ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCURESTI

FACULTATEA DE ADMINISTRATIE SI MANAGEMENT PUBLIC

POLITICI PUBLICE
Domeniul mediului

Profesor coordonator:

Studenti:

Mihaela Pacesila

Stefania Niculescu
Irina Volchivscaia
Grupa 215
Seria A

BUCURESTI
2015

CUPRINS
1. PREZENTAREA DOMENIULUI .......................................................................................3
1.1 Date despre minister.............................................................................................................3
1.2 Politici publice si programe ale Ministerului Mediului, Apelor si
Padurilor.....................................................................................................................................4
1.3 Date statistice referitoare la mediu pe subdomenii .............................................................6
1.3.1 Solul..................................................................................................................................6
1.3.2 Aerul ................................................................................................................................7
1.3.3 Apa...................................................................................................................................8
1.3.4 Poluarea fonica................................................................................................................10
1.3.5 Defrisarile........................................................................................................................11
1.3.6 Deseurile..........................................................................................................................11
1.3.7 Infrastructura de mediu ..................................................................................................13
2. ANALIZA SWOT .............................................................................................................13
3. DESCRIEREA CELOR 3 PROBLEME IDENTIFICATE................................................16
4. PRIORITIZAREA PROBLEMELOR ...............................................................................19
5. FORMULARUL DE PROPUNERE DE POLITICA PUBLICA......................................20
6. GRAFICUL GANTT..........................................................................................................29
7. BIBLIOGRAFIE................................................................................................................31

1. PREZENTAREA DOMENIULUI
1.1 Date despre minister1
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor (MMAP) realizeaza politica nationala in domeniile
mediului, gospodaririi apelor si managementului silvic, indeplinind rolul de autoritate de stat, de
sinteza, coordonare si control in aceste domenii, direct sau prin organisme tehnice specializate,
autoritati sau institutii publice aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerului.
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor actioneaza pentru a proteja mediul si resursele naturale,
pentru a garanta generatiei actuale si celor viitoare un mediu curat, in armonie cu dezvoltarea
economica si progresul social.
Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor isi desfasoara activitatea in domenii, precum: controlul
poluarii industriale; calitatea aerului si zgomot ambiental; managementul ariilor protejate,
conservarea biodiversitatii, securitatea biologica; infrastructura de mediu; gestionarea deseurilor;
gestionarea substantelor si preparatelor chimice periculoase; protectia solului si subsolului;
dezvoltare durabila; schimbari climatice; managementul apelor; managementul sectorului
forestier; meteorologie; hidrologie si hidrogeologie.

Directii de actiune
1. Dezvoltarea durabila, calitatea vietii si mediului
2. Dezvoltarea durabila, mediul si sanatatea populatiei
3. Implementarea Strategiei Nationale de Dezvoltare Durabila
Mediul si sanatatea populatiei
Managementul deseurilor si salubrizarea localitatilor
Accesul la surse sigure de alimentare cu apa potabila
Calitatea aerului, radioactivitatea si zgomotul
Ameliorarea mediului urban
Alimentatie sanatoasa
Limitarea efectelor negative ale substantelor chimice periculoase
1

http://www.mmediu.ro

1. Schimbarile climatice si eficienta energetica

2 Mecanisme economice si fiscale pentru sustinerea si stimularea investitiilor in infrastructura
de mediu si conformarea cu legislatia de mediu
3. Capacitate institutionala, coerenta legislativa si descentralizare
4. Managementul durabil al resurselor naturale si conservarea biodiversitatii:
Biodiversitatea si ariile protejate
Utilizarea eficienta a resurselor naturale si minerale
5. Educatie, cercetare, societate civila si colaborare internationala
Introducerea in programa scolara a temelor de mediu si dezvoltare durabila, stimularea cercetarii
aplicative in domeniul tehnologiilor curate si promovarea unor campaniin nationale de educare si
sensibilizare pentru ecologie si dezvoltare durabila.
6.Prevenirea si eliminarea efectelor calamitatilor naturale pentru cresterea gradului de
siguranta a cetatenilor:
Implementarea strategiei nationale de aparare impotriva inundatiilor.
Amenajarea bazinelor hidrografice in scopul diminuarii efectelor inundatiilor.
Adoptarea unor solutii moderne de aparare a localitatilor impotriva inundatiilor.
Imbunatatirea prognozelor, cresterea timpilor de reactie a populatiei si a autoritatilor
implicate, precum si imbunatatirea exploatarii coordonate a acumularilor prin
definitivarea implementarii unor proiecte specifice.
Aprobarea Planului de contingenta pentru interventii la poluarea accidentala a apelor
Dunarii.

1.2 Politici publice si programe ale Ministerului Mediului, Apelor si Padurilor2

Anul 2006 a fost un an in care Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor a elaborat mai multe
propuneri de politici publice.
Una dintre ele o reprezinta "Redimensionarea ecologica si economica in Lunca Dunarii",
scopul ei fiind coordonarea strategica la nivelul intregului sector romanesc al Dunarii a lucrarilor
de investitii pentru prevenirea si combaterea inundatiilor, precum si a viitoarelor masuri de
dezvoltare economica. Ea isi propunea stabilirea unor noi linii de aparare impotriva inundatiilor
care sa asigure protectia optima a localitatilor cu costuri minime.

O alta propunere de politica publica o reprezinta Diminuarea poluarii atmosferice si

stimularea innoirii parcului national auto". Scopul ei era acela de a diminua poluarea
atmosferica din Romania prin scoaterea din uz a autoturismelor care nu respecta standardele
nationale si europene in materie. Ea isi propunea retragerea din circulatie, pana la sfarsitul anului
2006, a unui numar de 16500 de autoturisme avand o vechime mai mare sau egala cu 12 ani de la
data fabricatiei, dezmembrarea si distrugerea celor 16500 de autoturisme retrase din circulatie de
catre societati comerciale autorizate de stat si achizitionarea de catre fostii proprietari de
autoturisme uzate a unor autoturisme noi, care sa respecte normele de poluare impuse de catre
Uniunea Europeana, beneficiind de o suma de 3000 RON din partea statului.
O alta propunere de politica publica este "Gestionarea siturilor contaminate in Romania",
ce avea ca scop refacerea mediului geologic si isi propunea identificarea siturilor contaminate,
prioritizarea in vederea masurilor de curatire/remediere/reconstructie ecologica, refacerea
mediului geologic si monitorizarea calitatii mediului geologic post-remediere.
De asemenea, o alta propunere de politica publica este "Aprobarea si finantarea programelor
multianuale prioritare de mediu si gospodarire a apelor". Scopul acesteia este imbunatatirea
infrastructurii de mediu in vederea indeplinirii angajamentelor asumate de Romania in cadrul
negocierilor de aderare la

Uniunea Europeana. Unul din obiectivele acesteia il reprezenta

inchiderea unor depozite necontrolate de deseuri existente, implementarea sistemului integrat de

management al deseurilor, construirea de spatii de sortare si compost pentru colectarea
materialelor reciclabile, stimularea reciclarii.
In anul 2007 putem remarca ca si propunere de politica publica "Crearea si implementarea
unui sistem national de productie si consum durabile". Scopul acesteia era reducerea
presiunii asupra mediului prin aplicarea instrumentelor de consum si productie durabile in toate
sectoarele de activitate. Ea isi propunea imbunatatirea performantei de mediu a produselor si a
productiei si ecologizarea administratiei publice, deoarece institutiile publice ofera un exemplu
de buna practica restului societatii.
Ministerul Mediului si Padurilor a elaborat programe pentru a reduce presiunile asupra
mediului inconjurator.
Unul dintre ele este "Programul Casa Verde", ce a inceput la 1 iulie 2010, ce privea instalarea
sistemelor de incalzire care utilizeaza energie regenerabila, inclusiv inlocuirea sau completarea
sistemelor clasice de incalzire. Scopul acestui Program era imbunatatirea calitatii aerului, apei si
5

solului prin reducerea gradului de poluare cauzata de arderea lemnului si a combustibililor fosili
utilizati pentru producerea energiei termice folosite pentru incalzire si obtinerea de apa calda
menajera.
Un alt program este "Programul de Stimulare a Innoirii Parcului National Auto". Denumit
popular Programul "Rabla", acesta s-a desfasurat incepand cu anul 2011, luna februarie,
Guvernul oferind o prima de casare de 3.800 lei printr-un sistem de vouchere. Un cumparator de
masina noua poate cumula trei astfel de vouchere, urmand sa beneficieze astfel de o subventie
maxima de 11.400 de lei, bani care vor fi scazuti din pretul platit pentru noul autoturism si
suportati de stat, prin Administratia Fondului pentru Mediu (AFM). Suma alocata initial
pentru program este de 228.000.000 lei.

1.3 Date statistice referitoare la mediu pe subdomenii

Baza legislativa a politicii de mediu din Romania o constituie, in principal, implementarea
acquis-ului de mediu, adica a legislatiei orizontale si sectoriale care reglementeaza politica de
mediu a Uniunii Europene. Acquis-ul sectorial de mediu este structurat pe urmatoarele domenii:
calitatea aerului, gestionarea deseurilor, calitatea apei, protectia naturii, controlul poluarii
industrial si managementul riscului, substante chimice si organism modificate genetic, poluarea
Sonora, protectia civila si siguranta nucleara.

1.3.1 Solul
Desi, in ultimii ani, o serie de unitati industriale au fost inchise, iar altele si-au redus activitatea,
poluarea solului se mentine ridicata in multe zone fierbinti (Borzesti-Onesti, Bacau, Ploiesti,
Brasov, Isalnita, Pitesti, Govora, Suceava, Targu Mures, Turnu Magurele, Tulcea).
O problema care trebuie avuta in vedere este cea a celor 973 de depozite industriale si orasenesti,
care ocupa 11.086 ha teren si care polueaza solul, apele subterane si in unele cazuri si apele
de suprafata. Folosirea ingrasamintelor chimice, a pesticidelor, erbicidelor polueaza solul si
produsele agricole.
Poluarea solului este considerata ca o consecinta a unor obiceiuri neigienice sau
necorespunzatoare, datorata indepartarii si depozitarii la intamplare a reziduurilor rezultate
din activitatea omului, a deseurilor industriale sau utilizarii necorespunzatoare a unor
substante chimice in practica agricola. Tinand seama de provenienta lor, reziduurile pot fi
clasificate in:
6

reziduuri menajere, rezultate din activitatea zilnica a oamenilor in locuinte si localuri

publice;
reziduuri industriale, provenite din diversele procese tehnologice care pot fi formate din
materii brute, finite sau intermediare si au o compozitie foarte variata in functie de

ramura componenta si de tehnologia utilizata;

reziduuri agro-zootehnice, legate indeosebi de cresterea si ingrijirea animalelor.

Distrugerea solului prin diverse lucrari de excavare afecteaza circa 15 mii ha, aceasta constituind
forma cea mai grava de deteriorare a solului, intalnita in cazul exploatarilor miniere la zi, ca
de exemplu, in bazinul minier al Olteniei.

1.3.2 Aerul
Procesele de productie industriala si productia de energie a industriei, sunt principalele surse ale
poluarii atmosferice, dar la acestea putem adauga orice arderi din care rezulta substante poluante.
Gazele industriale, gazele rezultate din arderi, fie ca e vorba de incalzirea locuintelor sau de
gazele de esapament eliminate de autovehicule, polueaza atmosfera cu numeroase substante
daunatoare sanatatii, aceste substante provoaca, printre altele, boli respiratorii si alergii,
precum si ploi acide ce distrug padurile.
Monoxidul de carbon (CO) este un gaz foarte periculos, ce are o pondere din ce in ce mai mare
printre poluantii devastatori. Industria arde carburantii fosili, eliberand in atmosfera gazele de
sera care incalzesc Pamantul.

Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din

agricultura deregleaza echilibrul atmosferic, retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata

Pamantului. Gazele acide care ies din cosurile fabricilor si din autovehicule se amesteca cu
precipitatiile, rezultand ploi acide care distrug cladiri si paduri si omoara pestii. Unii agenti
poluanti ajung in stratosfera, distrugand ozonul natural care protejeaza animalele si plantele
impotriva razelor nocive ultraviolete ale Soarelui. Transporturile sunt, dupa cum bine stiti, o
alta importanta sursa de poluare a aerului.
Autovehiculele care functioneaza cu motor cu combustie, sunt un factor poluant care este luat
din ce in ce mai mult in seama. Gazele de esapament emanate de milioane de masini in intreaga
lume, impreuna cu fumul si gazele industriale, aduc in atmosfera diferiti agenti poluanti.
Gazul carbonic (CO2), numit stiintific dioxid de carbon, este cel mai important din ciclul
carbonului este inofensiv si aduce clorul pentru fotosinteza. CO2, sub forma de vapori de apa,
7

lasa sa treaca undele scurte ale radiatiei solare in atmosfera si absoarbe undele lungi ale
radiatiilor Pamantului, ceea ce provoaca o reincalzire a aerului, adica efectul de sera.

1.3.3 Apa
La poluarea apei contribuie un numar mare de surse, care sunt clasificate in:
Surse organizate:
apele reziduale comunale, care rezulta din utilizarea apei in locuinte si institutii
publice, bogate in microrganisme, dintre care multe patogene;
apele reziduale industriale, provenite din diverse procese de fabricatie sau sunt
utilizate la transport, ca solvent sau separator, la purificarea si spalarea materiilor
prime, semifinite si finite, sau a ustensilelelor si instalatiilor, si au o compozitie
heterogena.
apele reziduale agro-zootehnice, provenite mai ales ca urmare a utilizarii apei in scopuri
agricole (irigatii), cat si pentru alimentarea animalelor si salubritatea crescatoriilor de
animale.
Sursele neorganizate, sunt reprezentate de apele meteorice (ploaie, zapada), reziduurile solide de
tot felul, diversele utilizari necorespunzatoare (topirea inului sau canepii). Ploaia acida este si
ea un factor de poluarea al apei atunci cand ajunge in rauri sau lacuri, pentru ca aceasta
transporta otrava la distanta, omorand si cele mai mici organisme.
Apele reziduale provenind din locuinte, din industrie si agricultura ajung inca in proportie
mare in apele lacurilor si ale raurilor. Aceste ape poluate contin substante care favorizeaza
dezvoltarea bacterilor. Aceste bacterii consuma cantitati imense de oxygen dizolvat in apa si in
felul acesta pune in pericol viata animalelor si plantelor. Apele reziduale contin de asemenea
produse industriale toxice, cum sunt plumbul si mercurul. De asemanea, ingrasamintele folosite
mult in agricultura, ajung in apele raurilor, purtate de apa ploii. Aceste ingrasaminte contin
nitrati si polueaza apele subterane.
Starea actuala a factorilor de mediu in tara noastra, deosebit de critica, in special, in
zonele afectate de activitati antropice, necesita ample actiuni pentru reducerea substantiala a
potentialului poluant si pentru refacerea ecosistemelor afectate.
Desi in ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalatii antipoluante,
ajungandu-se in prezent sa functioneze peste 4900 de statii de epurare a apei si peste 15000

de instalatii de purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice, contributia acestora la

reducerea poluarii mediului a fost insuficienta datorita:
exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor, lipsa pieselor de schimb, reducerea cotelor
de energie si fiabilitatea redusa a unor utilaje;
lipsa personalului calificat, ca si retribuirea lui la un nivel minim fata de alte ramuri,
reprezinta o alta cauza care a contribuit la aparitia unor deficiente majore in functionarea
la parametrii proiectati a acestor instalatii;
dezvoltarea capacitatii de productie fara asigurarea concomitenta a realizarii instalatiilor
de epurare si respectiv de purificare a gazelor nocive.
Poluarea retelei hidrografice a dus la disparitia faunei pe segmente importante de rau,de
exemplu: Ialomita 48%, Olt 37%, Tisa 42%, Siret 31%, Arges 22%, Mures 22%, Vedea 23%,
Prut 22%. Sursele de poluare a apelor evidentiate sunt in numar de 6097, din care au aviz de
functionare numai 3223, adica 52%. La ora actuala exista 4831 de instalatii de epurarea a apelor,
din care numai 2574, adica 53,2% functioneaza corespunzator.
Calitatea apei potabile, in Romania, este reglementata de Legea nr. 458/2002, care
transpune Directiva 98/83/CEE

privind apa potabila. Orice alterare fizica,

chimica sau

bacteriologica a apei peste o limita admisibila stabilita, inclusiv depasirea nivelului natural de
radioactivitate produsa direct sau indirect, cu activitati umane care o fac improprie pentru o
folosire normala, se numeste poluare a apei. Calitatea apelor din Romania este urmarita
conform structurii si principiilor metodologice ale Sistemului de Monitoring Integrat al
Apelor din Romania (S.M.I.A.R.), restructurat in conformitate cu cerintele Directivelor
Europene.2

1.3.4 Poluarea fonica

2

http://www.mmediu.ro/vechi/departament_ape/gospodarirea_apelor/rapoarte_ape

Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote: alarme, lucrarile din
constructii,

sistemele

energetice,

muzica intensa,

vorbirea puternica,

sunetul sirenelor,

claxoane, trafic aerian sau rutier, etc. Poluarea fonica este una dintre cele mai mari probleme cu
care se confrunta europenii la ora actuala, alaturi de poluarea atmosferica si managementul
deseurilor. Conform unor statistici OMS, jumatate din europeni traiesc intr-un zgomot
permanent, iar o treime sufera de insomnii din cauza poluarii sonore.
Poluarea fonica este o problema destul de grava cu care se confrunta Romania. Orasele mari
din tara noastra nu respecta normele de poluare fonica acceptate de Organizatia Mondiala a
Sanatatii si Uniunea Europeana.
Peste 60% din populatia urbana este afectata de zgomot, din cauza traficului rutier intens.
Potrivit unui studiu realizat de o companie specializata, Bucurestiul se afla pe primul loc, cu 85%
dintre locuitorii sai afectati de poluare fonica, urmeaza Constanta cu 76%. 3 Pe locul al treilea se
afla Cluj-Napoca, cu 64% dintre locuitori deranjati de intensitatea zgomotelor urbane, iar pe
locul al

patrulea,

la egalitate,

Brasov

si

Ploiesti,

cu 61%

din populatie

afectata.

Raspunderea pentru depasirea nivelului normal de zgomot o poarta, in principal, traficul rutier,
care ar putea fi diminuat prin unele masuri la nivel local, cum ar fi imbunatatirea retelei de
transport in comun si amenjarea pistelor pentru biciclisti. Alti poluatori importanti sunt
parcurile industriale si aeroporturile.
Autoritatea care poate fi sesizata in cazurile de depasire a nivelurilor admise de zgomot de catre
poluatori cu pozitie fixa in spatiul urban este Garda de Mediu, care are atributii in ceea ce
priveste controlul si chiar amendarea acestora. Orasele reprezinta principalul loc unde poluarea
fonica se resimte.

1.3.5 Defrisarile
3

http://tvpartener.ro/2013/02/23/poluarea-fonica-ia-amploare-in-romania

10

Romania avea in 1800 o suprafata de 8,5 mil. ha padure, adica 36% din teritoriu, suprafata care
s-a redus continuu, astfel ca s-a ajuns ca in prezent suprafata fondului forestier sa fie de 6,496
mil. ha.4
Aceste reduceri s-au inregistrat, in principal, ca urmare a reformei agrare din 1864. Astfel, peste
un milion de hectare de paduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind
defrisate, in vederea transformarii in pasuni.
In scopul evaluarii si supravegherii starii de sanatate a padurilor, s-a organizat un sistem de
monitorizare a padurilor din Romania, bine pus la punct si conectat la sistemul european.
In ultimii ani, datorita ploilor abundente starea de sanatate a padurilor s-a imbunatatit
manifestandu-se prin reducerea defolierii.
Despadurirea, intelegand prin acest termen, defrisarea unor mari suprafete de padure fie ca
urmare a exploatarii lemnului, fie datorita incendiilor de padure provocate sau naturale, poate
determina intensificarea unor fenomene climatice naturale, cum sunt frecventa inundatiilor
masive, seceta excesiva, perioadele foarte reci in sezonul de iarna.
Se estimeaza ca despadurirea masiva va fi cauza unei cresteri accentuate a efectului de sera la
nivel global in proportie de 50% in perioada 1990-2025.

1.3.6 Deseurile
Deseurile reprezinta o problema de mediu prioritara pentru majoritatea tarilor. Formarea
deseurilor este in mare masura rezultatul folosirii ineficiente a materiei prime si energiei in
procesele de productie ceea ce duce la pierderi economice, dupa care sunt necesare cheltuieli
suplimentare pentru colectarea, prelucrarea si lichidarea deseurilor. Pe de alta parte, cantitatea
deseurilor menajere depinde, de asemenea, de tehnologiile utilizate in procesul de producere si
de cultura ecologica. Deseurile acumulate au un impact mare asupra mediului inconjurator si
sanatatii populatiei, determinat de emisiile substantelor poluante din componenta lor in
atmosfera, ape si sol.
Deseurile municipale reprezinta totalitatea deseurilor generate in mediul urban si rural din
gospodarii, institutii, unitati comerciale, agenti economici (deseuri menajere si asimilabile),

http://www.mmediu.ro/paduri/informatii

11

deseuri stradale colectate din spatii publice, strazi, parcuri, spatii verzi, deseuri din constructii
demolari si namoluri de la epurarea apelor uzate orasenesti.
Deseuri de productie. In cursul anului 2005, cantitatea de deseuri generate de industria
extractiva, energetica si prelucratoare a fost de 323 milioane tone, din care cea mai mare parte
(60%) sunt deseuri rezultate din activitatile de extractie (minerit) - 195 milioane tone, iar 127
milioane tone sunt deseuri generate din industrie energetica si prelucratoare.
Activitatile economice in cadrul carora s-au produs cele mai mari cantitati de deseuri in anul
2005, cu exceptia industriei extractive, au fost industria energetica, metalurgie si constructii
metalice, industria petrochimica, chimica, cauciuc, mase plastice si industria alimentara.
Deseurile periculoase generate in anul 2005, in cantitate de peste 1,7 milioane tone, au
reprezentat 0,54% din totalul deseurilor generate (inclusiv deseuri din industria extractiva).
Prin natura lor, deseurile periculoase au cel mai mare impact potential asupra mediului
inconjurator si sanatatii populatiei. Tinand cont de proprietatile lor specifice (de exemplu:
inflamabilitate, corozivitate, toxicitate), este necesar ca activitatile de gestionare a deseurilor
periculoase sa fie abordate intr-un mod riguros.
Deseuri generate din activitati medicale. Din cantitatea totala de deseuri produse in unitatile
sanitare, 75-90% sunt deseuri nepericuloase, asimilabile cu cele menajere si numai 10-25% sunt
deseuri periculoase.
In categoria deseurilor nepericuloase intra: ambalajele materialelor sterile, flacoane de perfuzie
care nu au venit in contact cu sangele sau alte lichide biologice, ghipsul necontaminat cu
lichide biologice, hartia, resturile alimentare (cu exceptia celor provenite de la sectiile de boli
contagioase), saci si alte ambalaje din material plastic, recipiente din sticla care nu au venit in
contact cu sangele sau alte lichide biologice etc.
Deseuri de echipamente electrice si electronice. La sfarsitul anului 2006 erau functionale
100 de puncte de colectare DEEE din numarul total de amplasamente puse la dispozitie de
administratia publica locala. La inceputul anului 2006 s-a demarat procedura de inregistrare a
producatorilor de echipamente electrice si electronice in Registrul producatorilor si
importatorilor de echipamente electrice si electronice la ANPM. Pana la sfarsitul anului 2006
au fost inregistrati 564 de producatori de EEE.
Deseuri de ambalaje. Ponderea deseurilor de ambalaje din totalul deseurilor municipal
generate a crescut semnificativ in ultimii ani, urmand tendinta crescatoare a cantitatilor de
12

ambalaje introduce pe piata.Astfel, in anul 2005, cantitatea de ambalaje introdusa pe piata a

fost cu circa 9% mai mare decat cea din anul 2004 (1,14 milioane tone in 2005 fata de 1,03
milioane tone in 2004).

1.3.7 Infrastructura de mediu

Sisteme de canalizare urbane sunt mai mult sau mai putin complete si complexe, iar cele rurale
sunt inca in faza incipienta, cunoscand o tendinta de extindere. La nivelul anului 2002, lungimea
totala a retelelor de canalizare in Romania era de circa 17.000 km.
Epurarea biologica. Statiile de epurare existente din Romania utilizeaza epurarea biologica
conventionala (reducerea substantelor organice), iar tehnologia utilizata frecvent este cea cu
bazine cu namol activat.
Sistemele de canalizare din Romania sunt intr-o stare nesatisfacatoare. Retelele de canalizare
reabilitate sau noi, trebuie realizate din materiale moderne, care sa le confere o calitate noua etanseitatea. Dezvoltarea retelelor de canalizare trebuie sa se faca la nivelul dezvoltarii retelelor
de alimentare cu apa. Procedeele de canalizare adoptate trebuie sa tina seama de posibilitatile de
colectare, epurare si evacuare.
Nivelul foarte mare al investitiilor din acest sector este determinat de diferentele foarte mari
intre dotarea infrastructurii municipale si cerintele europene de mediu. In acest sens, un exemplu
concludent este domeniul alimentarii cu apa potabila care este furnizata in Romania doar pentru
65% din populatie comparativ cu media europeana de 96-98%.

2. ANALIZA SWOT
1.Poluarea
1.1.Poluarea apei
Puncte tari:
Exista legi impotriva poluarii apei, dar si contraventii, pe masura
Puncte slabe:
Distrugerea biodiversitatii din ape
Epurarea nesatisfacatoare a apelor
Unele ape curgatoare sunt folosite in locuinte si provoaca probleme de sanatate
13

1.2.Poluarea aerului
Puncte tari:
Au aparut o multime de statii de monitorizare a calitatii aerului incepand din 2012
Multe statii de purificare a aerului
Puncte slabe:
Provoaca probleme de sanatate
Se face prin industrie, transport aerian, parc auto
Gestionarea calitatii aerului si mediul inconjurator
1.3.Poluarea fonica
Puncte tari:
Stabilirea orelor de liniste
Pragul admis prin lege pentru poluarea fonica
Puncte slabe:
Traficul auto, supraaglomerarea, ultrasunetele si vibratiile
Afectarea sanatatii populatiei
1.4.Poluarea solului
Puncte tari:
Fertilitatea solului din tara, diversitatea solului
O multime de bogatii naturale
Puncte slabe:
Reziduuri menajere, agro-zootehnice si industriale
Ploi acide
2.Defrisarea
Puncte tari:
Exista legi care protejeaza padurile
Apar locuri noi pentru constructii

14

Puncte slabe:
Alunecari de teren
Grad ridicat de poluare a aerului
Distrugerea ecosistemelor din padure
Subtierea stratului de ozon
3.Deseuri
Puncte tari:
Spatii amenajate pentru depozitare
Programe pentru reciclarea deseurilor
Puncte slabe:
Gestionarea siturilor contaminate in Romania
Lipsa educatiei populatiei pentru depozitarea deseurilor
Depozitarea necontrolata in spatii neamenajate a deseurilor
5.Biodiveritatea
Puncte tari:
Arii protejate
Varietate deosebita
Implicarea ONG-urilor
Puncte slabe:
Supraexploatarea resurselor naturale si a biodiversitatii biologice
4.Infrastructura
Puncte tari:
Au aparut numeroase diguri pentru protejarea malurilor si sunt sprijiniti prin diverse
proiecte
Puncte slabe:
Distrugerea spatiilor verzi
Lipsa canalelor de irigatii si indiguiri
Lipsa unor amenajari pentru depozitarea deseurilor toxice,radioactive
15

3. DESCRIEREA CELOR 3 PROBLEME IDENTIFICATE

a) Gestionarea siturilor contaminate in Romania
Datorita activitatilor economice importante din trecut adesea legate de importanta redusa
acordata aspectelor de protectia mediului, urmate de incetarea activitatilor gigantilor industriali,
Romania a mostenit un numar mare de situri contaminate cu un nivel ridicat de emisii in aer si
apa si conducand in multe cazuri la o degradare extinsa a solului si a ambientului. Cea mai
mare parte a acestor situri sunt abandonate si fara utilizare, alta decat aceea de a constitui un risc
pentru mediu si pentru sanatatea publica.
Masuratori anterioare de evaluare a poluarii solului din Romania au aratat ca diferite tipuri de
poluanti la diferite niveluri de poluare au afectat cca. 900.000 ha.
Aspectul cel mai critic care afecteaza calitatea solului din Romania este legat de un numar mare
de depozite neconforme si stocarea neadecvata a unor cantitati considerabile de deseuri care
continua sa fie produse. Metoda cea mai des utilizata de stocare a deseurilor ramane cea a
depozitelor. Doar o cantitate redusa este utilizata ca material secundar neprelucrat si reciclat.
La depozitele functionale pentru deseurile industriale din Romania exista situri care nu mai sunt
utilizate datorita capacitatii epuizate sau datorita operatorilor economici care nu mai exista. In
cea mai mare parte din cazuri inchiderea nu a fost facuta in conformitate cu normele europene in
vigoare si, prin urmare, aceste situri sunt declarate ca fiind situri contaminate.
Aceste situri creaza, de asemenea, probleme datorita situatiei legale nesigure determinate in
principal de urmatoarele aspecte:
-Unele depozite de deseuri industriale au apartinut si au fost utilizate de operatori
economici unde statul este actionarul principal si nu mai opereaza;
-Unele depozite cu capacitate epuizata care fusesera utilizate de operatori care au fost
privatizati si obligatiile legate de depozit nu au fost transferate noului proprietar, sau nu
sunt conforme;
-Depozitul a fost abandonat si/sau proprietarul este falimentar.
Inventarele preliminare arata ca acest tip de poluare afecteaza mai mult de 5.260 ha in 30 de
judete, dintre care aproape 4.270 ha sunt afectate in exces. Cele mai mari suprafete sunt in
urmatoarele judete: Alba-373 ha, Bacau-340 ha, Cluj-344 ha, Dolj-670 ha, Harghita-227 ha,
Hunedoara-735 ha, Maramures-486 ha etc.
16

b) Gestionarea calitatii aerului si mediul inconjurator

Calitatea aerului este un subiect din ce in ce mai interesant in conditiile in care omul a devenit
constient de problemele ce pot aparea in urma poluarii.
Poluarea aerului reprezinta introducerea de substante daunatoare nu numai pentru calitatea
mediului, ci si pentru sanatatea omului; acest fenomen poate chiar sa produca pagube
materiale.
In principal industriile sunt responsabile de eliminarea in atmosfera a unei cantitati de gaze
nebanuit de mare, precum si a deseurilor solide sub forma de particule fine care, ramanand in
suspensie, pot trece in caile respiratorii ale omului si animalelor sau se pot depune dupa ce
au fost in prealabil duse la distante considerabile. Aceasta forma de poluare determina o
modificare mai mult sau mai putin profunda a atmosferei.
Produsele deversate in atmosfera cuprind si un anumit numar de substante cunoscute pentru
proprietatile lor cancerigene.
Actiunea impuritatilor atmosferice asupra omului este deosebit de nociva atunci cand, datorita
unor circumstante de ordin meteorologic (cu precadere inversiuni termice), aerul stagneaza
deasupra oraselor. Se produce in aceste imprejurari un amestec intim de ceata cu particule solide
aflate in suspensie, fenomen denumit smog.
In Romania poluarea aerului este evaluata in statii cu 1100 de puncte de prelevare a probelor
care monitorizeaza diferiti parametri. Raportul privind Starea Mediului pe anul 2008, realizat
de A.N.P.M. arata ca poluarea aerului a depasit in unele zone din tara noastra limitele anuale
pentru sanatatea umana in ceea ce priveste concentratiile de dioxid de azot, dioxid de sulf,
pulberile in suspensie si metalele grele.
In general, cresterile semnificative ale concentratiilor medii anuale de NO 2 sunt datorate in
primul rand intensificarii traficului rutier in marile orase si centralelor termoelectrice.
In Romania, poluarea cu pulberi in suspensie si sedimentabile este in crestere, fiind corelata atat
cu diversificarea activitatilor industriale (metalurgie, industria cimentului etc.), cat si cu
tendintele actuale de desertificare din sudul si sud-estul tarii.

17

c) Epurarea nesatisfacatoare a apelor

Starea actuala a factorilor de mediu in tara noastra, deosebit de critica, in special, in zonele
afectate de activitati antropice, necesita ample actiuni pentru reducerea substantiala a
potentialului poluant si pentru refacerea ecosistemelor afectate.
Desi in ultimii 20 de ani au fost alocate fonduri pentru instalatii antipoluante, ajungandu-se
in prezent sa functioneze peste 4900 de statii de epurare a apei si peste 15000 de instalatii de
purificare a gazelor evacuate din procesele tehnologice, contributia acestora la reducerea poluarii
mediului a fost insuficienta.
Poluarea retelei hidrografice a dus la disparitia faunei pe segmente importante de rau, de
exemplu: Ialomita 48%, Olt 37%, Tisa 42%, Siret 31%, Arges 22%, Mures 22%, Vedea 23%,
Prut 22%. Sursele de poluare a apelor evidentiate sunt in numar de 6097, din care au aviz de
functionare numai 3223, adica 52%.
La ora actuala exista 4831 de instalatii de epurarea a apelor, din care numai 2574 adica 53,2%
functioneaza corespunzator.
Analiza statistica a situatiei principalelor surse de ape uzate, in anul 2004, a relevant faptul ca
fata de un volum total evacuat de 3850 mil. m 3/an, aprox. 2100 mil. m 3/an reprezentand
circa 54,5%, constituie ape uzate care trebuie epurate. Din volumul total de ape uzate necesitand
epurare, cca. 29 % au fost epurate corespunzator, cca. 42 % ape uzate au fost insuficient epurate,
apele uzate neepurate reprezentand restul de cca. 29%. Prin urmare, in anul 2004, cca. 71% din
apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in receptorii naturali, in
special rauri, neepurate sau insuficient epurate.
Cel mai mare volum de ape uzate, inclusiv apele de racire, a fost evacuat de unitati din: sectorul
energie electrica si termica (peste 49 % din total); sectorul rezidential (peste 39%);
industria chimica (cca.4%), restul fiind din industria extractiva si metalurgica, zootehnie. Cei
mai mari poluatori ai apelor de suprafata cu substante organice, suspensii, substante
minerale, amoniu, grasimi, cianuri, fenoli, detergenti, metale grele sunt marile aglomerari
urbane.
Din numarul total de 1.359 de statii de epurare (atat municipale, cat si industriale) investigate
in anul 2004, 555 statii, reprezentand circa 41 %, au functionat corespunzator, iar restul statiilor,
adica 59 %, au functionat necorespunzator. Situatia critica a statiilor de epurare este generata de
vechimea retelelor de canalizare si a instalatiilor de epurare, de modificarea capacitatii de
18

epurare, fara adaptarea acesteia la parametrii constructivi, de slaba capacitate manageriala si de

situatia financiara precara a operatorilor de utilitati publice.

4 . PRIORITIZAREA PROBLEMELOR
Probleme
P1
P2
P3

C1
5*0,20
5*0,20
5*0,20

C2
5*0,20
5*0,20
5*0,20

C3
4*0,20
5*0,20
5*0,20

C4
3*0,20
3*0,20
5*0,20

C5
4*0,20
4*0,20
5*0,20

Total
4,2
4,4
5

Problema 1
C1: Gestionarea siturilor contaminate este o problema ce se afla in Tratatul de post-aderare a
Romaniei.
C2: Aceasta problema se afla in Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila si reprezinta o
problema prioritara pentru Ministerul Mediului
C3: Nerezolvarea problemei are drept consecinta degradarea extinsa a solului si afectarea santatii
populatiei din aporpierea siturilor contaminate.
C4: Sunt afectati acei oameni care locuiesc in apropierea siturilor contaminate si gestionate
necorespunzator.
C5: Sunt afectati toate grupurile de oameni indiferent de varsta, sex iar afectarea este
semnificativa in functie de gradul de expunere la siturile contaminate.

Problema 2
C1: Problema se afla in relatie directa cu angajamentele poluarii in procesul de post-aderare
pentru ca Romania a preluat Directivele Uniunii Europene privind limitarea emisiilor de poluanti
specifici in atmosfera .
C2: Solutionarea problemei constituie o prioritate a institutiei pentru ca este inclusa in Strategia
Nationala de Dezvoltare Durabila.
C3: Nerezolvarea problemei are drept consecinta afectarea calitatii mediului, cat si a sanatatii
omului, acest fenomen poate chiar sa produca pagube materiale.
19

C4: Este afectata in special populatia din zonele industriale cat si populatia din marile
aglomerari urbane.
C5: Nu exista o anumita categorie de oameni afectati, consecintele poluarii aerului variind in
functie de gradul de emisii existente in atmosfera si de zona geografica.

Problema 3
C1: Infrastructura de mediu si gospodarire a apelor este o problema ce trebuie rezolvata, potrivit
Tratatului de aderare, pana in anul 2014.
C2: Solutionarea problemei reprezinta o prioritate pentru institutie intrucat sunt poluate multe
surse de ape si tinde sa se extinda, infrastructura de mediu este foarte slab dezvoltata iar o mare
parte din cea existenta trebuie inlocuita si multe dintre statiile de epurare existente functioneaza
necorespunzator.
C3: Nerezolvarea problemei va determina poluarea unui numar din ce in ce mai mare a surselor
de apa, accentuarea epurarii necorespunzatoare, costuri ridicate cu intretinerea instalatiilor vechi
de canalizare, epurare a apelor si toate acestea se resfrang asupra sanatatii populatiei.
C4: Sunt afectati un numar din ce in ce mai mare a populatiei, intrucat poluarea apei se extinde
in toate mediile si afecteaza in cele din urma si soulul, vegetatia, alimentarea cu apa potabila,
canalizarea si salubrizarea.
C5: Sunt afectate toate categoriile de populatie intrucat toata populatia consuma apa. Gradul de
afectare difera in functie de gradul de poluare a apei.

5. FORMULARUL DE PROPUNERE DE POLITICA PUBLICA

1.
2.

INSTITUTIA
INITIATOARE
FORMULAREA
PROBLEMEI

Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor

Potrivit Administratiei Nationale Apele Romane, in anul
2007, 77,4% din apele uzate, provenite de la principalele surse
de poluare au ajuns in receptorii naturali, in special rauri,
neepurate sau insufficient epurate, iar din totalul de 1.348 de
statii de epurare investigate in anul 2010, doar 30,4%
20

functioneaza corespunzator, ceea ce inseamna ca 938 de satii

de epurare (69,6%) sunt necorspunzatoare.
Poluarea apei este cauzata si de vechimea retelelor de
canalizare si a instalatiilor de epurare, astfel din volumul total
de ape uzate necesitand epurare, 29% au fost epurate
corespunzator, iar 42% au fost insufficient epurate.
Modificarea capacitatii de epurare, fara adaptarea acesteia la
parametrii constructivi, de slaba capacitate manageriala si de
situatia financiara precara a aparatelor de utilitati publice, duce
la punerea in pericol a sanatatii populatiei si totodata duce la
nerespectarea tintelor prevazute de acquis-ul comunitar de
mediu. Poluarea retelei hodrografice a dus la disparitia florei si
faunei pe segmente importante de rau (Ialomita 48%, Olt 37%,

3.
4.
5.

DENUMIREA
POLITICII
SCOP
OBIECTIV
GENERAL/
OBIECTIVE
SPECIFICE

Tisa 42%, Prut 22%) si continua sa se extinda.

Imbunatatirea calitatii apei prin gestionarea corespunzatoare a
statiilor de epurare
Imbunatatirea calitatii apei
Obiectiv general:
-

Imbunatatirea calitatii apei prin gestionarea eficace a

sistemelor de tratare a apelor.

Obiective specifice:
-

Pregatirea cu 40% a personalului in vederea gestionarii

corecte a instalatiilor de purificare a apelor pana in anul

2018;
Achizitionarea de instalatii de purificare a apei pana in
anul 2020, care sa functioneze corespunzator cu
normele de poluare impuse de UE beneficiind de
800.000 de euro prin programul POS Mediu SAPARD;

Inlocuirea retelelor vechi de canalizare pana la sfarsitul

anului 2020 in proportie de 80%.

6.

BENEFICIARI

Directi:
21

Populatia

Indirecti:

7.

VARIANTE DE
SOLUTIONARE

Populatia din aglomerarile urbane;

Populatia din mediile rurale cu o infrastructura de

mediu slab dezvoltata sau neexistenta;

Mediul;
Unitatile care se ocupa cu lucrarile edilitare in

domeniul mediului.
Varianta 1
Inlocuirea retelelor vechi de canalizare si pregatirea
personalului in vederea gestionarii corecte si eficiente a
instalatiilor si statiilor de purificare prin cursuri, workshopuri
si traininguri.
Economic: Din punct de vedere economic, costurile de
investitii ale acestei variante sunt destul de ridicate: costurile
pentru inlocuirea retelelor de canalizare si alimentare cu apa si
costurile de pregatire a personalului. Un dezavantaj in acest
sens il reprezinta si costurile generate de timpul pierdut pentru
pregatirea personalului in detrimentul orelor de lucru.
Inlocuirea retelelor vechi ar avea ca avantaj economic
reducerea costurilor de intretinere si reparatie a acestora, iar
pregatirea personalului va determina folosirea eficienta a
echipamentelor de epurare a apei si reducerea costurilor de
productie.
Ecologic: Prin inlocuirea retelelor vechi de canalizare si
alimentare cu apa, precum si exploatarea eficienta si corecta a
statiilor de epurare va duce la limitarea efectelor nocive asupra
mediului si cresterea calitatii apei. Executarea lucrarilor de
inlocuire a retelelor vechi nu va duce la distrugerea
ecosistemelor. In plus, va creste impermeabilitatea evitandu-se
poluarea panzei freatice cu reziduuri din retelele de canalizare.
Social: In plan social, unul dintre efecte va fi imbunatatirea
22

calitatii vietii prin beneficierea de servicii mai bune. Pregatirea

personalului si realizarea obiectivelor va duce la sporirea
increderii in administratia publica si in politicile initiate de
aceasta.
Varianta 2
Imbunatatirea calitatii apei prin introducerea unui nou sistem
de contraventii si modernizarea statiilor de epurare.
Economic: Un prim avantaj il constituie banii proveniti din
contraventiile proportionale cu cifra de afaceri. De asemenea,
achizitionarea de echipamente moderne, determina reducerea
costurilor

cu

intretinerea

si

reparatia

statiilor,

iar

profesionalizarea personalului va determina folosirea eficienta

a echipamentelor de epurare a apei si reducerea costurilor de
productie.
Principalul dezavantaj il constituie costurile: costuri pentru
modernizarea statiilor de epurare: implica costuri pentru
profesionalizarea personalului, costuri pentru achizitionarea de
echipamente tehnice moderne; costuri generate de timpul
alocat pregatirii personalului in detrimentul orelor de lucru.
Ecologic: Cresterea presiunilor asupra firmelor care polueaza
apa, ceea ce le determina sa respecte normele admise de
poluare, reprezinta un avantaj destul de important. De
asemenea, modernizarea statiilor de epurare va determina
limitarea efectelor nocive asupra mediului si in principal
cresterea calitatii apei. Modernizarea statiilor de epurare va
determina

crestera

performantei

in

urma

procesului

producandu-se o cantitate mai mica de namol, fiind evacuate

doar o data pe an si putand fi folosit ca ingrasamant in
agricultura.
Social: Avantajul il reprezinta imbunatatirea calitatii vietii prin
23

beneficierea de servicii mai bune, sporirea increderii in

administratia publica si in politicile initiate de aceasta sau
profesionalizarea personalului. De asemenea, un control mai
riguros va duce la sporirea increderii populatiei in Garda
Nationala de Mediu si in Administratie.
Varianta 3
Realizarea de strategii pentru modernizarea statiilor de
epurare a apelor uzate si construirea de noi statii de epurare
Economic: Avantajul il reprezinta rezistenta in timp a statiilor
de epurare, durata de viata a acestora fiind de 100 de ani,
nemaifiind necesare costuri cu intretinerea sau reparatia
statiilor de epurare. Dezavantajele sunt reprezentate de
costurile foarte mari cu construirea statiilor de epurare si de
costurile cu informarea cetatenilor.
Ecologic: Avantajul il reprezinta faptul ca statiile de epurare
noi sunt mult mai performante, de unde rezulta un impact mai
redus asupra mediului, iar dezavantajul faptul ca amplasarea
noilor statii de epurare presupune distrugerea ecosistemelor
locului in care vor fi amplasate.
Social: Avantajele sunt reprezentate de mai buna informare a
cetatenilor cu privire la problema poluarii apelor prin
intermediul acestor campanii si de cresterea calitatii apelor in
urma construirii de noi statii de epurare, fapt ce contribuie la
sanatatea populatiei.
Modalitat

8.

PROCESUL DE
CONSULTARE

Organizatii/Instituti

i de

Rezultatul consultarii

i consultate

consultare -Asigurarea unui suport

-Administratia

-Intalniri

tehnic pentru modificarea

pentru -Sedinte

legii privind amendarea

Fondului
Mediu

-Mese
24

unitatilor industriale care

-Agentia Nationala de rotunde

polueaza apele.

Protectie a Mediului

-Stabilirea unui control

-Garda Nationala de

periodic si riguros asupra

Mediu

unitatilor industriale care

-Ministerul Finantelor

polueaza apa.

Publice

-Promovarea

-Asociatia Expertilor

informatiilor si solutiilor

de Mediu

de mediu si instruirea

-Administratia

personalului in vederea

Nationala

9.

VARIANTA DE
SOLUTIONARE
RECOMANDATA

Apele

gestionarii

eficiente

Romane

statiilor de epurare.

-Directia Apelor

-Cresterea cu 40% a

-Institutul National de

veniturilor provenite din

Cercetare-Dezvoltare

amenzile pentru poluarea

pentru

apei.

Ecologie

Industriala

-Imbunatatirea

-Asociatia

apei

Greenpeace

gradului de poluare si

-Asociatia Romana a

prin echipamentele de

Apei

cercetare specifice pentru

Prezentarea variantei

tehnologiile de mediu.
Termene preconizate de

Un

control

introducerea

prin

mai

riguros

si realizare

unui

sistem

de

calitatii
evaluarea

contraventii proportionale cu cifra 2017

de afaceri, precum si modernizarea -pregatirea si depunerea
statiilor de epurare.
Pentru

aceasta

cererii de finantare la
varianta

de sediul aferent;

solutionare bugetul va fi realizat -modificarea

legii

din fonduri europene si din banii 137/1995

rezultati in urma contraventiilor.
25

-stabilirea

criteriilor

Beneficii
-Aceasta

pentru
varianta va

selectionarea

duce la statiilor de epurare ce

scaderea poluarii apei de catre urmeaza

fi

marile industrii si la imbunatatirea modernizate.

calitatii apei rezultate in urma -dezvoltarea unei baze de
procesului
noilor

de

epurare

tehnologii

ce

datorita date
vor

cu

rezultate

ale

fi activitatii de cercetare-

implementate in actualele statii de dezvoltare referitoare la

epurare.
Beneficii

tehnologiile
economice:

contraventiilor

In

de

urma care pot fi aplicate rapid

proportionale

cu si la costuri minime.

cifra de afaceri se vor obtine sume -training

privind

importante de bani, acestia fiind pregatirea

investiti

la

randul

lor

asemenea,

modernizarea epurare

cu

intretinerea

reparatiile

gestionarea

eficienta a statiilor de

statiilor de epurare va reduce -prima

costurile

personalului

in pentru

modernizarea statiilor de epurare.

De

mediu

etapa

de

si modernizare a statiilor de

statiilor

prin epurare

implementarea noilor tehnologii.

2018
Beneficii

in

plan

social: -training

privind

Modernizarea statiilor de epurare specializarea

duce la imbunatatirea calitatii vietii personalului cu privire la
printr-o calitate superioara a apei folosirea corespunzatoare
rezultate din statii.

a noilor statii de epurare

De asemenea, un alt beneficiu il -a

reprezinta
personalului
proceselor

doua

etapa

de

profesionalizarea modernizare a statiilor de

rezultata
de

in

urma epurare

modernizare

statiilor de epurare, precum si Indicatori

26

de

sporirea increderii in administratia performanta

publica.

-procentul

personalului

Beneficii asupra mediului: Cel mai care lucreaza in statiile

important beneficiu al mediului il de

epurare

care

au

reprezinta imbunatatirea calitatii beneficiat de traininguri

apelor rezultate in urma procesului si
de

epurare.

Prin

contraventiilor
cifra

de

de

aplicarea perfectionare;

proportionale

afaceri

cursuri

si

cu -numarul

si

valoarea

sporirea achizitiilor de tehnologii

controlului se reduce impactul moderne de epurare la

negativ al marilor firme asupra nivel national;
mediului inconjurator.

-procentul de crestere a

De asemenea, noile tehnologii in venitului din amenzile

materie de epurare a apei reduc pentru poluarea apei;
cantitatea de namol rezultat in -gradul de poluare a apei;
urma acestui proces, fiind evacuat -procentul apelor poluate
doar o singura data pe an si putand din tara;
fi

folosit

ca

ingrasamant

in -procentul

controalelor

agricultura.

efectuate;

Riscuri

-procentul de statii de

Aceasta varianta presupune buna epurare

care

au

fost

cooperare si implicare a tuturor modernizate.

institutiilor publice in efortul de
combatere a poluarii apelor prin Beneficiari
aplicarea

de

contraventii -populatia

din

proportionale cu cifra de afaceri. aglomeratiile urbane;

Daca

aceste

succesul

elemente

acestei

discutabil.

lipsesc, -populatia din mediile

variante

este rurale cu o infrastructura

de mediu slab dezvoltata

Aceasta politica are nevoie de sau neexistenta;

sisteme atente de monitorizare ce -mediul;
27

trebuie dezvoltate impreuna cu -unitatile care se ocupa

ceilalti parteneri. In absenta unui cu lucrarile edilitare in
asemenea sistem este foarte dificil domeniul mediului
de cuantificat care este impactul
implementarii acestor politici.

Buget estimat: 38.500

de euro

Matricea actorilor interesati

Grupul celor
interesati

Ce dorim de la
grupul respectiv

Populatia

Respectarea

Calitate

Cum le
Pierderi
castigam
sprijinul?
Cresterea riscului Informarea

normelor si

superioara a apei

de imbolnavire

Beneficii

populatiei

legilor impuse de

privind riscurile

catre stat ce

poluarii apei

Personalul

privesc mediul
Gestionarea

Calitate

Cheltuieli

Cursuri,

specializat

corecta si

superioara a apei

privind

workshopuri si

eficienta a

achizitionarea

traininguri

instalatiilor si

unor noi statii de

statiilor de

epurare, dar si

purificare

costuri privind
pregatirea

Producatorii

personalului
Pierderi

de Preturi accesibile Cresterea

statii de epurare

la

statiile

epurare noi

de vanzarilor

de economice

statii de epurare

constructia

Imbunatatirea
pe calitatii apei prin
introducerea

statiilor

de unor noi statii de

epurare

epurare a apei

6. GRAFICUL GANTT

TI

2017

2018
28

MP I F M A M I I A S O N
a e a p a u u u e c o
ACTIVITATEA
n b r
r i
n l g p t v
Pregatirea si
depunerea cererii de
finantare la sediul
afferent
Modificarea legii
137/1995 in urma
careia amenzile pentru
poluarea apei de catre
unitatile industriale sa
fie proportionale cu
10% din cifra de
afaceri
Stabilirea criteriilor
pentru selectioanrea
statiilor de epurare ce
urmeaza a fi
modernizate
Controale riguroase
initiate de Garda de
Mediu unde se va
aplica noua
contraventie pentru
unitatile industriale
care polueaza apa
Dezvoltarea unei baze
de date cu rezultate ale
activitatii de cercetaredezvoltare referitoare
la tehnologiile de
mediu care pot fi
aplicate rapid si la
costuri minime
Training privind
pregatirea personalului
pentru gestionarea
eficienta a statiilor de
epurare
Prima etapa de
29

D
e
c

I F M A M I I A
a e a p a u u u
n b r r i
n l g

modernizare a statiilor
de epurare
Evaluarea rezultatelor
dupa prima etapa
Training privind
specializarea
personalului cu privire
la folosirea
corespunzatoare a
noilor statii de epurare
Ultima etapa de
modernizare a statiilor
de epurare
Evaluarea ex-post a
propunerii de politica
publica

30

Bibliografie:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Manual pentru elaborarea propunerii de politici publice

http://www.mmediu.ro
http://tvpartener.ro
http://www.messer.ro
http://insse.ro
http://ec.europa.eu/europe2020
www.naturalist.ro
www.anpm.ro

31