate; actiunile pe care indivizii
le intreprind vor depinde de consecintele a:;;teptate, privitoare
la beneficiile :;;i costurile marginale anticipate asociate decizii­
lor pe care le pot lua. Acest £apt este la fel de valabil :;;i pentru
sediul Senatului §i pentru bursa de valori new-yorkeza. Cheia
priceperii fiecareia dintre aceste lumi in parte sta in intelegerea
drepturilor de proprietate foarte diferite ale senatorilor fata de
detinatorii de titluri de valoare.
Dreptul de a constrange 315
Exista o diferenta semnificativa intre sectorul guvemamental :;;i Pietele
eel non-guvemamental, care nu plate:;;te :;;i nici nu dispare dupa o $i guver�ul
analiza atenta. Guvernul posedii un drept exclusiv f}i general recunos­
cut de a constrfinge persoane adulte. Dreptul este general recunoscut,
dar nu universal; anarhi§tii radicali nu-I garanteaza, 9i nici cei care
accepta guvemul de prindpiu, dar socotesc nelegitima autoritatea Recunoscut, nu
1mei guvemari sub obladuirea careia traiesc. Este un drept exclusiv inchipuit)
intrucat afirmam di ,,indivizii nu au dreptul Saia legea in propriile
maini"; fiecare trebuie sa apeleze la oficiali guvemului (polip§ti,
magistrap, legiuitori) atunci cand coercipa apare ca necesara. $i
este un drept de a constrange persoane adulte, identificate in mod
unic de ciitre guvern, ciici parintiJor Ii se incredinteaza, in general,
dreptul de a-:;;i constrange copiii in anumite situaµi.
Ce inseamna a constrange? A constrfinge znseamnii a induce co­
operarea sub ameninfarea reducerii violente a spectrului apfiunilor in­
divizilor. Coerciµa ar trebui sa aiba o alternativii pentru obµnerea
cooperarii din partea indivizilor, adica convingerea. A convinge
znseamna a induce cooperarea cu promisiunea de lii.rgire a spectrului
apfiunilor indivizilor. In cateva cazuri, s-ar putea sa nu ne punem
de acord ·daca anumite acpuni reprezinta constrangere sau con­
vingere. Adesea, ele ajung sa implice o dezamagire reala sau pre­
tinsa, a§a meat dezacordurile dintre noi ar viza opµunile pe care
indivizii credeau ca le au atunci cfmd altii le-au indus cooperarea.
Sau, s-ar putea sa nu cadem de acord 'in privinta drepturilor pe
care noi credem ca indivizii ar trebui sa. le aiba. In schimb, aceasta
definiµe ne va ajuta, de regula, sa deosebim eforturile coercitive de
cele neconstrangatoare de influentare a comportamentului altora.
Recunoa§tem ca numai guvernul are dreptul de a asigura coope­
rarea sub amenintarea de retragere a unor opp.uni, de reducere a
libertaµi indivizilor :;;i de limitare a drepturilor acestora.
Coercitia are o reputaµe proasta, pentru ca majoritatea din­
tre noi credem (sau avem impresia ca credem) ca, in general, in­
divizilor ar trebui sa li se permita sa faca ce vor. In plus, constran­
gerea implica autoritate, la care multi dintre noi reactioneaza cu
o ostilitate automata. Dar regulile de circulape care ne spun ca
trebuie sa conducem ma:;;ina pe partea dreapta a drumului :;;i sa
oprim atunci cand semaforul devine ro�u ne constrang :;;i ne dau
mai rnulta libertate in acela§i timp. Ne dau mai multa libertate
deoarece simultan ii constrang pe alµi. Cu totii ajungem la desti­
naµe mai repede §i mai sigur pentru ca acceptam constrangerea
impusa de regulile de circulatie. Acesta este argumentul tradi­
tional adus de guvern in apararea sa :;;i a dreptul lui de a con­
strange: cu topi putem atinge un niv�l mai inalt de libertate §i
putem avea mai multe optiuni, daca acceptam unele limitari ale
libertiitii :;;i ale opiniilor noastre.
 316
Este necesar guvernul?
,JjYl•... ---
Capitolul 11 Oare chiar trebuie sa facem uz de coerciµe? Nu am obj:ine rezulta­
te la fel de bune bazandu-ne pe cooperarea voluntara? Am vazut
de-a lungul prezentei carµ ca schimbul voluntar este principalul
mecanism de coordonare din societatea noastra. De ce nu ar fi
schimbul voluntar singurul mijloc prin care sa inducem coope­
rarea? Daca punem aceasta intrebare cu seriozitate �i insistam m
aflarea unui raspuns, vorn ajunge sa cunoa�tem rnai multe despre
potenµalul �i limitele diferitelor cai de a face lucrurile sa mearga.
0 cale de a trata aceasta chestiune este sa ne intrebam ce
s-ar intampla daca nu exista deloc guvern in societatea noastra.
Ce probleme s-ar ivi? Oare sarcinile importante ar mai fi duse la
indeplinire? Nu ar putea oarnenii sa rezolve respectivele proble­
me �i sa execute acele sarcini fie prin acµuni individuale, fie prin
crearea de asociap.i de voluntariat? Un bun exernplu de la care sa
pornim in lamurirea acestor aspecte este eel al protecµei oferite
de polip.e. Daca nu ar exista guvern, ar mai exista poliµ.e? Nu
este cazul sa punem a�a o intrebare, pentru ca in prezent exista
§i forte de politie private. Dar acestea intaresc nivelul de baza al
protectiei oferite de politia publica, asigurand servicii suplimen­
tare celor care doresc §i sunt dispu§i sa plateasca pentru asta. Am
putea beneficia de acea protectie de baza in absenta guvernului?
Excluderea celor care nu platesc
De ce nu? In lipsa unui guvern, cei care ar dori sa fie protejaµ de
politie ar putea-o avea simplu, cumparand-o de la agenµi priva­
te - procedand cam la fel ca acei oameni care nu sunt multumiti
de serviciul pe care il ofera guvernul acum. Nu ar fi acest sistem
mai cinstit decat eel care exista? Indivizii care au proprietaµ nml­
te de protejat §i timp, inclinaµe sau abilitap. putine sa se ocupe
personal, ar fi nevoiµ sa plateasca pentru acest serviciu. Cei care
dep.n proprietap. mici sau sunt intr-o funcµe buna, nu ar mai tre­
bui sii plateasca impozite pentru protecp.e din partea polip.ei, de
care in realitate nu beneficiaza. Ii facem pe oameni sa plateasca
pentru propria mancare decat sa le-o oferim pe seama incasarii
unor taxe, in parte din pricina ca §tim ca indivizii �i-o doresc in
cantitap. �i calitaµ extrem de diferite. De ce sa nu folosim acela�i
sistem �i pentru protecµa din partea poliµei?
Raspunsul corect nu este acela ca protecµa din partea po­
liµei este ,,o nevoie de baza"; mancarea este §i mai de baza §i
mai necesara. Diferenta este ca mancarea poate fi oferita numai
celor ce platesc pentru ea §i refuzata in totalitate celor care nu
vor sa o achite. Cu protecµa din partea poliµei nu se intampla
la fel. Ofiterii pe care i-au angajat vecinii no§tri pentru a le pazi
casele ofera un bonus de securitate �i casei noastre, atunci cand
patruleaza pe strada. Eventualii hop. nu i_, i vor da seama ca noi 317
nu am contribuit la asigurarea serviciului de paza in cartier, prin
urmare vor crede ca nu vor fi prin§i daca ne sparg casa. De £apt, Piefele
s-ar putea ca hotii sa nu fie deloc feriti daca fac asta. Ofiterii de :;;i guvernul
serviciu ar putea decide ca eel mai eficient mod de a asigura pro­
tectia caselor clientrlor lor este sa ii aresteze pe tofi hotii pe care
ii descopera, indiferent a cui este proprietatea vandalizata. Acest
lucru ne ofera o protectie pe care nu am platit-o.
Cam in acela§i £el, pompierii angajati sa protejeze casele ve­
cinilor no§tri ar putea alege sa starneasca un incendiu controlat
in curtea sau in podul nostru, tocmai pentru a impiedica raspan­
direa acestuia pe proprietatile clientilor !or. Iar cand sting flacari­
le care au afectat casele acestora, scad posibilitatea ca proprietaj:i­
lor celor care nu i-au platit sa. ia foe. In ambele cazuri, cineva care
nu plate§te beneficiaza totu§i de producerea unui bun. Trasatura
esentiala este aceea ca producatorii - ofiterii de politie sau pom­
pierii -- nu pot sa-i excluda pe cei care nu au platit.
Problema oportunistului
Atunci cand indivizii pot obtine un bun fie ca platesc sau nu
pentru el, sunt slab motivati sa ofere pretul. Ei sunt tentaµ sa
devina oportuni�ti, persoane care accepta beneficiile Jara sa plateascii
partea de cost ce le revine pentru a se bucura de ele. Daca nimeni nu
este motivat sa achite costurile, nimeni nu va fi motivat sa ofere
beneficiile. Prin urmare, bunurile nu vor mai fi produse, in ciu­
da faptului ca pentru fiecare au o valoare mai mare decat costul
producerii lor.
ConCE•ptul ,,oportunist" descrie una dintre problemele cele
mai frustrante cu care se confrunta studiul organizarii sociale. Cine va fi motivat
Ii frustreaza in special pe cei care nu inteleg de ce exista aceas­ sa oJere un bun,
ta problema §i care insista ca trebuie sa dispara: ,,Putern rezolva daca oamenii fl
problema energiei numai daca fiecare dintre noi ar... ", ,,Nu ar pot abtine Jara sa
mai exista gunoi pe autostrazile noastre numai daca fiecare din­ plateasca pentru el?
tre noi ar.•. ", ,,Dadi fiecare dintre noi analizeaza chestiunile �i
merge la vot in ziua alegerilor ... ", ,,Daca fiecare tara ar renunta
pentru totdeauna la uzul fortei ca mijloc de rezolvare a conflic­
telor intemaµonale... ". In toate aceste cazuri §i in multe altele de
acela§i fel, cei care le susj:in cu atata tanguire recunosc cu since­
ritate ca am avea de Ca§tigat cu toµi ,,numai daca fiecare dintre
noi ar... ". Ace§tia sunt frustraj:i de e§ecul continuu al oamenilor
de a face ceea te, in mod dar �i recunoscut de toata lumea, ar
imbunataµ situaµa tuturor.
Problema oportunistului ii frustreaza. §i pe economi§ti, pen­
tru ca intampina atat de multa rezistenta atunci cand incearca Dacii. tofi cultivatorii
sa-i convinga pe oameni ca fiecare nu va face ceea ce este fn interesul degrau... Ce
tuturor, decat dacii. este fn interesul fiecii.ruia. Oamenii i§i ghideaza estimari afi face?
aqiunile dupa costurile pe care se a§teapta sa le suporte §i dupa
beneficiile pe care se a§teapta sa le primeasca, ca rezultat al res­
pectivelor acfiuni. Daca beneficiile crescande ale Serenei Dippity
vor fl identice pentru toate obiectivele practice, indiferent daca
intreprinde sau nu o aqiune, dar �i va atrage costuri semnifi­
cative daca acµoneaza, ea nu va trece la fo.pte. Daca Serena este
are un suflet nobil §i generos, va obµne multe beneficii din aju­
torarea altora, focalizandu-se puµn asupra sacrificiului pe care
il face §i, in consecinta,, va intreprinde o serie de acµuni pe care
alte persoane, nu a§a de nobile §i de generoase, nu sunt dispuse
sa le faca. Trebuie Sa insistam asupra acestui aspect, intrucat con­
ceptul · de oportunist in mod sigur nu sus(:ine ideea ca oamenii
sunt complet egoi§ti sau ca altruismul nu joaca niciun rol in via­
ta sociala. Dimpotriva, o societate in care oamenii ar fi complet
egoi§ti ar inceta sa mai existe. in Capitolul 10 am afirmat - §i va
reamintim in capitolul de fata - ca o anumita doza de preocupa­
re sincera pentru bunastarea altora este esenfiala daca vrem sa
existe vreun £el.de cooperare sociala. in comunitatea unor indi­
vizi incapabili sa empatizeze sau eel puµn sa interiorizeze ma.car
o parte din ceea ce experimenteaza alfii, nu ar putea exista nici
piete, nici guvem.
Externalitiifile pozitive �i oportuni�tii
Atunci cand su.bliniaza importanta conceptului de oportunist,
economistul insista doar asupra faptul ca indivizii au limitat
noµunile legate de propriul interes, care nu intreµn, la modul
general, sentimentele altora, mai ales ale celor mai i:ndepartaµ,
CU O vioiciune §i O forte. care cresc pe masura ce experimenteaza
costurile §i beneficiile care ii privesc mai direct. Economistul care
atrage atenµa asupra problemei oportunistului, susµne existenta
extemalitaµlor pozitive §i negative, care ii incurajeaza pe indi­
vizi sa fie oportuni§ti. Externalitafile pozitive sunt beneficiile pe care
factorii de decizie le tree cu vederea atunci cand ia.u hotiirari, Extema­
litaµle pozitive ridica intrebarea: se va gasi cineva care sa aiba
motivaµa corecta atunci cand genereaza respectivele beneficii,
sau toatii lumea va a§tepta §i va spera sa le primeasca drept un
bonus rezultat din aqiunile celorlalµ?
in societaµle modeme, extemalitaµle pozitive sau benefici­
ile suplimentare sunt probabil §i mai raspandite decat.costurile
suplimentare, extemalitaµle negative care dau na§tere la nemul­
tumiri legate de poluare. Proprietarii de case care intreµn peluze
frumoase produc beneficii suplimentare vecinilor §i treciitorilor.
Persoanele care au pe chip un zambet fermecator distribuie bene­
ficii suplimentare tuturor celor pe care ii intalnesc. Cetatenii care
�i dau silinta sii se. informeze in legaturii cu problemele comu­
nitaµi, imbunatatesc calitatea deciziilor publice, aqionand deci
spre binele tuturor. Mai mult, in mod regulat §i de la sine inteles, 319
producatorii §i vanziitorii obi§nuifi ofera clienµlor beneficii mult
mai marl decat cele pe care trebuie sa le plateasc:a. Elim.inarea
tuturor beneficiilor suplimentare ar fi lafel de absurda §i impo­ §iguvernul
sibila ca descotorosirea de toate extemalitaµle negative. Cu toate
acestea, beneficiile suplimentare §i tendintele oportuniste pe care
acestea le incurajeaza dau intr-adeviir na§tere unor probleme so­
ciale serioase. Coerciµa exercitata prin intermediul unei agenfii
guvemamentale ar reprezenta o cale de tratare a acestora.
Aduceµ-vii aminte faptul ca schimbul atrage dupa sine cos­ Numarul
turi · de tranzacµe. Purtatorul cererii §i ofertantul trebuie sii se schimburilor
gaseasca unul pe celiilalt, sa cada de acord asupra a ceea ce sunt reciproc avantajoase
dispu§i sa ofere §i sa primeasca, §i sa se asigure ca intr-adeviir ob­ care au Zoe fn
µn ceea ce a§teptau. Mai cu seama, vanziitorii trebuie sa suporte societate sunt
o serie de costuri de tranzaqie pentru a se asigura ca cei care nu limitate de costurile
pliitesc nu obµn bunurile pe care ei le oferii. Operaµunile unei de tranzacJie.
firme cu vechime reduc costurile de tranzaqie, transforman­
du-le in cheltuieli de rutina, dand posibilitatea tuturor piirµlor
sa obµna beneficii nete mai marl de pe urma schimbului. Tohl§i,
atunci cand costurile de tranzaqie rezultate din schimb sunt atat
de marl meat depa§esc beneficiile, schimbul nu va mai avea Ioc,
iar Ca§tigurile potenpale se vor pierde. Guvernul poate ft viizut ca
institufie care reduce costurile de tranzacfie apel.i.nd la constrangere.
Lege $i ordine
Sa arunciim o privire asupra catorva funcµi tradiponale ale gu­
vemului, pentru a vedea pana unde merge aceastii abordare cu
explicapile. incepem cu problema ,,legii §i ordinii". Putem rezu­
ma acum argumentul prezentat in cele cateva pagini de dinainte:
costurile de tranzaqie mai marl fac dificilii eliminarea celor care
nu platesc din randul celor care se bu�a de beneficiile supli­
mentare generate de patrulele de polipe. Guvemul face uz de
constrangere, pentru ca oportuni§tii sa nu distrugii motivaµa po­
liti§tilor de a oferi proteqie. Acesta oferii serviciul tuturor {Ii il
pliite§te din contribufii impuse, numite impozite.
Un sistem judiciar care sii rezolve litigiile dintre cetiiteni ar
putea fi creat prin contribuµi voluntare, mai U§Or decat o fortii de
polipe, dupa cum o sugereazii numeroasele sisteme de arbitraj,
finantate prin asemenea contribuµi. Dar toatii lumea beneficiaza
atunci cand indivizii care ocupa un teritoriu comun se supun ace­
luia§i sistem de legi �i reglementari judiciare. Regulile, uniforme,
consecvent aplicate �i impuse tuturoi, indiferent daca ace§tia i�i
dau sau nu consimtiimantul, ajutii pe toata lumea sa.-§i facii pla­
nuri cu incredere. Iar capacitatea de a face planuri cu incredere
face diferenta dintre o societate caracterizata prin cooperare §i o
gloata haotica. Societiiµle fac apel la constrangere pentru a crea
320 sisteme de justitie §i a le face. functionale, caci un ansamblu de
legi §i tribunale confera beneficii substanµale oamenilor, indife­
Capitolul 11 rent daca. aleg sau nu sa plateasd pentru el §i sa fie constran§i
prin intermediul lui.
Apiirarea nafionalii
Apararea nationala este o functie traditionala a guvemului
§i reprezinta exemplul clasic de beneficiu care nu poate fi ofe­
rit, decat contra unui cost prohibitiv, doar acelora care au platit
pentru el. Intrucat oportunisrnul ar face practic irnposibila finan­
tarea unui sistem de aparare nationala pe seama contribuµilor
voluntare, societaµle recurg la constrangere, colectand fondurile
necesare prin impozitare.
Totu§i, trebuie sa fiti atenµ, pentru ca afirmatia este putin
cam generalizatoare, caci guvernul nu trebuie sa se bazeze doar
Cum poate un
pe constrangere pentru a produce bunul numit aparare natio­
furnizor de
nala. $i niciun guvern adeviirat nu face aceasta. Impozitele fo­
aparare nafionala losite pentru finantarea unei armate sunt prelevari coercitive.
sa o puna la Dar atunci cand fondurile sunt utilizate :in scopul angajiirii de
dispozifie numai personal pentru fortele armate §i al achizitiei de echipament de
acelora care la fumizori, guvernul se bazeazii pe convingere �i cooperare
au pliitit taxa voluntare, a§a cum procedeazii in cazul ofi1erilor de poliµe §i al
pentru apiirare? judecatorilor. Acest aspect ridica o intrebare interesantii. De ce
guvemul folose§te uneori coercitia :in atingerea obiectivelor sale,
cand convingerea ar parea la fel de buna, sau chiar mai buna? De
ce ar alege un guvern sii recruteze oameni in randurile fortelor
armate (§i a juraµlor), decat sa se bazeze pe voluntari? Majorita­
tea celor care lucreazii pentru guvern sunt convin§i sa fad asta,
nu obligaµ. De ce unii sunt constran§i? Pericolele la care se ex­
pun militarii nu pot oferi un raspuns complet, intrucat oamenii
sunt atra§i in profesii mult rnai periculoase fara a fi recrutaµ. Mai
tarziu vom sugera o explicaµe.
Drumuri §i §Coli
Ce putem spune despre drumuri? Ne-am mai bucura de un sis­
tern corespunziitor de §osele �i autostriizi, dacii nu am face apel la
constrangere pentru a le finanta? Fiti atenti, un sistem corespun­
ziitor nu inseamna neaparat ca are calitatea �i cantitatea pe care o
avem acum. Drumurile sunt subamenajate dacii beneficiile date
de anumite amenajiiri sunt mai mici decat costurile efectuiirii lor,
iar acest lucru se poate intampla cu siguranta. Existii oare vreun
motiv sa ne a§teptam la o subamenajare sistematica a �selelor §i
a autostrazilor, daca dotarea lor este in in.treguµe lasatii in seama
contribuµilor voluntare? Costurile de tranzacpe ar fi destul de in­
nebunitoare daca toate §oselele §i toate autostrazile ar fi detinute
;;i puse in funcµune de indivizi care ar trebui sii se bazeze numai 321
pe incasarea de taxe pentru colectarea venitului. Mai mult, benefi­
ciile nu cresc numai pentru ;;oferi. Oamenii care locuiesc de-a lun­ Piefele
gul unui drum cu pietri� beneficiazii de pe urma pavarii acestuia, §i guvernul
chiar daca nu conduc niciodata autovehicule pe el. Experienta ce­
lor ce au construit drumuri in zone indepartate sau in cadrul unor
;;antiere private fiira a recurge la constrangere sugereazii cii lucrul
acesta este posibil, iar costurile de asigurare a cooperarii exclusiv
pe baza de voluntariat pot fi destul de ridicate.
Ce sens are folosirea constrangerii pentru asigurarea finan­
tarii in educatie? Argumentul adus aici este acela ca indivizii vor
participa la procesul educational numai pana la punctul in care
costul marginal propriu va fi egal cu produsul marginal. Se pre­
supune insii, ca educatia genereazii externalitaµ pozitive substan­ Costuri
µale, beneficii crescande pentru persoane, altele decat cele care fi beneficii
Produsul
sunt educate. Astfel, mtr-o tara democratica, fiecare individ are
de ca;;tigat atunci cand cetatenii invatii sii citeasca �i sa gandeascii
mai !impede. Intrucat atunci cand hotiiram cat de mult vrem sa
fim parte a procesului educaµonal nu luiim in considerare bene­
ficiile suplimentare care se indreaptii ciitre altii, obtinem un nivel
situat sub optim. Prin folosirea taxelor pentru subvenµonarea Produsul marginal
invatamantului, guvernul reduce costurile fo domeniu pentru per student
potentialii studenµ ;;i :ii determinii sa obtina mai mult deciit dad Nivel de educafie
nu ar fi procedat astfel. La fel ca in cazul drumurilor, intervine
intrebarea daca recurgerea la constrangere pentru impiedicarea
subutiliziirii resurselor nu duce m realitate la suprautilizarea lor.
Vom reveni la aceasta intrebare.
Redistribuirea venitului national
Un alt tip de actiune guvernamentala este cea privitoare la acor­
darea unor beneficii speciale - burse in bani, tichete de masa,
ingrijire medicala, subventii pentru construcµa de locuinte �i o
multitudine de servicii sociale - persoanelor sarace sau cu diza­
bilitiip.. De ce ar implica constran gere o astfel de activitate? De
ce nu o lasam in seama filantropiei voluntare, in loc sa obligam
oamenii sa contribuie prin sistemul de impozitare? 0 parte a ras­
punsului sta in faptul ca actiunile caritabile intra in sfera opor­
tunismului. Sa presupunem ca toti cetatenii .sunt dispu§i sa faca
acte de caritate �i vor sa vada mai multe venituri alocate in spe­
cial celor siiraci §i napastuip.. Cu toate ca unii dintre ei obµn be­
neficii directe din sustmerea unei cauze caritabile, majoritatea ar
prefera ca problemele sa fie rezolvate i;,i cei in suferinta sa fie ali­
naµ, dar costul suportat sii fie minim. Vor ca siiracii sa fie ajutaµ,
dar in acela§i timp doresc sa-i vadii pe alµi oferindu-le ajutorul.
Tind astfel sa se comporte ca ni§te oportuni�ti. Piistreaza pentru
ei m;;i§i o parte din contributii, in speranta ca alµi vor contribui
322 suficient :incit sa fie rezolvata problema. Dar atunci cind toµ a�­
teapta ca alµi sa contribuie, valoarea fondurilor colectate pe care
Capitolul 11 toata Iumea o vrea ridicata, se diminueaza. In asemenea situatii
' '
impozitarea poate determina oamenii sa doreasca sa contribuie
intr-o proporj:ie mai mare, asigurandu-i ca ;1i altii contribuie.
Reglementarea schimbului voluntar
Ce putem spune despre lunga lista a activitaµlor guvemului care
intra in categoria reglementarilor? De ce reglementeaza guverne­
le federale, statale ;1i locale atatea activitaµ cetatene:;;ti, intrebuin­
tand constrangerea pentru a controla termenii in care indivizii
au voie sa efectueze schimburi voluntare? Daca punem proble­
ma in aceasta maniera a utilizarii coerciµei pentru controlarea
schlmbului voluntar - ne poate impinge sa meditam un pie mai
intens �i mai :indelung la toate lucrurile pe care le face guvernul
in numele reglementarii.
in parte, raspunsul este <lat de puternica incredintare ca,
daca guvernul nu legifereaza anumite tipuri de schimb voluntar,
cei putemici :;;i lipsiti de scrupule vor profita in mod necinstit de
cei slabi ;1i nevinovati. Acesta este argumentul parental1, care fara
indoialii ca are un oarecare merit, dar care a fost adesea folosit
in exces de catre cei care aveau interese deosebite tocmai pentru
a profita intr-un mod necinstit de cei slabi :;;i nevinovaµ. Cealal­
ta parte a raspunsului este data de costurile de tranzactie. Ar fi
extrem de costisitor pentru fiecare sa purtam dupa noi scale de
masurare a conformitaµi, de genul celor pe care le folosesc mace­
larii, ;1i propriile noastre bidoane pentru a ne asigura ca pornpele
de benzina nu ne trag pe sfoara. Atunci cand trebuie acreditaµ
medici :;;i Directia pentru Alimentatie ;1i Medicamente (D.A.M.)
aproba medicamentele noi de inainte de intrarea pe piata, cum­
paratorii sunt scutiti de costul evaluarii bunurilor a caror calitate
nu ar putea fi identificata de majoritatea dintre ei, decat contra
unor costuri prohibitive. Prin faptul ca obliga vanzatorii sa obp­
na certifi.care, agenpile guvemamentale ne permit fiecaruia din­
tre noi sa incheiem tranzacp.i satisfacatoare la un cost mai redus.
0 mare parte a reglementarii guvemamentale poate fi considera­
ta coerciµe menita a reduce costul obpnerii de informap.i.
Totu:;;i, acest demers de aparare a reglementarii are o fisura
evidenta, �i anume, omiterea entuziasmului cu care vanzatorii
susµn atat de frecvent reglementarea. Cei care au studiat ches­
tiunea �u foarte bine ca· asemenea solidtari de reglementare
guvemamentala n privesc adesea mai mult pe vanzatori decat
pe clienµi lor. in Capitolul 9 am vazut de ce se intampla acest
1
Majoritatea oamenilor 1-ar numi paternalist, dar parental este un termen
mai potrivit §i mai puµn discriminatoriu.
)ucru. Vanzatorii sunt foarte doritori sa limiteze concurenta �i 323
reglementarea din partea guvernului in numele protectiei con­
Pietele
sumatorului. Aceasta este o tehnica ce s-a dovedit eficienta in
?i guver�ul
privinta eliminarii concurentei. Dar de ce coopereaza victimele?
De ce guvernul i:ntrebuinteaza coerciµa pentru promovarea unor
interese speciale, cand se presupune ca responsabilitatea sa ar fi
sa sprijine interesul public?
Guvernul fi interesul public
Raspunsul sumar sugerat de teoria economica ne aduce inapoi,
intr-un mod surprinzator, la problema cu care am inceput pre­
zentul capitol. Actiunile coercitive intreprinse de guvem pentru
a compensa limitele inerente ale cooperarii pur voluntare sunt
ele insele supuse acelora9i limite. Motivul pentru care se intam­
pla aceasta stain aceea ca insa�i coercitia depinde de cooperarea
voluntara. Convingerea precede coercipa intotdeauna, pentru
ca guvernul nu va actiona pana cand anumite persoane nu au
fost convinse sa acµoneze. Guvernul nu este dulml din lampa
lui Aladin. Guvernul este alcatuit din indivizi care interactionea­
za, avand in atenµe costurile �i beneficiile alternativelor pe care
ace§tia le intrezaresc. Partea tulburatoare a acestui demers este
ca problemele create de costurile de tranzactie de externalitatile
pozitive �i de oportuni:;;ti sunt deosebit de a�u�e in viata politica
a tarilor democratice.
Un numar surprinzator de mare de oameni presupun fara Sa
a se gandi mai serios ca ,,guvernul actioneaza in interes public".
Oare chiar a:;;a procedeaza? Intotdeauna face astfel? De ce cre­
dem asta despre el? Cetatenii devin mai virtuo:;;i atunci cand se
muta de la coada de Ia supermarket la cea de la secµa de votare?
Oamenii i:;;i schimba caracterul atunci cand renunta la o slujba
din industrie sau din invatamantul superior pentru a ocupa o
functie in guvern? Sa presupunem ca definim interesul public ca
ceva dorit de toata lumea, daca top depn informatiile corespun­
zatoare �i sunt imparµali. Teoria economica are ceva folositor de
spus despre probabilitatea ca actiunile guvemului sa izvorasca
din informaµi adecvate :;;i de la un punct de vedere imparµal?
Cei ale caror decizii alcatuiesc totalitatea aqiunilor guverna­
mentale vor fi atenµ la informap.ile care le sunt cu adevarat dis­
ponibile :;;i la motivaµile cu care se confrunta in realitate. Teoria
economica estimeaza ca aceste informaµi �i motivaµi vor tinde sa
fie limitate :;;i partinitoare.
Informafiile $i guvernele democratice
Putem incepe de la cetatenii care voteaza'. Niciunul dintre noi
nu are suficiente informapi ca sa dea un vot in cuno:;;tinta de
324 cauza. Ca sa va convingeti ca e a�, face µ un mic experiment
mental. Presupunep ca §tip faptul ca votul dumn�avoast ra
Capitolul 11 pe ntru un candidat sau pe ntru o pozip.e de pe buletin; va_ de ­
termina re zultatul alegerilor; numai votul dumneavoastra va
atarna m balanta. Cat de multe informap.i vep. aduna mainte
de a da votul decisiv? Desigur ca va depinde mult de impor­
tanta funcpei sau a situatiei. E sigur msa ca vep �ve sti m�
mult timp §i mai multa energie in obp.nerea acelor mformatu
decat atunci cand sunte ti doar unu l dintre cei 50.000 sau 50 de
milioane de votanti. , A§a se face ca m ziua alegerilor majorita- ....
tea cetatenilor, incl u siv c e i inteligenp, instruip. §i cu spmt civic
pa.,,_.
r---in se cµa de votare doar cu o mulp.me de prejude caµ,
.. f ti". •
cu oarece suspiciuni, cu cateva franturi de m �rma, 1 §I � n:'�re
ignoranfa. Procedam astfe l pentru ca a§a e raµonal: ?ata fhnd
importanta reala a u nui vot din 50.000 sau_� de m1;10an;, �
informaµilor ca sa votam m
p·erde timpul cu aflarea tuturor
deplina cuno§tinta de cau za. Nu este vorba numai �e :��ism
sau de lipsa de dedicare pentru bunul me rs al soCietat�- Un
Ignoranta votant care vrea sa faca u n sacrificiu personal pentru bmele
rafionala apare
comunitapi, ar putea face acest lucru implic_andu��e � mod
atunci cand voluntar in activitap. sociale, punandu-§i la d1spoz1t1e timpul,
aftarea unor banii sau silueta mult mai mult decat adunand suficiente in­
informafii formap.i pentru a da un vot m deplina cu�o§�� de cau�a ..
nu merita ,,Dar daca toµ ar gandi astfel", rasuna p�ap�a ob1�e;
osteneala. ,,democraµa nu ar mai fi funcµonala". Aceasta �aza r�prezm,ta
0 alta fateta a argumentului ca problema oportunis�w n� �xis:
ta pentru ca lumea ar fi un loc mai bunin a�J� e1. Ce1 fideh
democraµei s-au preocupat mai mult de modalitatfie de a � face
functionala atunci cand cetatenii cu drept de vot sunt nemfor­
pe
mati.'sau dezinformap §i nu au pretins ca votanpi depn cuno§tin-
te care in mod evident nu le au.
. .
Unii aparatori ai de mocrap.ei nu sunt descuraJaµ de_ �ot d�
incompetenta votanp.lor. Ei se baze aza pe reprezen�tn �1�§1
pentru obp.nerea de informaµi care treb�e ..5a fie disporubile
pentru luarea unor decizii m interes public. Increderea lor are
un suport rezonabil m realitate. Intrucat votul fie carui le giuitor
are O mult mai mare probabilitate de a afecta rezultatul alege­
rilor, pentru ca ace§tia pot folosi informatiile pe care le a�u ­
leaza pentru a-i influenta semnificativ_ pe alµi, pen�ru ca h se
pun la dispoziµe o serie de persoane §1 alte resurse m vede�ea
colectarii informap.ilor, pentru ca multi oameni vor fl foarte m­
teresati sa furnizeze informaµi celor care elaboreaza legile, pen­
tru ca �oturile le giuitorilor sunt monitorizate §i tre��e a�arate
_ din pricina tuturor acestor motive, reprezentanµi ale§l sunt
mult mai bine informaµ m legatura cu situaµile supuse la vot
decat cetatenii obi§nuiµ.
Interesele demnitarilor ale§i
Chiar daca putem socoti ca legiuitorii care voteaza sunt informaµ
corespunzator, suntem noi in m asura sa presupunem ca voturile
lor vor servi interesul public? Reprezentanµi ale§i sunt imparµali?
intrebarea aceasta poate suna §i altfeL Oare ale§ii vor vota intot­
deauna in direcµa in care informaµa pe care o au la dispoziµe le-o
comunica? Teoria economica porne§te de la prezumµa ca indivizii
acponeaza dupa cum le dicteaza interesul propriu, nu eel public.
Uneori va .fl m interesul demnitarului sa serveasca interesul pu­
blic. Principala problema ridicata la crearea institup.ilor politice
sta m gasirea unor cai de generare a unei asemenea armonii; nu
putempresupune pur §i simplu ca exista o asemenea concordanfa,
fara a ne intreba daca institup.ile care ne guverneaza viata sunt
. capabile sa o produca. Intrucat interesul majoritapi demnitarilor
de a fi reale§i este unul ob�uit §i sanatos, vom analiza in special
acest interes privat. Poate acesta sa ii determine pe demnitari sa
voteze §i sa acµoneze m interes public?
Sa mcepem analiza observand limitele pe care le impune
Plata a 2.000$ timp
asupra planurilor lor de viitor. Demnitarii ale§i nu-§i pot permi­
de un an de acum
te sa priveasca prea mult mainte. Rezultatele trebuie sa se vada
fnaintP pentru a
p ana la urmatoarele alege ri, in caz contrar fiind inlocuiµ in func­
obfine beneficii fn
µe de cineva care face promisiuni mai bune. in ultima parte a
valoare de 1.000$ la
carpi vom vedea cum axarea pe obiectivele pe termen scurt in­
momentul prezent
greuneaza sarcina guvemelor de a rezolva eficient recesiunile §i
este profitabilii
perioadele inflaµoniste. Acela§i lucru este insa valabil §i pentru
orice politician. Demnitarii ale§i vor tinde sa deco nteze
pen,tru cineva care
intens ar ft plecat pentru o
valoarea tuturor costurilor viitoare, pe care nu le a§teapta sa se
produca decat dupa urmatoarele alegeri, §i sa ingramadeasca cat perioada de un an de
mai multe beneficii cu putinta m perioada premergatoare scruti­ zile de acum fnainte.
nului. Astfel, interesu l de a fi reale§i ii va impiedica sa utilizeze
la maximum cuno §tinfele avansate pe care le poseda, legate de
consecintele anumitor politici.
Intre motivele pentru care legiuitorii sunt probabil bipe in­
formaµ, am menµonat doua care explica §i de ce ace§tia nu vor
vota intotdeauna � cum le spun informaµile pe care le au. Erau
ultimele din enumerare: mulµ oameni vor fi foarte interesaµ sa
furnizeze informaµi celor care elaboreaza legile, iar voturile le­
giuitorilor sunt monitorizate §i trebuie aparate. Problema este ca
interesul de a da informaµi (sau de a face lobby) §i de a-i trage
la raspundere pe legiuitori pentru acµunile lor este in mainile
unor grupuri cu interese speciale. Acest lucru este aproape in­
evitabil, din cauza externalitaplor pozitive asociate procesului
politic. Cele mai dare ilustrari ale modului in care se desfa§oara
acest proces sunt fondurile alocate de guvernul federal entru
p
finantarea unor proiecte ale guvernelor locale, proiecte care nu
ar fi fost intreprinse m lipsa respectivelor sume. Nu ar fi deru-
 ----
•.
326
Capitolul 11
late pentm ca beneficiile care ar fi obpnute ar fi mai mici decat
costurile create. De ce guvemul federal subventioneaza �i deci
asigura finalizarea unor asemenea proiecte, care pica la o analiza
cost-beneficiu?
Sa presupunem ca ora�ul Metropole studiaza fezabilitatea
unui proiect de construire a unui sistem intraurban de cai ferate,
care inca nu exista. Angajeaza controlori de trafic, ingineri spe­
cializaµ in constructii civile, speciali�ti in demografie, realizatori
de planuri urbanistice, economi�ti �i alti experti, pentru a estima
costul in dolari al construirii acestui sistem �i beneficiile in dolari
pentru cei ce locuiesc in ora� :;;i in suburbii. $i sa presupunem ca
ei ajung la concluzia ca nivelul costurilor directe ale construcµei
va fide doua ori mai mare decat toate beneficiile viitoare (tangi­
bile :;;i intangibile, probabile �i improbabile, reale sau doar imagi­
nare), in cazul in ca re toate costurile �i beneficiile au fost recluse
la scale corespunzatoare. Chestiunea ar trebui sa se incheie aici.
Legiuitorii acorda
Dar exista O mare posibilitate sa nu fie acesta sfar�itul. Purtatorii
o mai ma re a tenfie
multor interese loca le vor ca respectivul sistem sa fie construit.
celor care le
Primii pe lista sunt cei din domeniul construcµilor. Urrneaza toµ
a corda atenfie.
cetatenii care nu au uitat niciodata placerea pentru trenuri pe
care o aveau in copilarie, urmaµ indeaproape de toµ susµnatorii
locali care doresc ca Metropole sa se asemene mai mult cu New
York sau Chicago, �i cred ca un ora� de talie mondiala are nevo­
ie de un sistem de trenuri pentru naveti�ti. Majoritatea ziarelor
din Metropole se vor alinia §i ele mai mult ca sigur in sustinerea
unui asemenea proiect glorios, cu un a�a potenµal de a contribui
la cre�terea zone i, dar mai ales la cre �terea vanzarilor ziarelor
de anunturi. Cei din urma �i cei mai irnportanti sunt politicienii,
nu doar demnitarii locali :;;i districtuali, ci �i reprezentaµi zonei
in Congres :;;i cei doi senatori ai statului, care cu totii :;;i-ar dori
foarte mult sa fie cunoscuti ca oameni de succes.
i Politicienii se vor pune pe treaba in Washington D.C., in ca­
utarea unui fond federal care sa acopere 60% din costurile con­
structiei, atragandu-�i majoritatea voturilor localnicilor. $i de ce
ar trebui contribuabi l ii a me ricani sa achite 60% din va loarea unui
proiect de construcµi care nu este viabil in urma unei testari de
tip cost-beneficiu? Pentru ca majoritatea nu vor urrnari aspectul!
Cei caµva dolari in plu s pe care contribuabilii din Los Angeles
§i din alte parµ vor trebui sa-i plateasca pentru a finanta munca
zadarnica din Metropole nu vor conta suficient, nici macar cat
sa le starneasca curiozitatea. $i astfel, demnitarii din Metropo­
Stimulente de
le ii pot convinge pe le giuitorii din Los Angeles §i California sa
ordin politic voteze pentru sistemul intra urban de cai ferate, cu mtelegerea
implicita a faptului ca politicienii din Metropole vo r sustme la
randul lor o munca zadarnica din Lo s Angeles, atunci cand va
veni randul unui astfel de proiect Sistemul aduce marl beneficii
politicienilor locali care vor fi urm.ariµ indeaproape �i sustmuti
cu generozita te atunci cand vor solicita reale gerea celor din do­
meniul construcpilor, iubitorilor de trenuri, sustinatorilor ]ocali
$i ziarelor din Metropole.
327
Piefele
§i guvernul
Beneficii concentrate §i costuri dispersate
Procesul este intotdeauna acela§i. Cei pup.ni care au mult de ca§ti­
gat investesc numeroase resurse in incercarea de a influenta pro­
cesul politic. Cei multi care au mai mult de ca:;; tigat in ansamblu,
dar mai pupn in mod individual. nu investesc aproape nimic.
.
Logzca proceselor politice democratice este de a concentra beneficiile fn
juritl celor bine organizati ;ji informafi, dar pufini la numar §i care
cd;jtiga eel mai mult, lji sa disperseze costurile fn rfindul marii mase
lipsite de organizare $i prost informate, care a re putin de ca9tiga t i�
plan �ndzvidua l �egiuitorii raspund unei astfel de presiuni, pen­
�
tru ca un numar msemnat dintre ei gasesc ca a proceda in aceasta
maniera serve9te intereselor lor de a fi reale §i. Pare cam inutil sa-i
penalizam pe ntm asta, caci un Jost dernnitar cu principii solide
este un fu cµona r publ�c mai pupn eficient decat un legiuitor
_ 1:
11:teh�e�t �1 onest, care a mcakat cateva principii pentru a supra­
v1etm §I pentru a face fata noilor provocari. Gre9eala provine de
la externalitatile pozitive care ne de te rmina pe majorita tea dintre
noi sa ne comportam ca ni:;;te oportuni:;;ti, sperand ca altcineva
i\,i va asuma costurile pledarii pentru masuri de pe urma carora
am putea beneficia cu totii. Cu toate acestea, de monstratia eco­
nomi�tilor moderni privitoare la tendinta manifestata i� sanul
guverne]?r dernocratice de a concentra beneficiile :;;i de a disper­
sa costunle legate de elaborarea politicilor economice, a fast una
dintre cele mai importante contributii la a intelege de ce deciziile
bune din punct de vedere politic nu sunt in mod necesar bune �i
din perspectiva e conomica.
Externalitafile pozitive §i politicile
guvernamentale
Nu ar trebui sa ne surprinda conduzia la care am ajuns. Politic
ile
guvemamentale vor tinde sa fie dominate de interese special
e.
Guvemul va inclina mai de graba spre acpuni care ranesc
puµn,
dar pe mul p., decat spre un.ele care sa provoace nepl aceri
mari
unui numar mic de indivizi. Po liticile guvemarnentale vor avea
la baza nu atat interesul public, cat o succesiune nesfar ita
§ de in­
terese individuale. Din aceasta pricina, inte resele consumat
o rilor
ca§tiga m dezba terile ora torice, dar cele ale producatoril
or con­
�ol_eaza poli�cile e conomice. lnteresele producatorilor sunt pur
§1 s1mplu ma1 concentrate, mai puternic focalizate. Prod
ucatorii
§tiu ca activita tea sau inactivita tea lor pot indina semnifi
cativ
balanta in sensul cre§terii propriei lor bunastari, a§a ca
este in
 328
J+""":---Capitolul 11
interesul lor sa actioneze. In schimb, de pe urma unei acµuni po­
litice, niciun consumator individual nu se poate a1;tepta decat la
un mic beneficiu, �a ca niciunul dintre ei nu are vreo motivatie
de a acO;!pta costurile.
Sa fieacesta motivulpentru ca este folosirea coerciµei pentru
a preveni suboferta de drumuri care adesea duce la o supraoferta
de drumuri? Interesulgeneral al contribuabililor nu va fi tratat
cum trebuie, atunci cand merge in tandem cu interesul mare al
unui mic grup de oameni, atunci vine vorba de a avea un drum
sau de construqia unuia. Acee�i analiza se aplica f,,i in dreptul
i;colilor. Cei care fac educaµe (sa menµonam ca acesta este i;i in­
teresul autorilor de fata)pot face viata grea legiuitorilor care in­
cearca sa economiseasca banii platitorilor de taxe prin reducerea
cheltuielilor pentru educaµe sau cercetare. Un buget nu poate fi
redus fara a taia de pe lista anumite proiecte. In contextul in care
fiecare interes special focalizat spre a face ca anumite diminuari
de fonduri sa se aplica in dreptul proiectului altcuiva, cheltuielile
nu pot fi reduse.
De ce, timp de multa vreme am avut o lege a recrutarii i;i care
este probabilitatea reintroducerii sale de catre Congres? Recruta­
rea extinde uzul coercitiei inspre zone in care convingerea este
destul de capabila sa asigure cooperarea pe care ne-o dorim (eel
puµn pe timp de pace). Probabil ca legea a rezistat atata vreme
pentru ca instituµa armatei a avut un interes puternic i;i foarte
focalizat in direqia menµnerii unui flux permanent de personal
pentru fortele armate, in timp ce indivizii care au fost afectaµ
negativ de ea au avut o motivaµe mai puternica de a gasi o cale
de sea.pare personala, iar nu de atac la adresa intregului sistem.
Este interesant de observat cum mulµ susµnatori actuali ai rein­
troducerii legii, mil-i ales dupa evenimentele de la 11 septembrie
i;i dupa razboiul din Irak, vorbesc acum despre recrutarea uni­
versal.a a tinerilor pentru un gen serviciu militar de scurta durata.
Aceasta tactica (presupunand ca este o tactica) cre§te numarul
acelora care sunt impotriva legii? Va reduce costurile fiecarui re­
crut sub punctul critic in care el sau ea ar dori sa se implice in
lupta politica de impiedicare a reintroducerii legii?
Ce putem spune despre acp.unile guvernamentale de redu­
cere a saraciei? Putem prezice ca legiuitorii vor inlocui lent trans­
ferurile in natura cu cele bane§ti. Fermierii beneficiaza de pro­
gramul tichetelor de masa, sindicatele din constructii beneficiaza
de subvenµi pentru construqia de locuinte, domeniul medical se
extinde prin oferirea de servicii de asistenta medicala, profeso­
rii beneficiaza de pe urma subvenµilor pentru §colarizarea celor
saraci §i asistenµi sociali §tiu ca a aduna bani pentru saraci nu
va fi niciodata la fel de avantajos ca angajarea unui numar mai
mare de persoane cu ,,profesii de asistare". Influenta politica a
acestor grupuri �ureaza calea legiuitorilor mai mult in direqia
susµnerii transferurilor in naturii pentru cei saraci decat a celor
monetare. Pot exista motive mai diverse §i mai bune de respin­
gere a transferurilor monetare, dar aceasta alternativa ar primi
---""•�.
329
Pietele
mai multii atentie §i respect in Congres daca banii ar fi produ§i §i :;,i guver�ul
comercializaj:i intr-o industrie monetara.
Cum identificii. indivizii interesul public?
Niciunul dintre lucrurile menj:ionate pana acum nu inseam­
na ca fermierii, administratorii de spitale sau asistentii sociali nu
arata consideraµe pentru interesul public. Implica nurnai faptul
ca toµ µn cont 'intr-o anumitii miisurii de propriile lor interese.
Chiar §i cei care lucreaza pentru agentii guvernamentale desem­
nate special sa protejeze interesul public il definesc raportan-
Beneficiu/ testifrii
du-se Ia mterese
· 1e Ior spec1·a1e. COSTLIRI . entare
suplzm
Sa luam, de exemplu, un membru al D.A.M., responsabil cu
v v
$1 BENEFICII pentru pacienfi
prevenirea introducerii pe piata a unor medicamente noi, fara tes- Costul testiirii
tare adecvata. Ce inseamna aceasta? Se referii la testarea care ne suplimentare
• • " . pentru pacienti
face sa fim s1gun ca §hm toate efecteIe secundare provocate de un
v
medicament nou, inainte de a-1 pune pe piata. Dar nu putem fi
siguri niciodata. Tot ce putem face este sa acumulam informatii su­
plimentare $i astfel sa reducem riscul ca cineva sii fie ucis sau grav
ranit de un efect secundar neprevazut. Cat de mult vom reduce Costul testiirii
suplimentare
riscul? Nu prea mult, pentru ca testarea suplimentara presupune §i pentru comisionari
costuri, §i beneficii. Un cost important va fi reprezentat de pierde­ TIMPUL ALOCAT
rile de vieµ ornenei;ti �i de suferintele nealinate din pricina faptu­ PENTRU TESTARE
lui ca medicamentul nu este disponibil in perioada de testare.
Cum va evalua un comisionar al D.A.M. aceste doua costuri:
viep.le curmate din cauza introducerii pripite a noului medica­
ment §i cele pierdute din pricina intarzierii excesive a introdu­
cerii acestuia? Oamenii vor da vina pe D.A.M. daca un medica­
ment aprobat se dovede:;;te a avea efecte secundare dezastruoase
�i o vor lauda dacii refuza sa aprobe un medicament care ulterior
se dovede§te a avea efecte secundare catastrofale in alte tari. Dar
aproape nimeni nu va condamna D.A.M. pentru pierderile de
vieti sau pentru suferintele indurate m perioada de testare a unui
medicament care in cele din urma se dovede�te a fi foarte efici­
ent. In consecinta, comisionarii D.A.M. vor giisi di este de interes
public sii testeze medicamentele dincolo de punctul in care bene­
ficiul marginal pentru pacienµ le egaleazii costul marginal.
Dilema detinutilor
, ,
Un concept interesant care scoate la ivealii caracteristica centralii
a mai multor probleme pe care le-am adus in discup.e este dilema
deµnuµlor, denumire care reflecta expunerea acesteia printr-o
povestire despre doi deµnuµ §i un procuror ager la minte.
330 Sa presupunem ca fiecare cetatean dore§te neaparat o Bun.a
Guvernare (sublinierea autorului -n. tr.) §i ar renunfa cu bucurie
Capitolul 11 la doua ore din timpul Uber pe saptamana pentru a o asigura.
Acele doua ore ar fi alocate, sa spunem, cercetarii problemelor
curente, dezbaterii impreuna cu alµ cetateni a chestiunilor legate
de politicile publice §i monitorizarii actiunilor intreprinse de le­
giuitori. Daca toti sau aproape toµ contribuie cu acele doua ore
pe saptamana, Buna Guvernare este asigurata. Vom avea o Bun.a
Guvernare? Intrucat, conform presupunerii, fiecare cetatean ir;;i
dore§te 1n mod sincer o Buna Guvernare §i este dispus sa faca
sacrificiul necesar pentru a o obµne, s-ar parea ca a§a ar trebui
sa se intiimple. Cu toate acestea, probabil ca nu se va ajunge la
situaµa dorita.
Iata dilema. Fiecare cetatean §tie ca decizia lui/a ei nu va afec­
ta rezultatul final. Daca petrecem doua ore Facandu-ne Datoria
(sublinierea autorului - n. tr.), dar niciunul dintre concetatenii
no§tri nu §i-O fac pe a lor, eforturile noastre vor fi zadarnice. Vom
fi doar ni§te voci informate §i ni§te voturi pierdute intr-o mare de
100 de milioane de voci §i de voturi. Am renunta la doua ore de
jucat popice (sau de facut orice altceva reprezinta cea mai valo­
roasa oportunitate pe care o pierdem) pentru a nu Waptui nimic.
Pe de alta parte, dad\ decidem sa ne vedem de treburi, ID timp ce
toti ceilalp. concetateni I§i Fae Datoria (sublinierea autorului -n.
tr.), noi vom beneficia de toate avantajele Bunei Guvernari, plus
un bonus de doua ore de recreere la sala de joc. A§a ca strategia
noastra dominanta este sa ne ducem sa jucam popice. Intotdeauna
ne vorn simti mai bine la un asernenea jocuri decat atunci cand
Ne Facem Datoria (sublinierea autorului - n. tr.), pentru ca nu
exercitam nicio influenta asupra a nirnic prin propriile noastre
decizii, cu excepµa petrecerii timpului fie facand o plictisitoare
politichie, fie jucand binedispu§i popice.
Din pacate, alegerea recreerii in Iocul datoriei va fi §i strate­
gia dorninanta a tuturor celorlalµ, drept consecinta nu vom avea
o Buna Guvernare, chiar daca toata Iumea o dore§te §i este dis­
pusa sa-§i faca partea lui/ei pentru a.o obµne. Putem rezuma toa­
te aceste aspecte in diagrama din Figura 11-1. Fiecare cetatean
urmeaza strategia dominanta alegand fie Datoria, fie Recreerea
(sublinierile autorului -n. tr.), cu infaµ§area rezultatelor. Socie­
tatea sfar§e§te in cadranul rv; in ciuda faptului ca absolut fiecare
membru prefera cadranul I. Aceasta este dilema.
Fiecare individ care alege poate fi rasplatit in patru moduri.
Celui care trebuie sa renunte Ia jocul de popice pentru A-§i Face
Datoria (sublinierea autorului - n. tr.) ii va fi intotdeauna mai
bine daca va alege Recreerea in locul Datoriei, pentru ca facand
astfel va obµne bunul num.it Joe de Popice (sublinierea autorului
-n. tr.). Alegerile altora determina daca respectivul individ pri­
me§te o Bun.a sau o Proasta Guvernare. Dar fiecare dintre ceilalµ
ALTIIALEG 331
DATORIE RECREERE
Pietele
�i guver�ul
FIECARE
ALEGE
Figura 11-1 0 dilemii a definutilor
este in aceea§i situatie. A§a ca toti aleg Recreere §i toµ au sfar§it
avand o Proasta Guvemare, ID ciuda faptului ca toµ ar fi dispu;;i
sa renunte la echivalentul Jocului de Popice pentru a obtine o
Bunii Guvernare.
Dilemele de acest fel sunt destul de intfilnite. Fiecare locuitor
al ora§ului dore§te aer curat, de exemplu, §i ar fi dispus sa conduca
mai puµn ma§ina pentru a-1 obµne. Dar, de vreme ce decizia nici­
unuia dintre ei nu poate influenta calitatea aerului intr-o maniera
cuantificabila, fiecare alege sa continue §Ofatul, iar aerul din ora§
devine irespirabil. Fiecaruia i-ar fi mai bine daca toµ conducatorii
auto ar alege un substitut numai pentru §Ofat, ID situaµa in care
acesta ar fi disponibil la un cost suplimentar redus. Acceptarea
acestuia ar oferi fiecaruia marele beneficiu al unor strazi neaglo­
merate. Dar, ceea ce este ID interesul tuturor s,oferilor nu este ID
interesul fiecaruia Ia momentul luarii deciziei.
Iata un exemplu diferit. Fiecare vanzator dintr-un anumit
domeniu §tie ca 'intreaga ramura ar evolua mai bine daca fie­
care dintre ei ar diminua productia, provocand astfel cre§terea
preµilui. Dar, cum sunt mulp. vanzatori in brans,ii, este ID inte­
resul fiecaruia sa mentina vechiul nivel al productiei, sperand
(in zadar) ca alfii vor scadea producpa. Fiecare se cornporta ca
un oportunist, pentru ca top. sunt con§tienp. de faptul ca decizia
unui individ are un efect mult mai mare asupra propriei bunas­
tari, decat asupra grupului ID ansamblul sau. Astfel ca fiecare
sfar§e§te mai rau decat in situaµa ID care ar fi fost capabili sa
treaca peste problerna oportunistului sau sa rezolve dilema deti­
nuµlor. Acest exemplu demonstreaza ca dilemele deµnuµlor pot
avea uneori consecintele dorite pentru altii, in timp ce aduce ID-
 332 totdeauna frustrare parµlor implicate. Cu alte cuvinte, o dilema
Capitolul 11
a deµnuµlor nu este mereu sinonima cu o problema sociala.
Dilemele deµnuµlor nu ar exista daca nu ar fi costuri de
tranzaqie. Partile · ar 1ncheia contracte prin care se obliga una
fata_ de alta pentru a se asigura ca sfar§esc ill cadranul L nu 'in
eel de-al IV-lea. Unul dintre contracte ar putea include clauza
'
! '
conform careia iubitorul jocului de popice pierde trei ore la pista
daca nu pune deoparte doua ore pe saptamana pentru A-§i Face
Datoria. Prin urmare, devine interesul lui sa §i-o indeplineasca.
I .
.
La fel este §i pentru ceilalµ, pentru ca toµ sunt obligaµ prin con­
tracte similare. In acest fel, societatea se bucura de viata ill cadra­
nul I. Va daµ seama totu�i ca imparµrea, redactarea, negocierea,
inregistrarea §i monitorizarea unor asemenea contracte ar fi mult
prea costisitoare. (Cine poate afinna cu precizie daca jucatorul
de popice pune cu adevarat suflet in cele doua ore sau doar pier­
de vremea?) Prin urmare, costurile de tranzactie ne impiedica sa
realizam ceea ce ne dorim cu toµi.
Totugi, analizam aceasta problema 1ntr-o varietate de mo­
duri interesante. Ar fi nevoie de o alta carte care sa descrie toate
institutille formale §i informale care evolueaza in cadrul unei so­
cietaµ, caci indivizii incearca, prin intermediul diverselor schim­
buri sociale, sa controleze efectele negative ale dilemelor prizoni­
erilor. Intrebuintam zambete, incruntaturi, obiceiuri, convenµi §i
chiar constituµi. Este in folosul nostru sa ne gandim la Constitu­
µa Statelor Unite ca la o instituµe care functioneaza pentru a tine
sub control dilemele deµnuµlor, stramtorand interesele private
ale indivizilor care pretind a servi interesul public.
Limitele institufiilor politice
Daca toate aceste lucruri ii tulbura pe cei in ochii carora preo­
cuparea guvernului pentru interesul public este un gest de cre­
dinta, ar fi timpul sa-1 punem la indoiala. Poate ca izvora�te din
obiceiul de a echivala ,,guvernul" cu ,,tara" §i de a extinde asu­
pra primei institutii veneraµa pentru cea de-a doua. Sau poate fi
un rezultat al illcredintarii noastre cum ca guvernul este instanta
ultirna §i deci trebuie sa fie una eficienta, pentru ca nu vrern sa
recunoagtem existenta problemelor lipsite de rezolvare. Exista §i
o farama de judecata populara deductiva care, de asemenea, con­
duce la aceasta concluzie. Ea sustine ca toate problemele sociale
sunt rezultatul comportamentului uman, care poate fi modificat
prin lege, §i di guvemul este eel care elaboreaza reglementarile,
de unde vine §i concluzia di guvemul poate rezolva toate proble­
mele societa�. Alexis de Tocqueville a oferit o perspectiva mai
realista 'in Despre democrafie fn America (volumul I, partea I, capi­
tolul al VIII-lea): ,,Nu exista vreo tara in care totul poate fi oferit
prin intermediul legii sau 1n care institutiile politice pot dovedi 333
ca sunt un substitut pentru bun-sirnt §i rnoralitate publica." ---..,,..it
Pietele
§i guve(nul
Scurta recapitulare
Teoria economica presupune ca actiunile guvemului decurg din
deciziile cetatenilor gi ale demnitarilor care dau atenµe costurilor
gi beneficiilor rnarginale proprii ale unor activitati alternative.
Marca distinctiva a guvemului este reprezentata de dreptul
sau exclusiv §i general recunoscut de a face uz de coercitie. A
constrange inseamna a induce cooperarea sub amenintarea re­
strangerii opµunilor indivizilor. Cooperarea voluntara se bazea­
za numai pe convingere, care asigura cornportamentul dorit cu
promisiunea unor opµuni suplimentare.
Coerciµa este utila membrilor societatii pentru ca uneori
poate asigura producµa de bunuri carora toµ le acorda o valoare
mai mare decat costul obµnerii lor, dar care nu pot fi achiziµo­
nate doar prin apelul la cooperare voluntara. Un e§ec de aprovi­
zionare de acest gen se intampla probabil atunci cand nu exista
nicio modalitate ieftina de a limita fumizarea unui bun doar ce­
lor ce platesc pentru el sau de a impiedica pe purtatorii cererii sa
· devina oportuni$ti.
Coerciµa ar fi capabila sa asigure aprovizionarea cu aseme­
nea bunuri prin reducerea costurilor de tranzacµe. In urma ana­
lizei, activitatile guvernamentale traditionale se dovedesc a fi, in
mare parte, actiuni menite a reduce costurile de tranzacµe §i a
depa§i problemele ridicate de oportunigti.
Activitatile coercitive ale guvernului presupun cooperare
voluntara. Convingerea precede constrangerea intrucat, con­
form ultimei noastre analize, cetatenii §i oficialii guvemamen­
tali trebuie sii fie convin§i sa intrebuinteze coercitia in mod
specific. Acest lucru inseamna ca limitele efi.cientei cooperarii
voluntare care justifica apelul la constrangere al guvernului
sunt, de asemenea, limite ale eficientei actiunii guvernamentale
coercitive.
Externalitatile pozitive se infiltreaza de-a binelea in procesul
politic al unui guvem democratic. Acestea fac improbabila infor­
marea corespunzatoare a cetatenilor cu drept de vot sau aqiunea
demnitarilor ale§i sau desemnati ill concordanta cu direcµa pe
care le-o indica informaµa pe care o au la dispoziµe.
iNTREBARI PENTRU DISCUTII
1. 0 scrisoare adresata ziarului Wall_Street Journal, scrisoare
care ataca propunerea de privatizare a sistemului naµonal
de control al traficului aerian, se incheia astfel:
 ,,Rapunea de a fi a unei fume este maximizarea venitului Ra­
punea de afi a unui guvem este maximizarea beneficiului pu­
blic. Nicio sporire inchipuita a eficienfei nu va compensa pier­
derea controlului public, fie asupra semafoal'Plor din ore!§, fie
asupra sistemului naponal de control al traficului aerian:."
(a) Ce mseamna ca raµunea de a fi a unei firme este ma­
ximizarea venitului, iar rapunea de a fi a unui guvem
este maxim.izarea beneficiului public? Este o afirmare a
intentiilor(ale cui?) sau a re,zultatelor?
(b) Poate o firma sa obpna in mod ob�nuit un venit mare,
daca nu ofera beneficii publice substanµale?
(c) Cum putem masura beneficiile publice care decurg din
sistemul de control al traficului aerian, daca utilizatori­
lor acestuia li se cere sa plateasca costurile pentru fur­
nizarea respectivelor beneficii? Cum le putem masura
m situapa in care utilizatorilor nu Ii se solicita plata, in
schimb costurile sunt suportate m intregime din truce?
(d) Autoru:l scrisorii din care am citat s-a prezentat ca pre­
§edinte al Asociapei Piloplor §i Proprietarilor de Aero­
nave. Aceasta titulatura va sugereaza vreun motiv al
opozipei sale fata de privatizarea sistemului naµonal
de control al traficului aerian?
2. Prin ce modalitate generala � sistematica interesele dem­
nitarilor guvemamentali difera de cele ale indivizilor din
sectorul privat? Luaµ in considerare unnatoarele situapi:
(a) Decanul unei universitaµ de stat §i eel al unei universi-
tap private
(b) Un membru al Camerei Reprezentaplor, care aspira la
un fotoliu in Senat §i un reprezentant de vanzari care
calatore§te mult in interesul unei mari corporaµi, §i care
i§i dore§te o slujba in calitate de director de vanzari la
una dintre uzinele firmei
(c) Un personaj politic important care vrea sa devina pre­
§edintele SUA §i un actor important care dore§te sa pri­
measca un premiu Oscar
(d) Un ofiter de la poliµa comunitara §i un gardian in uni­
forma angajat de o firma privata de protecpe §i paza ·
(e) Un demnitar care distribuie fonduri pentru I.M.M-uri §i
un ofiter de credite de la o banca.
3. Ce diferente semnificative sunt intre intreprinderile al ca­
ror proprietar este guvemul §i cele care nu sunt proprieta­
tea guvemului, in fiecare dintre exemplele urmatoare? De
ce credeµ ca depne guvemul intreprinderile menµonate?
Ce forme ia concurenta in cazul intreprinderilor aflate in
proprietatea guvemului? Ce moduri de funcponare au din
pricina ca sunt depnute de guvem?
(a) Utilitaµ depnute de investitori §i utilitap aflate m pro­
prietatea statelor sau a municipalitaplor
(b) Facultap de stat §i facultaµ private
(c) Companii de transport intraurban cu autobuze propri­
etate a primari�i §i companii de transport interurban,
precum Greyhound sau Trailways
(d) Campinguri deµnute de Administraµa Padurilor §i
campinguri private
(e) Biblioteci publice §i librarii private
4. Un argument des invocat in sprijinul bunurilqr produse de
guvem este indispensabilitatea lor pentru crearea bunas­
tarii sociale, drept care fumizarea lor nu poate fi Iasata in
seama ,,capriciilor" pietei. Faptul acesta explica de ce par­
curile §i bibliotecile sunt, de obicei, puse la dispoziµe de
municipalitate, in timp ce hrana §i ingrijirile medicale sunt,
de regula, asigurate prin intermediul pietei? Puteµ sugera
>I o explicaµe mai buna pentru cele doua cazuri?
5. Adesea, suspnatorii reglementarii guvemamentale i§i sus­
tin punctul de vedere atacand concurenta ,,fara restricµi"
§i ,,fara frau". Este concurenta vreodata ,,fara restricµi"?
Care erau constrangerile importante aplicate concurentei
din economia americana a secolului al XIX-lea, vreme in
care, dupa unele relatari, concurenta era ,,fara restricµi"?
6. Cei care critica reglementarea guvernamentala mcearca
adesea sa suspna cauza pietei ,,libere". Sunt vreodata. pie­
tele complet libere? Eliberate de ce? 0 piata este ,,inchisa"
daca participantli acponeaza in virtutea legilor care le in­
terzic sa foloseasca greutaµ §i masuri masluite? A legilor
care interzic publicitatea in§elatoare? Care interzic cre§teri­
le de pret neaprobate de o agenµe guvemamentala? Unde
trasam linia dintre pietele libere §i cele reglementate, dar
mchise? $i de ce o trasam tocmai in acel loc?
7. In cuprinsul capitolului am atras atenµa asupra pericolului
ca a vorbi despre guvern ca entitate impersonala poate con­
stitui manipulare, o unealta pe care noi o folosim in direc­
µa dorita. Nu este in§elatoare §i utilizarea termenului noi in
maniera in care I-am folosit m propoziµa precedenta? Cine
sunt acei ,,noi" care vor ca guvemul sa faca una-alta? Toµ?
Majoritatea? Toµ cetatenii bine informaµ !;li cu spirit civic?
Cei care ne imparta§esc interesele §i percepµile asupra si­
tuaµilor? Ce vor sa spuna oamenii prin fraza ,, trebuie sa
folosim guvemul ca sa controleze efectele egoismului §i ale
lacomiei"? Cine pe cine controleaza din aceasta perspecti­
va a funcponarii societaµi?
8. Un numar crescand de americani traiesc. m prezent in co­
munitaµ bine controlate de apartamente, duplexuri, sau
case m care locuie§te o singura familie. Aceste comunitap

336
,.
sunt, de regula, guvemate de asociaµi de proprietari, care
stabilesc §i impun reguli menite a apara valo!11e proprie­
Capitolul 11 taµi. Unii studenµ care locuiesc in asemenea comunitiiµ
suspn ca, de vreme ce au guvernari private, abilitate sii
colecteze taxe, sa ofere servicii §i sii reglementeze com­
portamentul indivizilor, acestea ar trebui sa intre sub in­
cidenta constrangerilor constituµonale asupra acµunilor
guvemamentale.
(a) Pre§edinµi unor asemenea asociapi folosesc constrange­
rea sau convingerea pentru a-i determina pe rezidenµ
sa nu lipeascii afi§e, sii nu punii antene parabolice, sii nu
parcheze camioane de mcarcat marfa pe Strazi sau sii
nu-§i neglijeze peluzele §i gradinile?
(b) Suspnatorii unor asemenea asociaµi suspn ca supune­
rea fata de legi este voluntara pentru ca rezidenµi con­
simt sa le respecte mainte de a cumpara o casa. Suntep
de acord cu aceasta afirmape? Ce se mtampla daca o
asociaµe adopta o noua lege, fafa de care un proprie­
tar are obieqiiputernice? Mai este voluntara supunerea
acelui proprietar?
(c) Un individ critic la adresa unor asemenea asociaµi sus­
pne ca supunerea nu este voluntara, mtrucat aceste sis­
teme de punere 111 comun a proprietaplor sunt adesea
cele mai la mdemana metode de cumparare a unei case,
prin urmare oamenii nu au prea mult de ales m privinta
locuirii lor. El subliniaza faptul ca aceste sisteme repre­
zinta metoda de a obpne o casii cu eel mai rapid ritm de
cre§tere din Statele Unite, pentru a argumenta ca sunt
guvemari private §i ca ar trebui protejate prin preve­
deri constituponale care constrang guvemele obi§nuite.
Sunteµ de acord cu aceste afirmapi?
9. Atunci cand comparam convingerea cu constrangerea, se
bucura vreuna de avantaje inerente fata de cealalta ca ma­
niera de inducere a cooperarii?
(a) De obicei, indivizii care coopereaza pentru ca au fost
convin§i la aceasta doresc sii ramana 111 relaµe. Tipica
pentru cei care au fost constran§i va fl cautarea unor
moduri de a rupe relaµa. Ce implica aceasta la nivelul
costurilor de tranzacµe asociate eforturilor de coopera­
re din fiecare caz?
(b) Constrangerea poate fl folosita pentru a le lua indivizilor
oportunitatea de a coopera 111 mod voluntar. Se mtamplii
asta? De ce ar vrea cineva sii foloseascii coerciµa pentru
a-i impiedica pe alµi sa coopereze 111 mod voluntar?
10. Adam Smith a considerat ca e de datoria suveranului sau a
comunitaµi sii creeze §i sa menfina acele instituµi §i lucrari
publice care, de§i pot fi de eel mai mare folos unei societaµ
-,
,r1
numeroase, sunt de a§a natura meat profitul lor nu ar pu­
tea acoperi niciodata cheltuielile unui individ sau ale unui
337 .]
numar mic de persoane, prin urmare nu ne putem a§tepta · Piefele
ca ace§tia sa le creeze sau sa le menpna. (Avufia nafiunilor, �i guvernul
cartea a V-a, capitolul I)
(a) Ce diferenta este intre bunurile pe care ar trebui sa le
ofere guvernul §i cele descrise 111 text ca fiind afectate de
problema oportunistului?
• (b) Smith discuta despre patru instituµi sau lucrari publi­
ce care satisfac, eel pupn 111 parte, criteriul impus de el:
cele care privesc ,,apararea societaµi (... )", ,,imparµrea
dreptaµi ( ... )", ,,facilitarea comertului 111 societate" §i
cele care suspn ,,instruirea populaµei". Cum sunt de­
semnarile lui Smith, comparativ cu indatoririle atribuite
guvemelor din ziua de azi? Smith omite vreo mdatorire
importanta a guvemului?
11. Ar trebui ca voluntarii dintr-un departament de pompieri
sa refuze stingerea unui incendiu mtr-o casa a cuiva care a
refuzat sa contribuie la suspnerea serviciului de stingere a
incendiilor? (Sa presupunem ca nicio proprietare a celor ce
contribuie nu este 111 pericol.)
12. Fenomenul produs de oportunist este mtotdeauna o proble­
m!J.? Poate uneori impiedica indivizii sa coopereze, cu sco­
pul de a profita de alµi? De ce cartelurile se destrama, 111
general, daca nu pot atrage sprijinul guvemului cu puterile
sale coercitive?
13. Probabil ca majoritatea conducatorilor auto depa§esc li­
mita Iegala de viteza atunci cand cred ca nu pot fl prin§i.
Aceasta mseamna ca ei ar vota pentru limite mai ridicate
de viteza, daca li s-ar acorda aceasta §ansa?
14. Iata fraza de inceput a unui editorial dintr-un ziar, care de­
plange prezenta slaba a oamenilor la o §edinta_ publica le­
gata de ameliorarea inviitamantului 111 unele licee dintr-un
mare ora§ american: ,,Dat fiind numarul celor care se plang
de mvafamantul de. stat, este uimitor cat de puµni au par­
ticipat la §edinte pentru a le spune §Colilor cum sa-§i imbu­
natateasca activitatea". Chiar este uimitor faptul ca mulµ
sunt nemulfumiti, dar pufini participa la §edinte?
(a) Care este costul nemulp,imirii? Care este costul partici­
parii Ia §edinte?
(b) Care este probabilitatea ca un cetatean interesat, care
petrece o seara Ia o §edinta_ publica, sa influenteze poli­
ticile dintr-o zona urbana mare?
(c) Valorile relative ale raportului cost-beneflciu 111 dreptul
nemulp,imirii §i al participarii par a da o explicaµe adec­
vata faptelor deplanse de editorialist. Dar cum putem
explica activitatea ,,activi§tilor", a acelor puµni care par
338 a fi mereu dispugi sa participe la gedinte, chiar in cele
mai nepotrivite ocazii? Exista �i alte satisfacµi, altele de­
Capitolul 11 cat cele care influenteaza cu adevarat politica publica,
pe care oamenii le pot obµne prin implicare politica?
15. Probabil ca fiecare dintre cele 10 farnilii care locuiesc pe o
Strada situata intr-o suburbie poate avea O rna�ina electrica
de tuns iarba. De ce familiile nu folosesc o singura rnagina
de tuns iarba? Incercaµ sa enumeraµ principalele costuri
de tranzacµe care stau in calea unui asernenea aranjarnent
de cooperare.
16. Furnizorilor de divertisment le este dificil sa-gi ofere servi­
ciile nurnai telespectatorilor care sunt dispu�i sa plateasca
pentru programele lor.
(a) Totu�i, cum se asigura furnizorii de divertisment ca
serviciile pe care le ofera telespectatorilor sunt platite?
Gandiµ-va cum este tratata problerna oportunistului
in privinta emisiilor radio �i tv. Cui i�i vand serviciile
furnizorii de divertisrnent? Prin ce serie de tranzacµi
acceseaza telespectatorii programele de divertisrnent?
Cum este rezolvata problema oportunish1lui in fiecare
etapa?
(b) In ziua de astazi, unii proprietari de case incearca sa
prinda programe tv prin satelit fara sa plateasca, ci doar
captand semnalul de la satelit, folosind antene parabo­
lice proprii. Cum anume ilustreaza utilizarea disper­
soarelor de semnal �i a decodoarelor faptul ca firmele
furnizoare de programe tv cu plata accepta costurile de
tranzactie pentru a elimina oportuni�tii?
17. De ce tribunalele solicita cetatenilor care au fost selectaj:i
ca juraµ sa participe la procese fie ca vor, fie ca nu? Nu ar
fi putut obµne caj:i juraj:i voiau prin solicitarea participarii
voluntare, daca ar cre�te cuantumul taxei platite pentru in­
deplinirea acestei datorii civice? De ce nu cre�tem aceasta
taxa, nu intrunim juratii pe baza de voluntariat �i nu oprim
impunerea unor costuri atat de marl atator oameni care
trebuie sa renunte la alte activitap. importante pentru a-�i
indeplini ,,datoria de jurap."? Cum credeµ ca ar fi afectat
procesul de intrunire al juraµlor printr-o schimbare pe sis­
temul participarii voluntare? Utilizarea constrangerii este
legitima in acest caz, pentru ca a servi in postura de jurat
este de datoria fiecarui. cetatean? Daca este a�a, de ce nu
amendam pe cei care nu merg la vot? Nu este §i mersul
la vot tot o datorie cetateneasci? Sau mai bine, de ce nu ii
amendam indivizii care pica un test riguros pe tema afa­
cerilor curente sau pe cei care nu voteaza? In acest fel am
constrange cetatenii sa acorde un vot in CUilO§tin� de cau­
zii. Oare a§a sa fie ?
18. Suntej:i de acord cu descrierea drepturilor de proprietate ale
pre§edintelui, ale membrilor Congresului �i ale celor de la
Curtea Suprema de Justitie, a§a cum apar ele in Constituj:ia Pietele
Statelor Unite? �i guver�ul
(a) De ce Constitutia interzice Congresului sa reduca sala­
riile pre§edintelui sau ale judecatorilor federali pe du­
rata mandatului lor?
(b) Este posibil sa avern parte de o guvernare rnai buna sau
rnai proasta in timpul primul mandat al pre�edintelui,
sau in perioada celui de-al doilea? (Constitutia interzice
un al treilea mandat.)
(c) Va a§teptaµ la decizii in calitate de oameni de stat din
partea mernbrilor Camerei Reprezentanµlor, in conditi­
ile in care ace§tia trebuie sa fie reale�i la fiecare doi ani,
sau din partea judecatorilor de la Curtea Suprem.ci, care
sunt numiti in funcµe pe viata?
(d) Va a§teptaµ la mai multe decizii in calitate de oameni
de stat din paitea membrilor Congresului, daca toj:i ar fi
afectaµ de mandate !imitate?
19. ,, Daca platiµ dumneavoastra, atunci eu vreau ni�te mu�chi
de vita de calitate superioara". Acesta este titlul unui edito­
rial scris de economistul Russel Roberts in Wall Street Jour­
nal. Roberts a folosit un exemplu familiar pentru a surprin­
de clar esenta dilemei oportunistului, a§a cum se manifesta
ea in privinta cheltuielilor Congresului.
(a) Presupuneti ca refuzati cu regularitate sa consumati
desertul �i o bautura in plus atunci cand luati pranzul
singuri, pentru ca aceste doua produse ar adauga 4$ la
costul pranzului, care este de 6$, iar pentru durnnea­
voastra nu merita banii. Presupunej:i apoi ca Iuati pran­
zul impreuna cu trei prieteni §i ati decis sa irnparµµ cos­
turile in mod egal. Cat v-ar costa desertul 9i o bautura
in plus in acest caz? De ce s-ar putea sa decideti ca vej:i
consuma cele douii produse in eel de-al doilea caz?
(b) Presupuneµ ca vii abµneµ sa comandaµ, de§i §tiµ ca
factura se va imparp. in mod egal, pentru ca nu vre ti Sa
profitati de prietenii dumneavoastra. Cat de eficienta ar
fi aceasta abµnere, daca ar urma sa imp iiftiµ costurile
in mod egal cu toate c ele 100 de persoane care miinanca
la restaurant? Care ar fi costul monetar al comandarii
unui desert §i a unei bauturi in plus in acest caz?
(c) Daca savuraµ friptura §i homar din plin, de departe cele
mai scumpe produse din meniu, ap. .fi mai puµn incli­
nat sa comandaµ daca ap. achita_numai dumneavoastra
factura, decat in situaµa in care aµ imparp. in mod egal
costurile cu toate cele 100 de persoane din restaurant?
340 (d) Folosiµ analogia lui Russel Roberts pentru a explica de
ce Congresul incredinteaza frecvent bani pentru proiec­
Capitolul 11 te locale ale caror beneficii a§teptate, evaluate in termeni
monetari, sunt mult sub costurile monetare aferente.
20. Cum putem pastra avantajele unei guvemari democratice
§i reduce problemele provocate de dilemele deµnuµlor?
Iata o sugestie radicala propusa spre reflecp.e §i dezbate­
re. Toµ membrii Congresului sa fie sco§i din funcp.i. Sa fie
creat un legislativ unicameral, compus din 600 de membri,
cu mandate de §ase ani, fara posibilitatea de a reveni in
funcp.e. Anual, sa fie selectap. 100 de demnitari noi. Pentru
selecp.e, sa fie garantata eligibilitatea fiecarui cetatean. in
varsta de 25 de ani §i peste, care fie a lucrat timp de patru
ani, fie a obµnut o diploma de absolvire a unui liceu. Fie­
care legiuitor sa fie platit cu generozitate §i, m mod egal,
dupa retragerea din viata activa, fiecaruia sa le fie asigu­
rate beneficii pe viata, care mcep sa curga dupa mcheierea
celor §ase ani de mandat. Apoi, sa fie chemap m slujbaJarii
printr-o loterie.
(a) Acest sistem ar fi democratic?
(b) Ce informap.i §i motivap.i ar contura rezultatul unui
proces legislativ mtr-un asemenea sistem?
(c) Acest sistem ar genera o guvernare mai buna sau mai
proasta decat cea care exista m prezent?
 Masur area
performanfei globale ---------,,;,::' 12 j/:.i:

(i,':

a sistemelor economice

Pe parcursul carpi am utilizat teoria economica pentru a

explica modul de funcfionare al societaµlor de schimb, dar am
acordat prea puµna atenµe performantei globale a economi­
ei Statelor Unite. Suntem pe cale se facem o schimbare in acest
sens. Ne orientam acum spre o analiza macroeconomica, care
se concentreaza pe performanta intregii economii, spre deose­
bire de examinarea nivelurilor cererii §i ofertei din cadrul unei
anumite piete sau industrii. Asemenea informapi apar adesea in
jurnalele de seara. Economia este ,,puternica" sau ,,slaba"? Este
in cre§tere sau se indreapta spre o recesiune? Viitorul ne va adu­
ce inflaµ.e, deflaµ.e sau preturi relativ stabile? Ce se intampla cu
rata §Omajului in SUA? Federal Reserve va marl sau va scadea
ratele dobanzii? Ce statut are bugetul guvemului federal? Este
in echilibru, excedentar sau deficitar? Irn.pozitele ar trebui marite
sau diminuate? Ce impact va avea acest lucru asupra condiµ­
ilor economice globale? Ce face actuala administraµe pentru a
unbunataµ. situaµa din economie? Al cui plan este mai bun, al
democrafilor sau al republicanilor?
Toate acestea sunt intrebari de natura macroeconomica §i
sursa unei dezbateri aparent nesfar§ite intre jurnali§ti, personaje
politice, fo§ti activi§ti, personalitap. de la talk-show-urile radiofo­
nice §i palavragiii obi�uiti dintr-o cafenea. Fiecare pare ca are
o opinie. Putem incepe sa facem lumina in acest talme§-balme§
dezvoltand modul de gandire economic in privinta acestor ches­
tiuni cuprinzatoare, de scara macro, in capitolele care ne-au mai
ramas. In capitolul de fata ne vom concentra pe eel mai des folo­
sit (§i, literalmente, eel mai brut) indicator al performanfei globa­
le a unei economii, produsul intern brut.

Produsul intern brut
Produsul intern brut reprezinta valoarea de piafii a bunurilor ;,i servi­
ciilor finale din interiorul unei fiiri intr-o anumitii perioada de timp.
De regula, anali;;tii ;;i elaboratorii politicilor economice sunt in­
teresaµ de masurarea anuala a PIB-ului, dar fac ;;i estimari tri­
mestriale. Scopul este de acela de estimare a fluxului global al
PIB-ul este un flux producµei din perioada curentii, inregistrata in interiorul unei
al producfiei din tari §i a venitului pe care aceasta il genereaza in timp. ynu ar
perioada curenta. putea spune ca e ca §i cum ar lua ,,pulsul" economiei. In acest
caz trebuie sa fun atenp. cu metaforele, pentru ca economia nu se
aseamana cu un sistem cardiovascular. Arnintiti-vii ce am spus m
Capitolul 5. Piata nu este reprezentata de o persoanii, un loc sau
un lucru. Este un proces de concurenta intre cereri �i oferte, in
care indivizii incearca sa rezolve lucrurile in condiµi de raritate
§i incertitudine. Chiar §i in lumina intregii complexitati a unui
sistem economic modern, cu milioane de decizii luate pe mi.nut,
majoritatea economi§tilor considerii ca noµunea de PIB ne ofe­
ra oarecare indicii despre cat de bine funcµoneaza economia in
ansamblu. (Vom rezerva discup.a pe marginea limitelor PIB-ului
pentru anexa prezentului capitol.)
Priviti cu atenµe definitia. PIB-ul utilizeaza valorile de piafii
pentru a masura activitatea economica, dar care sunt acestea?
Cum masuram, de exemplu, valoarea de piata a unor bunuri atat
de diferite cum sunt un pachet de taietei japonezi, un galon de
benzinii sau echivalentul unei ore de munca a unui instalator?
Raspuns: ne uitam la preturile pe care le au pe piata. Dupa cum
• Folose�te §tim deja, preturile sunt exprimate printr-un numitor comun:
prefurile piefei unitap. monetare. Acestea ne ofera informatii despre valoarea
pentru a masura relativa (�i raritatea) a bunurilor §i serviciilor. Prin urmare, va­
valorile de piafii. loarea taieteilor japonezi este de 20 de cenµ, un galon de benzina
cost:a in jur de 4$, iar instalatorul ar fi platit poate cu 80$/ora.
Desigur ca, pe masura ce preturile acestor bunuri se schimba, la
fel se intampla cu valorile de piata.
PIB-ul are in vedere bunurile finale, spre deosebire de bunu­
rile intermediare. Un bun final este ceva achiziµonat de catre un
utilizator final, indiferent daca este vorba despre o gospodarie,
o firma sau un birou guvemamental. Este un bun cumparat fara
scopul de a-1 revinde, procesa sau prelucra, spre a rezulta un alt
bun care poate fi vandut. Comparaµ cu un bun intermediar, care
este cum.pa.rat spre a fi revandut sau supus in continuare pro­
cesarii §i prelucrarii. Luaµ in considerare, de exemplu, porum­
bul. Este un bun final sau intermediar? Ei bine, depinde! Atunci
• Are i'n vedere cand cumparaµ porumb de la magayinul din localitate, este un
bun final. Planuip. sa-1 mancaµ. Gandiµ-va insa la achiziµile ba­
bunurile (�i
canului. Acesta a cumparat porumb §i 1-a pus pe raft pentru a-1
serviciile) finale
vinde cuiva ca dumneavoastra. (Bacanul este, de £apt, implicat
345
intr-un arbitraj. El cumpara porumbul ieftin �i spera sa-1 vanda
scump.) Irt ace! stadiu al schimbului cu porumb din economie,
---�
. i
bacanul achizitioneaza un bun intermediar. Acela§i lucru poate
Masurarru
fi spus §i despre compania Kellogg's, care poate sa cumpere tone peiformantei globale
a sistemelor econamice
de porumb (poate prin intermediul unor operaµuni de hedging
cu contracte la termen!) pentru a-1 transforma in fulgi. Irt acest
caz, porumbul este un bun intermediar. Tot a�a va fi §i cutia cu
fulgi de porumb pe care o produce compania Kellogg's, pentru
ca va fi vanduta unui ha.can, care la randul lui sperii ca o va vinde
altcuiva. Cutia cu fulgi de porumb devine bun final atunci cand
va fi cumparata de purtiitorul final al cererii.
Studenµi interpreteaza cuvantul final ca ,,finalizat". Sa nu
cadeµ in aceasta ispita! Cutiile cu fulgi de porumb sunt intr-ade­
var ,,finalizate" odata ce au fost 1mpachetate la fabrica Kellogg's.
$i bacanul de la magayinul din localitate cum para un bun finali­
zat. Dar acele bunuri finalizate nu sunt inca finale, intrucat au fost
cumparate de bacan cu scopul de a le revinde.
Irt cele din urma (sau in sfar§it, putem spune), PIB-ul ma­
soara performanta economica care are loc in interiorul unei fiiri,
in decursul unui an. PIB-ul Statelor Unite masoara valoarea de
piata a bunurilor §i serviciilor finale produse pe teritoriul acesto­
ra, indiferent de nafionalitatea sau cetafenia indivizilor care defin sau
produc respectivele bunuri. Daca firma Kellogg's ar fi cumparatii de
ni�te investitori straini, dar §i-ar mentine fabricile de cereale m
Battle Creek, Michigan, atunci acele cutii cu fulgi de porurnb pe
care le cumparaµ inca ar reprezenta o contribuµe la performanta
economica de pe teritoriul Statelor Unite, iar valoarea !or va fi
adaugata la PIB-ulacestora. Gandiµ-va la un alt exemplu. Anheu­
ser-Busch, producator american de bere (achiziµonat de catre in­
vestitorul strain InBev) produce inca bere in Statele Unite, dar §i
pe teritoriul Chinei. Producp.a sa de pe teritoriul Statelor Unite
contribuie la PIB-ul acestora. Dar americanii angajati la o uzina
Anheuser-Busch din China nu contribuie in mod direct la PIB-ul
SUA. Rezultatul muncii lor este o parte a PIB-ului Chinei.
PIB sau PNB?
Pentru a da satisfacµe studentului curios, putem compara PIB-ul
cu noµunea de produs national brut, sau PNB. PNB-ul este de­
finit ca valoarea de pia/ii a bunurilor §i serviciilor finale produse de
rezidenfii permanenfi ai unei fiiri, intr-o anumita perioadii de timp. PIB: performanfa
PNB-ul Statelor Unite va masura performanta economica globa­
economiei nafionale
la a cetatenilor americani, indiferent de locul in care produc bunul.
PNB: performanfa
Sigur ca majoritatea cetatenilor i§i au re§edinta in tara natala.
cetiifenilor fiirii
Dar sunt multi alp.i care produc bunuri �i servicii in strainatate
(in zilele noastre insemnand §i in lrak). Producp.a de bere a ceta­
tenilor americani care lucreaza pentru Anheuser-Busch in China
346 contribuie la PNB-ul Statelor Unite. Cu toate acestea, respective­
le contributii productive ale americanilor i:n China nu vor cre§te
Capitolul 12 PNB-ul acesteia.
PNB era cea mai frecventa unitate de mi'isura, utilizata in
contabilitatea naponala pentru a determina performanta eco­
nomica. Totu§i, incepand cu anul 1991, cei care contabilizeazii
www.bea.gov venitul national §i elaboratorii politicilor economice s-au axat
pe PIB (din motive pe care chiar §i autorii de fata le conside­
rii prea plictisitoare pentru a le discuta). Diferentele cantitative
dintre cele douii unitati de masura nu sunt, de fapt, chiar a§a de
mari. (Diferenta dintre PIB-ul Statelor Unite §i PNB-ul acestora
este mai mic decat 0,1%.) De vreme ce PIB-ul a devenit conven­
tie a contabilitatii nationale, vorn face i;;i noi acela§i lucru mai
departe.
PIB-ul ca venit total
creat zn economia nationala
S-ar putea sa fi observat ca am scos in evidenta achizitiile de bu-
nuri finale. Achizitia cerealelor de catre dumneavoastra,versus
Achizitia achizitia bacanului. Intr-adevar, o modalitate de a gandi §i de a
dumneavoastrii este masura schematic PIB-ul este 1nsumarea valorii in dolari a tu­
viinzarea noastrii. turor achiziµilor - a cheltuielilor - de bunuri ;ii servicii. Pentn.1
economia americana aceasta surna se ridica la peste 14.000 mi­
liarde de dolari in 2008 (estimare facuta la data prezentei revi­
zuiri). Aceasta inseamna ca indivizi din cadrul gospodariilor, a
firmelor ;ii a birourilor guvemamentale (cu includerea diferentei
nete dintre achizitiile strainatap.i din exporturile SUA §i achizi­
pile americane din importurile din strainatate) au cheltuit peste
10.000 miliarde de dolari cu bunuri §i servicii finale. Observati
insa ca o achizifie implicit zntotdeauna o viinzare. Cumpararea de
catre Jones a unei placinte cu mere la un pret de 10$ creeaza un
venit in valoare de 10$ pentru toµ cei implicati in producµa ace­
lei placinte. Totalul celor 14.000 de miliarde de dolari cheltuiµ
in 2008 cu bunuri ;,i servicii finale au creat un venit de 14.000 de
miliarde de dolari pentru top cei implicaµ in toate stadiile pro­
ducp.ei acelor bunuri ;;i servicii in cadrul economiei nap.onale,
venit sub form.a de salarii, chirii, dobandii ;,i profit.
Prin urmare, consideram ca ;,i PIB-ul este o unitate de ma­
sura a venitului national, creat in cadrul economiei nap.onale.
Cheltuielile in dolari efectuate cu bunurile ;;i serviciile finale vor
circula inapoi ciitre furnizorii de resurse, sub forma salariilor,
rentei, dobanzii ;;i profitului (sii nu uitiim niciodata ca profitul
poate fi pozitiv sau negativl). Aducep.-vii aminte de proprietara
pizzeriei din Capitolul 7. Atunci cand clienp.i au cheltuit un total
de 85.000$ la pizzeria lui Ann Trepreneur anul trecut, PIB-ul a
crescut, in principiu, cu acea sumii, intrucat respectivele cheltu-
ieli reprezinta achiziµi de bunuri ;;i servicii finale. Dar acelea;;i 347
cheltuieli sunt, de asemenea, venituri pentru cei de la pizzerie. Ele
ii ofera lui Ann mijloacele de a face angajari, de a cumpara ingre­ Miisurarea
perfannantei globale
diente §i de a restitui datoriile §i dobanzile. Ceea ce ramane sub
a sistemelor economic£
forma de profit inregistrat in contabilitate este socotit ca venit al lui
Ann. In acel exemplu, toti ceilalti furnizori de resurse au primit
un venit de 45.000$, iar lui Ann Trepreneur i-au revenit restul de Producfia genereaza
40.000$. venit. Prin
Atunci cand este determinanta corect, valoarea producµei urmare, PIB-ul
naµonale trebuie, in mod necesar, sa fie egala cu cea a venitu­ este, de asemenea,
lui naµonal, intrucat fiecare dolar platit pentru productie devine o unitate de
venit pentru cineva. Cuantumul taxei platite la curnpararea bu­ miisurii a venitului
nului, cum este taxa pe vanzari, constituie o excepp.e aparenta. total al tuturor
Caci §i aceasta reprezinta tot un venit, venitul guvemului, care o produciitorilor din
folose§te la plata resurselor pe care le utilizeaza pentru producµa
economia nafionalii.
de bunuri.
PIB-ul nu este o unitate de masura
a tuturor achizitiilor din economie
11 Sunt un pie cam confuz", se aude o voce nesigura, de asta data
din fata clasei. Se pare ca PIB-ul masoara tonte cheltuielile din
11
economie, nu numai achiziµile de bunuri §i servicii finale. La
urma urmei, venitul fiecarei persoane in parte a fost platit de ci­
neva, nu? A;;a ca, de ce nu putem pune toate cheltuielile laolalta,
indiferent daca ele sunt sau nu efectuate cu bunuri finale sau
intermediare?"
Acum, sa fim atenµ. PIB-ul este o unitate de masura pen­
tru intregul venit creat in cadrul unei economii nationale, dar nu
pentru toate cheltuielile. Excludem cheltuielile cu bunuri interme­
diare, dar de ce facem aceasta? Pentru ca cheltuielile cu bunuri
§i servicii finale deja justified valoarea adaugata in toate stadiile
intermediare ale producµei ;,i ale livrarii. Daca am include toate
cheltuielile, am cadea in plasa dublei imegistrari.
Putem demonstra acest lucru cu un exemplu foarte sirnplu.
(Presupunem ca toate activitaµle care urrneaza se deruleaza in
cursul anului cu.rent.) Un tiiietor de lemne doboara un stejar �i
vinde bu;;tenii proprietarului unui gater, pentru suma de 50$.
Aceasta reprezinta o cheltuialii cu un bun intermediar, pentru
ca proprietanil gaterului va transforma bu;;tenii In scanduri din Cei care
lernn de stejar. Proprietarul gaterului procedeaza intocmai ;;i vin­ contabilizeaza
de scandurile unui tamplar, in schimbul a 75$. Tamplarul cum­ venitul national
para scandurile pentru a le transfonna fotr-un corp de biblioteca, exclud cheltuielile cu
a�a incat �i aceasta cheltuiala reprezintii o achiziµe a unui bun bunuri intermediare
intermediar. Apoi tamplarul face corpul de biblioteca ;;i:i:l vinde pentru a evita
unui retailer de mobila, contra surnei de,, sa spunern, 250$. Cor­ problema dublei
pul de biblioteca din lemn de stejar este ,,finalizat", dar la acest fnregistriiri.

348 moment mca este considerat un bun intermediar, caci retailerul il
cumpara spre a-1 revinde (este implicat mtr-un arbitraj- m actu1
Capitolul 12
de cumparare Ia un pret mic, cu speranta de a-1 vinde la un pret
mai mare). Sa presupunem ca, m final, retailerul vii vinde corpul
de biblioteca la valoarea de 400$. Acei 400$ reprezinta acum o
cheltuiala cu un bun final. Sa 8.§E!Ziim aceasta serie de schimburi
in Tabelul 12-1.
Tab.elul 12-1
.,. .
.,;;.,. .......... .
Activitaple intreprinse de taietorul de lemne, de proprie­
tarul gaterului, de ta.mplar � de retailerul de mobila reprezinta
schimburi cu drepturile de proprietate asupra unor bunuri inter­
mediare. In fiecare caz, bunu.l m discupe a fost achiziµonat cu in­
tenpa procesa.rii §i/sau revanzarii sale. PIB-ul reprezinta numai
valoarea exprimata in dolari a cheltuielilor cu bunuri � servicii
finale. Iata de ce. In acest exemplu, cheltuiala este de 400$-pretul
platit de dumneavoastrii pentru corpul de biblioteca nou - astfel ca
PIB va ere� cu 400$. Observaµ ce s-ar intampla daca, m schimb,
am aduna toate cheltuielile acestei serii de schimburi, �a cum
sugera studentul nostru. Aceasta ar i'nsemna un adaos de 775$.
Oare indivizii din economie chiar au produs ceva cu o valoare
de piata de 775$? Nu, nicidecum. In cele din urma, activitaple
acestora puse cap la cap pentru a produce un corp de biblioteca
nou, din lemn de stejar, au valorat 400$. Daca am adauga fiecare
cheltuiala, am face dubla :inregistrare §i am exagera performanta
reala a economiei.
349
PIB-ul ca valoare adaugata totala
Priviti acum la u.ltima coloana, denumita ,, valoare adaugata". Miisurarea
Aceasta reprezinta venitul net obµnut de fiecare producator m ' &lobale
performantei
parte. Gandiµ-,va, de exemplu, la valoarea adaugata a proprieta­ a sistemel.or economice
cu
rului gaterului. Incepe bu§teni m valoare de 50$ §i le cre�te va­
loarea de pia/a, taindu-i intr-o forma pe care alµi,· o gas!:!s.;mai folo­
sitoare - mscanduri dinlemnde stejar.Prin viinzarea acestora cu
75$ catre tiimplar, proprietarul gaterului a adaugat val@ate acelui
material cu forma fizica. Mai mult, acei 25$ valoare ad�ugata re­
prezinta venitul net obµnut de proprietarul gatentlui. Tiimplarul
adauga valoare prin transformarea scandurilor mtr-un corp de
biblioteca. Valoarea adaugata m cuantum de 175$ este venitu.l
sau net. Observap ca retajlerul c:umpara corpul de biblioteca cu
250$ §i il vinde cu 400$. De§i nu a produs nimic m forma fizica,
§i acesta a adaugat valoare corpului de biblioteca. Si-a gasit un
client §i a faoitaranjarnentele de livrare (amintip-va din Capito­
lul 2 ca informapa este un bun rar, iar costurile de tranzacpe tind
sa fie pozitive!). In acest exemplu schematic, retailerul ar cii§tiga
un venit net de 150$.
Mai este o parte interesanta a analizei. Atunci ciind punem
laolalta toate aceste valori adaugate (venituri nete), din toate sta­
diile producpei §i schimbului, insumeaza 400$. Aceasta este exact
cheltuiala pe care aµ efectuat-o la cumpiirarea corpului de bibli­
oteca! Cheltuiala dumneavoastrii cu bunul final, zn valoare de 400$,
reprezintii fncheierea unui proces care a generat 400$ valoare adiiugatii
totalii a tuturor participanfilor la toate schimburile, care v-au oferit, fn
cele din urmii, drepturile de proprietate asupra respectivului corp de
bibliotecii. A§adar, exista trei modalitap de interpretare §i de ma­
surare schematica a PIB-ului: cheltuielile cu bunurile §i serviciile
finale, venitul total generat in economie §i valoarea adaugata to-
tala din economie.
Valoa,_-ea adaugata
este fntotdeauna pozitiva?
,,Numai o clipa", spune studentul mca .o data. ,,Cred ca acum
inteleg ca PIB-ul reprezinta venitul total. Salarii, chirii, dobiin­ Produsul intern
da §i chiar profituri. Dar in exemplul dat fiecare se bucura de
brut = Valoarea
un oarecare profit. Nimeni nu a pierdut bani. Valorile adaugate
atM�gatii de catre
sunt toate pozitive. fu lumea reala insa o firma .poate chiar sii piar-
-· top produciitorii
•. dii bani. Sufera o pierdere in loc sa faca profit. Aµ scris despre
= Venitul total
acest aspect in capitolul despre profit §i pierdere, §i cred ca 1-ati
al tuturor
menµonat cu ceva vreme m urm.a. A§adar, cum sunt justificate
pierderile 111 PIB? " produciitorilor =
Foarte buna mtrebare. De fapt, noi chiar am presupus ca top Totalul achizifiilor
indivizii au obµnut profituri pozitive din punct de noi
 350 tabil. Sa exploram ideea un pie mai mult luand in considerare
·w.• ---- Tabelul 12-2.
Capitolul 12
Tabelul 12-2
In acest caz, facem ca retailerul sa fie victima incertitudinii
1;,i a pierderii asociate. Cumpiira corpul de biblioteca cu 250$ §i
binei:nteles ca spera sa-1 vanda cu 400$ (ca in exemplul initial).
Sa presupunem insa ca retailerul era prea optimist, iar clienµi
nu sunt interesati sa plateasca acel pret. Pune corpul de biblio­
teca la vanzare pentru 350$, apoi pentru 300$, apoi pentru 250$.
Niciun cumparator. Cu parere de rau, scade pretul la 200$ §i i:l
vinde. Daca folosim metoda de ca/cul a PIB-ului cu folosirea chel­
tuieli/01� acesta cre$te cu 200$ - valoarea de piafa a bunului final.
Acum priviti coloana care indica valoarea adiiugata. Taietorul
de lemne, proprietarul gaterului §i tamplarul au obtinut fiecare
o valoare adaugata pozitiva (§i deci venituri nete pozitive), ca
mai inainte. Totu§i, retailerul sufera o pierdere de 50$, ca urmare
a eforturilor sale. A platit 250$ pentru un corp de biblioteca §i
1-a vandut pana la urma cu 200$. Valoarea sa este de £apt una
negativa, minus 50$. Totu§i, daca adunam aceste valori adauga­
te, obµnern 200$, suma care, fncii o datii, reflecta exact valoarea
de piata a bunului final.
Pentru di salariile norninale, chiriile �i dobanda vor fi pozi­
tive, dar profitul ar putea fi pozitiv sau negativ (rezultatul incer­
titudinii cu care s-a confruntat antreprenorul), trebuie sa curnu­
lam. toate aceste surne. In cazul pierderilor cantabile, acele sume
m dolari cu minus se adaugii. la total ca sume negative. Astfel ca §i
pierderile se consernneaza. In definitiv, ele sunt, de asemenea, un
semn al perforrnantei globale a econorniei. ,,Numai profiturile �i
pierderile contabife?", insista studentul nostru. ,,Ce se mtarnpla
cu profiturile 1;,i pierderile economice?" Studentul ne-a prins cu 351
aceasta intrebaref O vom pastra pentru anexa. Este insa timpul
sa raspundem §i ultimelor intrebari. Miisura:rea
perfannanfei gl.obak
a sistemel.or eronomice
Clarificarea problemelor: bunuri pe inventar
nevandute �i bunuri uzate
Puteµ sa vii ganditi la urmatoarea mtrebare. Cum sunt inregis­
trate bunurile nevandute la calularea PIB? Sa spunem, de exemplu,
ca toate activitaµle, de la cele prestate de taietorul de lemne la
cele ale retailerului, sunt derulate in anul curent. Cu toate aces­
tea, retailerul cumpara corpul de biblioteca in luna septembrie,
dar nu-I vinde pana in luna februarie a anului urmiitor. Sa presu­
punem chiar ca il vinde - in anul urmator - cu 400$. (Revenim la
Tabelul 12-1.) Cum inregistriim aceasta in contabilitate?
Daca folosim metoda venitului sau cea a valorii adaugate,
vedem !impede ca PIB-ul cre§te in acest an cu 250$ - valoarea
adaugata de cele trei stadii ale productiei. Pana la urma, taieto­
rul de lemne, proprietarul gaterului :;;i tamplarul au contribuit
la performanta globala a economiei. $i retailerul adauga ceva la
performanta economica din acest an, prin faptul ca pune corpul
de biblioteca la dispozitia clientilor. Problema este ca retailerul
nu a ca�tigat nimic, inca. Ar fi gre�it sa spunem ca PIB-ul cre�te
cu 400$ i.11 anul urmator, cand corpul de biblioteca este in cele din
Formarea brutii a
urma cumparat, pentru ca, de fapt, economia nu va avea o pro­
capitaluluifix
ducµe sau un venit in valoare de 400$ in luna februarie. Majorita­
tea acelei activitati s-a desfii§urat in acest an. Asemenea situatii ar
putea da durere de cap celor care inregistreaza venitul national
in contabilitate �i determina PIB-ul. Ace§tia simplifica lucrurile
prin considerarea corpului de biblioteca nevandut de retailer ca
parte a formiirii brute a capitalului fix. Acel corp de bibliotecii
este in mod sigur trecut in inventarul retailerului. lar contabilii
venitului national il vor considera ,,cumparat" de retailer la o
valoare de piata de 400$ - folosindu-se de estimarea de buna cre­
dinta a retailerului in ceea ce prive�te valoarea bunului pe care
il are pe inventar �i nu este vandut. Econornia chiar a produs
corpul de biblioteca in anul curent, la o valoare de piatii estimata
la 400$, doar ca nu a fost curnparat mca de un consumator final.
In mod oficial, PIB-ul va cre§te cu alµ 400$ m anul curent.
Acum, daca retailerul ar vinde cu succes bunul in luna fe­
bruarie pentru 400$, atunci contabilii nu ar mai avea de ce sa
intervina asupra PIB-ului din anul curent. Estirnarea lor a fost
corecta. Sa presupunem, m schimb, ca retailerul ar putea sa-1
vanda in februarie doar cu 300$. In acest caz, PIB-ul din acest an
va trebui revizuit atunci cand vor fi mregistrate noile date. Cei
care contabilizeaza venitul naµonal estimasera formarea capita�
lului fix la valoarea de 400$ - astfel ca au adaugat aceasta suma la

352
PIB-ul aferent anului in curs, In realitate, descopera ca valoarea
de piata e de doar 300$. L-au supraestimat cu 100$ (a� cum a
Capitplul 12 facut §i retailerul). A§a ca ar trebui (teoretic) sa revina asupra cal­
culelor §i sa reduca cu 100$ estimarea PIB-ului aferent acestui an.
Ar proceda la fel, sa spunem, §i in cazul automobilelor compani­
ei Ford Motor, nevandute anul acesta, dar vandute anul urmator,
sau al produselor inventariate la o ferma in vara acestui an, dar
vandute primavara viitoare. Contabilii venitului naµonal se vor
baza pe valorile de piata estimate ale bunurilor de pe inventar ·
nevandute §i vor revi,zui statistica privitoare la PIB in lumina va­
lorilor de piata reale la momentul cumpararii din viitor. (Acum
cunoa;;tep unul dintre motivele pentru care prezentatorul §tirilor
de la tv ne ofera nivelul revizuit al PIB-ului aferent anului ante­
rior.)
Un alt lucru pe care ar trebui sa-1 dam la o parte este legat
de bunuril� uzate. Gandiµ-va la Wee Rob U, dealerul auto local.
Vanzatorii de
Sa presupunem ca el cumpara un automobil marca Olds, fabricat
bunuri uzate sunt in 1995, contra sumei de 500$, intr-o zi de luni, §i il vinde cuiva
§i ei productivi! in cursul saptamanii cu 1.800$. ,,Singurul" lucru pe care 1-a facut
a fost Sa lipeasca pe automobil un afi§ pe care scria ,,de vanza­
re". Ami.ntiµ-va ca PIB-ul este o unitate de masura a producµei
§i venitului curente. Ar trebui ca PIB-ul acestui an sa creasca cu
1.800$? Ei bine, a produs �nomia o ma§ina de 1.800$ anul aces­
ta? Nu. Acea ma;;ina a fost produsa in 1994 §i a fost inregistrata
corespunzator in anul respectiv. (Unul dintre marile trucuri de
marketing utilizat de producatorii de automobile este produce­
rea unei ma§ini in anul n, dar considerarea ei ca model al anului
n + 1.) Economia a produs ceva nou anul acesta? Da! Dealerul de
ma§ini uzate a prestat un serviciu. Un serviciu este intotdeauna
proaspat §i de actualitate. El a redus costurile de tranzacµe ale
cumparatorilor de ma§ini uzate §i pe cele ale proprietarilor unor
asemenea ma§ini, care doresc sa le vanda. Care este valoarea de
piata a acestui serviciu? In acest caz este de 1.300$. Dealerul a
platit 500$ pentru ma§ina §i a vandut-o cu 1.800$. El a adaugat
valoare respectivei ma§ini prin prestarea unui serviciu in calitate
de comisionar-arbitru. PIB-ul va cre§te nu cu valoarea de piata a
ma§inii uzate, ci cu cei 1.300$, care reprezinta valoarea de piata a
serviciului oferit de vanzator.
Variafiile agregate
Haideµ sa aplicam conceptul de PIB. Istoric vorbind, producµa
agregata §i deci venitul agregat al tarilor,in special al societaµIor
de schimb dezvoltate, indica variafii marl de-a lungul timpului.
De pilda, in perioada 1929-1933, produsul intern brut al Statelor
Unite, ajustat cu modificarile preturilor, a sea.rut cu 30%. Intrucat
trendul pe termen lung m. privinta PIB-ului SUA a fost unul de
�[1
li'�i'.'
:i�;
353 �;
cre§tere cu 3% /an, nivelul acestuia in 1933 a fost mai scazut cu
mai multde 40% decat eel a§teptat pentru anul 1929. Acest lucru ---�4
este mai mult decat incomod. Plus ca declinul rezultat al venitu­ Masurarea
lui personal nu a fost distribuit m mod egal in randul populaµei. �-tei globale
f"''Jv,.,...,.,
a sistemelor economi.ce
0 scadere a PIB inseamna o reducere a producµei de bunuri §i
face necesara disponibilizarea unor angajaµ. Unele venituri in­
dividuale §i familiale au scazut cu mult peste 30% in cursul ace­
lor patru ani. In 1929, 3,2% din forta de munca era considerata
§Omera, dar m. 1933 procentul a crescut Ia 24,9. In 1933, cam un
muncitor din patru era §Omer, iar multi alfii aveau mai puµne
ore de lucru decat §i-ar fi dorit.
Pentru a sublinia faptul ca variatille producµei §i ale veni­
turilor totale sunt semnificative, am ales in mod intenµonat cea
mai puternica recesiune din istoria Statelor Unite. Majoritatea re­
ducerilor PIB-ului nu sunt nici atat de lungi §i nici atat de grave
ca cea m.registrata intre anii 1929 §i 1933, care. a produs Marea
Criza a anilor '30. Cel mai putemic declin experimentat de Sta­
tele Unite dupa anii '30 a avut loc in 1974, cand PIB-ul (ajustat
cu modificarile preturilor) a scazut cu 6,6% in perioada cuprin­
sa intre ultimul trimestru al anului 1973 §i primul trimestru al
anului 1975. Majoritatea oamenilor au putut face fata cu U§urinfa
acestei situafii, poate doar bombanind puµn, la reducerea cu 6%
sau 7% a venitului lor anual. Dar, din pricina ca asemenea redu­
ceri nu sunt egal distribuite in randul populaµei, veniturile unor
persoane au scazut intr-un procent mult mai mare decat venitul
naµonal agregat. Recesiunea dintre anii 1974 §i 1975 a condus la
cre§terea ratei §Omajului de la 4,9% 1Il 1973, la 8,9% m. mai 1975.
In ochii publicului, cea mai nelini§titoare consecinta a reduceri­
lor produsului intern brut este cre§terea nivelului §Omajului care
le insote�te intotdeauna. Inainte de a continua, sa discutam pe
scurt despre masurarea ratelor §Omajului.
Ocupare �i �omaj
Aproximativ jumatate dintre locuitorii actuali ai Statelor Unite
nu au un loc de munca. Nu obpn un venit din munca prestata
nici pentru altcineva, nici pentru ei In.§i§i, intr-o firma pe care o
poseda. Dar ar fi ridicol sa sugeram ca 50% din populapa Ame­
ricii este §Omera. Aproape 1/4 din populaµe are varsta sub 16 ani
�i 1/8 are peste 65 ani. In plus, multi dintre cei cu varste m.tre 16
�i 65 de ani sunt ocupap cu norma aproape intreaga, dar nu in
sensul amintit deja; ace§tia cresc copii �i au grija de gospodarie.
Sigur ca exista o diferenta dara intre a nu fi angajat intr-un sens
care sa ne m.grijoreze §i a nu fi angajat pur §i simplu.
Exista un anumit procent al §Omaj�lui pe care top. par sa-,l
ia ca atare §i nu ingrijoreaza pe nimeni. Cat inseamna asta? Ce
rata a §Omajului este acceptabila? in anul 1944, 1,2% din foqa
 L.S., o persoanli trebuie sa
de munca din Statelor Unite era oficial considerata ca §Omera, - i clusa 'in raportul B.
Pentru a fi n 355
354 ei titu onalizatii Aceasta
lajia .
n
intr- o vreme in c ar e 1/6 din intreaga populaµe era angajata in faca in primul rand parte di pvpu n ns p
l ar de 16 ani sau mai mult Mlisurarea
u te la �oalli
cadrul a r matei, iar oamenii erau indemnaµ sli ren n es te
r e zen t atii de to ul cel o r care au v sta
o epr ta g.
C apt lul 12
i ti p
penitenciar sau un �""tei, lobaJe
§i nu au domic iliul ns
tu
e, cu ar fi un
t"'' HH41•,

pentru a"1i lua slujbe, sa reintre in viata activli �i sa lu�e �s e i

V

tr-o
J '

n
. f
m
sistemelor economice
in li v ar ta de 16 ani nu
a
s au �apte zile pe saptamanli. Nimanui di tre c_e1 �are au :1'� t acea
n
spita l. Perso ane l e care nu a u implini t c s
unca pe care o
sunt luate la socotea a, indiferent cat de grea e m
l
perioada de muncli �i infometare nu i-ar veru sa creada ca ,
12 % ca Dar sunt luaµ m
un loc de m
ri
forta de muncli nu a putut glisi de lucru in 1944. tac sau cat de m ul t §i-ar do un .
din 65 de ani Fiecare persoanli din
Cum putem diferenµa §O majul problematic de eel care nu considerare cei cu varsta de p st e e .
te apoi cl� ificata ca ocu-
cadrul populaµei neinstituµonaliz e es
at
pune probleme? in unele cercuri, se ob��e§te incli sa sevingroa:
Sta bilire
13 atuno
pe intrebarea spunandu-se ca �omajul deVllle o proble °: - pata, ne oupata c sau inapta. a cel care sunt ocupaµ nu
or
ta dintre cineva care
cand � p este nivelul ,,fricµonal", adicli acel §O�J �� n� re pre_zinta o pro bl emli. Dar ca e este diferen
r
ina " i deci
pune pro bleme pentru cli repre zinta o schimb� ob�wta a �•­ es te §011121' §i altcin ev a care este ,, pt § s te doar neocu pat ?
re cise entru fa edistincµ e intre cele
tuaµei pe piata muncii. Acesta ar putea fi un �aµonamen� sa�s= B.L.S. a dezvot l at cri terii p p a ce
dimens it ile de mtilta
fa.ca.tor daca am avea motive sli credem di schimbarea ob�wta · douli gr u puri §i masoara cest o a cu destul
r
m a
a situaµei pe piata muncii este o constantli identificabila in tim p . pune problme . Dific ultatea o repr
incredere. Masur a r e a n e
u ezin ta
li al din perspecti costuri l or foart
To�, dimpotriva, avem motive foarte bune sa presupunem c semnificaµa distincµei, mai es
a
v e
s chimbarea ob�uitli a situaµe i pe piata m un cii este o variabilii, e le su rtli pen­
te persoan
mi
diferite §i·schimbatoare pe car eanu
po

nu constantli �i ca se modificli drept reacµe a ctorii regis tr le ficial e ca §()mere

l fa .. care au ca sunt ,, n i apte" sau figureaza in e o .
tru
O

in tudi sa a para tr
s transformari substanaµale in ultimii ani. Sa pri mvi m indea roap e . Pe tru c a s e­
n
u ferit u
ai p
r are, cum vom distinge intre cei care sunt �eri §i
Prin u m ( ) sli f c li parte din po pulaµ
b i
cut ca §Omer, un individ tr e u
e 1 a
a
cei care su nt doar neangajafi? Extremele sunt �or de ide t:ifica
n )
in sli ptlimana in
de lucru
t. t
nei nstituµo n a lizata, (2 sa nu fi avu
fi £li t fortu ri specifice de a gas
Unii indivizi ar face aproape orice pentru a gasi un loc de ��c�
3
cares-a efectua t stu diul, ( ) sa eu e i
zent disp�
e in pxe
li fi
satisflica tor, u1 timp ce pe alµi nu i-ar convinge aproape rumic 5:1 de luc u in tim p ul luni precedent �
r i e i (4)
s
accepte o s UJbii. Aµ detectat factorii inchipuiµ in ac a propoz1-
e
e soanee l care s un t di ponibilizat e, d r a
ni bil sli m un ceascli. (P r li
s
l
tie? Oamenii care s-ar descrie pe ei ��i ca ,,disperaµ" dup li un l l cru in d de �ase luni sa
- cu s
s a spus ca vor
fi re
chemate a u e r u
ioc de munca vor refuza totu�i unele oportuni tliµ de anga jare, in in t rm de 30 de zile sunt soc ­
care a�teapta sa inc apa luc ul
e
r e en o
speranta gasiri a ceva mai bun. $i foarte p�µni dintre cei cevspun cel d -al tr e ilea cr iteri ,u care le cere
i
tite §0mere far a intrunirea
i u
e
ca nu vor ,,deloc" un loc de m uncli, ar respmge fiecare oferta care de m
un c .) Rapo t dintre §Omeri
sa-�i caute in mod activ
r ul
un loc
a

Ie- ar p utea ie§i in cale. O am enii care afirm li ca ,,nu pot gli i un
s indi a ra ficialli a §O m ajulu i, car
�i populaµa ap ta e muncli
d
c ta o e
serviciu" vor sa spuna cli ·nu pot gasi un lo c de munca uncle sunt s de §tiri in
cri
sa § i in t leviziune atunci
lunar est e ubiect pre s a s e
dispu§i salucrez e . Cei care declarli ca J,�u vor sa mun�a ca "
s
nd B.L.S. public t e
ca a da el 1.
vor sli spuna ca nu vor faca asta nicliieri. In unele cazun, eel ce u t de citit. Dar este
Det alii de acest gen nu sunt foa r te plac e
observli lucruril e r
ext ri o nu va
if
e
sesiz ad e r enta din tre c el nu trebui sa facli oamenii pe ­
e din esential sa �tim ce trebuie sa u ce e n
. B S privind
. de §O me ri Pur
tru a intnmi criteriile . s .
µi
situa
t tut ul
douli L. a §i
e mnif i a a §Om ­
simplu nu putem intelege natua r , ca uze le s ua s c µ
a
e v m le atura cu costul pe care acest
P ulaf
ia t o talii
Ocupat, neocupat �i �omer jului ! dacli nu cunoa�t m ce a i
in
g
a e j a ta situ a µe
statut il presupune pentru ce c r a un g ace s
vp
u afia c u varsta in
l

pvp in ceea ce ne prive�te, observatorii de care depindem pentru a fa

� un al
sub 15 ani sau urma efe ctu rii o r egeri.
a
n t ni§te angajaµ bine instruiµ ai guvernulw
aceasta distinctie s u
nsti upoa
t n l iza
t ii federal. Datele oficia le legate de §omajul in SUA sunt publicate
0
i 1 D a u wna
tele trimestri ale sau luna r e privitoare la n r l de pe e
=
rsoan
P pula
a de The Bureau of Labour Statistics (B.L.S.), o agenµe a M:inisterul
v fi ui ocupate sau §omere s unt ajustat e periodi c de B.L.S. A ta inse
amna
cli
titufi o nal iza ceas
neins tii American al Mun cii. Sursa datelor este reprezentata de Current Po­
i ti t
au fost corectate pentru elirninarea v a riap o za e n ai
um de factori
-Pvpula ia
j pulation Survey, un studiu care vizeaza gos�dliriile, elabor�t d ­ e u l r ca
sezonieri - de in chiderea �lilor in luna i nie, de ang aj arile sup
liment
are

pti i de muncii
tarea

i na din luna decembrie, de siirbatorile ma §.a. Ajus sezonier

ii
penni
The Bureau of Census pentru B. L.S. �tionul cuprinde aproxim te
ri
ar da.to do
� identific rea tendinfelor care altfel ar fi asc unse
sa a u e
ri tii
x
agera e
t

P ulafia aptii tiv 60.000 de gos podlirii, reprezentative pentru intreaga popula µ
a

vp de statis ce
� fluctuap.ilor periodice. Pentru o tratare complet a metodologiei ti
mu i i
nc - Pvpula a �i intervievate lunar. (Infonnaµile nu sunt preluate, a�a cum generale folosite
lui din Statele Uni te, vizi tap. site- ul
multi estimarea § maju
O
in
fi
. . . ov.
 Deciziile de pe pia/a muncii
.,,,/,�:':l!o, ---Capitolul 12
356 12 12 357
Conceptul de alegere este important, intrucat teoria economica 10 10 Miisurarea
incearcii sa explice fntregul comportament nman prin prisma ,...... perfonnanfei globale
,,e 8 8
� a sistemelor eamomice
s
consecintelor alegerii - in contextul anumitor constrangeri, desi­

i
gur. Cata vreme, intr-o anumita situaµe, indivizii nu aleg intr-o 6
maniera perceptibila §i semnificativa, teoria economica are prea 6l
,-.J
4
pupne lucruri folositoare de spus despre comportamentul lor.
Atunci cand pornim de la ipoteza ca §Omajul i§i are originea in '� 2 4�
2 l:l
Popula/ia alegerile oamenilor, nu presupunem ca toµ fac alegeri bune �i, cu i:S P-i

atat mai pupn, ca �omerii se bucura de situafia in care se afla. La � 0 0

neinstituponaliz.atii...
Rata $Omajului = modul simplu, a alege inseamna a selecta cele mai bune alterna­
$omeri/Forta de tive aflate la dispoziµe, pe baza �teptarilor cuiva, care vizeaza
costurile §i beneficiile relative. Modul de gandire economic ne
munca civilii
indeamna sa interpretam schimbarile din cadrul fenomenelor
sociale, inclusiv cele ale ratelor §Omajului, ca pe ni§te consecinte
ale modificiirilor la nivelul costurilor §i beneficiilor percepute de
angajaµ §i de angajatori.
Definiµa B.L.S. face lumina asupra alegerilor care produc sta­
tutul de ,,§Omer": (1) o decizie de a cauta un loc de munca intr-o
maniera activa §i (2) o decizie de a nu accepta niciuna dintre opor­
tunitaµle de angajare disponibile. k mod clar, ambele sunt alegeri
pe care oamenii le fac. Prima decizie sta la intersecµa care duce
fie spre categoria celor §Omeri, fie spre cea a populaµei inapte. A
doua decizie marcheaza rascrucea care duce spre ocupare sau spre
continuarea perioadei de §Omaj. Costurile §i beneficiile anticipate
presupuse de deciziile care n a§aza in respectivele intersecµi s-au
schimbat foarte mult in ultimii ani pentru un numar mare de oa­
meni. Prin urmare, anumite rate ale §Omajului nu mai au acee�i
semnificaµe ca aceea pe care o aveau acum 50 sau chiar 15 ani.
$omajul �i recesiunile
Figura 12-1 arata relaµa dintre recesiuni §i §Omaj. Rata §Omajului
� vertiginos la pupn timp dupa declan§area unei recesiuni. Sea­
de apoi cand economia incepe Sa-§i revina, dar intotdeauna intr-un
ritm mult mai lent decat eel al cre§terii. Dupa recesiunea din 1949
(care nu figureaza pe graficul din Figura 12-1), revenirea exceptio­
nal de puternica, alimentata in mare parte de razboiul din Coreea, a
diminuat§Omajulde la 5,9% in 1949, la2,9% in 1953. Recesiunea din
1954 a urcat nivelul acestuia inapoi la 5,5%, punct din care a scazut
meet pana cand urmatoarea recesiune, care a inceput in ultimul tri­
mestrul al anului 1957, l-a adus la 6,8%. Rata §Omajului a avut puµn
ragaz sa scadi:i, inainte ca recesiunea din anii 1960-1%1 sa ii ridite
din nou nivelul. Puternica expansiune economica de dupa 1%1 a
redus treptat rata §Omajului la 3,5% in 1%9, dupa care recesiunea
din perioada 1970-1971 a crescut-o la 5,9%.
-2 -2
-4
-4
1950 1960 1970 1980 1990 2000
ANUL
Figura 12-1 Recesiunile !Ji §Omajul in Statele Unite ale Americii
Revenirea economiei dupa anul 1971 nu a mai dus rata §Oma­
jului mai jos de 4,9%, iar criza puternica a anilor 1974-1975 nu a
putut sa o menpna mai jos de 5,8%. La mijlocul anilor '80, anali§tii
pietei muncii din SUA au ajuns, in general, la concluzia ca ,,rata
naturala a §Omajului" din aceasta tara se apropia de 6%. Aceasta
este uneori definita ca rata cea mai mica a §omajului care nu acre-
. lereaza rata inflaµei. Alteori, este vag descrisa ca un fel de rata de
echilibru, care s-ar stabili in absenta unor �ocuri destabilizatoare,
sau care reflecta preferintele pe care indiviziile le au in vedere §i
care penduleaza intre implicarea §i neimplicarea in cadrul pietei
muncii §i, respectiv, acceptarea unei slujbe §i cautarea unui loc de
munca mai bun. Cand, in 1988, rata §Omajului a sea.rut sub 6% �i
pana la 5% in martie 1989, numeroase voci autorizate in domeniu
au prezisocre§tere iminenta a ratei inflaµei.
Rata inflaj:iei a crescut U§Or, intr-adevar, in perioada
1989-1991. Dar expansiunea economica de dupa 1991 a scazut
rata §Omajului in mod constant pana a atins un punct de minim
de 4,3 % in lunile aprilie §i mai 1998, toate acestea fara cre§terea
inflaµei. in a doua jumatate a anului 1998, previzioni§tii se te­
meau deopotriva de deflaj:ie §i de inflaµe. Dupa acest an, rata §O­
majului a ramas relativ Constanta, crescand foarte pµpn in iunie
2001, la nivelul de 4,5%. k decursul acestei perioade cu un nivel
sea.rut al §Omajului, inflaµa a continuat sa fie redusa.
Inflafia
Nu putem utiliza PIB-ul neajust�t pentru a masura modi­
ficarile survenite la nivelul producµei de bunuri, intrucat acest
indicator re:Zulta atat din pretun, cat �i din cantitaj:i. in 1970,
 358
i.---Capitolul 12 autori cunoscuti din domeniul �tiintei economice au sarbiito­
1
•11 rit inaugurarea ,,economiei de 1.000 de miliarde de dolari" in
Statele Unite, pentru cii in respectivul an nivelul PIB-ului a de­
pii�it pentru prima data aceastii cifrii. Totu�i, a mai fost nevoie
de inca opt ani pentru ca PIB sa depa§easca 2.000 de miliarde
Existi:i mai multii de dolari, �i de incii trei ani pentru a atinge nivelul de 3.000
placinti:i, sau doar de miliarde. Acesta nu a fost rezultatul unei cre�teri economice
spectaculoase, ci al deprecierii farii precedent a monedei natio­
una mai scumpii?
nale intr-o perioadii de pace. Prin urmare, The Bureau of Eco­
nomic Analisys ,,dezumfla" valoarea PIB-ului pentru a calcula
care ar fi. fost nivelul acestuia de la un an la altul daca preturile
nu s-ar fi modificat. Biroul alege un an recent drept referintii �i
calculeazii care ar fifost valoarea producp.ei totale In fiecare an
dacii preturile nu ar fi fost modificate. Nume�te noile cifre PIB
real, pentru a le diferentia de valorile PIB care suntdoar nomina­
le. Produsul intern brut real este reprezentat de totalitatea bunurilor
finale 'intr-un anumit an, fora considerarea variafiei prefurilor, mai
precis a preturilor din orice an ales ca bazii de raportare. Acesta
masoara in eel mai cuprinzator mod modificarea ratei de pro­
ductie a bunurilor.
Procesul de calcul al produsului intern brut include un indi­
cator implicit al modificarii nivelului general sau mediu al pretu­
rilor, numit defiatorul PIB. Acesta se determinii simplu, impiirp.nd
(PIB nominal/ PIB nominal la PIB real §i inmulpnd cu 100, pentru a obpne un
PIB real) x 100 = indice. Cu toate cii deflatorul PIB reprezintii modalitatea cea mai
Defiatorul PIB cuprinziitoare de miisurare a modificiirii puterii de cumparare a
banilor, nu este cea mai bunii pe care o avem la dispoziµe. Acest
atribut apartifle Indicelui Preturilor Bunurilor de Consum, care
miisoara modificarile preturilor exprimate in bani ale tuturor bu­
nurilor care intra in bugetele consumatorilor urbani tipici. The
Bureau of Labour Statistics intocme�te rapoarte lunare referitoa­
re la preturile bunurilor de consum §i publica rezultatele spre
sfar�itul lunii urrnatoare. Deflatorul PIB, spre deosebire de acest
indice, este mult mai dificil de calculat �i apare numai trimestrial
�i dupa un interval lung de timp. Astfel ca deflatorul PIB este
mai cuprinzator, iar Indicele Preturllor Bunurilor de Consum
este mai punctual. In fiecare luna, indicele este eel care apare pe
prima pagina a ziarelor, ori de cate ori publicul este in mod deo­
sebit ingrijorat din cauza inflaµei.
Dar de ce ar trebui publicul sa fie preocupat de inflaµe? Unii
dintre cititorii no�tri ar putea gandi ca am pus o intrebare stu­
Infiafia nu cre$te pidii. Nu reprezinta inflaµa o cre§tere a costului viepi? $i orice
costul viefii. face ca viata oamenilor sa fie mai scumpa este, in mod evident,
un motiv de ingrijorare. Inflaµa insii nu reprezinta o cre1;,tere a
costului vietii, iar noi am avut grijii sa nu sugeram ca ar fi a�a. In­
Jlafia este fn primul rand o sciidere a valorii sau a puterii de cumparare
a banilor. Daca privim lucrurile dintr-un alt unghi, putem spune
cii inflapa este o cre�tere a preturilor exprimate in bani ale bunu­ 359
rilor. Daca doriµ, putep vorbi chiar despre o cre§tere a costului
biinesc al viepi. Dar cuvantul-cheie este bani. Un hamburger care Mdsurarea
performanpei globale
anul acesta are un pret de 2$, i'n realitate nu valoreaza mai mult
a sistemelor econmni.ce
de 1$, cand costul obtiflerii unui dolar s-a injumiitiipt comparativ
cu anul precedent.
Daca inflatia de fapt nu cre1;,te costul vietii, atunci de ce re­
Inflafia creeazi:i
prezintii o problema? De ce toata lumea este atat de ingrijoratii in
privinta ei? Problemele pe care le creeazii inflafia sunt provocate aproa­ incertitudine.
pe fn totalitate de incertitudine. Nu valoarea in scadere a banilor
pune probleme, ci faptul ca nu poate fi previzionatii. valoarea lor
viitoare. Inflaµa distorsioneazii semnale/e oferite de prefurile piefei.
0 ratii a inflapei inaltii, dar constantii, pe care s-ar baza toµ cu
incredere, ar crea mai putifle probleme decat una sciizutii, dar
putin previzibila.
Pentru societate, deflafia, care reprezintii o cm;tere a valorii sau
a puterii de cumpi:irare a banilor, este o problemii la fel de mare
ca inflaµa, intrucat §i ea aduce incertitudine in calculele planifi­
catorilor. Acela1;,i lucru este valabil �i pentru dezinfiatie, fenomen
experimentat in Statele Unite In anii 1982 �i 1983. Dezinflafi.a este
o zncetinire a ritmului de cre§tere a ratei inflafiei; 1;,i aceasta pune se­
rioase dificultap celor care nu o anticipeaza corect atunci cand
elaboreaza planuri pe termen lung.
Dificultafile calculului monetar
Modificiirile la
Inflatia, deflatia 1;,i dezinflaµa ingreuneazii calculul monetar, mai
nivelul puterii de
ales in situaµa in care niciuna dintre ele nu este anticipata. Pla­
cumpii.rare a banilor
nificarea bugetului unei gospodarii, deciziile privind economiile
ingreuneazi:i calculul
§i investiµile, acordurile salariale �i calculele antreprenoriale ale
profitului §i pierderii devin mult mai complicate §i mai confu­
consecinfelor
ze, daca nu, la un anumit punct, chiar imposibile. F.A. Hayek, a$teptate ale
laureat al premiului Nobel (9i un teoretician abil al modului in activitiifilor noastre
care semnalele preturilor relative ajutii la coordonarea planurilor financiare.
individuale) a spus-o astfel:
,,Aspectul pe care trebuie sa-1 avem mereu in vedere este
acela cii toate ajustaril.e economice sunt necesare din pricina
modifi.carilor neprevazute; rostul apelului la mecanismul
preturilor este de a informa indivizii cii ceea ce au intreprins
sau pot intreprinde are acum o cerere mai mare sau mai
mica, dintr-un motiv care nu tine de ei.
Metodele contabile care stau la baza tuturor deciziilor de
afaceri au un sens catii vreme valoarea banilor este cat de
cat stabila. Dacii preturile cresc 1ntr-un ritm accelerat, teh­
nicile de inregistrare contabila a capitalului §I a costurilor,
 361
360 care stau la baza tuturor planurilor de afaceri, �i-ar pierde Tabelul 12-3 Produsul intern brut (in mid. $) !Ji nivelul preturilor
in perioada 1970..2007 (incompatibilititiJ.e minore se datoreaza erorilor
Capitolul 12
numaidecat orice semnificaµe. Curand costurile, profiturile
rezultate din rotunjire) Miisurarea
sau veniturile reale nu ar mai putea fi verificate prin nicio �=tei &loba1e
r,1;v1uww•,
metoda convenµonala sau general acceptata. a sisteme1or economice
Astfel, inflap.a nu poate fi niciodata mai mult decat un
imbold vremelnic §i chiar acest efect benefic poate dura
nu.mai atata vreme cat cineva va continua sa fie amagit,
iar a§teptarile unora vor fi inutil in§elate. lmboldul ei se
datoreaza gre§elilor pe care le produce. Este periculoa­
sa in mod special pentru ca efectele daunatoare ale unor
doze mici de inflap.e pot fi stavilite numai cu doze §i mai
mari."

lmportanta tuturor acestor lucruri va fi mai clara cand vom

Recesiuni: o
incepe sa discutam cauzele fluctuaµilor agregate, precum. �i une­
incetinire sau un
le remedii pe care le-am propus in vederea diminuarii lor.
declin efectiv al
ratei de cre�tere a
PIB-ului real. Recesiune $i inflafie dupa 1960
Tabelul 12-3 prezinta produsul intern brun in termeni nominali,
produsul intern brut in termeni reali §i deflatorul PIB ai Statelor
Unite, pentru fiecare an in parte din perioada 1970-2007, impre­
una cu modificarile procentuale raportate la anul precedent pen­
tru ultimii doi indicatori. Aceste modifica.ri sunt apoi ilustrate
grafic in Figura 12-2, pentru a oferi o imagine asupra producµei
agregate §i a fluctuap.ilor de pref.
Recesiunile din economia SUA survenite in decursul acestei
perioade apar destul de clar in a patra coloana a Tabelului 12-3,
ca incetiniri prelungite sau declinuri efective ale ratei de cre§tere
aPIBreal.

10 10
9' 9
8 ·s
. 67;€
7
�6 ._,,
e..,.5 5�
� !'2' 4�
3�
� 1.
0
i�
00
-1 ..,.1
-2 -2
-3 .. .. . . . . ... -3
iEll�ill�l�ll��§§�§I
����������"��""NNNNN
ANUL
Figura 12-2 Fluctuafille produqiei §i a nivelului prefurilor in SUA

:B
1 .. 1'
:1
:, 362 Aceste cifre nu sunt foarte dare, intrucat The National Bureau
1___
!� of Economic Research, instituµa privata de cercetare care decide
Capitolul 12 in mod oficial cand anume o sdi.dere a PIB inseamna criza eco­
-1: nomica, nu are criterii puternice .pentru a distinge farii · gre§ o
recesiune.de ceva oarecum mai pupn serios. Aufost desemnate
m
ca oficiale recesiunile din anii care PIB real a scazut sau a in­
registrat o cre§tere foarte mica - 1970, 1974-1975, 1980, 1982 §i
1991-dar The National Bureau of Economic Research a decis ca re­
cesiune a fost §i in 1970 §i ca cea din 1991 a inceput in 1990. Toate
acestea devin mai vizibile in Figura 12-2.
Ultima coloana a Tabelului 12-3 arata ca inflaµa a devenit
§i ea o problema serioasa in anii '70 §i la inceputul.anilor '80.
Atunci cand privip. Figura 12-2, aveµ grija sa nu vedeµ un de­
din in curba deflaµei. Linia care redii deflatonil PIB ar trebui sa
coboare sub zero pentru a indica o deflaµe reala sau o scadere a
nivelului preturilor. Declinul pr$ri!or din perioada 1981-1986
a reprezentat dezinflaµe, nu deflaµe. In anii '60 inflaµa s-a situat,
Stagflafie: recesiune in medie, la 2,5% pe an. Totu§i, din 1970 pana fa 1981 a ajuns la
�i inflafie simultane. o rata medie anuala de peste 7,5%.Anii 1974· §i 1975 sunt, cu de­
osebire, tulburatori. In acea perioada, o recesiune grava a cauzat
rate ale §Omajului foarte ridicate, in timp ce nivelul prettJ.rilor a
crescut la rate procentuale nemaiintfilnite in Statele Unite, decat
in conexiune cu mari conflagraµi. In anii '70, cu ajutorul dat in
foqa de comentatorii din televiziune §i din presa scrisa, a ince­
put sa se raspandeasca o §tire cum ca o maladie fara precedent
a pus stapanire pe economie, una pe care economi§tii nu pot sa
o explice: · recesiune combinata cu inflaµe. Acest fenomen este
numit stagflafie: o economie stagnanta cu inflap.e.
Acele zvonuri erau incorecte. Inflaµa se mai manifestate §i
in timpul recesiunilor anterioare, celmai recent in 1958 §i in 1960
- cu toate ca in acei ani ritmul acesteia nu fusese atat .de rapid.
Economi§tii inca mai puteau da explicaµi. Pe de alta parte, unele
nofiuni supersiinplificate legate de cauzele recesiunii §i ale infla­
µei, la crearea carom economi§tii contribuiserii, erau categoric
puse sub semnul intrebarii dupa experientele anilor '70. Rece­
siunea grava dintre anii 1974 §i 1975, aparutii intr-o Vl'eme in
care pteµuile cre§teau cu o rata de aproape 10% pe an, a lamurit
foarte bine faptul ca recesiunea §i inflapa nu erau simpli ,,adver­
sari".
Care sunt cauzele fluctuafiilor agregate?
Ce se afla la originea puternicelor fluctuaµi ale ratei de cre§tere a
producµei agregate, mfap.§ate in Tabelul 12..:37 Ce ar fi putut face
produsul intern brut sa creasca cu o rata anualii de 9% in al doi­
lea trimestru al anufui 1978, sa scadii cu rata anuala de 9;5% in
al doilea trimestru din 1980, ca apoi sii creasca din nou in primul
�1
trimestru al anului 1981, cu o rata anuala de 9%? De ce deflatorul
PIB, instrumentul nostru eel mai cuprinzator de masurare a nive­
lului general al preturilor, a crescut an de an incepand cu 1970?
De ce cre§te cu rate atat de variate?
��tei &loba1e
F'Jv.,,...,., �,,,,
a sistemelor economice iii
Un riispuns este: de ce nu? Universul social este caracteri­ tu
zat prin schimbare §i hazard. Producµa §i preturile sunt afectate
de §Ocurile produse de riizboaie, descoperiri noi, revoluµi sau
dezastre naturale. Datele despre orice marfii la care ne putem
r
gandi nu vor scoate la iveala stabilitatea in timp nici la nivelul
productiei, nici la eel al preµuilor. Atunci de ce sa ne a§teptam la
stabilitate in privinta produqiei agregate sau a nivelului mediu
al tuturor preµ.irilor?
Argumentul cu pricina este pertinent, dar nu complet sa­
. tisfacator. Modificarile majore ale producµei §i preturilor unor
bunuri individuale - marfuri agricole, automobile, compute­
re, biletul de intrare la un film - sunt mai U§Or de inteles decat
cele ale producµei agregate §i ale nivelului mediu al preturilor
exprimate in bani. Multe modificari §i intamplari care schlmba
cursul cererii sau al ofertei unor bunuri individuale ar trebui sa
se anuleze reciproc, conform ,,legii numerelor marl". De ce nu
produce aceastii lege o rata de cre§tere a PIB-ului real §i un nivel
al pretului mai stabil?
O explicape parµala este aceea ca sistemele economice
transmit virusuri. 0 recidiva sau o faramii de noroc nea§teptatii
care apar intr-un sector al economiei genereaza recidive §i desti­
ne favorabile in alte sectoare conexe. De exemplu, o luna proasta
pentru vanzarile de automobile, cauzata de o perioada cu vre­
me deosebit de rece §i cu ninsori, ar putea conduce la reducerea
produqiei §i a personalului din uzinele de asamblare, care ar
putea in schimb genera comenzi mai puµne pentru combinatele
siderurgice specializate in producpa de tabla §i o restrangere a
activitap.i magazinelor mari §i mid; care asigurii mesele .mun­
citorilor din uzinele de asamblare, soldate in cele. din urma cu
concedieri in combinate '§i in unitaµle de retail, transmitand ast­
fel alte §Ocuri.
Economi§tii au dezvoltat o multitudine de modele �i de
metafore pentru a descrie modurile ll1 care §Ocuri miµal mid ar Venitul total este,
putea fi transmise in intreg sistemul e.conomk spre a produce fn mod necesar, egal
efecte de amploare la nivel agregat. Multe dinfre ele au labazii cu producfia totalil.
un soi de mecanism cu fluxuri circulare, care aratll cum un sis­
tern economic poate transform.a evenimente nem$e1Ill'rate in ti­
pare explo�ive despre care se §tie ca au caracterizat economiile
de piata vreme de eel puµn 200 de ani. Pentru ca o cheltuiala a Darcererea
cuiva devine venit pentru altcineva, i!ll' acesta din urma deter­ totala poate ft
minii capacitatea de a cheltui a indivizilor, decizia de a cheltui mai mica decat
un pie mai mult sau un pie mai pupn, influentata probabil de o producpa totala.
364 U§oar.l variaµe a increderii oamenilor in viitor, poate produce un
efect de spirala.
Capitolul 12 ,¼a cum ne reamintesc venitul naµonal �i contabilizarea
produq:iei, venitul total disponibil pentru achiziµonarea unor
bunuri noi este intotdeauna §i in mod necesar egal cu pretu]. pla­
tit pentru respectivele bunuri. Acesta este un adevar important
- eel puµn ca punct de pornire. Contrazice ciudata, dar larg ras­
pandita teama ca producp.a totala ar putea cre§te prea repede,
iar cererea nu ar putea µne pasul cu ea, a§a meat sistemul eco­
nomic intra in colaps ca urmare a supraproduq:iei. Venitul total
va cre§te intotdeauna in exact acela§i ritm cu produq:ia totala,
pentru simplul motiv ca reprezinta acela§i fenomen, vizualizat
din unghiuri diferite. Acest aspect poate fi totu¢ garantat fiira
a incuviinta ca cererea va egala in mod necesar producµa totala.
Ce se intampla daca indivizii aleg sa nu cheltuiasca o parte din
venit? Decizia de a economisi o parte din venitul primit nu va
reduce cererea agregata sub nivelul producµei totale? $i poate
acest lucru sa nu genereze supraproducµe §i colaps economic?
Raspunsul depinde de ce intrebuintare dau indivizii veni­
tului economisit Cu excepµa cazurilor rare §i lipsite de impor­
tanta ale avarilor §i altor asemenea psihopaµ, oamenii investesc
ceea ce economisesc. Cel puµn aceasta era parerea unanima a
marii majoritap. a economi§tilor pana in anii '30. Oamenii nu-§i
pun economiile sub saltea sau la ciorap. Ei le pun la treaba. Daca
nu cumpara ei in§i§i bunuri de capital cu venitul economisit,
atunci achiziµoneaza ni§te active financiare (obligaµuni, aq:iuni,
co:i;ituri de economii), incredintandu-§i astfel economiile altcui­
va care va cumpara bunuri de capital. Adam Smith a rezumat
aceasta doctrina in cuvintele: ,,Ceea este economisit anual, este
consumat la £el de sistematic precum ceea ce este cheltuit anual
§i chiar aproape in acela§i timp; dar este consumat de un grup
diferit de indivizi".
Smith considera ca oamenii · ar trebui sa fie .,,complet
nebuni" (sunt cuvintele lui) sa nu investeasca tot ce aleg sa eco­
nomiseascii, eel puµn acolo uncle dispun de un ,,nivel admisibil
de siguranta". Team.a de supraproduq:ie sau de subconsum era
deci lipsita de temei. tn opinia lui Smith ¢ a majoritiitii succe­
sorilor lui din secolul al XIX-lea, eel ce se ingrijora ca cererea
agregata ar putea fi insuficienta facea dovada ca nu intelesese, in
esenta, cum funcµoneaza sistemele economice. Supraproducµa
nu punea probleme; provocarea era de a cr�te produq:ia de a§a
maniera meat indivizii sa aiba mai mult decat ,,cele necesare §i
lesnicioase" vieµi. Rolul guvernului in sistemul economic nu era
acela de a stimula cererea, ci de a pastra motivaµile, in principal
prin menµnerea sigurantei proprietaµi. Daca s-ar intampla acest
lucru, dorinta naturala a oamenilor de a-§i imbunataµ condiµa
i-ar determina sa produca, sa economiseasca, sa investeasca §i
deci sa susµna un ritm al producµei in continua cre§tere. Consu­ 365
mul - de partea cererii - se va ingriji de sine insu§i.
Marea Criza a determinat clar apusul acestei convingeri op­ Mosurarea
timiste. fu anii '30, pentru multi politicieni §i intelectuali a deve­ performanfei globale
nit evident faptul cererea agregata nu putea intotdeauna ,,sa se
a sistemelor economice
ingrijeasca de sine insii§i". Efectul a fost na§terea unor noi teorii
§i politici economice axate pe protejarea §i alimentarea cererii
agregate. Aceste teorii au avut succes multa vreme, pana cand
experientele anilor '70 §i '80 le-au scos la iveala unele dintre cele
mai evidente limite. futr-o izbitoare inversare a regulii generale
a progresulu.i cunoa§terii §tiintifice, economi§tii zilelor noastre
sunt probabil mai puµn siguri decat cei din generaµa anterioara
ca inteleg ce se afla la originea .fluctuaµilor agregate §i cum sa le
combata pe acesta.
Anexa: LIMITELE CONTABILIZ.ARII
VENITULUI NATIONAL
Cei care inregistreaza venitul naµonal in contabilitate cal­
culeaza PIB-ul pentru a masura performanta macroeconomica.
Acesta nu este in mod categoric o masura a. ,,prosperitatii socia­ PIB-ul fncearcii sa
le", a ,,bunastarii" naµonale sau a ,,satisfacµei generale". 0 cre§­ mii.soare perioada
tere susµnuta a PIB-ului real (cre§tere economica) nu presupune de manifestare
neaparat ca indivizii sunt in mod caracteristic mai fericiti decat a performanfei
inainte, ca au o parere mai buna despre ei in§i§i, ca via.ta lor are economice.
mai mult sens sau ca sunt cu un pas mai aproape de Dumnezeu.
Dupa cum nici o scadere a PIB-ului real nu inseamna in mod
necesar ca oamenii sunt mai nefericiµ §.a. PIB-ul este strict me­
nit sa reflecte performanfa economicii. Si o face intotdeauna intr-o
maniera imperfecta. Economi§tii i§i dau seam.a ca PIB-ul ignora
sistematic mai multe tipuri de activitaµ productive care contri­
buie la performanta economica. Vom discuta numai despre cate­
va dintre ele, ca sa vii faceµ o idee despre miza lucrurilor.
PIB-ul ignora toate formele de producfie din afara piefei. Amin­
tiµ-va ca PIB-ul este deterririnat prin utilizarea prefurilor pe care
le au bunurile §i serviciile finale pe piata. Altfel, poate fi calculat
prin insumarea tuturor veniturilor plii.tite 'in Jonna baneasca tutu­
ror furnizorilor de resurse din economia naµonala. $i, desigur,
intr-o economie de schimb moderna, o mare parte din activi­
taµle noastre se deruleaza prin intermediul cumpararii §i van­
zarii drepturilor de proprietate. tn mod sigur msa, nu toate ac­
tivifaµle noastre productive fac obiectul schimbului pe bani in
cadrul pietelor, cu toate ca §i acestea contribuie la producerea de
buniistare. Gandiµ-va, de exemplu, la �atoarele doua cazuri.
Familia Brown angajeaza o menajera/dadaca pentru curafenia
casei §i pentru a avea grija de copii. Pentru serviciile prestate, o
 366 platesc cu 300$/saptamana. Doamna Jones este mama casnicii,
1w•1--- care are grija de gospodarie §i de copii. Doamna Jones ar putea
Capitolul 12 (sau nu) sa aibii un oarecare control asupra banilor ad�i acasii
de soµ:tl ei, dar ea insa§i nu este platita in bani pentru eforturile
depuse. Activitaµle • acestor persoane sunt bunuri .rare in ambe­
le gospadarii. Dar numai angajarea facuta de familia Brown va
afecta PIB-ul. Acesta va CTe§te cu 15.600$ anul acesta (300$ x 52
saptamani). Munca doamnei Jones trece neobservata in calcula­
rea PIB-ului. Ea oferii acele�i servicii, dar intr-un cadru situ.at
in afara pie\ci. Contribup.a ei pentru familie (§i pentru intreaga
Plata serviciilor
economie)este deci ignoratain determinarea PIB-ului. Tot astfel,
unui consilier
daca un mecanic va inlocui�te instalafia de pomire a m�inii,
CTe§te PIB-ul, nu
PIB-ul va cre§te atat cu pretuJ noului demaror (in valoare de, sa
�i cautarea sfatului
spunem, 100$), cat �i cu preµ.il serviciilor sale (in valoare de, sa
unui prieten.
spunern, 4.0$ pentru o mundi de jumatate de ora).
Daca, pe de alta parte, prietenul dumneavoastra cumparii
un demaror nou §i il inlocuie§te el singur pentru ca va iube§te,
PIB-ul cre§te numai cu valoarea de 100$ a noii instalapi de por­
nire a m�inii. Munca lui nu este consemnata; el a oferit-o 'intr-un
context din afara pietei. Prin urmare, statistica oficiala privitoare
la PIB va tinde sa subestimeze performanta reala a intregii eco­
nomii, prin excluderea producµei din afara pietei, care se desfa­
Regula celor care §Oara 'in respectiva economie.
fin contabilitatea PIB-ul ignora toatii productia ilegala (de pe piafa neagra). Sa
venitului national: presupunem, in schimb, ca dadaca munce§te ilegal, in economia
ignorafi toate subterana. Serviciile ei, de§i fundamentate pe o piatfi §i platite 'in
schimburile ilegale bani, nu vor fi inregistrate pentru determinarea PIB-ului. Acum,
de marfuri. un motiv pentru care PIB-ul trece cu vederea producµa ilegala
este simplu §i clar: ce persoana intreaga la minte §i-ar raporta ve­
nitul obp.nut pe ciii ilegale? Cap. traficanfi de droguri procedeazii
astfel? Caµ proxeneµ §i cate prostituate fac asta? (In anumite co­
mitate din Nevada, unde prostituµa este legalizata, aceste per­
soane chiar i§i raporteazii venitul §i acesta ajunge intr-adevar sa
fie inclus in PIB; in toate celelalte state in care aceasta activitate
este ilegala, veniturile rezultate de pe urma ei nu sunt raportate.)
Ca regula generala, contabilitatea PIB-ului ignora toatii produc­
p.a ilegala. Totu§i, fara 'indoialii ca aceasta este o parte a perfor­
mantei globale a economiei. Prin urmare, determinarea PIB-ului
va tinde sa subestimeze inca o data performanfa reala prin ex­
duderea oricarei activitap. economice ilegale.
PIB-ul nu fine seama de valoarea economica adii.ugatii.. Iata un
exemplu care, in sine, ar conduce la supraestimarea performan­
tei economice reale prin PIB. In discup.ile referitoare la valoarea
adaugata, pe care le-am avut in cuprinsul prezentului capitol,
am masurat-o din punct de vedere strict contabil. Adica, ne-am
concentrat numai asupra profitului contabil, diferit de profitul eco­
nomic. Amintip-va, 'in schimb, ca am fa.cut mare caz de diferenta
dintre ele in Capitolul 7. Iar autorii raman fermi in convingerea 367
ca exista o diferenta conceptuala importanta intre cele doua no­
µuni. Nu ne-ar placea sa uitam lucrul acesta, mai ales ca acum 'in­ Miisurarea--....i,�
cercam sa examinam economia ca intreg. Profitul economic este performrmfei globa1e
eel care conteaza cu adevii.rat pentru antreprenor, intrucat acesta a sistemelor ecxmomice
este utilizat in estimarea costun1or de oportunitate aferente resurse­
lor antreprenorului, care afecteaza activitatea firmei. Din aceea�i
pricina este un concept atat de important din perspectiva mo­
dului economic de gandire. Din punctul de vedere al economis­
tului, interesul antreprenorului pentru profitul economic reprezintii
forta motrice a mecanismului piefei. Oportunitatile de obpnere a
profitului economic ajutii la explicarea schimbarilor induse de
inovapi care zguduie intreg sistemul economic.
De regula, profitul economic va fi mai mic decat eel contabil.
Cei care fin
Dar, din rap.uni de calcul ale PIB-ului, pentru masurarea per­
formantei economice sunt utilizate numai profiturile contabile. contabilitatea
Contabilii nu pot determina toate costurile de oportunitate sau venitului nafional
implicite ale tuturor antreprenorilor de pe teritoriul.S.U.A. Ni­ nu au nicio metodii
dun contabil sau economist nu poate face asta. In schimb, de de miisurare a
bine, de rau, ei se bazeazii pe profiturile contabile din registrele profiturilor �i
oficiale, raportate de propri:tari �i de corporapi, chiar daca ele a pierderilor
genereaza de fapt pierderi. In acest sens, includerea in venitul economice agregate.
naµonal a ,,profiturilor" totale generate 'in ecoµomie ar trebui
luata cu multa cumpatare. Daca pornim de la ipoteza esenµala
ca resursele dep.nute de antreprenori sunt bunuri libere, profitul
agregat din calculele PIB trebuie sa fie supraestimat 'in mod sis­
tematic.
Pericolele agregii.rii: o reflecfie metodologicii.
Incercarea de a obfine un instrument clar de masurare a perfor­
mantei globale a unei economii este o sarcina destul de dificila.
Este, eel mult, imperfecta. Adesea, nu prea are insemnatate. Pen­
tru a concluziona, sa luam in considerare problema mai Iarga a
analizei macroeconomice: accentul pus pe agregarile statistice.
Sa 'incepem cu un exemplu complet neeconomic. Sa presu­
punem ca meteorologii ar putea masura cantitatea totala (sa o
numim agregatii) de precipitaµi cazute pe teritoriul Statelor Uni­
te. Chiar daca ar obp.ne cantitatea exacta (sa spunem 'in cm/an),
ce ne comunica aceasta de fapt? Sa presupunem ca ar putea arata
ca totalul precipitap.ilor este cu 3% mai mare anul acesta fafa de
precedentul. Pe baza datelor agregate, putem trage concluzia ca
acele regiuni care ar fi avut nevoie de mai multa ploaie - sau
mai puµn, in funcµe de circumstante - chiar au primit-o? Daca
privim la masuratoarea agregata, probaqil ca aceasta nu va deter­
mina 'in sine sau de la sine pe cei din comunitatile agricole, de
pildii, Sa.-§i schimbe semnificativ planurile. Ace§tia se vor uita,
�-:---
. '
368
Capitolul 12
in schimb, la cantitaple de precipitapi care ii vor afecta in situafii
specifice, sub raportul duratei $i al suprafelei.. Cultivatorul de po­
nimb din zona centrala a statului Iowa cauta informapi · care u
vor afecta circumstantele locale. Caderile agregate de precipitaµi
din Statele Unite ii ofera prea pufine informapi utile. Aceasta
cantitate agregata ar fi de folos oamenilor de buna credinta de la
Ministerul Agriculturii? Nu este !impede cum ar putea.
Arum, dupa �tiinta noastra, foarte putin oameni urmaresc
cu grija caderile agregate de precipitapi din SUA. To�i, multe
persoane, inclusiv economi�tii �i elaboratorii de politici econo­
mice, chiar urrnaresc valorile trimestriale ale Pffi..ului. PIB-ul
este un concept agregat. Masoara producfia totala (sau venitul to­
tal) produs in intreaga economie naµonala. Una dintre ispitele
teoriei macroeconomice este studierea economiei prin focaliza­
rea in mare parte (dar nu exclusiv) asupra relaµilor dintre vari­
abilele agregate in sine: PIB, ,,nivelul preturilor", rata �majului
§.a.m.d. Acest fapt insa chiar este problematic, intrucat face sa
para - cumva - ca agregatele interacµoneaza intre ele. In incerca­
rea de a unbunataµ situaµa economica, cei care elaboreaza po­
litici economice ar putea fi tentaµ sa determine corect agregatele.
Amintiµ-va, ceea ce am subliniat de la bun inceput. Economia
este compusa mtotdeauna �i pretutindeni din indivizi. Numai ei
aleg.
lndivizii acµoneaza �i interacµoneaza. Indivizii incearca
Pierderea din
sa-§i coordoneze planurile prin mecanismul pietei. lndivizii ca­
vedere a copacilor
uta §i creeaza bunastare. 0 focalizare intensa asupra unor seturi
concentrandu-ne
de date - a agregatelor in sine - s-ar putea sa ne faca sa pierdem
numai asupra
din vedere unele informaµi specifice, adesea eterogene, pe care
padurii.
decidenµi individuali le folosesc pentru coordonarea planurilor
�i a proiectelor lor de zi cu zi. Chiar �i Kenneth Boulding, un pro­
punator timpuriu al analizei macroeconomice (�i profesorul a
doi dintre autorii de fatii) �i-a exprimat indoielile inca din 1948:
,,In dezbaterea macroeconomica ( ...) se uita cu �urinta ca
agregatele sau valorile medii in discuµe sunt de £apt compu­
se din nenumarate elemente individuale, §i ca modificarile
suferite de structura sau compoziµa lor intema pot fi mai
semnificative in interpretarea unei anumite probleme decat
modificarea in sine a agregatelor. Acest aspect explica de ce
analiza referitoare la cerere §i oferta devine din ce in ce mai
puµn folositoare cu cat agregatele avute in vedere sunt mai
cuprinzatoare."
Ne tulbura in mod special ultima propoziµe a lui Boulding.
Majoritatea anali�filor macroeconomici ai anilor '50 - '70 au ras­
puns implicit cu ,,ei bine, cam asta s-a ales de analiza referitoare
la cerere §i oferta". Ei credeau ca teoria cererii §i a ofertei �i con­
ceptul de baza al decidentului individual - sa o numim microe­
conomie - era, fire§te, limitata §i nu putea explica fenomenele Musurarea
---�
369
economice in ansamblul lor. Macroeconomia de la acea vreme ..,,,..c...,,..,,...tei globale
f"'')VI IIU,.ti,
s-a axa.t �i mai mult pe analiza agregata §i plasat pe eel ce alege a sisteme/,or economice
in mod individual la periferia gandirii economice - consideran­
du-1 de folos teoriei microeconomice, nu �i celei macro. Totu�i,
incepand cu anii '80, tot mai mulµ adepµ ai macroeconomiei au
ajuns sa sustina ca analiza agregata in sine are limite. Au cautat sa
imbunatateasca teoria prin redescoperirea valorii analizei asu­
pra cererii �i a ofertei, a formarii prefUrllor in cadrul pietei §i
a a§teptarilor legate de evoluµa acestora, in cautarea lor dupa
,,fundamentele microeconomice ale macroeconomiei". Pana
acum, cautarea lor a dat rezultate amestecate. Timpul va spune
daca se va produce o schimbare fundamentala a gandirii macro­
economice.
Scurtii. recapitulare
Produsul intern brut este eel mai cunoscut mod de masurare a
producµei sau a venitului unei tiiri, valoarea de piata a tuturor
bunurilor §i serviciilor finale produse in interionil unei tan in
decursul unui an.
Produsul intern brut poate fi determinatin trei moduri, toate
ajungand la acela�i rezultat, daca nu apar erori in contabilizare:
(1) totalul achiziµilor de bunuri ;ii servicii finale ale gospodarii­
lor, firmelor §i ale guvernului, plus achiziµile nete ale strainilor;
(2) venitul total incasat, sub forma salariilor, dobanzii, chiriilor
§i profiturilor, de catre cei care au contribuit cu resurse la obti­
nerea producµei anuale; (3) valoarea adaugata de fiecare prod�­
cator pe parcursul procesului de obfinere a producµei anuale de
bunuri finale. Atunci cand bunurile nevandute sunt socotite ca
adaugate pe inventar �i sunt adaugate la totalul aclrizipilor com­
paniilor, suma cheltuielilor (nete) ale gospodariilor, firmelor, ale
guvernului §i ale strainilor cu bunurile finale trebtiie sa fie egala
cu valoarea totala a bunurilor produse.
Ar putea fi ridicata o intrebare in legatura cu bunurile ne­
vandute. Ele sunt parte a producµei anuale, dar pentru ca nu
sunt vandute, nu par a genera venit pentru nimeni. In contabi­
litate acest aspect este rezolvat pornind de la premisa ca firma
care a produs bunurile le-a §i cumparat. Pentru a le produce, a
trebuit in mod sigur Sa plateasca pentru ele. $i chiar daca nu ar
f�11_.
fi intenj:ionat sa le cumpere, bunurile obµnute �i nevandute sunt
intr-adevar trecute, oarecum din obligaµe, pe inventarul firmei
care le-a produs.
Serviciile sunt proaspete. Fae parte din performanta curen­
ta a economiei. Prin urmare, PIB-ul include valoarea de piata a

370
Capitolul 12
acestora, chiar §i ale celor ce intermediaza vanzarea unor bunuri
uz.ate, cum sunt dealerii de ma§ini la mana a doua sau anticarii.
The Bureau of Labour Satistics (B.L.S.) define§te ,,§Omerul" ca
fiind orice persoana in varsta de 16 ani §i peste, parte a populap.­
ei neinstitup.onalizate, care nu este angajata §i i§i cauta de lucru
in mod activ sau a§teapta Sa se intoarca la lucru ori Sa inceapa
munca. (Ace§ti indivizi, impreuna cu omologii lor ocupap., alca­
tuiesc forta de munca civila.) Rata oficiala a §Omajului este deter­
minata prin imparp.rea numarului de §Omeri la foqa de munca
civila.
Inflap.a reprezinta o reducere susµnuta a puterii de cumpa­
rare a banilor, care este sinonima ru o cre§tere a preµuilor bunu­
rilor, in expresie baneasca. Nu este o cre§tere a ,,costului vieµi",
mai ales m contextul nop.unii de cost de oportunitate, cunoscuta
economistului.
Deflap.a este o cre§tere susµnuta a puterii de cumparare a
banilor sau o scadere a preturilor bunurilor, in expresie baneasca.
Dezinflap.a este o scadere (o incetinire a ritmului de evolu­
p.e) a ratei inflaµei.
Toate trei - inflap.a, deflap.a, dezinflaµa - distorsioneaza pu­
temic semnalele transmise prin intermedi� preµ.irilor pietei §i
creeaza probleme celor implicaµ in efectuarea unor calcule mone­
tare, in elaborarea unor bugete §i a unor planuri pe termen lung.
Produsul intern brut real masoara producµa totala sau ve­
nitul total al unei tari, exprimate in dolari, considerand puterea
de cumparare constanta. Prin imparµrea produsului intern brut
nominal la produsul intern brut real obµnem ceea ce se nume§te
deflator PIB, care are rolul de a masura inflaµa sau variaµa va­
lorii banilor.
Cre§terea economica face necesara o sporire susµnuta a
PIB-ului real. Pe de alta parte, o recesiune este in mod tradip.o­
nal determinata de o scadere vizibila a PIB-ului real de-a lungul
a doua trimestre consecutive sau (mai recent) d� o incetinire a
ritmului ratei de cre§tere economica.
in toate societatile de schimb, rata sporirii produsului intern
brut real (rata de cre§tere economica) variaza in timp, provocand
,,reacµi explozive", ale caror cauze §i remedii nu sunt bine inte­
lese, sau eel puµn nu suficient de bine intelese la acest moment,
pentru a invrednici pe elaboratorii politicilor guvernamentale sa
le aiba complet sub control.
In cele din urma, determinarea PIB-ului (numita contabili­
zarea venitului nap.onal) are o serie de limite, dupa cum are §i
analiza agregata in ansamblul sau. PIB-ul ignora in mod siste­
matic multe activitap. care contribuie la performanta globala a
unei economii, incluzand producµa din afara pietei, cea ilegala
sau de pe piata neagra §i urmarirea profitului economic (deose­
bit de preocuparea numai pentru profitul contabil).
.,.:d.. ..;,;.·, ..
. ,W�{. {\:�
I
l'
�:t1;
fNTREB.ARI PENTRU DISCUTII
1. Care este diferenfa dintre un bun final §i unul intermediar?
---IM
371
Miisurarea
Care este diferenta dintre un bun ,,finalizat'' §i unul final? performanfri giobale
2. Gandip.-va la urm�toarele situap.i: a sistemelor emrwmice
(a) Un cetafean american este angajat sa lucreze la o con­
ducta de petrol in Irak. Cum afecteaza acest fapt PIB-ul
Statelor Unite? Cum afecteaza PIB-ul Irakului?
(b) Un profesor francez este angajat sa predea limba fian­
ceza la Ivy College din Statele Unite, timp de un an de
zile. Ce se intampla cu PIB-u.I SUA? Ce se intampla cu
PIB-ul Frantei?
(c) ,,Americanii platesc 30 miliarde de dolari pe an pentru
a acoperi costurile din sanatate asociate cu fumatul?"
Cum ar afecta PIB-ul respectivele cheltuieli?
3. ,, Masurarea bogaµei sau a bunastarii poporului unei tari
dupa veniturile biine§ti este mult mai sustenabila decat
p resupun criticii. Orice inseamna bunastare, banii va vor
ajuta sa obµnep.. Banii s-ar putea sa nu cumpere fericirea,
dar sunt mai buni decat orice se afla pe locul secund". Sun­
tefi sau nu suntep de acord?
4. Gandifi-va la urmatoarea problema simpla. Un fermier in­
cepe cu o unitate de grau §i o vinde unui morar pentru
20 de cenµ. Morarul o macina, face faina §i o vinde unui
brutar cu 50 de cenp.. Brutarul transforma toata faina intr-o
prune §i o vinde unui ha.can pentru 1$. Apoi bacanul vin­
de respectiva paine unui client pentru 1,35$. Cu cat cre§te
PIB-ul? Care este valoarea adaugata totala in fiecare dintre
aceste stadii ale producµei?
5. Daca s-ar putea demonstra ca o CTe§tere a PIB�ului este aso­
ciata cu un nivel ridicat al anxietafii, al tensiunii §i al con­
flictelor in randul populap.ei, ap. fi in favoarea eliminarii
acestor costuri psihologice pentru obµnerea valorii reale a
produsului intern brut? Cum aµ proceda? Aµ asocia o va-
.. loare in dolari a nivelului ridicat al anxietatii?
6. Enumerap. cateva moduri in care un grad mare de inefi­
cienta ar putea determina CTe§terea PIB-ului. Cate bunuri
care contribuie la PIB puteµ enumera §i a caror producµe
reflecta limpede o reducere a bunastarii?
7. La sfar�itul anului 1991, The Bureau of Economic Analisys §i-a
aliniat practicile standard la cele utilizate in majoritatea ce­
lorlalte tiiri §i a modificat modul cuprinzator de masurare
a venitului §i a produqiei naµonale de la produsul nap.onal
brut, la produsul intern brut. Pentru a obµne PIB-ul din
PNB se scade venitul primit de la restul lumii §i se adauga
venitul platit restului lumii. De exemplu, un american de­
tine aqiuni la o companie britanica §i prime�te dividende .
� . .J�
:: : 11
l ;·-1
�,,,..: --Capitolul 12
i 'I 372 Cu toate ca acestea sunt o parte din venitul naµonal al SUA,
nu au fost generate pe teritoriul lor §i, de fapt, nu ar trebui
considerate ca incluse in produsul naµonal al Statelor Uni­
te. ¼a ca dividendele sunt scazute din venitul naµonal to­
tal al SUA pentru a obµne produsul intern brut. intre timp,
desigur ca platiJ.e ditre strainii care au investit in Statele
Unite, care sunt excluse din produsul naµ.onal brut, trebuie
incluse in produsul intern brut, intrucat reprezinta venituri
din bunuri produse in SUA.
In fiecare an, intre anii 1960 §i 1976, PNB-ul Statelor Uni­
te era mai mare decat PIB-ul. in fiecare an, in perioada cu­
prinsa intre 1983 §i 1998, PIB-ul era mai mare decat PNB-ut
Ce presupune aceasta constatare? Ar trebui sa fie un motiv
de ingrijorare?
8. Un vanzator .de vechituri contribuie la PIB? Dar un anticar
de lux? Cum? De ce?
9. Sa presupunem ca Lenovo produce 10.000 de Thinkpaduri
in decembrie 2009, cu o valoare de piata estimata la 2.000$/
bucata. Niciunul dintre ele nu este vandut pana in prima­
vara lui 2010.
(a) Cu cat va cre§te PIB-ul in 2009?
(b) Cu cat va cre§te PIB-ul in 2010?
(c) Sa presupunem ca IBM decide sa creasca preturile
Thinkpadurilor la inceputul lui 2010 §i le vinde cu suc­
ces pentru 2.100$/bucata. Cum este afectat PIB-ul anu­
lui 2009?
10. Pentru a fi siguri ca mtelegeµ relaµa dintre PIB-ul nominal,
PIB-ul real §i deflatorul PIB, completaµ urmatorul tabel:
Anul PIBnominal PIB real Deflator PIB
1 4.400 miliarde $ 4.000 miliarde $
2 5.600 miliarde $ 140
3 4.400 miliarde $ 160
11. Daca aveµ indoieli cu privire la afi.rmaµa din manual cum
ca inflaµa nu reprezinta o cre§tere a costului vieµi, ci doar
o scadere a valorii banilor, intrebaµ.-va cum ar putea aparea
inflaµa 1ntr-o societate care nu utilizeaza banii, ci se bazea­
za exclusiv pe troc. Ce forma ar lua inflaµa intr-o asemenea
societate? Cum aµ recunoa§te-o?
12. Daca sondajele opiniei publice arata ca majoritatea ameri­
canilor vad in inflaµ.e o amenintare mai serioasa decat §O­
majul:
(a) Aceasta inseamna ca majoritatea americanilor ar prefe­
ra sa fie §Omeri intr-o perioada de stabilitate a preturilor
decat sa fie angajaµ intr-o vreme cu cre§teri de preturi?
7r·
'1
(b) Daca conducerea unei firme perrnite angajaµlor sa vote­
373
ze daca firm.a a.r trebui sa disponibilizeze 10% dintre ei
i
sau sa le reduca salariul cu 5%, cum credeµ ca ar vota? Mosurarea
Credeµ ca rezultatul votului ar depinde de informaµile performanfei, globale
pe care angajaµi le-ar avea in avans cu privire la 'cine a sistemilor eamomice
sunt cei ce ar fi disponibilizaµ?
13. Exista unii care pretind ca recesiunile sunt cauzate de eco­
norniile excesive ale populaµei. Atunci cand oamenii decid
sa economiseasca mai mult, decid §i sa cumpere mai puµn.
Asta nu ar insemna ca unele bunur i ar ramane nevandute?
Iar acest lucru nu i-ar deterrnina pe producatori sa-§i redu­
ca nivelul producµei §i sa disponibilizeze angajaµ, redu­
candu-le veniturile, deterrninandu-i sa cumpere mai puµn
§i sa instaureze astfel o spirala descendenta? Cum aµ eva­
lua opinia potrivit ciireia cei care fac cheltuieli exagerate
creeaza prosperitate, in timp ce economii atrag recesiuni?
14. Aµ fide acord cu includerea serviciilor femeilor casnice in
calculul produsului intern brut? Ce argumente ap. putea
oferi in acest sens? Exista motive bune pentru exclude­
rea in continuare a acestor servicii din calculele aferente
PIB-ului? Credep. ca excluderea reflecta atitudini discrimi­
natorii §i ca daca mai mulµ barbaµ ar fl casnici, The Bureau
of Economic Analisys §i-ar schimba parerea? De ce Biroul nu
ia in considerare valoarea muncii sotului ca bucatar-§ef Ia
gratarul d in spatele casei, cand µne seama de acela§i gen
de munca contra cost a cuiva care este implicat m activitaµ
de distribuire a produselor preparate pe gratar?
15. Multe firme de dimensiuni mici, proprietate de familie,
cu
capital ,, lichid", incearca sa evite taxele prin ascunderea
unei parµ a veniturilor obµnute. Pur §i simplu nu raportea­
za ca�tigurile totale atunci cand vine vremea plaµi impozi­
telor. Daca. aceasta este o practica frecventa, cum afecteaza
nivelul PIB-ului, masurat in deosebi prin metoda venitului
nap.onal?
16. intrucat acum in Canada producp.a �i utilizarea mariju
a­
nei in scopuri medicale sunt recunoscute prin lege, cum
vor afecta aceste activitaµ PIB-ul canadian? Cum vor afecta
intrebuintarile ilegale continue ale marijuanei (m scopuri
nemedicale) acelaf?i PIB?
17. Amintiµ-va din Capitolul 2 cum doamna Brown a schim­
bat o parte 4in berea ei bruna pe o parte din berea blonda a
domnului Jones. Rezultatul a fost ca amandois-au bucurat
de mai multa bunastare. Au putut sa se bucure de un nu­
mar mai mare de combinaµi ale celor doua tipuri de bere
prin specializare §i prin schimb.
 ---
374 (a) Sunteµ de acord ca ace§tia doi au intreprins o ,,activita­
,.. te econornidi"? Adidi, demersurile- lor de specializare §i
,/,,..,.
Capitolul 12
schimb sunt parte a sisternului economic general?
(b) Sunteµ de acord cu cei care contabilizeaza venitul natio­
nal ca activitatea lor nu ar trebui luata in considerare in
determinarea valorii PIB-ului, chiar daca acea valoare
mcearca sa estimeze performanta reala a intregii eco­
nomii?
(c) Daca nu sunteµ de acord cu cei care contabilizeaza veni­
tul nap.onal, atunci riispundeti la urmiitoarea intrebare:
ce sugestii aveµ pentru masurarea §i includerea acelei
activitiiµ in calculul PIB-ului? In timp ce vii gandip. la
aceastii intrebare, ce parere aveµ despre raspunsul
dumneavoastra inij:ial, dat la intrebarea de la punctul
(b)?
18. Ar trebui ca indivizii imaginari care fac urmatoarele afi.r­
maµi sa fie consideraµ §Omeri sau ca nefacand parte din
forta de mundi?
(a) ,,Am renuntat la slujba mea §i voi ramane §Omer pana
gasesc un loc de munca unde sa fiu platit cu 1.000$ pen­
tru 10 ore de munca. pe saptamana."
(b) ,,Am fost disponibilizat luna trecuta. Aveam un loc de
munca foarte bun in calitate de consultant de marketing
pentru un lant de firme in franciza. Ma plateau cu 1.000$
pentru 10 ore de munca pe siiptamana. Voi continua
sa-mi caut de lucru, pana gasesc un job ca acela."
(c) ,,Am decis ca nu mai pot fi parte a unui sistem bazat
pe violenta_ §i exploatare, a§a ca am renuntat la slujba.
Acum sunt in cautarea unui loc de munca pe post de
inginer, ca sa nu mai lucrez m domeniul industriei mi­
litare."
(d) ,,Atunci cand m-au dat afara, mi-am dat seama ca pot
sa-mi gasesc u§Or un serviciu la fel de bun. Dar acum
nu-mi mai pasa. Voi accepta orice job pentru care sunt
platit la fel ca inainte."
(e) ,,Nu am avut de lucru vreme de §ase luni de zile §i sunt
cam disperat. Voi face orice este legal pentru a aduce o
paine pe masa familiei mele. Dar am o soµe invalida §i
cinci copii rnici, a§a ca nu pot accepta nicio slujba la care
sa fiu platit sub 500$ pe saptamana."
(f) ,,Maine a§ putea sa ma angajez oriunde. Dar nu vreau.
Sunt eligibil pentru mca trei luni de acordare a indern­
nizaµei de §Omaj, a§a ca O voi lasa mai moale pana ra­
man fara bani. 0, dadi apare un job cu adevarat bun,
fire§te ca am sa-1 accept."
(g) ,,Maine a9 putea sa ma angajez oriunde. Dar nu vreau.
Sunt eligibil pentru inca trei luni de acordare a indem-
nizaµei de §Omaj, a9a ca O sa-mi petrec timpul asta diu­ 375
tand cu adevarat un loc de muncii. Ma voi folosi de cele
Miisurarea
trei lw1i pentru a giisi cea mai buna slujba posibila."
peiformanfei globale
19. In vechea Uniune Sovietica, §Omajul nu exista prin defi­
a sistemelor economice
nip.e, caci acesta era incompatibil cu socialismul. Totu§i,
nu ramanea doar la definiµe. Erau atat de multe locuri de
munca comparativ cu numarul de muncitori, incat Prav­
da, ziarul Partidului Comunist, indemna la aprobarea unor
legi care sa interzica renuntarea la slujba fara un motiv in­
terneiat �i sa permita arestarea muncitorilor apti daca nu
aveau de lucru pe o perioada ce dep.l§ea douii siiptiimani.
Cum credeµ ca a reu§it Uniunea Sovietica sa aiba un sur­
plus de locuri de munca, in timp ce Statele Unite par intot­
deauna a avea un surplus de muncitori?
20. Jones este un muncitor care produce echipamente de lucru
pentru industrie §i care ca�tigii 30$ pe ora. El este brusc
disponibilizat.
(a) El merge des pe la agenµile de plasare, cite§te anun­
turile de angajare ;,i urmiire§te piste pentru un loc de
munca in domeniul lui vreme de doua saptiimani. In tot
acest timp Jones este �omer, conform criteriilor B.L.S.?
(b) La finalul celor doua saptamani, i se ofera un loc de
munca drept §Ofer al unui camion care transporta pru­
ne, platit cu 9$ pe ora. II refuza. Este §Omer?
(c) Prime§te o oferta de job in domeniul lui, intr-un ora§
situat la 125 de mile depiirtare. El o refuza intmcat co­
piii sai, aflaµ la varsta adolescentei, nu vor sa schi.mbe
liceele. Este �omer?
(e) Dupii trei luni de cautiiri, Jones se descurajeaza §i ince­
teaza sa mai caute. Este �omer?
21. Sa presupunem ca 20 de milioane de oameni sunt ocupati
§i 5 milioane sunt §Omeri. Care este rata §Omajului? Pro­
centul se schimba daca menµonam ca mai sunt alte 30 de
milioane de persoane care nu fac parte din forta de .munca
civilii?
 Avutia natiunilor:
' glObalizare
§i cre§tere economica
13
A

In zilele noastre, majoritatea populatiilor globului traiesc intr-o

saracie continua, cu mult mai rea decat orice alt fenomen expe­
rimentat de locuitorii a�a-ziselor tari ,,dezvoltate", in cele mai
. acute momente al recesiunilor. Intr-adevar, eel mai izbitor aspect
legat de sistemele economice intalnite astazi in lume este acela ca
unele funcµoneaza cu mult mai bine decat altele. De�i nu exista
un instrument general acceptat prin intermediul caruia sa putem
compara cu claritate �i fara echivoc performantele unor sisteme
economice diferite, pentru a decide daca economia canadiana
funqioneaza mai bine decat cea a Statelor Unite, a Norvegiei mai
bine decat cea a Suediei sau a Elveµei mai bine decat toate la un
loc. Nu avem nevoie de determinari sofisticate ale perfonnantei
pentru a �ti ca economia fieciireia dintre statele menµonate func­
µoneaza cu mult mai bine decat sistemele economice din Etiopia,
Albania, Bangladesh sau zeci de alte natiuni dominate de siiracie
din lumea noastra.
Un sistem economic reprezinta un sistem social prin inter­
mediul caruia indivizii coopereaza in vederea crearii §i utilizarii
resurselor, spre a-�i satisface unii altora dorintele. De ce unele
sisteme au realizari mai mari decat altele? Aceasta este tema pre­
zentului capitol. Fire:;;te, unele nap.uni incep cu mai puµne resur­
se naturale decat altele. Dar dotarea diferita in privinta acestora
nu poate fi punctul de pornire pentru explicarea diferentelor
enorme in ceea ce prive�te avuµa :;;i bunastarea dintre bogatul
Singapore �i saraca Indie, sau dintre bogata Elveµe f?i saracaNi­
gerie. Nici densitatea populatiei nu poate explica toate sau macar
majoritatea diferentelor observate dintre avuµa unor nap.uni §i
saracia altora. Cei 37.000 km2 ai Olandei gazduiesc 16 milioane
de locuitori, fiind cu mult mai incapatori decat cei 45.000 km2 ai
Estoniei, locuiti de a zecea parte din numarul de indivizi amintit
378
Capitolul 13
mai 'inainte ca sa nu mai amintim de faptul ca locuitorii Olan­
dei �i-au creat o parte substanµala a teritoriului in care traiesc.
Cine este bogat ?i cine este sii.rac?
Banca Intemationala pentru Reconstrucµe ;,i Dezvoltare, cunos­
cuta mai bine sub denumirea de Banca Mondiala, publica regulat
un studiu intitulat World Development Report, in cuprinsul caruia
rncearca sa prezinte rezumativ performanta sistemului economic
al fiecarei ta_ri. Aceasta grupeaza tarile pe trei categorii: cu venit
naµonal ridicat, cu venit national mediu §i cu venit naµonal re­
dus.
in randul tarilor cu venit national ridicat sunt incluse:
Statele Unite, Canada, natiunile Europei Occidentale, Israel,
Japonia, Coreea de Sud, Australia, Noua Zeelanda, Singapore,
o mana de state care au ajuns bogate datorita vanzarilor de pe­
trol, cum ar fi Brunei, Kuwait, Qatar §i Emiratele Arabe Unite
§i alte cateva tari foarte mici care sunt sau au fost pana de cu­
rand colonii ale unor tari mai mari �i mai bogate, cum sunt, de
exemplu, Guyana Franceza, Antilele Olandeze ;;i Guam.
Mult mai mare este numarul statelor considerate de Ban­
ca Mondiala ca avand venit nap.anal redus, ale caror econo­
mii genereaza un PNB/locuitor anual mai mic de 1.000 dolari
SUA. Intre acestea se regasesc China �i India, care luate im­
preuna gazduiesc 3/8 din populatia lumii �i 2/3 din populatia
din tari cu venit naµonal redus, precum Pakistan, Bangladesh,
Myanmar (Birmania), Cambodgia, Laos, Vietnam, republicile
mai sarace desprinse din fosta URSS, Albania §i aproape toata
Africa Centrala.
Economiile cu venit national mediu sunt cele din America
Latina, din Mexic pana la extremitatea de sud a continentului
sud-american (fara Nicaragua, Honduras, Haiti §i Guyana, care
au venit national redus), Africa de Sud �i de Nord, cea mai mare
parte a tarilor din Orientul Mijlociu, din Grecia ;,i Turcia, pana
in Iran �i Arabia Saudita, ta.rile din centrul �i estul Europei care
au fa.cut parte din imperiul sovietic pana in 1989, rnajoritatea re­
publicilor fostei URSS, plus Thailanda, Malaezia, Indonezia �i
Filipine.
Criteriul utilizat de Banca Mondiala pentru clasificarea fie­
carei tiiri este produsul national brut pe cap de locuitor, care rezulta
din zmparfirea PNB la totalul populafiei. Intrucat cei care rniisoa­
ra venitul ;;i producµa totale ale naµunilor lumii pun accent pe
produsul intern brut, iar produsul national brut este in cele mai
multe cazuri identic cu PIB-ul, ne vom concentra asupra acestuia
din urma pentru a explica sernnificatia �i limitele acestui criteriu
de evaluare a bogiitiei sau a saraciei.
Date istorice
In 2006, produsul intern brut pe cap de locuitor in Statele Unite
--....
379
Avutia natiunilor:
��'
' ,.,,ii\,-
era de 37.791$. In India era de 2.122$, reprezentand rnai putin de ' gl;balizare
5, 6% din valoarea aferenta SUA. In 2006, PIB-ul SUA era de peste �i cre$fere economica
742 de ori rnai mare decat nivelul inregistrat in 1820. In India,
PIB-ul anului 2006 a fost de aproape 26 de ori rnai mare decat in
18201 . Diferenta o face cre;;terea economica. in Statele Unite, rit­
mul acesteia a fost de peste 3%/an, de-a lungul acestor 185 de ani;
in aceea�i perioada, in India, cre�terea economica a fost neglijabi­
la. D; ce au fost atat de diferite experientele acestor doua tari?
In unele cercuri, raspunsul corect este exploatare. Cre9terea
econornica depinde de existenta unui surplus iniµal care poate
fi investit intr-un capital productiv. Se crede ca ta.rile bogate ale
lurnii s-au folosit de supremaµa militarii pentru a subjuga tari cu
rnai puµna putere din Asia, Africa �i America Latina, saracind
popoarele cucerite 9i folosind surplusul extras pentru impul­
sionarea propriilor economii. Este adevarat ca, intr-o vreme in
care tarile Europei au intrat in contact cu restul lumii, ,,superi­
oritatea In rnaterie de forta s-a intamplat Sa fie atat de mare de
pai:_tea europenilor, incat ace�tia au fost imputerniciµ sa comita,
v
fara tea.ma de a fi pedepsiti, orice fel de nedreptate in acele tari
indepartate". Acestea sunt cuvintele lui Adam Smith, nu ale lui
Karl Marx. Dar Smith a observat, de asemenea, ca nedreptatile
lor erau amestecate cu o doza mare de nebunie" �i credea ca
Marea Britanie, cea mai ambiµoasa dintr; puterile :olonizatoare,
risipea mai multe resurse pe intretinerea imperiului decat pu­
tea spera ca va recupera vreodata. Probabil ca avea dreptate. Un
motiv important al caderii imperiilor europene dupa eel de-al
Doilea Razboi Mondial a fost acela al putinelor beneficii evidente
obµnute de puterile colonizatoare.
0 obiectie fundamentaia fata de exploatare, vazuta ca o ex­
plicaµe generala a putemicului contrast existent astazi intre nati­
unile bogate 9i cele sarace, se na�te din faptul ca unele dintre cele
mai sarace tari ale lumii, precum Etiopia, nu au fost niciodata
c.ucerite sau colonizate, iar unele dintre cele mai bogate tari, cum
1
Pre zen�l capitol de bazeaza in intregime pe numeroasele date
co!ecta.te §I_ anahzate de Angus Maddison �i apa.rute in Monitoring the World
Econon:y, 1820-1922, o publicaµe a Centrului pentru Dezvoltare din cadrul
?rgamzat1e1 pentru Cooperare �i Dezvoltare Economica, din anul 1995. Am
mcercat sa actualizam datele de dupa 1995, acolo unde a fost posibil. Am
vrea totu§i sa inta�i1:' avertismentul referitor la agregare, pe care ]-am lansat
pentru pnma data m anexa Capitolului 12. Surse!e cre9terii economice �i
ale dezvoltarii se regasesc in structura sistemelor politice $i economice pe
care le stud1em, 1ar_
agregatele statistice sunt cei .mai slabi estimatori, care
trebuie utilizati cu precautie §i scepticism. Pentru studentul curios, anexa
�cestui capitol discuta mai pe larg dificultaµle de masurare, comparare gi
mterpretare a PIB-ului in diferite tari.
�-- - - --�
es te Elve µ a, nu
au f o s t nicio d ta in p ostu a cu ce r i r lo r s a u
i
pri e eno�i §i mai am abili, dar nu p re a putem co ntrola aces te l u ­ 381
38 0 a r
a fi fost m ai d
t o f
a
t

r
a a
j atoril or . Pu milit a a
ar s e gr b e e c c r ur i . De ase m enea, n u avem c on trol dir ec t a supra in ze stra rii
coloniz ter ea
p e ­ cu
. r Capitol ul tul, nu cau za cr e§te rii eco omi . T otu ,
i
cre § t re a e a re surse natu ra l e . Putem sp er a la o vreme m ai buna §i la u n so Av u fia nafiunilor :
1 3 n ce § e c o n omic a
a l globaliza re
fo st, fa rii indoial ii, p e nt r u prima da ta d sco pe r ita ¢ i n ven ta t mai pr o d u ctiv, dar aceste a nu sunt dete rmina te in m o d direct
e d e
d in 1 8 4 8 M a x � En l s sarb in
Europa Occidentalii. . At un ci can , , r a
­ alegeril e un oarecare control asupra insti tu ­
noas t re. Dar avem § i cr §e ert ee con o m i ca
te r i de
ge
od u µ
e" in ma
torea u succese le ; , societa µi b u g e z
ie
pr q
h
e , ilo r care gu vern eaza modul i n ca re intera cµonam unii cu alµi
r § i
d e re a pr
n
com arat iv cu secol ul p r e ceden t , c e § t ia a v i ve • cum utilizam r esurs ele. Acesta es t e m o tivu l pentru care institu ­
p a e au o a
a intam l in E uro a i i re
l r il
s gi e s a
n
pe exclu s iv ce ea ce - p a t p § p
un l
pi fun dam ent ale ( cum este d om nia legii ) , nu do tarea cu resur s
e , e
State le Uni in Cana da §i in Aus trali . a
an
natu rale sau nive lul investiµ ei in ca pitalul u man sunt e senµal e
in t e
, a In a f ar a c es tor t ,
fuse ii d l d
l ocuito
cr e§t e ri le PIB-ul ui pe ca p de
einse
ser es tu e n m ­ p e ntru
d ezvolta r ea econ ornicii. Aceste in stituµi furnizeazii r egu ­
r
na t e l i le joc in baza c r o ra e r a o n
� i o b µn
ului
. a in t cµ iim em c a � tigu ri d e
e c on o a s- iis and it §i i n alte arµ
' Di n 184 8, cre§ t e re a mi
a p p u rma schimbu rilor.
c r p e
c are unna t ce lu i d e- al D il
s e co
al e hmtl i, i ar i n sf e rtul d e o e a 0 a lta condiji e esenµala est e p osibil itatea de a supune schim ­
l
a
a ex ri me n ta eel
Riizboi Mondia l, fieca r e contin e n t , pu µn pen ­ bulu i ata t bunuril e, cat §i ide ile la un cost re d us . S pecializar ea n
t
pe u
tr u o vre m e, ritmu ri impre s io n an te a
l e t r ii
c omi ce . In tre po a te avea lo c daca o a me n ii nu po t face come q §i nu vor put ea d
e o n
r
e c e e­
§i 1973, rat a med i e a n al ii a
u
§

anii 1950 u cre §t e r ii produ sul i in te rn rula schimburi i n caz ul 111 care c ostul tr ansfe rarii bunurilo r este mai
Condifii esen
l t a l a fi a l e :
brut l a niv el mondi al a fo st calcu a
ci
4 , 9% . A
tun
cand a ju s ­ m ar e d ec at Ca §t igurile potenµale de pe u rma tranzacµil or. Sch im
afic a d in
­ • Domnia legii
co n d cre t de mo
ta m aceast a valoare , µnan d bul de i d ei est e i el im portan , p o ate mult mai im portant d ecat i
t
e § e r e a § t • Sisteme de transport
PI B-ul
gr
ui § i
ace a perioada, rat a medi e a n ua r ­ put e a u da seama Adam Sm ith sau alµ eco nomi§ti tim pu rii. Geo­
l a e
d e c r § te r e a pe ca §i de co m u ni ca fi i
pit a ating e foart e i mpresio n an t a c ifr
ii d 2 ,9 p oc en t , sufi c i en grafia eur opeanii era astfelun fa ct or major de alimen tare a cre§terii
e r e t
d e ma r e pen tr u a dubl a a pr oa p v
enit l
u me diu re a l a l popul µ e e con omice. Numer o asel e porturi f uncµo nal e situate de -a lungul iefti ne
e a i
l. Dar a ni i 195 0 -197 3
hmr ii i n doa r u n sfer t d e seco unor j:iinnu ri int i ns e §i numer oasele fluvii c e tra verseazi i campii ,
c
au fost e x ep ­
73
µona l d e pro p ic e p e ntru cre §t e a e co mi cii . Du p a 1 9 , e co­
e
men µnute in st a re nav gabila in ti mpul anulu i prin top ire a ziipezii
r n o i
et in i t co ns
nomiil e Americi i Latin e au inc
b il
d
a tmu , ia r ce l e
l de pe v ers anµi munt o¢, a u perrnis popul aµei europe ne sii co
ri
i
e r m e r ­
Afri in r un
di n imperiu l s o vi e ti c § i din
tr
c a au egis a cializeze bunuri § i idei p e s u pra f ete intin se § i cu co sturi redu se.
ri tmur i d e
t
e d e cele al e
cre§ter e economic ii ma i r ed us c Spe ci a l iza rea i n m ai mul e do menii nu po ate p rogres a pre
a t
cre §t e r i i po pul a µe i , t a
d fa
d l cu s - a u
n
ca pt i
a§ a inca t venitu ril e medi i pe s e
ed
o
it
r u m u lt ara acu mular e de cap ita l suplimentar. Cei c ar e produc bu ­
p e o r f
tespe ct i vel e tan- I n E u r o p a § i in v lii s ari it
, cr
iii e §t co n o ca nuri in f ol os ul alto ra, pe care in gen era l n u-i cu no sc §i care adesea
s ere a e mi

la ra t e e l p u µn s ufic ie n
a cont inua t in general
t
e
p e n tru du b la re a
e locu iesc la d is ta nte mari, trebuie sa f i e in stare sa su pravietuias ­
seco , in
venitulu i p e cap d e locuit o r de - a l u ngul u i
j um. ata µ d l cii in p erio a da mereu in termina bi l a d intre ince putul procesulu
ne e i
- pana l a criz e l a nil ' 90 - r a
tel
e
i
de pr oducµ e §i ob e
timp c e i n Asia o r m edi al e cr e § ­ e rea venitulu i din vanza re a acelor pr oduse . • c ap
S t o cu ri d
a
e n i tul
µn i t l
terii economic e au fos t d e s t ul
d t r u a du b a
l
ri
di
t e pen ve Pr i n u rm are, cre §te rea econ omic a. presu p u ne acum ularea unor
e ca

un s fe r t d se co .
real pe r capita in ma i puµn de
l
stocu ri d e bunur i de consum care sa v i na in ajutoru l produc ato ­
e
rilor d e- a lungu l peri oad ei de produ cµe, bun a r
uri c e o a c ii r o l d e
a j
c ital, i ntru cat cre s c rata prod ucti ei viito a re.
Sursele c re� te rii eco no mice p
De as emenea, ac u r nularea d e capital a duce o contribujie
l c r e§ t ri i
Fenomenu l fclra precedent a ec o n o rni c e susµn te
u ap i i­ evide n ta §i i m po rtant a la c r e �terea econom iei prin mul ti.plicarea
e a
uman itaµi pentr u ca u n e
l iiri l
e
rut in isto t § put er ii de rnunca . Nimeni nu a re nevoi e s a i se spuna cii buldoze­
a lumii a u r eu i t
ria
e
a o rita te o ul aµ i lor sa s e
sii creeze condiµ in care marea m j a p p r e le pot indepart a o c an t itat e mai ma r e de pii mant de cat o amenii
i e
. lii
poatii specializa §i participa la schimb P er a cu l op e t i . Ceea ce s· ar pu ea sa
r e co ndiµ a e senpa t nu f ie la fe l de eviden este fap tul
t
do m n i l e s bin i n­
§i este ordinea socialii stabila, i n c ar a gii e te e ca acum u la rea de ca pital es t e un proces deopotriva cal itativ §i
e
ecte ci e n ii
indivizii p o t i n ipa pro
i
a van s uf
d
cetafenita, a§a incat
i
t c anti t ati v. Una din tre cele mai i mportan te co n secinte ale sp eci a­
ta u ii l
incredere ca vor fi capabili sii s e
bu cure de e z
ul t l
un c o r . lizii r ii es te i novaµa i n dome niu l tehnic ii, care im plic a fap tul ca o
r m
Cre�ter e economica: Un mod de a jude ca a c es te lu cr
ur i i
d e­
e s te a c e la d e a co t ar i i c are I§i sporel?te stocul de bu n u ri de c apital nu doar a duna
ns

cre§ terea PIB- ului fn f ap t de trei

ra cii dezvoltarea econom ica depi mijlo ace s up l ime ntare de
i
ches t u n i: o am en i, prod ucµe, ci unele mai puter ni ce. De -a
nd
e
ii sun ii r t fa ct o r ul
real pe ter men lung se $i ins t itufii . T o tu§i, indiviz
res ur
t
cu a
d
e :v a lun g ul t i mp ul u i, ma§inile sup a a
li m d e p ­
nii fi ai ent are d e in iirt r e p a m an
e p
care trebuie tratat ca ata r e . N - ar
a
la
c a a o ame e m m
s t e .
e c tul ui tin d s ii fi e ai efi enci
 ---
382
..
S-ar putea ca inovaµa tehnidi sii fie de £apt cea mai putemica
�... Capitolul 13
dintre fortele care dau impuls cre�terii economlce. Sa luam, de
exemplu, sistemul de transport, despre care deja am amintit cii
reprezinta un factor important in procesul cre�terii economice.
Cum procedau lociutorii Statelor Unite ca sa transporte marfuri,
idei �i persoane in anii 1800? Intr-un ritm foarte lent, dupii stan­
• Progres tehnic dardele de astazi. Daca trebuiau parcurse distante lungi, aproa­
pe orice funcµona pe baza de aburi. Construirea de drumuri
costa scump. Acestea trebuiau sa traverseze rauri 9i munµ 9i sa
ramana practicabile in caz de ninsoare sau noroi, pentru a trans­
porta bunuri §i persoane. Cu toate acestea, intre anii 1800 §i 1870,
acumularea de capital in transporturi nu a insemnat in primul
rand vapoare §i canale navigabile, ci mai degraba §ine de cale
feratii, locomotive §i material rulant, care transportau miirfurile
mult mai rapid pe unitate de capital. Inovatia din domeniul teh­
nicii a fost astfel incorporata in capitalul suplimentar acumulat
de indivizi. Pana in 1940, motorul cu ardere internii a dat un alt
mare impuls productivitatii unei unitap. de capital noi in trans­
porturi, menit deplasiirii bunurilor in diferite locatii. Cat despre
capitalulconstituit din ma�ini care transporta persoane §i idei in
zilele noastre, suntem cu top.i obi�nuiti cu avionul cu reacµe 9i
cu internetul 9i cu neta lor superioritate in orice privin�a atunci
• Procesul candle cornparam cu echipamentele anilor 1800 sau chiar 1940.
de reducere Rolul major al progresului tehnic in impulsionarea cre�terii
a demlo.jului economice arata inspre avantajul de care s-au bucurat unele tan
tehnologic care au stat in umbra liderilor. Inovap.a tehnologica nu pica din
cer; ea este creata de interacµunile dintre indivizi, in incercarea lor
de a susµne proiecte care sunt de interes pentru ei. Naµunea care
ocupa primul loc in clasamentul mondial in materie de progres
tehnic trebuie sa descopere ciii mai bune de a face lucrurile pe cont
propriu, procesul de descoperire generand in mod inevitabil cos­
turi, inclusiv cele aferente comiterii de erori. To�i, nap.unile situ­
ate pe locurile imediat urmiitoare, mai ales cele aflate la o oarecare
distanta, pot evita aceste costuri. 0 tara saracii, cu puµn capital in
dotare, care incearcii la sfar§it de secol XX sii-§i miireascii produc­
µa, adicii venitul, nu trebuie sii parcurgii toate stadiile tehnologice
derulate de-a lungul istoriei, ci poate trece imediat de la care trase
de boi §i drumuri rnurdare, la camioane pe motorina §i autostriizi
din beton. Acesta este marele avantaj al ramanerii in unna. 'fa.rile
siirace pot avea ritmuri de cre§tere economicii mult mai rapide de­
cat cele :inregistrate de tarile bogate in trecut prin simpla aplicare a
lecµilor inviitate de lideri, numai ca la un cost ridicat.
Investitiile straine
Totu§i, capacitatea taruor sarace de a face acest lucru va depinde
de un numiir de factori. Data fiind situaµa primitiva de la care por-
383
nesc, nu vor fi in stare sa-9i producii bunurile de capital complexe
carele pot cre�te productivitatea. A�a ca vor trebui sa le importe.
Avutia natiunilor:
Vor avea ele mijloacele de a importa bunurile de capital pe care le
doresc? Ce pot ele oferi in schimb? Pentru ca sunt sarace, au prin ' gl;balizare
definiµe un surplus foarte mic pe care il pot exporta in vederea §i cre§tere economidi
obtinerii mijloacelor de a importa. Este posibil ca vreun surplus pe
care ele il pot genera sa fie parte a cererii in ta.rile din care vor sii
importe? Cererea ar fi suficientii pentru a crea termeni de schimb
favorabili? Ce bunuri produse de tarile siirace sunt dorite de cele
bogate? De§i riispunsul care apare imediat in mintea multor oa­
meni este ,, materii prime", pup.ne tari siirace dep.n cu adevarat
cantitaµ substanµale de minerale sau alte materiale care sii aibii
suficienta cerere in striiinatate astfel incat sii genereze incasari din
exporturi cu care sii se achiziµoneze bunuri de capital noi. Sau,
daca chiar au resurse, eel mai probabil le lipsesc cuno§tintele §i
echipamentele necesare exploatarii lor la un cost suficient de re­
dus pentru a le permite vanzari profitabile in striiiniitate.
Acesta este punctul in care intervin investiµile striiine. Inves­
titorii din tiirile bogate pot imprumuta fiirilor siirace mijloacele cu • Investifiile striiine
care pot achiziµona bunurile de capital dorite. Vor dori ele sii faca
lucrul acesta? Da, dacii randamentele probabile ale unor asemenea
investip.i, ajustate cu gradul de rise, le depii�sc pe cele ale unor
investip.i alternative. De vreme ce o tara aflata in procesul de redu­
cere a decaiajului tehnologic are ;_;ansa de a avea o cre§tere econo­
micii rapidii, randarnentele investiµilor efectuate intr-o tarii siiraca
ar trebui sii fie la fel de mari. Din piicate, riscul unor asemenea
investiµi este, de asemenea, destul de ridicat in multe cazuri. Pe
langa riscurile rnari, caracteristice procesului de derulare a unor
investitii intr-o tara nedezvoltata din punct de vedere economic,
cauzate de incertitudinea asociatii accesarii imediate a unor resur­
se complementare §i considerate normale, in multe cazuri trebuie
sa le adaugam pe cele generate de instabilitatea politica.
0 parte din riscul politic va rezulta din ostilitatea automata
manifestata de atat de multi oameni fata de investitorii straini,
mai ales cei care plaseaza capital in tiiri sarace. Randamentele
investitiilor sunt privite adesea ca o ,,scurgere" a resurselor ta­
rilor siirace in care acestea sunt derulate, rnai ales daca inv�s­
titorii provin din tari bogate. Asemenea atitudini pot conduce
cu U§urintii la politici guvemamentale care confisca investitiile
straine parµal sau in intr.egime, prin schlmbarea regulilor j�cu­
lui. Indivizii �i corporaµile care con§tientizeazii existenta unor
asemenea riscuri politice sunt cu atat mai refractari in privinta
utiliziirii capitalului intr-o asemenea direcµe - cu excepµa situa­
p.ilor in care pot incheia un acord care sa-i plaseze m tabiira celor
cu rise redus! Guvernele care au in frunte dictatori sau oligarhi
sunt adesea inclinate sa suprime nemultumlrea popularii �i chiar
sa garanteze privilegii speciale investitorilor straini, dacii ace9tia
384 sunt dispu§i sa imparta randamentele investiµilor lor cu oficiali
guvemamentali corespunzatori. Acesta este unul dintre motivele
Capitolul 13 majore pentru care, atunci cand unele tari sarace chiar mregis­
treaza cre�tere economica, beneficiile care derurg din ea se ins
dreapta adesea catre un numar mic de indivizi privilegiaµ, fara
a ajunge la populaµ.e.
Incapacitatea de a genera capitalul necesar dezvoltarii in
cadrul economiei nationale, refuzul investitorilor straini de a-1
furniza fara a se al?tepta la randamente ridicate §i relaµile corup­
te care se nasc uneori intre ace�tia §i unii demnitari au fa.cut pe
multe tari sarace sa solicite investiµi din partea guvernelor unor
tari bogate iar nu de la indivizi sau corporaµi. Totu�i, §i aceasta
�hestiune ;idica probleme. Ce ar determina guvemul unei tari
• Sprijin bogate ca eel al Statelor Unite sa investeasca intr-o tara saraca?
financiar extern Impulsurile caritabile pot sta la baza unor politici guvernamenta­
le? Guvemele au vreodata impulsuri caritabile? Care sunt moti­
vele reale din spatele unei intenµi declarate de a acµona caritabil
atunci cand guvemul joaca rolul actorului chipurile filantropic?
Care ar fi quid pro quo-ul real? Ce-§i doresc demnitarii care extind
sprijinul financiar de la oficialii guvernamentali care-I primesc?
Ce vor face guvemele unor naµuni bogate �i probabil puternice
atunci cand termenii ajutorului lor implicit sau explicit nu sunt
respectaµ? Sprijinul interguvemamental reprezinta reteta unui
eventual amestec in treburile interne ale altor tari?
Cei care cred ca aceste probleme pot fi soluµonate prin acor­
darea sprijinului financiar ex tern prin intermediul unor instituµi
intemationale trebuie sa se uite cu atentie la activitatea acestora,
la cea � Bancii Mondiale de pilda, ca;e nu a rem,;it sa elimine
complet dificultaµle �i dilemele asociate acordarii sprijinului in­
terguvernamental. Toate aceste 'intrebari apar chiar inainte de a
ne pune problema daca guvernele sunt instituµile cele mai in ma­
sura sa controleze direqia investiµilor. Cum vor aloca guvernele
tarilor sarace resursele incredintate sau imprumutate lor la rate
�le dobanzii subvenµonate? Vor 'distribui capitalul acelorpartide
care 11 pot utiliza in eel mai eficient mod? Cum vor �ti care sunt
acelepartide? Cata incredere putem avea ca nu se va instaura co­
rupµa la acest nivel? Risipa §i corupµa au aparut destul de des in
asernenea situatii, incat au ridicat multe suspiciuni cetatenilor ta­
rilor bogate in privinta programelor ,,de sprijin financiar extern".
Intr-un context democratic, asemenea suspiciuni sunt adesea su­
ficiente prin ele insele pentru a sista aceste programe.
ComertuJ exterior �i investiµile au contribuit intr-o mare
masura la cre§terea economica globala, iar cei care insista cu ata­
• Globalizare ta vehernenta ca globalizarea" nu face decat sa-i unbogateasdi
�i �i rnult ,pe c:{ bogap. �i sa-i saraceasca §i mai mult pe cei sa­
raci ar trebui sa explice de ce sa se intample acest fenornen in zi­
lele noastre, daca nu a fost valabil nici in trecut, chiar �i in eel de
data mai recenta. Naµunile care nu au fost conectate la economia 385
mondiala sau au ales sa se izoleze singure nu au experimentat o ---;�,���
cre§tere economica notabila. Pe de alta parte, exemplele date de Avutia natiunilor:
Hong Kong (pana la trecerea sub administraµe chineza, in 1997) ' gl�balizare
�i de Singapore ar trebui sa fie suficiente pentru a contesta pare­ �i cre�tere economica
rea celor care se indoiesc de capacitatea diviziunii internationa­
le a muncii de a genera bunastare pentru ta.rile care sunt parte
a economiei mondiale. Aceste (ari�oare, aflate in medii ostile §i
aproape lipsite de orice am socoti in mod normal ca fiind resurse
naturale, au obtinut niveluri remarcabile ale cre§terii economice
aruncandu-se cu totul in vartejul comertiilui international §i al
investiµilor.
Cu putifla vreme in urma ne exprimam ingrijorarea in lega­
tura cu pericolul ca guvemele care ofera sprijin financiar altor
• Cum poate
guveme s-ar putea amesteca in afacerile inteme ale tarilor recep­
toare. Trebuie sa punem acest aspect in balanta impreuna cu tea­ diiuna sprijinul
ma ca nu se vor amesteca. Adevarul este ca multe tari receptoare financiar extern
utilizeaza sprijinul financiar extern in moduri care nu stimulea­
za cre§terea economica. Sprijinul poate chiar reduce rata cre§terii.
Cum se poate ca donarea de capital sa reduca cre§terea economi­
ca a unei tari? V-ati putea gandi ca, in eel mai rau caz, s-ar putea
sa nu fie de niciun folos. Dar capitalul primit din partea tarilor
donatoare va fl utilizat aproape sigur in combinaµe cu resursele
inteme - munca, pamant, capital naµonal - care altfel ar fl fost
canalizate in alte direcµi. Astfel, sprijinul financiar extern alocat
pentru ni§te proiecte nefolositoare - nefolositoare in sensul ca
nu contribuie deloc la cre�terea economica, cum ar fi o �osea cu
patru benzi care sa se indrepte catre palatul §efului statului, o
companie aeriana de stat care transporta in principal politicieni
§i birocraµ in Alpi, in vacanta, sau chiar un baraj care arata. im­
punator, dar nu reu§e§te sa produca electricitate sau apa pentru
irigatii in cantitati deosebite - va contribui negativ la cre§terea
economica a tarii receptoare. Costul de oportunitate al utilizarii
unui sprijin financiar extern intr-o tara nu este zero.
Finantarea externa poate, de asemenea, sustifle guvernari
proaste, ale caror politici sunt menite sa imbogateasca un grup
mic de indivizi privilegiaµ sau sa mentina partidele conduca­
toare la putere, chiar daca acestea intarzie cre§terea economica.
Cand va ganditi la aceasta cu atenµe, va daµ seama ca sprijinul
• Investif:ii private
interguvernamental constituie un amestec al guvernului donator
in afacerile interne ale tarii receptoare. Daca nu vedeti- motivul,
intrebati-va cum privesc ni;,te oameni care vor sa inlature un gu­
vem dictatorial aceste fonduri din partea altor tari, care ajung
tocmai la conducatorii statu.lui. Astfel ca intrebarea nu este dadi,
ci cum ar trebui sa intervina guvernele sau institutiile intematio­
nale care ofera asistenta financiara pe langa guvernele tarilor
sarace. Daca scopul este sa scoata populaµa din saracie, atunci
 c ta .r
ajutor ul ar t r eb ui canal iz t po cu liti c e bun ono m ic e tint e le § i a bilitat i le in div iz ilor ca re de zvolta p ro duse noi pent
a r e i i
387
e
at
3
ca e t
c
8 6
l ?i cu mu lti o ame ni sara Cu t a ru
. e s e c s ig ur a n ta l o c de p a ­ Microsoft au t r e b u it s a fie du bla te de o cre9 tere a cuno tintel
t
o
c i2 u

c 9 or
Capitol ul 13 reri contradicto ri i in l e gat u c e e m bu ne p
o ec o n ic e
�i a a bil i ta tilor c el or ca re ut i liz ea za p r odus el e aces tei fum e v u fi a natiunilo r
ai liti d
A :
ra u l

, da
ca
om

aplicab ile anumit or situ aµi, c un o a � e m m u de p r e c e fu n c µ o

s ac est e a se d ore au a fi
globa liza re
it
­ m ai mult decii
t
ni i?t e simple juc arii. A n ­
t
e

nea za §i c e n u . P r o bl e ma pri nc p a n u te at a n e cun o a §t e r e , gr en aj ul complex care ne da cap acitatea d e a face ata

e s u l e
i la

t a fa
a t d e m t ;; ic re§ t er ee c on o m i di
c at motivati le politi ce c a r e ii o r e sc p c e in dr e j:i t s c r a e r u e e e
i
r e c
i
p e a t a
pt a
i a ruc o t p a r r o i t a t r i c a
lu u i r l? i fa t.
ce ea ce �i e i �t iu ca ar tr eb u i fac u t. i t d i? b t, p b
i a t o t fac
Su nt cii t eva moti ve p e n tru c a
r e n v es µ
i ti i
pr
v
p e , Co m b us t ib il ul i'$ i
1 11 m i n f il e n oa t r e a r e s u r s a
le e

cr e §
de obic ei, m ai m u lt p en t ru a c ce le r a r e a e c e d e
e c o nom i
t r
ii

ca t
s p rijin ul fin anci ar prim it d n p
i a r
t
e a u
n
o
r gu ve r n e s
d in
tr
a
in e s a u a s
o c u te . U u n
un or institu t ii int ernaj:i on a l e r ecun e e l e e s e
l

t r t Mu l µ o ameni g iind e sc in termeni de do tiiri cu fa ctori de producf

in s o ti e de p
s

a c a i nves t le p r iv a t e s u n t de
s e a e c r ic
ace a t e r so a n a e § i resu r sc n at ura le date . Da r da ca trece m dincolo de aceasta ipot e ­
l ti ii

9ti u cum s a e utilizez e . U n m o v a i p o r t a

n e s t e c a i n ve s ­
t
za simpli sta §i n e putem un pie min tea la contri butj. e, descoperim
ti i
l m
m

p e c u
tit or ii p r iva i, e el pu µ n i n a s en t a r e la µ l r c ru o • Importan f a
fi
ci
a l i c a f a c torul c ruc al i n proces u l c r e � t erii econo mice e ste reprezenta
i
t o o t
b

a i
i a i m di t a t
local , i §i dores c o cr �t e r e e
c o o
n c e , p n t ru c a s a
m e t d e cu 1 w§tin fe . Nu de , ,lu cr uri du e lip sa ta. ile s ar ace a le
e
" r lumii. C
i

i pr i v
a
bil a. I
c un o � nti f e l o r
e v a fac e ac t ivitate a pro fit a i
l
n ve s r i a F n pr e a a u de ide 1. Caci o ma re p arte a com bustibil ul ui car e a pus in mi §C ­
ti t
o
u

ap lecar e p e n tr u proie ct e c u o infati a

ar e i m pun at o r
ar e, d a c a r e n u re is tori a uman itap i nu a vea nici o val o are in p lan practic. Piinii l
9t c e a u s a i n a
g enereaz a mai mult:a v a l o ar e dec ii p jo c . S un t de s tu urma, inte li g enta um anii a fos cea c are a vazut o m od alit ate de a
l t - 1
d e sargu incio §i '.i n a s e ingr i ji c a fon ur
il
e i m p ru mu a e s a ca e e 1n trebuinta n fo los ul rea li za.rii s co p uri l or umane. Ju lia n Sim on ,
p
d
t t t i
intreb u i nta ri pr o duc tiv e . un ec onomi s care l§i p unea de st u l de m ul t i maginaµa la lucru,
t

a
spus - o a st fel: ,, R esur sele pro v
in ma i mult din minµ e oamen ilo r ,
l
Cap italu l u man de c a t d i n paman t sa u din a er " . Desigur ca resurse le natural e
se
gii s in u ni versul fizic d in jurul nostru, d ar S imon a su bliniat ca
tr b s a o cu
es c

Un a d intr e p oliticil e p ca r e n a µun e s ra c e a e u

i
s e pe
r sun t n eces ar e
e il a
min fi u manc pentr u a des ca peri §i utiliz a acele res urse .
c u ma i mult a per s e v e r e n t pr e ez n t e s t i n v a tam a t u
de i n
n l Ceea ce noi a s tazi am con si d e r a dr ep t o moda litate evide nt a
a c a t
de
s in ri i n d u l fe e ilo r. 0 po pu l a ti e c r e § e c a r
e

obli g atori u, ma i ale ­

m intrebu i nt are a un ei re su r se na turale - uti lizarea sil ic onului in fa
a t ­
i
t e constitui e o alt a p r e c o nditi e i m p t a n t a p e n e b rica re a d e chipur i pentru cal culatoar e, sa spunem - repre n
o r t ru cr e § t re a e c o ­
f l , a r i ­ z i t a ,
nomic a ra pida . Ia r prin neg l ij a r e a e du s a.
• Educafi a f i c r e e o r m ulte t e fap t, u n depozit mo:;;ten
it de nteligenta ;,i cun o;d nfe umane.
a i i t

. Ma i d i
bun a ;;tiin t a de r e ur \ i e s u s
i
capital u l u man rac e s e p r iveaz 5. c u s e
p r e a e
s p r Daca m o t iva tiile s u nt bun e , o a m en ii instr uiti p ot fructific
a
s o

d e toate , d eµn e r ea u n o cu §i a :;/ ti n t t µ pro d u ct v e e st

e c ea cu pr om p ti tudine stocul mo nd ial de cu no�ti n te a
i

flat la d i spozi ­
bili a
n
r o e

ca r e i i imbogate 9 t e p e i nd i v i z i . Ca t de m c o tr u e al u l µ lor ca s a hansforme c eea ce detin m ce ea ce- :;,i d oresc. Pana

n
l t i

p i t
i b

c
a

u
a

uma n la c re 9 t e rea bunii stiiri i n tiu r ? �i sarcina de md r ept ar e a motiva \iilor e s te 'in s ine o p roble ma
nil
o
a

Este dificil , daca. nu im po , de r d e cu no a� te re .

e T ot tim pu l in va.tam tot ma i multe desp re c um sa
r it
n s
pu c an t i tla ti v
f a

s
ibil
o
s

a u di ie d i­
n
pe
la aceasta int reba re , in ma r e p a rt n u c o ret e c h e tu facem ma i c lar a at rebuirea d re pturilor d e proprieta te, a9a incii
tr c

t
e
l a
re a venitu rilor tarilo r bog a te e s e o e rr ea, c u m a m u ge n e ro ­ o rga ni zatiile sa func tion ez e mai eficient, iar dil emele d e tinutilor
t f i i

t
Edu
zitate , a se rviciilor educaµon ale . c a µa e s n b un d eopo
­ s a p ro duca mai r a r rup tur i i n c ooperar ea dintr e in diviz i. Cu to a­
e u tr ·
t

bu n a d li
va de consum § de cap it a l. In tru c r e s cu t e c a ace s t ea s u nt ve§t i i m bu curatoare pe nt ru cei care, ase men
as e
c at t
a r ea u c a
i t i
su plimenta rea studiilor �i la m a m ulte 9
nte a cu m u la e pe n oua, 1§ i c a.9 ti ga exis ten ta di n prom
o v a
r e e r a e t e
cu n o ti a i d il o , c e st a n u
i
t s
alte cai, nu putem estim a c u nic iu n g r a d d in c r e s s o c s e .
e r e c o n t rib uti a o m o ti v o ti m c a
d
e a le fun d fa l
l d t no mic a To
precisa a capi talului uma n l a p r o c e us e c r e9 e re e oc . ­

tu9i, p utem fi siguri ca a re un

r
o l i mp rt
o an t.
P
ro gr
e s u
l
t e
e
hni
c a r
In dic ele libe r ta f i i e c on o m i c e
ta l e e re ­
fi p a vea o contrib u tie a tat d
e
in s e m n a c t a c o n o
a r �
ut u t

fo t i mp ro bil. C - I n c ep and cu an i i ' 80, un grup de economi9t i a ci i u tat sa s urprin da

mica rn lipsa oamenilor e du c aµ ? Pa r e u n o
a r e a
b

9 a ce s e asp e c t e, ut il iz i ind me tode emp ri c e t ra ditionale. D up

t i a ce
0 p ublica tie a Wo r ld B k din 1 9 98 p e d s- au c o nsult a t cu Mi lton F r ie dm a n :;/i cu alti ec onomi:;, ti cu ve ­
a n e a intr - u n m od im r e sio na nt
2 l za

in fa vo ar ea canali z a rii sp riji n u l i fi a nci a in a c e ast a m a d e ri l ib erale, W alter Bl o c k , Jame s Gwartney i Robe rt Laws on
p

rk Wha D n , ier a : Da v i d D o ll a r
�i Lant P r itc hett, Ass es s i What 9
n
' a
u
g
n Aid W or s , t o s
e n t a n
d e a e a
: n c o c e a c r e a
Why . u z v o l t
t l e r t e o n m i - u o
d u in d ic li b a i
t i � i 1 l t c u
 388 alte metode de masurare a cre9terii economice. Rezultatele lor,
publicate pentm prima data in 1996, prezentau date referitoare
Capitolul 13 la dezvoltarea statelor lumii in perioada 1975-1995. De atunci,
Gwartney §i Lawson §i-au actualizat studiul anual 9i alte organi­
zaµi s-au alaturat efortului de a masura amplitudinea efectelor
diferitelor politici asupra cre9terii economice3 • Indicele libertatii
economice cauta sa masoare politicile economice ale unei tari m
materie de: reglementare, practici de stabilire a preturilor, poli­
tica monetara, politica fiscala §i comert international. Ta.rile care
aplica politici caracterizate printr-un nivel scazut de reglemen­
tare, prin stabilirea libera a preturilor, printr-o politica monetara
stabila, prin niveluri recluse ale impunerii §i printr-o deschidere
fata de schimburile cu exteriorul sunt considerate ca avand gra­
de mai mari de libertate economica. Ta.rile care inregistreaza un
nivel ridicat de reglementare, un sistem de preturi administrate,
o politica monetara inflationista, niveluri ridicate ale impunerii §i
opacitate fata de schimburile cu exteriorul sunt socotite ca avand
grade mai mici de libertate economica. Rezultatele studiul lui lor,
aferente anului 2007, pot fi vazute in Figura 13-1.
Dupa cum putep observa, ta.rile care au aplicat politici cla­
sate pe locurile fnmta9e in clasamentul indicelui libertatii econo­
mice (tarile din clasa A) au inregistrat §i cele mai mari niveluri
ale PIB-ului. Aceste corelatii agregate merita luate in considerare
atunci cand se discuta motivele pentru care unele state sunt bo­
gate §i altele sarace, dar o examinare a datelor istorice ar putea
sapa un pie mai adanc, trecand dincolo de aceste cifre §i aratan­
du-ne mai in detaliu condipile esenpale din punct de vedere in­
stituµonal pentru dezvoltarea economica §i fortele propulsoare
I
ale acestui proces.
Potentialul de dezvoltare
a drepturilor de proprietate privatii
Aceasta corelap.e observata intre libertatea economica §i dezvol­
tarea economica este in mod sigur mai mult decat o simpla asoci-
3
Gwartney, Lawson �i Block, Economic Freedom of the World,
1975-1995, Washington, D;C., The Cato Institute, 1996. Pentru actualizari
consultati site-ul www.freetheworld.com. The Heritage Foundation a
inceput, de asemenea, publicarea anuala a Index of Economic Freedom in
cooperare cu Wall Street Journal, iar Transparency International publica
date referitoare la nivelul compµei in diferite tari, utilizat de investitori in
luarea deciziilor privitoare la factorii de rise relevanµ pentru efectuarea
unor investiµi in diferite regiuni ale lumii. Economi§tii au utilizat ace§ti
ind1ci in Jucra,rea lor pentru a intelege mai bine ptecondijiile necesare
cre§terii economice, dar, mai ales, importanta unor institujii precum:
drepturile de proprietate privata, libertatea de a incheia un contract §i
dornnia legii.
389
---'�•1.'i
Avutia natiunilor·
' gl�balizar;
§i cre§tere economica
Ce! mai Gradul Gradul Celmai
redus nivel al III-lea al II-lea inalt nivel
de libertate de libertate de libertate de libertate
economica economica economica economica
QUARTILELE ECONOMIC FREEDOM OF THE WORLD INDEX
Figura 13-1 Libertatea economica �i venitul national
ere statistica. Exista o forta propulsoare, care actioneaza sistema­
tic, identificata de Adam Smith in 1776, in Avupia nafiunilor.
Indivizii devin mai bogaµ atunci cand sunt liberi sa fie par­
te a mecanismului pietei. Forta propulsoare este tocmai aceea
despre care am vorbit in paginile acestui manual, incepand din
Capitolul 2. Libertatea economica care perrnite indivizilor sa co­
opereze i:n cadrul schimbului voluntar cu drepturi de proprietate
privata - de a cumpara, de a vinde, de a preschimba,' dupa cum
considera fiecare ca este eel mai potrivit pentru el, in contextul
domniei legii - contribuie la cre§terea bunastarii personale �i na­
µonale. Dezlantuie un proces care permite oamenilor sii-§i caute
avantajul comparativ, sa gaseasca modalitaµ de a produce §i dis­
tribui bunuri �i servicii rare la un cost mai redus §i sa pomeasca
motorul antreprenorial care pune in mi.§,care mecanismu1 pietei.
Experienta asiatica
Prea puµµe rnasuri pot fi luate pentru reducerea deficientelor
impuse tarilor de clima �i de poziti,a geografica. Dar domni� le­
gii, oficialii guvemamentali competenti, �i cinstiµ, o populaµe
instruita, deschiderea comerciala fata de exterior �i investip.ile -
Cauzele cre§terii
toate sunt chestiuni pe care guvernele le pot controla intr-o mare
economice din Asia
masura. Cat de bine s-au descurcat in acest sens? Sa luam cazul
Coreei de Sud. In perioada 1960-2006, PIB-ul sau ( anul de refe-
 390 rinta 2000, exprimat in dolari americani) a crescut de mai mult de
28 de ori, cu o rata medie anuala de peste 7,3%. Produsul intern
Capitolul 13 brut pe cap de locuitor, raportat la pre turile anului 2000 (ajustate
pentru a exprima paritatea puterii de cumparare) a crescut de la
1.360$ in 1960, la 19.759$ in 2006, sau cu o rata medie anuala de
aproape 5,8%. Ce a fa.cut Coreea de Sud de-a lungul acestei peri­
oade pentru a deveni dintr-o napune saradi una bogatii?
Cu siguranta ca guvernul §i populapa Coreei de Sud au
acordat atentia cuvenita educatiei, inclusiv instruirii femeilor,
care actualm�nte reprezinta mai,mult de o treime din totalul for­
tei de munca. S-au conectat la economia mondialii §i au folosit
�ficient fondurile pe care strainii erau dispu§i sii le investeascii
in tara lor. Coreea de Sud a profitat de pe urma unei expansiuni
deosebite a comertului internaµonal din aceastii perioada, con­
centrandu-se pe producµa pentru export, care putea fi utilizata
pentru achiziµonarea altor bunuri necesare dezvoltarii. Cine ar
fi prezis in 1960 cii 20 de ani mai ta rziu automobilele fabricate in
aceasta tara vor concura in materie de vanzari cu cele produse in
Europa Occidentala �i 1n America de Nord?
In mod sigur, Coreea de Sud nu a fost o tara in care gu­
vernul s-a dat la o parte §i a la.sat alocarea resurselor in seama
pietei; oficialii guvemamentali au conlucrat cu industria§ii de
frunte pentru a influenta investirea resurselor in domenii-cheie
§i pentru a dezvolta anumite industrii. Totu§i, fortelor cererii §i
ale ofertei li s-a permis sii genereze preturi relative de care pana
§i oficialii guvernamentali tineau seama cu regularitate, astfel in­
cat dezvoltarea economicii a urmat tiparele dictate de avantajul
cornparativ. Cheltuielile guvernamentale au fost menp.nute la un
nivel rezonabil, a§a 1ncat economia nu a fost supusa incertitudi­
nilor asociate cre§terii rapide a preturilor. Iar populaµa Coreei
s-a aratat dispusa sa practice o rata relativ ridicata a econornisirii,
crescand astfel oferta de resurse disponibile pentru efectuarea de
investiµi pe plan intern.
S-a tinut in general cont de domnia legii, chiar daca. nu cu
I inflacarare religioasii. Corupµa era o problema. Nu doar biro­
craµi de rang inferior, ci §i ma!µ oficiali guvemamentali au fost
condamnaµ pentru luare de mita pentru a favoriza intere se eco­
nornice particulare. Aliantele politice au dat na§tere unor politici
preferentiale pentru anumite regiuni ale tarii. Dar aceste abuzuri
au Jost criticate, functionari publici cu putere au fast acuzati §i
condamnap., fapte care dovedesc aplicarea legii. Regulile jocului
au fost cunoscute §i impuse in mare parte, a§a incat indivizii pu­
teau lua decizii economice avand un grad rezonabil de mcredere
ca vor suporta costul celor gre§ite �i ca se vor bucura de roadele
celor bune.
Datele privitoare la Japonia �i Taiwan, din acee a§i perioa­
da, erau similare cu cele mregistrate m Coreea de Sud, atat m
privinta ratel or cre§terii economice atinse, cat §i a ansamblului 391
politicilor economice aplicate. 0 populaµe educata, dispusii sa
munceasca din greu §i sa economiseasca, activa mtr-un cadru cu Avutia natiunilor:
reguli ale jocul ui stabile, orie ntata dupa sisternul de preturi, cu o ' gl�balizare
atitudine de deschidere fata de economia mondiala §i nestanjeni­ 9i cre§tere economica
ta de cheltuieli guvemamentale excesive sau de o inflatie rapida,
poate profita de tehnologia dezvoltata de natiuni mai avansate
din acest punct de vedere spre a cre§te rapid ;;i a reduce semni.fi­
cativ deca lajul pe care tara :il are fata de cele mai bogate naµuni
ale lumii. Japonia a fa.cut mai mult decat sa reduca decalajul, a
intrat ea mSa§i in randul celor mai bogate tari. In 1960, produsul
intern brut pe cal: de locuitor al Japoniei reprezenta 35°/c, din eel
al Statelor Unite. In 2006, reprezenta 73%.
Alte naµuni ale Asiei s-au descurcat mai puµn bine. Produ­
sul intern brut per capita m India - exprimat :,,i elm dolari ameri­
cani, la valoarea lor din 2000 §i ajustat pentru a exprima paritate a
puterii de cumparare - a fost de 606$ in J960. A crescut numai
pana la nivelul de 2.122$ in 2006, valoare de 1,56 de ori mai mica
decat PIB pe r capita inregistrat de Coreea de Sud cu 46 de ani
mai devreme . PIB-ul pe cap de locuitor al Indiei, care in 1960
reprezentase 64% din eel al Coreei de Sud, m 2006 era mai rnic de
11% din valoarea acestuia. Aceasta evolu µe este explicata parµal
de cre§terea dernografica; populatia Indiei a crescut cu mai mult
de 155 de procente din 1960 panii in 2006. Populatia Coreei de
Sud a crescut insa cu 94% m acela:,,i interval de timp. Cea mai
cuprinzatoare explicaµe a ratei reduse de cre§tere a venitului in­
dian trebuie gasita m foarte mceata ei cre"tere economica. De ce
nu a fost India in stare sa reduca decalajul intr-un rihn chiar mai
lent, asemeni Coreei de Sud, Taiwanului §i Japoniei? Costurile
ridicate aferente razboiului §i pregiitirilor de razboi incetinesc
procesul de cre:,,tere economica, iar India a fost Jovita in aceasta
perioada de disensiuni interne :,,i de conflicte cu vecinii, atat cu
Pakistan, cat §i cu China. In acela"i interval de tirnp, Coreea de
Sud :,,i Taiwanul au cheltuit, de asemenea, sume imense cu pre­
gatirile militare. Probabil ca raspunsul trebuie cautat in spatele
politicilor aplicate de guvernul indian.
De§i de-a Iungul ultimului deceniu a dat semne de reforma­
re in aceasta privinta, India a manifestat o impotrivire extrema
m a lasa alocarea resurselor in seama preturilor §i o preferinta
putemica i:entru 1ncredintarea a.utoritatii unor bir ocraµ guve�­
namentali. In decursul acestei perioade, guvemul a distorsionat
rnasiv preµirile. Unele dintre ele erau mult reduse cu scopul de­
darat de a proteja populaµa siiracii, cu toate ca nu intotdeauna
obµn�au acest efect. Dupa cum poate va arnintiµ din capitolele
antenoare, guvemele care menµn preturile la un nivel scazut
nu diminueaza raritatea. Efectul eel mai probabil este acela de
a o accentua din cauza descurajiirii furnizorilor. Mai mult, regle-
392 mentarea acestui aspect nu-garanteaza ca cei saraci vor fi capa­
bili sa obµna bunurile ale caror pretun sunt aparent recluse in
beneficiul lor. Concurenta va viza alte matje, iar saracii nu sunt
adesea mai apµ sa lupte eficient pentru obµnerea acestora decat
sunt pentru c�tigarea matjei de pref,
De £apt, guvemul indian a distorsionat preturile §i prin refu­
Incapacitatea de a zul de a atenµe informaµilor pe care acestea le furnizau. Planifi­
fnregistra cre§tere carea centrala dupamodel sovietic era la mare cautare in anii '60
economica (in mare parte injusta, dupa cum am aflat mai tarziu), iar liderii
guvemamentali indieni s-au lasat sedU§i de aceasta. Rezultatul
a fost o mare risipa, socotita iara§i in termeni de cre§tere eco-.
nomica prestabilita, de vreme ce investiµile au fost canalizate
spre proiecte care in cele din urma s-au dovedit incapabile de a
produce venituri mai mari decat costurile. In acele sectoare ale
economiei in care guvernul nu a incercat sa impuna planifica­
rea, intreprinzatorii erau sistematic descurajaµ prin reglementan
ale birocraµIor, ale caror aprobari erau necesare pentru aproape
orice activitate. Domnia legii nu exista intr-un sistem economic
in care sunt cerute · ucente guvernamentale pentru luarea celor
mai multe decizii economice, licente acordate sau reµnute intr-o
maniera arbitrara, dupa cum era voia birocratului respectiv. Gu­
vernarea arbitrara este chiar opusul domniei legii §i zdrobe�te
iniµativa din economie.
In afara Asiei
Ta.rile Americii Latine au avut evoluµi foarte diferite ale cre§terii
ale cre§terii economice dupa eel de-al Doilea Razboi Mondial. Ta­
belul 13-1 indica modificarile in procente ale produsului intern
brut pe cap de locuitor pentru �apte state din America Latina,
aferente perioadei 1960-2006, prezentate in lucrarea Monitoring
the World Economy, elaborata de Angus Maddison. Modificarile
privesc tot PIB-ul real ajustat la paritatea puterii de cumparare.
Aceste cifre trebuie utilizate cu mare atenµe. Evoluµile_ eco­
nomiilor Americii Latine au fost diferite atat m timp, cah�i ca
suprafata. In 1929, PIB/loc. al Argentinei reprezenta 63% din va­
loarea celui din Statele Unite, intr-o vreme in care aceasta tarL
figura in clasamentul celor mai bogate state ale lumii; in 2006 era
de numai 27,3% din PIB-ul pe cap de locuitor al SUA. Nivelul
Evolufii diferite
PIB-ului per capita al Venezuelei din anul 2006 a ramas acela� cu
eel din 1960. In Brazilia, PIB/loc. a crescut rapid in anii '70, dar a
scazut in deceniul urmator; in 1990 era cu 8% mai mic decatnive­
lul mregistrat in 1980. In 2006 a fost cu 20% mai ridicat decat eel
din 1990. In aceasta perioada, Chile a trecut prin doua revoluµi
economice, ambele avand efecte majore asupra economiei. In ul­
timii ani, economia chiliana pare a se fl stabilizat, bucurandu-se
de un ritm anual de �tere de 4% din 1990 pan.a in 2006. In acest
interval de timp, politicile economice peruviene au pendulat in­ 393
tre absurdih!te �i intelepciune.
Politicile economice schimbatoare au constituit mai degraba Avutia natiunil.or:
o regula pentru America Latina, nu o excepµe, lucru care face ' gl�balizare
dificila generalizarea cauzelor cre§terii economice in aceste tari
$i CTe$tere economica
� ale incapacitaµi lor de a cre§te. Cea mai sigura generalizare
poate fi aceea ca guvernele lipsite de stabilitate nu pot instaura
domnia legii §i ca guvernele tlirilor latino-americane au fost de o
instabilitate arhicunoscuta.
Tabelul 13-1 Modificirile PIB-ului pe cap de locuitor in perioada
1960-2006
Sursa: Pe baza datelor Bincii Mondiale, World Development Indicators,
www.worldbank.org
Datele aferente Africii Subsahariene, cu excepµ.a celor privi­
toare la Botswana �i Africa de Sud, nu pot fi numite altfel decat
tragice. Tabelul 13-2 prezinta produsul intern brut pe cap de lo­
cuitor pentru §apte state din regiune. Este incl� ¢ Etiopia, cu
toate ca, in realitate, nu este o tara subsahariana. Aceste rezultate
nu au aparut din lipsa stradaniilor. In perioada postbelica, Tan­
zania a fost timp de multi- ani tara favorita a experµIor in dezvol­
tare, primind multa asistenfa tehnica §i sprijin financiar. Toate
aceste eforturi au condus la puµne realizari, iar PIB-ul tanzanian
per capita a scazut m fapt in cea mai mare parte a timpului, in­
cepand din anii '70.
Atat clima, cat �i geografia acestor locuri au impiedicat ere�
terea economica. 0 mare parte a continentului nu are sol fertil, . . dacii. se poate
nici caderi de precipitatii corespunzatoare. Caldura §i umiditatea intampla ceva
fac munca zadarnica, in timp ce maladiile care se manifesta nu- -­
rii.u, atunci se
mai m zonele tropicale, cum ar fi boala somnului, transmisa prin va intampla.
intepatura mll§tei tete, slabesc rezistenta populapei ¢ distrug
�ptelul. Debitul raurilor variaza mult mtre sezoanele ploioase §i
cele secetoase, mtrucat sunt alimentate mai mult de precipitaµi
decat de topirea zapezii de pe versanµi munto§i; in consecinfli,
acestea nu Wesnesc transportul de bunuri §i persoane, a§a cum
se illtampla ill Europa. Statele africane au aparut ill mare parte ca
urmare a trasarii arbitrarea a unor linii pe harta de catre puterile
europene din secolul al XIX-lea, iar varietatea populap.ilor din
interiorul granitelor lor a intrefinut lipsa de unitate §i razboaiele
civile. Momentele intamplatoare de cre§tere economica inalta au
contribuit prea putin la cre9terea nivelului mediu de trai, intru­
cat ele au fost dublate de explozii demografice. Venitul pe cap
de locuitor la nivel de regiune este mai redus astazi fata de eel
existent acum un sfert de secol. Popoarele Africii Subsahariene,
cu excepµa naµunii sud-africane, au illtampinat secolul XX in
saracie §i raman cumplit de sarace 9i la finalul acestuia.
Chiar §i un optimist, deloc illClinat spre realism, trebuie sa
admita ca, la ora actuala, nimeni nu §tie de fapt ce poate fi fa.cut
pentru a plasa Africa pe traiectoria cre§terii economice. Aspec­
tul eel mai descurajant trebuie sa fie viata politica din regiune,
ill care regimurile stabile, cinstite §i competente constituie mai
mult excepµa decat regula. Un guvern preocupat de ramanerea
la putere, de reprimarea revoltei populare, sau de a opune rezis­
tenta unui atac din partea unei puteri vecine, nu va fi ill masura
sa acµoneze µnand seama de o consiliere buna, daca o au la ill­
demana.
Tabelul 13-2 PIB-ul pe cap de locuitor in 2006 (exprimat in dolari
SUA, an de referintii 2000)
Sursa: Pe baza datelor Bancii Mondiale,World Developmen.t Indica tors,
www.worldbank.org
Experientele statelor asiatice din ultimele decenii ne asigura
ca politicile chiar conteaza. Alte state din Asia nu au evoluat a§a
de bine precum Japonia, Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong sau
Singapore. Dar Thailanda, Malaiezia §i China au experimentat
cre§teri economice apreciabile, facandu-ne sa credem ca saracia
nu este o soarta implacabila pentru nicio naµune din lumea de
azi. Totu§i, politicile sunt stabilite de guveme §i nu putem conta
pe cele care le elaboreaza intotdeauna in favoarea cre§terii eco-
nomice, dar pentru atingerea obiectivelor proprii, incompatibile 395
cu procesul de cre§tere.
Avufia nafiunilor:
globalizare
Globalizarea. Speranfe §i deziluzii4 §i cre§tere economicii.
De fapt, in deceniul trecut am fost martorii protestelor de strada
in Seattle, Praga, Geneva §i Washington b.c. Erau ca.rate pancar­
te, se purtau ma§ti de gaze §i au avut loc izbucniri de violenta,
toate pentru respingerea a;;a-numitului ,,consens de la Washin­
gton", de sorginte neoliberala. Globalizarea devenise paratras­
netul perioadei ce a urmat Razboiului Rece. Tina Rosenberg vor­
be§te despre aceste evenimente intr-un articol publicat in New
York Times Magazine:
,,Globalizarea trebuie sa insemne integrare §i unitate - to­
tu§i a dovedit, '.in felul ei, ca poate capta atentia �a cum au
facut-o §i taberele Razboiului Rece, carora le-a luat locul,
Liniile de demarcaµe illtre sustmatorii globalizarii §i criti­
cii acesteia nu merg doar pe granitele tarilor, ci tree §i prin
interiorul lor, de vreme ce oamenii se lupta sa ajunga la o
intelegere cu fortele economice ferme care modeleaza lumea
zilelor noastre. Cele doua parµ aduse in discuµe - o pereche
zgornotoasa, realmente - reprezinta descrierea a doua forte
complet diferite in aparenta. Lumea este unita de firme ca
Nike, Microsoft §i Citygroup intr-un sistem nou §i dinamic,
4 Joseph Stiglitz (ca�tigiitor al Premiului Nobel in 2001) a publicat o
carte in 2002, sub titlul Globalization and its Discontents, New York, 2002
(tradusii 'in lb. romana sub titlul Globalizarea. Speranfe fi deziluzii, Editura
Economica_, Bucure�ti, 2005- n. tr.). Jagdish Bhagwati prezintii globalizarea
in tonuri pozitive, in cartea sa In Defense of Globalization, New York, Oxford
University Press, 2004. Lucrarea lui Bhagwati este importantii mai ales pentru
ca el aratii compasiune fatii de cei ce criticii globalizarea, �i apoi le imparte
tabara in douii. Grupul A ii include pe cei dispu�i sa asculte argumentele
§i faptele $i sii cantareascii dovezile dezvoltarii economice, instaurarea
libertaµi politice eficiente �i protecµa drepturilor ornului; din grupul B fac
parte cei care nu vor sa asculte niciun argument §i/sau faptii, dar i§i menµn,
in necuno§tintii de cauza, parerile despre efectele nocive ale globaliziirii,
neconforme cu gandirea economica. fundarnentalii sau, in multe cazuri, cu
observatii obi�nuite. in mod evident, cartea se adreseaza celor din primul
grup. Din nefericire insa, multi dintre cei ce protesteazii in strada cu ocazia
summiturilor G-8 §i a altar intruniri similare sunt din randul celor insensibili
la argumente sau la fapte. Cititorii interesaµ de dezbaterile pe marginea
globalizari.i ar trebui sa corumlte §i cartea lui Johan Norberg, In Defence of
Global, Capitalism, Stockholm, SW, Timbre, 200l(tradusa in lb. romana sub
titlul In apii.rarea capitalismului global, Llbertas Publishing, Bucure§ti, 2010
- n. tr.). h1 cuprinsul unor scurte capitole, Norberg radiografiazii toate
dovezile empirice legate de diverse modalitaµ de rnasurare a prosperitap.i
§i prezintii corelaµa pozitivii dintre globalizare �i arneliorarea buniistarii.
Modul de gandire economic furnizeaza conexiunea cauzalii care explica
acesta corelatie.
396 care va alunga neimplinirile pe care omenirea le-:a experi­
mentat mca din vremea nefericitului Ev Mediu? Sau oame­
nii de rand au devenit acum victime ale dominaµei nemiloa­
se a corporaµilor, pe masura ce fume ca Nike, Microsoft §i
Citygroup strivesc populaµa saraca, naµune dupa naµune,
tn cautare de noi profituri?"
Din pllhctul de vedere al criticilor, ,,consensul de la Washin­
Afi fmprumuta
gton" are menirea de a surprinde acel set de politici privitoare la
bani unui cartofor
responsabilitatea fiscala �i la liberalizarea comerciala care sunt
zmpiitimit?
,,impuse" tarilor mai puµn dezvoltate ale lumii, m schimbul im­
prumuturilor �i asistentei financiare exteme oferite de instituµi
internaµonale. Banca Mondiala, Fondul Monetar lntemaµonal
{FMI) � Organizaµa Mondiala a Comeqului sunt µntele princi­
pale ale criticilor lansate de protestatari. in viziunea lor, pacatul
strigator la cer comis de FMI este condifionalitatea - care mseam­
na ca Fondul va sista 1mprumuturile acordate unei tari daca ea
nu atinge anumite obiective specifice din cadrul unor politici
economice, m termeni de deficit bugetar, i:ilflaµe �i alte aspecte
macroeconomice. Dar, �a cum subliniaza Bhagwati, dupa ce au
evaluat elementele fundamentale care explica ce sta la originea
lipsurilor din tarile sarace, nu vad nicio nenorocire m faptul ca
autoritaµle politice ale a<:estora aplica politici publice fara niciun
discemamant economic, ca sa nu mai vorbim de mspaimanta-
. toarele mcalcari ale drepturilor omului5 •
Sa trecem acum m revista cateva aspecte particulare aflate
m dezbatere. Cei care critica globalizarea susµn ca acest ,,con­
sens de la Washington" duce la:
a) Accentuarea inegalitaµi in materie de venit, pe masura
ce decalajul dintre ta.rile bogate � cele sarace se adan­
ce§te;
b) 0 ,,cursa catre adancuri" in privinta politicilor de me­
diu, intrucat marl corporaµi capitaliste cauta sa-'§i mute
locaµa in zone cu reglementari mai puµn costisitoare
referitoare la mediul inconjurator, provocand astfel
pagube taruor sarace, intrucat acestea sunt obligate sa
5
Nu ne-am propus sa discutam despre interdependenta dintre
libertatea politica � cea economica in cartea de fata, dar cititorul interesat
poate consulta douli:lucrari clasice, scrise de economi§ti care trateaza aceasta
chestiune in profunzime: F.A. Hayek, The Road to Serfdom, Chicago; University
of Chicago Press, 1944 (tradusa in lb. romW sub titlul Drumul ciitre seroitute,
EdituraHumanitas, Bu�ti, 2006-n. tr.) §i Milton Friedman; Capitalism and
Freedom, Chicago, University of Chicago Press, 1962 (tradusa in lb. romana
sub titlul Capitalism �i libertate; Editura Enciclopedica, Buc:un!§ti, 1995 - n.
tr.). Pe aceasta tema exista �i doua surse de date empirice - Economic Freedom
Index, elaborat de Fraser Institute � Index of Economic Freedom, alcatuit de
Heritage Foundation impreuna cu Wall Street Journal.
mentifla un cadru legislativ prietenos pentru mediul de 397
afaceri in acest domeniu, pentru a atrage investiµi;
c) 0 ,,cursa catre adancuri" pe piata muncii, intrucat mari Avutia natiunilor:
corporaµi capitaliste cauta sa-§i mute amplasarea m
' globalizare
�i creytere economica
zone cu reglementari mai puµn costisitoare in privinta
salariilor §i a condiµilor de munca.
Totu¢, m fiecare caz, dovezile sugereaza ca, in realitate, glo­
balizarea produce efectele opuse celor descrise mai sus §i condu­
ce la scoaterea saracilor planetei din situaµa nefericita in care
se g�sesc prin integrarea pe pietele mondiale; ca acea calitate a
mediului din farile mai puµn dezvoltate, de fapt, se amelioreazii
in timp odata cu cre§terea bunastarii §i cu sporirea accesului la
tehnologia furnizata de globalizare; ca muncitorii ·din ta.rile mai
puµn dezvoltate o due mai bine decat in trecut m privinta venitu­
lui �i a condiµilor de Iucru.
Opiniile Jerme nu
sunt sinonime cu
Puterea opiniei publice argumentele valide.
Daca lucrurile stau astfel, de aceea ideea ca globalizarea love§te
in saracii lumii ramane atat de populara �i de raspandita?
Desigur ca fiecare individ are dreptul la propria opinie �i
toµ par sa aiba opinii ferme - pro §i contra - despre globalizare.
Noi suntem interesaµ de anal.iza la care fac apel pentru a le susµ­
ne. Multi oameni au pareri ferme despre diferite probleme eco­
nomice, fara sa aiba nicio pregatire.in domeniu. Studiul §tiintei
economice - la £el ca achiziµonarea oric.arui bun rar - presupune
un cost �i se pare ca multi acµoneaza ca §i cum nu ar valora atat.
Sa nu uitam di modul de gandire economic este o parte a unui
lung §ir de raµonamente, de care oamenii se plictisesc inainte de
a-i da de capat. Gandiµ-va numai la cate capitole aµ citit �i aµ
incercat sa intelegeµ fnainte de a ajunge la problema globalizarii!
Imaginaµ-va, in schimb, cum ar fi fost daca am ft fnceput cartea
cu discutarea punctelor nevralgice ale prezentului capitol. Pur §i
simplu nu ar fi avut niciun sens. Ar fi trebuit sa ne mtoarcem m­
apoi la Jack §i la Jim, care au schimbat intre ei o minge de baschet
§i o miinu§a de baseball, pentru ca apoi sa ne croim drum prin te­
mele legate de: ayantaj comparativ, cerere §i oferta, concurenta,
bani §i banci §.a. In schimb, am introdus mai intai elementele de
baza §i, de-a lungul mai multor capitole §i saptamani·de studiu,
am continuat sa le dezvoltam §i sa le aplicam, pana am devenit
(speram!) capabili sa ne gandim la problemele globale complexe
care fac subiectul §tirilor de seara.
Opinia publica se concentreaza adesea pe consecintele evi­ Preful pliitit
dente ale politicilor publice. Dar adevar�ta §tiintii economica nu pentru a ft un
· se ocupa numai de ele. incearca sa lamureasca §i consecinpele ne­ bun economist
intenfionate, adesea ascunse §i de durata. De aceea am considerat
§tiinta economica ca ocupandu-se cu studiul alegerilor umane lung, nu doar va urmari ,,interesul ingust", prin aplicarea unor
§i a consecintelor neintenp.onate ale acestora. �em accent '!'e 399
politici pe termen scurt care sii-i creasca bunastarea §i puterea
ceea ce este ascuns, invizibil, neprevazut. Sublinierea consecm­
personala. Avupa napunil.or:
telor neintentionate confera modului de gandire economic un
globalizare
�racter descltls", atunci cand analiziirn probleme curente, dar
complex;. Pentru a-1 stapani este nevoie de tirnp §i de exercip.u
Controversa legata de externalizarea $i crf!§tere economicii.
�
�i, intr-adevar, se Capata cu un prer De asem:11ea est� necesara
_ � _
producfiei: lozinca vs. analiza
rnulta rabdare §i intelegere pentru rmplicarea m dIScuµi pe teme Gandirea economica de baza ne va face
economice a celor care nu au pregatire in domeniu sau considera , sa punem la indoiala ori­
ce explicafie a discrepantei dintre naµ
§tiinta economica drept ,,pura teorie". unile bogate §i cele sarace,
. . . . . .. aparuta ca o consecinta a inrnulµri
i oportunitafilor de a participa
Sa revenim la subiectul nostru. Nrmeru, rua econollll§tit nu voluntar la schimb. Comertui voluntar est
e reciproc avantajos,
pun la indoiala efectele transformatoare ale glo�al�, care diferent daca are loc intre Harry §i in­
_ Sam §i prive§te cartona§ele de
frang in doua anumite moduri tradip.onale d� viata � proce­ baseball, intr e Joe §i dl Smith la alirn
_ entara, intr e dna Smith din
sul integrarii pe piata globala. Dar tiparul schirnbulw. §1 eel al Virginia care cumpara mobila van
duta de dlJones din California
producp.ei, care se ivesc in zorii acestei ,,�struge� �e�toare" de Nord, sau intre dl Jones care achi
. zifioneaza costume fine de
reprezinta adesea o irnbunataµre deosebita a �rd� e�t�nte la producatori italieni sau vin de la
producatori francezi. Ceea
anterior. Cre§terile venitului real provin nurnai dm sponn ale ce este ,adevarat pentm cartona§e
de baseball, rnobila, costume
productivitaµi reale. Acestea au la origine una din trei surse: (1) §i vin, este valabil §i pentru cumpara
rea de servicii de muncii -
perfecp.onari ale abilitafilor de lucru; (2) ���p.rea cuno§�te- prestate intr-o fabrica din America
_ Latina sau de catre un medic
lor tehnice §i (3) mai buna organizare a activttafilor econonuce. radiolog din India.
Globalizarea duce cele trei elemente din tiirile mai dezvoltate ..,. Intr-o declarap.e in fata Congresulu
in cele mai putin dezvoltate, acp.une care ii ofera puterea trans­ i, din 10 februarie 2004,
Gregory Mankiw, profesor de econo
mie la Harvard §i pre§edinte
formatoare de a scoate milioane de oameni din sariicie §i de a al White House Council of Economi
c Advisors, a adus acest argu­
schimba destine sortite mizeriei. ment in tim.pul aprinselor dezbateri
pe tern.a ,,extemali..zarii pro­
ducfiei". Tiparul comercial care se
deruleaza sub ochii no§tri ca
Puterea intereselor speciale urrnare a globalizarii este doar o alta
manifestare a Ca§tigurilor
obfinute de pe urma schimburilor
Faptul ca mesajul esenµal al modului de gandire economic �i pe care le-am tot pomenit in
paginile carpi de fata:
face greu loc in mentalul oamenilor incrimine�a carentele m
A
comunicare ale economi§tilor de la Adam Snuth mcoace, dar
§i foqa de sofisticare a intereselor speciale. Tocmai aceasta f�r­ ,, Formele noi de schirnb dau na�tere unor b ene.ficii noi con­
_ surnatorilor §i firmelor din economii.Ie deschise. Cererea
ta, a§a cum am explicat in Capitolul 12, genereaza un conflict
intre politicile economice bune §i deciziile eco�o�ce ?�e . In intemaµonala in cre§tere pentru bunuri precurn filmele,
procesul decizional, politica, dupa cum am ar�t�t, ��a spre produsele farmaceutice §i inregistrarile audio ofera expor­
manifestarea unei ingustimi §i a unei concentran partinitoare a tatorilor arnericani oportunitafi noi. Un comert incipient in
beneficiilor, iar aceasta polarizare este §i mai pronuntata in �azul domeniul serviciilor ofera un debU§eu important experµl.or
guvemelor nedemocratice, instabile pe durata mandatulw lor6. SUA in sectoare precum: bankingul, ingineria §i invatiiman­
Daca §eful statului are o pozip.e relativ sigurii (de exe1:1"pl� §an tul superior. Capaci.tatea de a achiziµona bunuri §i servjcii
:
sele unei lovituri de stat sunt mici), acesta va fl foarte mclinat sa rnai ieftine de la producatori noi a deterrninat o cre§tere a
urmiireasca II un interes larg" - ceea ce inseamna ca va adopta bugetelor gospodariilor, in timp ce abilitatea firmelor de a-§i
politici. econornice care genereazii cre§tere economicii pe termen distribui producp.a pe glob a redus costurile §i deci pretun­
le pentru consurnatori. Beneficiile culese de pe urma noilor
Mancur Olson (1932-1998) este savantul care a explor�t_�ectul pe � il forme de schirnb, cum ar fi eel cu servicii, nu difera cu nimic
6

are orizontul temporal asupra procesului de elaborare a politicilor ���ce

(democratice ¢ nedemocratice) de catre _politicieni. ¢ � afecteaza po�tici.le
referitoare la dezvoltarea economica, maJ. mult decat oncare alt econo1I11St ':8-u
expert in �te politice cont:emporan. Vezi, de exemplu, Power and Prosperity,
New York, Basic Books, 2000.
de cele obfinute din cornertul traditional cu bunuri. Exter­
nalizarea serviciilor speci.alizate reprezinta o ilustrare irn­
portanta a noii forme de schirnb. Ca§tigurile din tranzacµile
derulate prin internet sau telefon nu sunt diferite de cele ce
400 decurg din schimburile cu bunuri in forma fizica, transpor­
tate pe cale maritima sau aeriana. Atunci cand producp.a
Capitolul 13
unui bun sau a unui serviciu costa mai puµn intr-o alta tara.,
are sens mai degraba sa-1 importam deci'it sa-1 producem pe
plan intern. Acest aspect permite Statelor Unite sa-§i aloce
resursele unor scopuri mai productive."
Cu siguranta ca Mankiw ia nota maxima pentru analiza sa
economica. Cu toate acestea, a fast sever criticat in jumalele de
§tiri §i de catre politicieni de stanga §i de dreapta pentru argu­
mentul sau invechit adus in favoarea pietelor. Tom Daschle, fos­
tul lider al minoritatii din Senatul american, a declarat: ,,daca.
aceasta este poziµ.a administratJei prezidentiale, cred ca trebuie
sa ne cerem scuze de la fiecare muncitor american".
Trebuie sa avem grija la hiperbola politicii utilizatii. Numa­
ml locurilor de munca pierdute in urma externalizarii producti­
Lipsa de
ei este minuscul comparativ cu dimensiunea economiei america­
popularitate: un alt
ne. Chiar daca locurile de munca se muta in strainatate, inclusiv
pref platit pentru a
cele ce presupun calificare inalta, in domenii precum serviciile
ft un bun economist
financiare :;,i tehnologia informaµei, inseamna ca resurse rare
sunt canalizate intr-o directie mai productiva. Legea avantajului
comparativ se aplica de fiecare data cand comercializam bunuri
§i servicii peste hotare pe uscat, pe apa, pe cale aeriana sau prin
internet. Crearea de locuri de munca in strainatate va tinde sa
genereze diferite slujbe :;,i venituri mai mari pe teritoriul State­
lor Unite. Pe scurt, comertul international este un joc cu suma
pozitiva. Fie ca obtJnem ca:;,tiguri din schimburile derulate intre
tari, fie ca aplicam politici protecµoniste �i le pierdem, ambele
variante sunt consecinte ale politicilor publice adoptate de lide­
rii politici.
In cadrul acestui proces politic, rolul economi�tilor este de
a spune adevarul cum pot ei mai bine, fara a-:;,i face griji in le­
gatura cu bunul-gust sau fezabilitatea existente intr-un anumit
climat politic care se bucura de popularitate. Economi�tii de la
Adam Smith la Gregory Mankiw au procedat astfel, �fatul aces­
tora fiind descohsiderat in numele eficientei politice. A§a cum
este ea, inclinaµa omului spre troc, barter :;,i schimb este atat de
puternica, incat, chiar daca protecµonismul este raspandit in lu­
mea democratica, forta oportunitaµIor economice mondiale este
atat de viguroasa, ca bunastarea acelor tan (§i a popoarelor lor)
care practica comertul relativ liber este evidenta in consemnarile
istoriei l}tiintei economice. Dupa cum spunea Milton Friedman:
,,Cercetarile arata limpede ca eliberarea oamenilor din punct de
vedere economic dezlanµJ.ie motivaµa §i iniµativa individuale l}i
a§a.za o tarii pe traiectoria cre§terii economice. Pe de alta parte,
prosperitatea economica �i·independenta fata de guvem promo­
veazii libertatea civilii �i politicii".
Desigur ca nu toata lumea este de acord cu aceasta afirma­ 401
pe. Multi nu s-au uitat la cercetarile £acute. ;,3i, firef;ite ca datele nu ---�ii-,��
comunica nimic prin ele :insele. Este nevoie de modul de gandire
- Avufia napiunilor:
economic pentru explicarea relatiilor de tip cauza-efect, care se globalizare
§i cre�tere economicii
ascund in spatele lor.
Anexa: DIFICULTATEA COMPARATIILOR
INTERNATIONALE CARE IMPLICA PIB-UL
Amintiti-va de preocuparile noastre anterioare, din Capitolul 12,
legate de agregare. Conceptul de produs intern brut are la baza.
atat de multe conventii, cu atatea incluziuni f,;li omisiuni arbitra­
re in esenta., incat ar trebui utilizat cu mare grija in compararea
nivelurilor de bunastare a diferitelor tari - ceea ce, desigur, am
tot cutezat a face. In cea mai mare parte, produsul intern brut
masoara numai ce trece prin piata. Astfel ca persoanele de la Bu­
reau of Economic Analysis, din cadrul Ministerului Comertului din
Statele Unite, care determina. PIB-ul SUA, nu iau :in considerare
serviciile prestate de sotia care se ocupa de intreµnerea gospoda­
riei. Evaluarea unor asemenea servicii este prea dificila, in ciuda
enormei lor importante, a�a ca sunt complet scoase din calcul.
Dar valoarea serviciilor menajerelor angajate poate fi masurata
prin intermediul platJlor efectuate pentru obtinerea 101� a�a ca
intra in calcule. Prin urmare, PIB-ul va tinde sa scadii, ca o con­
secinta directa a cre�terii ratei casatoriilor ?i sa sporeascii la o ma-
1ire a ratei di vorturilor. Bunastarea reala se deplaseaza sigur 111
directia opusa. De asemenea, pe masura ce tot mai multe femei
intra in campul muncii, PIB-ul cre�te cu valoarea contributiei lor
la productia totala, determinata de veniturile pe care le obtin.
Totu�i, pentru ca nu se deduce valoarea muncii pe care acestea
nu o mai presteaza acasa, cre�terea PIB-ului exagereaza valoarea
productiei totale - cu excepµa cazului in care activitatea lor cas­
nica a fost fa.ra valoare, lucru care pare improbabil.
Aplicap. acest raµonament in dreptul economiilor cu venit
naµonal redus. In aceste tari, o parte mult rnai mica a muncii
productive prestate de oameni trece prin piata. In �onsecinta,
produsul lor intern brut va fi subevaluat. Dacii privim la cifre�
le oferite de World Development Indicators (W.DJ.) referitoare l a
PIB-ul pe cap de Iocuitor in statele cu venit naj:ional redus, ne 120$/an inseamnii.
dam seama ca ele trebuie sa fie subapreciate. W.D.I. au estimat 10$/lunii. Poate
PIB-ul/loc. al Mozambicului la 330$ in 2006, al Etiopiei la 146$, cineva triii cu
iar al Tanzaniei la 335$: Deoarece nimeni nu ar putea trai din­ 10$/lunii.?
tr-un venit a§a de mic un an intreg - §i,_fiindca cifra respectiva
reprezinta o valoare medie, unii oameni ar putea avea venituri
§i tnai reduse - §tim ca valorile neajustate ale produsului intern
402 brut exagereaza mult siiracia populap.ei din ta.rile cu eel mai re­
dus nivel de dezvoltare.
Capitolul 13 Acestea exagereaza §i bunastarea oamenilor din cele mai
bogate tan, prin luarea in considerare a veniturilor utilizate sa
compenseze efectele altor venituri. De exemplu, atunci cand o
termocentrala care funcp.oneaza pe baza de carbuni produce
electricitate, produqia sa intra in PIB. Mai apoi, atunci cand
sunt angajate persoane care sa curete depunerile de funingine
rezultate §i sa zugraveasca, PIB-ul CTe§te din nou. Intr-o maniera
similara, costul suplimentar al unui automobit datorat incorpo­
rarii unui convertor catalitic nu este �a de bun" ca eel pe care
11
cursul de schimb dintre dolarul american §i forintul unguresc nu 403
a exprimat paritatea puterii de cumpa.rare, Implicaµile compara­ ___,i�W,
Avufia nafiunilor:
rii cursurilor de schimb la nivel intemationat care au ca punct
globalizare
de pornire paritatea puterii de cumparare, pot fi nenumarate. :,i cre:,tere economicii
W.D.I. au raportat, de exemplu, ca PIB-ul pe cap de locuitor
al Ungariei a fost de 6.111$ in 2006 ( comparativ cu 37.791$ in Sta­
tele Unite). Dar daca acest indicator este ajustat pentru a reflecta
paritatea puterii de cumparare estimate, atunci cre�te la 15.709$.
Aceasta valoare este foarte ridicata - cu aproximativ 157% mai
ridicata, de fapt. Aceste ajustari trebuie facute, pentru a da sem­

trebuie sa-1 acceptam dacii vrem sa conducem atatea autoturis­ nificaµe comparaµilor intemationale. Atunci cand sunt efectu­
me prin zone intens populate ;ii sii nu ne ineciim cu gazele de ate, veniturile pe cap de locuitor al celor mai sarace tari cre;ite
e;iapament. Dacii am fi interesap. de bunastare, excluderea din foarte mult. Tabelul 13-3 prezinta produsul intern brut per capi­
calculul produsului intern brut a valorii curiiteniei, zugriivirii ;ii ta aferent anului 2006 pentru zece dintre economiile cu venituri
a convertorului catalitic ar avea sens. Problema este ca dacii am naµonale recluse §i apoi acela�i indicator ajustat cu paritatea pu­
porni pe acest drum, ne-ar fi aproape imposibil sa ne oprim. Ar terii de cumparare estimate. Datele din tabel susp.n aspectele pe
trebui sa deducem o mare parte din valoarea ingrijirilor rnedi­ care le-am afirmat �i noi mai devreme. Nimeni nu poate trai cu
cale de care beneficiem, a navetei panii la locul de rnuncii ;ii a un venit de 100$ pe an �i nimeni nu a facut-o.
oricarui alt bun produs �i cumparat ca reacp.e la activitiiti care
au legatura cu munca. I ,
Cornparatiile internaµonale care implica PIB-ul pe cap de Tabelul 13-3 Venitul anual al celor mai sarace fii.ri (date aferente
locuitor sunt foarte distorsionate §i de numitorul comun utilizat anului 2006, exprimate in dolari americani, an de referin\ii 2000)
Rapoartele W.D.L enumera ta.rile lumii de la cele mai sarace la
cele mai bogate, in funcµe de PIB-ul/loc. exprimat in dolari ame­
ricani. Insii ta.rile nu-1 calculeazii in dolari americani. Aga se face
ca produsul intern brut al fiecarei tari, exprimat in moneda nati­
onalit trebuie raportat la populap.e §i apoi transformat in dolari
americani, prin intermediul cursului de schimb.
Cursurile de schimb indica numarul de unitati dintr-o anu­
mita monedii naµonala ce pot fi cumparate cu o unitate din alta
moneda naµonala. Astfel, cursul de schimb dintre dolarul ame­
rican §i forintul unguresc, de exemplu, poate fi stabilit ca 220
forinp. ungure§ti pentru 1 dolar american, fie ca 0,004545 dolari
americani pentru 1 forint unguresc. Acest lucru sugereaza ca un
cetatean american care viziteaza Ungaria se poate ll§tepta sa pla­
teasca 220 forinp. pentru a ob(:ine bunuri pe care s-ar a§tepta sa
Sursa: Pe baza datelor Biincii Mondiale, World Development Indicators,
dea 1 dolar in Statele Unite. Daca �a s�ar intampla in realitate,
2008
adica in Budapesta pop. cumpara cu 220 de forinp. ceea ce in New
York iei cu 1 dolar, atunci cursul de schimb dintre dolarul ameri­
Cu 220 Jorinti
ungure�ti
can §i forintul unguresc ar exprima paritatea puterii de cumpiirare Scurta recapitulare
(PPC). Totu§i, pe parcursul anilor '90, din motive pe care le vom
cumpiirap un pomeni mai tarziu, americanii din Budapesta au fost incantap. Cre§terea economica, sporirea pe termen lung a PIB-ului real,
pranz mult mai sa descopere ca puteau cumpara mai multe cu dolarii lor, in pri­ masurata adesea pe cap de locuitor, a fost experimentata in lume
bun fn Budapesta, vinta meselor servite la restaurant §i a camerelor de hotel, daca n doar in ultirnele cateva secole, insoµta de o extindere rapida a di­
decat cu 1 Mlar transformau in forinµ pe care ii cheltuiau in Ungaria, deca.t d,aca viziunii muncii sau a specializarii, facandu-§i pentru prima data
fn New York. ii lasau a§a §i ii cheltuiau in Statele Unite. Niciodata in anii '90, aparip.a in Europa §i in colonii.
404 Mijloacele ieftine de transport al persoanelor, marfurilor $i
ideilor au constituit o preconditie esentiala pentru accentuarea
Capitolul 13 specializarii ?i a cre?terii economice pe care aceasta a generat-o.
0 alta conditie esentiala pentru cre$tere economica este in­
cetatenirea in societate a unor reguli ale jocului dare, general ac­
ceptate $i bine impuse, adica a domniei legii.
Cre§terea economica a depins de acumularea de capital, pen­
tru ca acesta cre$te puterea productiva a muncii §i incorporeaza
progresul tehnic care a contribuit atat de rnult la acest proces.
Deschiderea fata de economia mondiala inlesne$te cre$terea
economica. Pe langa faptul ca permite obµnerea unor profituri
rnai mari de pe urrna avantajelor comparative, da posibilitatea
economiilor primitive sa beneficieze de realizarile tehnologice
ale unor tari deja dezvoltate. Daca o tara creeaza conditii favora­
bile, investitiile straine pot, de asemenea, contribui substanpal la
acumularea de capital initial in ta.rile in curs de dezvoltare.
Disponibilitatea populatiei de a economisi o mare parte a
venitului pe care-! obtinepoate avea unim.pactsemnificativ asu­
pra acumularii de capital �i a cre$terii economice.
Capitalul uman este o parte importanta a stocului de capital
existent in societate. Cre§terea economica are Joe mai repede in­
tr-o societate cu oameni educap. Tot mai multe dovezi sugereaza
ca unicul $i eel mai important factor al susµnerii cre$terii econo­
m.ice este reprezentat de cuno$tinte.
Cuno$tintele esentiale pentru cre$terea econom.ica includ
informatii referitoare la organizarea eficace a vietii politice. Ex­
perimentarea de catre o tara a unei cre$teri economice rapide sau
a uneia rnai mici decat rata de cre$tere a populatiei va depinde in
mare parte de dezvoltarea instituµilor corespunzatoare necesare
guvernarii.
Increderea acordata. analizei agregate prin intermediul
produsului intern brut se dim.inueaza atunci cand incercam sa
comparam nivelurile PIB/loc. ale diferitelor tari, care au monede
nationale diferite.
INTREBARI PENTRU DISCUTII
1. Cat de im.portanta este cre§terea econornica? Pe termen
lung, chiar imbunatiite§te traiul oamenilor? Sau, a§a cum
este uneori pusa in§elatoarea intrebare: ,,Pot banii sa aduca
fericirea?"
(a) De ce este in§elatoare ultirna intrebare?
(b) Comportamentul celor mai multi dintre oameni indi­
ca faptul ca ace§tia cred ca o vor duce rnai bine dacii
obtin un venit mai mare, pentru ca aceasta insearnna
ca au capacitatea de obµne mai mult din ceea ce-§i do­
resc. Aproape orice, dar nu chiar totul, depinzand de
lucrurile dorite. Dar cat de mare este aceasta dorinta de 405
m.ai mult, raportata la ceea ce au altii? Daca toµ ceilalti
membri ai societatii obtin mai mult, cat de mare va fi Avutia natiunilor:
propria noastra satisfactie cand ca�tigam rnai mult? Be­ · gl;balizare
neficiul marginal va depa§i costul marginal? ;;i cre;;tere economica
(c) Dorintele §i satisfactiile noastre nu sunt raportate nu­
rnai la ceea ce au alp.i, ci §i la lucrurile cu care noi in§ine
ne-am. obi$nuit. Pentru un om foarte flamand, puµna
mancare fora niciun gust poate fi sursa unei imense sa­
tisfacµi. Este satisfacpa marginala ca?tigata prin trece­
rea de la cod Ia creveµ uria$i sau de la branza topita la
branza frantuzeasca la fel de mare ca cea produsa de
trecerea de la consumul unui bol de orez pe zi la doua?
Costul marginal al ultirnului exemplu de imbunataµre
este cu mult rnai rnic.
(d) Este PIB-ul/loc. un instrument corespunzator de masu­
rare a bunastarii, chiar §i dupa ce am facut toate ajus­
tarile sugerate In anexa prezenlului capitol? Procesele
folosite pentru calcularea PIB-ului tin bine seama de
costurile sodale ?i psihologice asociate obtinerii unui
produs intern brut rnai mare?
(e) PIB-ul per capita poate fi marit fie prin cre$terea PIB-ului,
fie prin reducerea numarului de Iocuitori. Daca un PIB
per capita in cre§tere indica inspre o imbunatatire a ni­
velului de trai al oamenilor, cu fiecare persoana care se
na§te in societatea respectiva, bunastarea scade. ParinW
acelor copiii gandesc astfel? Pana la urma, ei sunt cei
ale caror venituri per ca.pita scad semnifica.tiv odata cu
na�terea unui alt copil.
(f) Adeptii cre,;lterii economice zero sunt in mod special
preocupati de efectele daunatoare pe care acest proces
le are asupra mediului inconjurator- Cre§terea econorni­
ca reduce in mod necesar calitatea m.ediului inconjura­
tor?
(g) Cre§terea PIB-ului face posibile lucruri care inainte erau
imposibile. Soarta acestora va depinde in mare parte de
nivelul PIB-ului deja obµnut. In Etiopia sau Bangla­
desh, cre§terea PIB-ului ar face posibila o alimentatie
corespunzatoare pentru milioane de oameni, precum §i
mgrijiri stomatologice care i-ar face sa evite multe sufe­
rinte §i sa�§i pastreze dinµi pana la batranete. 0 rata de
cre§tere a PIB-ului/loc. de 2% ce lucruri ar face posibile
pentru cetatenii Statelor Unite pe parcursul urmatorilor
35 de ani, perioada necesara pentru dublarea nivelului
acestuia? (Acelora dintre dumneavoastra care au marl
rndoieli in legiitura cu valoarea cre§terii economice in
lumea de azi, le recomandam cu caldura o ciirp.ilie scri-
406 sa de Peter Berger, un sociolog care a fa.cut multe cerce­ 7. Capitolul de fata ofera doua motive pentru care investipile 407
tari in domeniul economiei §i al culturii, The Capitalist private ar fi mai bune pentru ta.rile mai sarace decat asis­
Capitolul 13 Revolution: Fifty Propositions about Prosperity, Equality,
---•,1

tenta financiara oferita de guverne straine sau de institutii Avupa nafiunilor:

and Liberty, NY, Basic Books, 1986. Berger va va intari internaponale. Unul dintre ele este acela ca asistenta tehci­ globalizare
unele indoieli, dar probabil ca va indeparta §i mai multe ca vine adesea la pachet cu investipa privata. Cel.ilalt mo­ §i creftere economica
dintre ele.) tiv este ca investitorii privati ar putea fi mai hotarati sa-§i
2. Cre§terea economica a statelor europene �i a coloniilor vada fondurile plasate convenabil, prin urmare vor indina
lor s-a fa.cut pe spinarea tarilor sarace din Asia, Africa §i mai putin spre finantarea unor proiecte care nu sustin cre�­
America Latina? Cei care cred ca a§a a fost fac de obicei terea economica. Puteti gasi motive care sa sustina opinia
referire la faptul ca in trecut naµunile Europei s-au folosit contrara, aceea ca asistenta guvernamentala sau cea oferita
de forta militara de care dispuneau pentru a subjuga pe de institupile intemaponale ar fi mai buna pentru ta.rile sa­
altele mai slabe decat ele §i, in unele cazuri, sa le impuna race decat investip.ile private?
prin forta relaµi comerciale inegale. Cei care nu sunt de 8. Cultura unor tan sarace nu este de acord cu intrarea femei­
acord cu aceasta perspectiva subliniaza faptul ca, pana de lor in campul muncii, sau, in unele cazuri, chiar cu oferirea
curand, multe dintre cele mai sarace naµuni ale lumii nu unei educatii mai vaste acestora.
au avut aproape niciun fel de legaturi cu exteriorul §i ca in (a) Credeµ ca potentialele tari donatoare ar trebui sa insiste
alte cazuri ta.rile occidentale au introdus in economiile lor asupra schimbarii unor asemenea politici �i obiceiuri ca
resursele care au iniµat procesul de cre§tere economica. Ce o condiµe pentru acordarea sprijinului financiar?
dovezi ar soluµona aceasta polemica? (b) Ce raspuns aµ da cuiva care ar pretinde ca o asemenea
3. Cum ap explica faptul ca Statele Unite §i Canada au expe­ cerere ar fi un amestec nefondat in afacerile interne ale
rimentat ritmuri ale cre§terii economice mult mai rapide altei tari §i culturi (poate chiar §i ale unei alte religii)?
in secolele al XIX-lea §i al XX-lea, decat ta.rile Americii La­ 9. Va puteµ gandi la cateva modalitaµ prin care cre�terea
tine? economica poate inrautap nivelul de trai ma.car al catorva
4. Manualul de fata a subliniat de mai multe ori importanta indivizi din societate? De vreme ce tot mai mulµ oameni
domniei legii. In antiteza cu ea este guvemarea arbitrara, obpnut un venit suficient de mare i:ncat sa-§i cumpere ma­
acea guvernare care se face dupa voia celui ce se afla la §ini, cei care nu §i le pot permite sau carora nu le place
conducere. sa circule cu ele prin marile ora§e au un nivel de trai mai
(a) Democraµa promoveaza domnia legii? scazut? Nivelul de trai al unor oameni se poate inrautap
(b) Guvernele din Coreea de Sud, Taiwan, Hong Kong §i vreodata doar pentru ca nivelul altora s-a unbunataµt?
Singapore - patru state care au experimentat o cre§tere
economica accelerata intre anii 1950 §i 1990 - in cea mai
mare parte a timpului nu s-au remarcat prin caracterul
democratic al sistemelor lor politice. Probabilitatea ca
domnia legii sa fie instaurata este. mai mare intr-o so­
cietate foarte democratica sau intr-una cu o guvemare
oareaun autoritara?
5. Ar trebui ca nap.unile bogate ale lumii sa ofere fonduri ce­
lor mai sarace, �a cum sustm multe voci?
(a) Ce argumente avep. pentru a sustme un astfel de aju­
tor?
(b) Ce argumente avep. pentru a respinge un astfel de aju-
tor?
6. Sprijinul financiar extern acordat {:arilor sarace de catre na­
p.unile bogate sau de institup.i intemap.onale ar trebui sa
fie necondip.onat, sau ta.rile donatoare ar trebui sa exercite
un oarecare control asupra modului in care sunt utilizate
fondurile oferite de ele?