Sunteți pe pagina 1din 49

Cuprins

Capitolul 1. CREDITUL BANCAR- resursă externă de finanțare a unei


întreprinderi mici și mijlocii....................................................................................... 2
1.1.Definirea IMM-urilor și dinamica accesului lor la finanțare ................................................. 2
1.2. Aspecte generale privind activitatea de creditare curentă a IMM-urilor .............................. 5
1.2.1. Reguli și principii respectate în activitatea de creditare ............................................... 6
1.2.2. Etapele activității de analiză a solicitării creditului ....................................................... 8
Capitolul 2. Fundamentarea deciziei de creditare bancară ...................................... 11
2.1. Măsurarea performanței financiare și metoda credit-scoring ............................................. 11
2.2.Analiza economico-financiară ............................................................................................. 14
2.3. Analiza aspectelor nefinanciare .......................................................................................... 23
Capitolul 3. Fundamentarea deciziei de creditare bancară a activității curente a S.C.
Avatti Industries S.R.L. Iași, de către Emporiki Bank ............................................. 26
3.1. Scurt istoric al S.C. Avatti Industries S.R.L ................................................................... 26
3.2. Analiza aspectelor financiare la S.C. Avatti Industries S.R.L ........................................ 29
3.3. Analiza aspectelor nefinanciare ale SC. Avatti Industries SRL ..................................... 39
3.4. Evaluarea performanțelor economico-financiare ale SC Avatti Industries SRL, prin
metoda credit –scoring............................................................................................................... 40
BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................... 44
Anexe........................................................................................................................ 45
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Capitolul 1. CREDITUL BANCAR- resursă externă de finanțare a


unei întreprinderi mici și mijlocii

1.1.Definirea IMM-urilor și dinamica accesului lor la finanțare


Noțiunii de întreprindere i s-a atribuit următoarea semnificație ”orice formă de organizare
a unei activități economice, autonomă patrimonial și autorizată potrivit legilor în vigoare să facă
acte și fapte de comerț, în scopul obținerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv
prestări de servicii, din vânzarea acestora pe piață, în condiții de concurență”1.
Pentru definirea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii nu există și nici nu a existat o
abordare unică. Cea mai folosită clasificare și totodată recomandată de Oficiul Statistic al Uniunii
Europene, are la bază numărul mediu scriptic anual de personal, după cum urmează:
până la 9 salariați - microîntreprinderi;
între 10 și 49 de salariați - întreprinderi mici;
între 50 și 249 de salariați - întreprinderi mijlocii.
Din perspectiva Comisiei Europene, o întreprindere poate fi clasificată ca și microîntreprindere,
întreprindere mică sau mijlocie, atunci când îndeplinește următoarele criterii: numărul de salariați
este mai mic de 250, cifra de afaceri anuală nu depășește pragul de 50 milioane Euro sau bilanțul
anual nu depășește 43 milioane Euro și de asemenea trebuie să îndeplinească criteriul autonomiei.
Așadar IMM-urile se clasifică astfel2:
Tabel nr.1 – Definirea IMM-urilor din punctul de vedere al Comisiei Europene
Dimensiunea Numărul mediu Cifra de afaceri sau Activele totale
întreprinderii de salariați
Microîntreprinderi < 10 ≤ 2 milioane EUR ≤ 2 milioane EUR
Întreprinderi mici < 50 ≤ 10 milioane EUR ≤ 10 milioane EUR
Întreprinderi mijlocii < 250 ≤ 50 milioane EUR ≤ 43 milioane EUR

Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii a fost diminuat de către criza economică ce s-


a manifestat la nivel mondial ducând de asemenea și la creşterea numărului de falimente,

1
Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și dezvoltarea întreprinderilor mici
și mijlocii
2
Angela Roman, Finanțarea și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, suport de curs, Master- Finanțe Asigurări,
anul universitar 2010-2011, pag. 13

2
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

lăsându-și amprenta asupra economiei tuturor țărilor. În perioada aferentă anilor 2008-2010
sectorul IMM a fost printre cele mai afectate de către criza economico-financiară, fiind totodată
sectorul ce poate contribui semnificativ la redresarea economiei, în ansamblul ei.
Pentru identificarea celor mai avantajoase soluţii de sprijin pentru întreprinderile mici și
mijlocii, statele OECD au elaborat o serie de studii şi analize ce fac referire la prezentarea
situaţiei IMM-urilor în perioada actuală. În acestă perspectivă, au fost sintetizate principalele
probleme cu care sectorul IMM se confruntă în prezent și anume:
– întârzierile la plată, în condiţii de reducere a vânzărilor şi implicit epuizarea capitalului
de lucru;
– creşterea ratei de insolvenţă a IMM-urilor;
– dificultatea IMM-urilor de a accesa credite şi alte tipuri de finanţări;
– atragerea capialului de risc a scăzut în perioada 2007- 2008.
În prezent, majoritatea Guvernelor au implementat măsuri anticriză, grupate în două mari
categorii: stimularea cererii (pachete care să stimuleze consumul, programe de infrastructură,
politici privind sistemul de taxare) şi măsuri privind relansarea creditării, ce includ și măsuri de
recapitalizare a băncilor, concentrate pe facilitarea accesului la finanţare a IMM-urilor.
Acordarea de credite ce sunt garantate de către stat, reprezintă una din măsurile cel mai
des întâlnite în măsurile adoptate de Guverne în perioada actuală. În alte state s-au luat măsuri de
menţinere şi creştere a fluxului de încasări şi plăţi, sau măsuri de reducere a impozitului pe profit,
în cazul IMM-urilor. De exemplu Cehia, Franţa şi Spania finanţează TVA-ul pentru IMM-uri,
imediat sau lunar. Alte măsuri adoptate:
– reducerea întârzierilor la plată pentru facturile aferente contractelor semnate prin
achiziţie publică (Australia, Franţa, Ungaria, Italia, Olanda, Noua Zeelandă, Marea Britanie);
– restabilirea disciplinei fiscale (Franţa);
– extinderea perioadelor de creditare;
– dobânzi preferenţiale;

3
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

– introducerea instituţiei “mediator bancar” ce îndeplinește rolul de a interveni la nivel


regional sau local, cu scopul de a rezolva problemele cu care se confruntă IMM-urile, în ceea ce
priveşte capacitatea acestora de rambursare a creditelor obţinute, etc.3
De asemenea alte măsuri propuse spre adoptare au fost:
– încurajarea competiţiei bancare, monitorizarea cu atenţie sporită a IMM-urilor care au
obţinut finanţare din credite bancare şi aprobarea unui cod de conduită pentru IMM-urile a căror
activitate este susţinută cu ajutorul creditelor bancare;
– cunoaşterea situaţiei reale a IMM-urilor, prin adoptarea politicii de transparenţă din
partea băncilor care finanţează aceste tipuri de companii. Se face și o recomandare băncilor, și
anume gestionarea portofoliului de clienţi, din categoria IMM, în funcţie de mărimea acestora;
– adoptarea unui sistem mult mai amplu de analiză a capacităţii de rambursare a
creditelor de către IMM şi evitarea limitării analizei doar la metoda scoring-ului. Este necesar
așadar o îmbunătăţire a pregătirii personalului bancar la nivelul unităţilor teritoriale;
– sprijinirea microîntreprinderilor cu mai puţin de 10 angajaţi şi facilitarea accesului la
finanţare al start-up-urilor;
– îmbunătăţirea sistemului de informare a IMM-urilor în ceea ce priveşte transparenţa
măsurilor adoptate de Guvern;
– promovarea şi susţinerea parteneriatelor în vederea elaborării si implementării de noi
proiecte;
– întâlniri periodice între structurile guvernamentale şi IMM-uri, ce au ca scop creşterea
conştientizării acestora din urmă, în ceea ce priveşte rolul deosebit pe care îl au acestea în cadrul
economie.
În România, în perioada cuprinsă între anul 2004 și anul 2009 s-a observat că finanţarea
dezvoltării (emerging growth/development) unui IMM prin credit bancar reprezintă forma de
finanţare relativ mai dezvoltată, sprijinită şi de dezvoltarea fondurilor de garantare. Însă, creditul
bancar este accesibil pentru cel mult 25% din numărul IMM-urilor (în special întreprinderilor
mijlocii), față de 70-80% în țările europene dezvoltate. În prezent, în țara noastră, numărul
instituţiilor financiar-bancare ce acordă credite microîntreprinderilor şi întreprinderilor mici este

3
Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Direcţia Generală IMM; Cooperaţie şi Mediul de
Afaceri- Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM, iulie 2010, pag. 13

4
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

extrem de scăzut. Această situaţie se manifestă în principal datorită riscurilor relativ ridicate care
sunt asociate sectorului IMM, precum și faptul că în general instituţiile financiare non-bancare nu
dispun de surse suficiente de finanţare iar costurile asociate sunt mult prea mari.

1.2. Aspecte generale privind activitatea de creditare curentă a IMM-


urilor
Creditul bancar este acordat de către bănci pe termen scurt, mijlociu și lung. Aceste
credite se pot acorda cu garanții reale sau fără, pe obiective ale creditării sau global, în una sau mi
multe tranșe.
De asemenea, creditul bancar reprezintă o componentă reprezentativă a surselor de
finanțare a economiei naționale precum și a nevoilor populației. Băncile comerciale acordă în
acest sens, credite agenților economici în scopul finanțării activelor circulante, acoperirea unor
nevoi temporare determinate de specificul activității ori de diverse disfuncționalități temporare,
pentru completarea resurselor de finanțare a investițiilor etc. Totodată băncile acordă populației
credite pentru satisfacerea nevoilor de consum dar și pentru realizarea de investiții.
Putem spune așadar că una din componentele cele mai importante a operațiunilor de
plasament ale băncilor este creditarea, atât din punctul de vedere al volumului de activitate cât și
al participării la realizarea profitului bancar.
Creditele pentru activitatea curentă sunt acordate în scopul finanțării activității curente a
IMM-urilor și pot avea mai multe forme, și anume:
a. linii de credit în moneda națională și în valută- fiind o modalitate de creditare în lei
și/sau valută ce are la bază un contract de credit, ce presupune un angajament din partea băncii ca
pe parcursul unei perioade de timp să împrumute fonduri utilizabile în mod fracțional, ținând cont
de necesitățile clientului, însă fără a depăși nivelul stabilit prin contractul de credit încheiat.
Termenul de rambursare este de maxim 12 luni dar existând posibilitatea de prelungire, fiind
destinat îndeplinirii nevoilor curente de capital de lucru ale întreprinderii, ori refinanțării unor
linii de credit contractate de la alte bănci comerciale.
b. creditele pentru stocuri- sunt acordate în lei sau în valută cu scopul finanțării cheltuielilor
de constituire a stocurilor temporare sau sezoniere, și pentru refinanțarea unor credite pentru stocuri
ce au fost contractate de la alte instituții financiar- bancare. În general, perioada de rambursare este
de maxim 12 luni, însăunele instituții de credit acordă o perioadă de grație de până la 3 luni. De

5
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

asemenea valoarea creditului se stabilește la nivelul valoric al stocurilor de aprovizionat, fiind


corelate cu capacitatea de rambursare a clientului.
c. credite pe documente în curs de încasare (ordine de plată, cec-uri, bilete la ordin) –
reprezintă creditele destinate acoperirii lipsei temporare a disponibilităților din contul curent și au
drept garanție documente de plată în curs de încasare. Creditul are o valoare maximă echivalentă cu
valoarea documentului de plată, mai puțin dobânda aferenta creditului. Perioada de creditare este
foarte scurtă fiind stabilită în funcție de documentul scontat.
d. creditele pentru facilitățile de cont- sunt credite pe termen scurt și foarte scurt, maxim 30
zile calendaristice fiind destinate acoperirii deficitului de lichidități înregistrat în urma întârzierilor în
încasarea mărfurilor livrate, lucrărilor executate sau serviciilor prestate.
e. creditul overdraft– este acordat în vederea achitării unor obligații stringente (aprovizionare
cu materii prime, materiale, combustibil, energie, impozite, taxe curente si alte obligații curente),
permițând desfășurarea în condiții optime a fluxului de aprovizionare, producție și desfacere.
Perioada de creditare este de până la 12 luni cu unele excepții când aceasta se poate prelungi.
Valoarea creditului este de maximum 80% din necesarul de capital de lucru.

1.2.1. Reguli și principii respectate în activitatea de creditare

În activitatea de creditare, conform normelor bancare, băncile urmăresc respectarea unor


principii si reguli, precum:4
activitatea de creditare are ca fundament prudența bancară și spiritul de răspundere,
ce sun văzute ca principii fundamentale ce caracterizează întreaga activitate a unei bănci în
scopul de a acoperiri în mod corespunzător riscurile. Ținându-se cont de acestea, potrivit
reglementărilor bancare, pentru acordarea creditelor băncile urmăresc ca solicitanții să prezinte
credibilitate pentru rambursarea lor la data scadentă, solicitând totodată și garantarea creditelor în
condițiile fixate de normele de creditare. Băncile trebuie să respecte și cerințele prudențiale
prevăzute prin reglementările Băncii Naționale a României precum: nivelul minim de
solvabilitate, expunerea maximă față de un singur debitor, nivelul minim de lichiditate,
clasificarea creditelor acordate si a dobânzilor aferente acestora si constituirea provizioanelor
specific de risc, poziția valutară;
4
Angela Boariu, Creditarea bancară a activității de exploatare a întreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003,
pag. 168

6
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

activitatea de creditare are la bază și analiza viabilității și a realismului afacerilor


clienților pentru a identifica și evalua capacității de plată a clienților, și a capacității lor de a
genera venituri și lichidități ca principală sursă de rambursare a creditului, plată a dobânzii și a
celorlalte costuri aferente acordării creditului;
creditul este acordat pe baza unei documentații economico-financiară, în urma unei
analize minuțioase privind situația patrimonială a clientului, rezultatele sale economic-financiare,
capacitatea managerială, credibilitatea clientului, aspecte ce permit evaluarea corectă a
potențialului economic prezent, dar si de perspectivă. Deci, orice decizie privind creditarea unui
client trebuie să țină cont de capacitatea prezentă și viitoare a clientului de a rambursa creditul și
de a plăti dobânzile aferente. Acordarea creditelor trebuie să fie avantajoasă atât pentru bancă,
deoarece prin extinderea și diversificarea portofoliului de credite, se poe obține câștiguri
suplimentare, dar și pentru clienți, care pe baza creditelor pot să-si dezvolte afacerile si să
înregistreze profit, iar apoi, să ramburseze împrumuturile și să achite dobânzile aferente;
analiza documentațiilor pentru credite se ține cont și de influența asupra mediului
înconjurator a proiectelor solicitate a fi finanțate. Așadar, se vor respecta reglementările interne
specifice;
solicitanții împrumutului au obligația de a pune la dispoziția băncii, în scopul
verificării și analizei, toate documentele și actele din care reiese natura activității desfășurate,
situația patrimonială, rezultatele economico-financire, buna credință, capacitatea managerială și
orice fel de documente ce permit o evaluare corectă a potențialului economic, financiar,
orgnizatoric, prezent și de perspectivă a clientului;
la acordarea creditelor, băncile urmăresc ca solicitanții să prezinte credibilitate pentru
rambursarea acestora la scadență;
în desfășurarea activității de creditare, băncile trebuie să aibă în vedere, în mod
deosebit și următoarele aspecte:
– stabilirea destinației creditului și a sursei de rambursare a acestuia;
– profilul de risc curent al clientului și garanțiile aduse, dar și senzitivitatea garanțiilor
la evoluțiile economice și cele ale pieței;

7
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

– istoricul serviciului datoriei aferent clientului, capacitatea curentă și viitoare de


rambursare a acestuia, ce se bazează pe evoluțiile financiare istorice și proiecțiile viitoarelor
fluxuri de numerar;
– experiența clientului în activitate și sectorul economic în care își realizează
activitatea;
– termenii și condițiile propuse în contractul de creditare;
– capacitatea băncii de executare și valorificare a garanțiilor, acolo unde se impune
acest fapt, și într-un termen cât mai scurt;
de asemenea produsele de tip credit aprobate, se consemnează în documente
contractuale efectuate între bancă si client;
respectarea destinației creditelor, ce a fost stabilită prin documentele contractuale
încheiate, fiind obligatorie pentru clienții – împrumutați, iar schimbarea destinației creditului
aprobat se realizează numai cu acordul scris al băncii.

1.2.2. Etapele activității de analiză a solicitării creditului


Procesul de creditare presupune parcurgerea mai multor etape successive: 5
 Etapa 1: Inspectorul de credite are o discuție cu solicitantul creditului, în scopul
informării și documentării, axându-se în principale pe:
– activitățile ce sunt prevăzute în statutul întreprinderii sau autorizația de funcționare;
– sursele de aprovizionare și posibilitățile de desfacere;
– capitalul social disponibil;
– creditele necesare;
– cheltuielile și veniturile preliminate de întreprinzător;
– alte elemente necesare în realizarea primelor concluzii.
 Etapa a 2-a: Dacă inspectorul de credite consideră că sunt îndeplinite condițiile pentru
acordarea creditului, clientul băncii (în acest caz persoană juridică) trebuie să prezinte băncii o
serie de documente, precum:

5
Aurel Ocatvian Berea, Emilia Cornelia Stoica, Creditul bancar: coordonate actuale și perspective, Editura Expert,
București, 2003, pag. 52-59

8
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

– Cererea de acordare a creditului semnată de persoanele autorizate să reprezinte legal


clientul solicitant;
– dovada înregistrării la Registrul Comerțului, eliberat cu maxim 30 zile înainte de data
depunerii cererii de creidt la bancă, certificatul de înregistrare al împrumutatului, statutul și
contractul de societate;
– Bilanțul contabil pe ultimul an, sau ultimii doi ani de activitate și anexele aferente ce
sunt înregistrate la ANAF, și balanța de verificare aferentă;
– Balanța de verificare încheiată, nu mai veche de două luni de la data solicitării
creditului;
– studiul de fezabilitate al investiției ce face obiectul creditului;
– cash-flow-ul afferent perioadei pentru care se solicit creditul;
– contul de profit și pierdere previzionat și alte informații financiare previzionate de unde
reiese capacitatea de rambursare a clientului;
– documente justificative ale volumului și destinației creditului în cazul existenței lor la
momentul analizei;
– acte cu privire la garanțiile depuse acolo unde este cazul;
– acordul de consultare la Centrala Riscurilor Bancare;
– Hotărârea organului competent cu privire la contractarea și garantarea de credite;
 Etapa a 3-a: Ținând cont de documentele prezentate de către agentul economic, banca
procedează la analiza și pregătirea documentației în scopul acordării de credite.
Deci analiza dosarului de credite cuprinde o analiză de formă a documentelor prezentate, o
analiză a aspectelor nefinanciare ale firmei (punându-se accent pe analiz pieței produselor și
seriviciilor, calitatea managerilor, istoricul afacerii, calitatea acționarilor, istoricul privind
creditarea etc.) și o analiză a situației patrimoniale și a rezultatelor economico-financiare (unde
cel mai important aspect este dat de calcularea indicatorilor de bonitate ca: lichiditatea,
solvabilitatea, gradul de îndatorare, rentabilitatea etc.)
 Etapa a 4-a: Negocierea creditelor. În urma concluziilor desprinse din analiza realizată
(condițiile de creditare îndeplinite) se supun negocierii cu întreprinderea următoarele aspecte:
volumul creditului, durata de acordare a creditului; termenul de rambursare; cuantumul ratelor;
dobânda; perioada de grație. Apoi inspectorul de credite va întocmi documentele necesarea

9
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

pentru Dosarul de analiză a creditului și Referatul de credit ce cuprinde rezultatele acesteia, în


conformitate cu normele specific ale băncii.
 Etapa a 5-a: Aprobarea creditului. Documentele și referatul vor fi prezentate spre
aprobare persoanelor abilitate, având în vedere și dimensiunea creditului solicitat.
 Etapa a 6-a: Dacă creditul a fost aprobat, se întocmește contractul de credit ce va fi
semnat de către reprezentanții desemnați ai băncii și de către agentul economic ce a solicitat
creditul.
 Etapa a 7-a: Derularea creditelor. Acordarea creditului se realizează prin intermediul
unui cont de disponibil din credite, la acordare oprindu-se însă un comision de gestiune al băncii,
ce ia forma unei cote din suma creditului. Comisionul este prevăzut în contractul de credit. Pe
perioada acordării creditului, banca urmărește activitatea agentului economic, regularitatea
încasărilor și va reține din contul de disponibil al clientului dobânzile aferente creditului, conform
prevederilor din contract. În cazul neutilizării creditului la datele stabilite în contract, se aplică un
commission penalizator de neutilizare a creditului în funcție de normele băncii și de dimensiunea
creditului.
 Etapa a 8-a: Rambursarea creditelor se realizează la datele prevăzute în contract, din
conturile de disponibilități sau prin depunere de numerar. Dacă se înregistrează o întârziere în
rambursarea ratelor scadente acestea se consemnează la credite restante, la care banca va calcula
dobânzi majorate, conform contractului de credit.

10
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Capitolul 2. Fundamentarea deciziei de creditare bancară

2.1. Măsurarea performanței financiare și metoda credit-scoring


Decizia bancară de creditare ține cont de capacitatea de rambursare actuală și viitoare a
agenților economici ce solicită un credit, impunându-se cunoașterea și evaluarea situației
economice prezente și de perspectivă și aprecierea riscului bancar în activitatea de creditare.
Prin noțiunea de performanță financiară a unui agent economic se înțelege potențialul
economic și soliditatea financiară a acestuia. Performanța financiară se fixează după analizarea
unui ansamblu de factori cantitativi precum: indicatori economico-financiari calculați pe baza
datelor din situațiile financiare anuale și periodice, dar și factori calitativi.
Conform Regulamentului BNR nr.3/2009 privind clasificarea creditelor și plasamentelor precum
și constituirea, regularizarea și utilizarea provizioanelor specifice de risc de credit, instituțiile de
credit încadrează debitorii ce nu fac parte din categoria instituțiilor de credit în categorii de
performanță financiară, ce se notează de la litera A la litera E, în ordinea descrescătoare a
calității acesteia și au următoarele semnificații:
Categoria A – cuprinde agenții economici ce sunt clienți ai băncii și desfășoară o activitate
economico-financiară rentabilă, îndeplinind toate condițiile ce le permit rambursarea la termen a
ratelor scadente și plata dobânzilor aferente, iar pentru perioada viitoare se menționează
menținerea performanței financiare la un nivel ridicat.
Categoria B – grupează agenții economici cu o situație economico-financiară bună în prezent și
realizează indicatorii de bonitate la un nivel superor, dar pentru perioada ulterioară nu au
perspective de menținere a performanțelor financiare la același nivel, fiind posibile probleme de
natură organizatorică, tehnologică, de personal sau legate de natura și obiectul activității.
Categoria C – este formată din clienții băncii ce au în prezent o situație economico-financiară
satisfăcătoare, având tendința de deteriorare a indicatorilor de producție și de eficiență.
Categoria D – cuprinde agenții economici- clienți ai băncii, ce au o situație economico-
financiară instabilă și indicatori de nivel inferior, ce oscilează în perioade relativ scurte de timp
între o activitate nesatisfăcătoare și una satisfăcătoare.
Categoria E - grupează clienții ce desfășoară o activitate nesatisfăcătoare și înregistrează
pierederi, existând incertitudine cu privire la capacitatea întreprinderii de a rambursa creditele
acordate și dobânzile aferente.

11
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Prin gruparea agenților economici în aceste categorii, băncile pot aprecia posibilitatea de
recuperare a creditelor și încasarea dobânzilor aferente. Totodată, performanțele financiare ale
agenților economici și încadrarea lor în categoriile exemplificate, se face pe baza unui punctaj ce
se obține prin notarea aspectelor financiare. Punctajul total se obține prin înmulțirea numărului de
puncte atribuit subcriteriului în care se înscrie agentul economic, cu numărul punctelor atribuite
criteriului. Așadar, scara valorică a criteriilor de apreciere a calității creditului, se prezintă în mod
concret, astfel:
Tabel nr.2- Criterii de apreciere a performanței agenților economici
Nr. CRITERIU SUBCRITERIU PUNCTAJ
crt. Pentru subcriteriu Pentru criteriu TOTAL
1. Forma de - regie autonomă 3
organizare - societate comercială 2 x1
- alți agenți economici 1

2. Sectorul în care își - producție 3


desfășoară - transporturi 2
activitatea - telecomunicații 2
- aprovizionare-desfacere 2 x1
- comerț-turism 2
- prestări servicii 2
- alte sectoare 1

3. Poziția firmei în - un loc primordial 3


ramură și - poziție medie 2 x 1,5
subramură - fără importanță 1

4. Lichiditate -2
patrimonială -1
1
2 x2
3
4

5. Solvabilitate 0
1
2
3 x2
4
5
6

12
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

6. Situația economico o cifra de afaceri:


financiară - peste 50.000 Ron 1
- 5.000- 50.000 Ron 2 x2
- până la 5000 Ron 1

o profit brut:
- peste 7.500 Ron 1
- 750- 7500 Ron 2 x2
- până la 750 Ron 1

o rentabilitate:
0
1 x2
2
1

7. Acoperirea dobânzii Ad < 3 1 x1


(%) Ad > 3 2
8. Rotația activelor 1
circulante 2 x2
3

9. Garanții - garanții guvernamentale 4


- garanții bancare
irevocabile 4
- depozite bancare x 1,5
- ipoteci 4
- gajuri 3
- cesiuni de creanță 2
- fidejusiune 1
- gajul general 0
10. Gradul de - sub 30% 3
îndatorare - 30%-70% 2 x 1,5
- peste 70% 1

11. Dependența de - Ațde 4


piețele de - Aide 3 x 1,5
aprovizionare și - Ațdț 2
desfacere6 - Aidț 1
12. Sprijin Guvern - subvenționată 4 x1
- fără subvenții 2

6
Ațde- aprovizionări din țară și desfaceri la export; Aide- aprovizionări din import și desfaceri la export; Ațdț-
aprovizionări din țară și desfaceri în țară; Aidț- aprovizionări din import și desfaceri în țară.

13
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

12. Calitatea - foarte bună 3


Conducerii - bună 2 x 1,5
- satisfăcătoare 1

13. Perspectiva firmei - foarte bună 3


- bună 2 x 1,5
- satisfăcătoare 1
Scara valorică:
peste 61 puncte- Categoria A
61- 49,1 puncte- Categoria B
49- 37,1 puncte- Categoria C
37- 25,1 puncte- Categoria D
sub 25de puncte- Categroria E
Sursa: Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare,
Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009, pag. 91-93 și Angela Boariu, Creditarea bancară
a activității de exploatare a întreprinderii, Editura Sedcom Libris, Iași, 2003, pag. 243

Acest mod de apreciere prezintă dezavantajul că pe cât de exacte pot fi ierarhizările


stabilite prin notații, pe atât de confuză poate să fie nota finală rezultată prin agregare, deorece
însumarea ca mod de generalizare, presupune pierderea de informații, renunțându-se la laturile
concrete. Așadar sistemul în ansamblul său trebuie să țină cont și de factorii cei mai
reprezentativi și posibilitatea de a optimiza modul de agregare.
În concluzie, pentru diminuarea acestor inconveniente, majoritatea băncilor comerciale
abordează analiza și evaluarea bonității clientului prin utilizarea metodei raiting-ului.
În realizarea fundamentării deciziei de creditare bancară, această metodă are ca și direcții
definitorii în analiza și evaluarea întreprinderii ce solicită creditul două aspecte esențiale precum:
 analiza economico-financiară a activității potențialului împrumutat;
 analiza aspectelor nefinanciare, denumite în practica bancare drept aspecte calitative.

2.2.Analiza economico-financiară
Analiza economico-financiară are ca principal obiectiv stabilirea unui diagnostic al
situației economico-financiare, indispensabil pentru decizia de creditare. Diagnosticul permite
exprimarea unei păreri cu privire la situația financiară a întreprinderii, mai exact dacă
întreprinderea înregistrează dificultăți pe plan financiar ori are o situație financiară bună.
Totodată, analiza economico-financiară a firmei, urmărește și existența pe parcursul perioadei de
creditare a capacității de rambursare/plată a creditului, dobânzilor și comisioanelor.

14
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Pentru realizarea acestei analize se au în vedere documentele de sinteză ale contabilității


(bilanțul contabil, contul de profit și pierdere, raportări contabile periodice etc.), analiza
fluxurilor de fonduri ale perioadei anterioare dar și analiza fluxului de lichidități pentru perioada
viitoare. De asemenea analiza se desfășoară pe minim 3 perioade de timp anterioare, adică pe
ultimii doi ani consecutivi încheiați (minim două situații financiare anuale) și ultima balanță de
verificare trimestrială.
Așadar analiza economico-financiară a unei întreprinderi este formată din7:
1. Analiza datelor din bilanțul contabil, ce semnifică examinarea bilanțurilor și a
situațiilor financiare pe trei perioade anterioare. Bilanțul contabil încheiat de către client cuprinde
elementele patrimoniale redate la valoarea lor contabilă ce poate fi diferită de valoarea reală, de
piață a lor. Pentru a obține o situație cât mai reală a situației financiare a întreprinderii, banca
trebuie să dea importanță analizei și prelucrării datelor contabile în vederea obținerii de
informații noi ce corespund mai bine scopurilor și principiilor de analiză ale băncii,
corespunzătoare necesităților de diagnostic și de evaluare.
Prin modificarea datelor contabile se urmărește determinarea valorii reale a activului și al
întregului patrimoniu al agentului economic, determinarea cu cât mai multă precizie a mărimii
riscului asumat de agentul economic comparativ cu cel al băncii.
În primul rând se analizează activul bilanțier. Activele întreprinderii sunt clasificate în funcție
de lichiditatea lor, și anume, de la cel mai puțin lichid la cel mai lichid. Acestea se grupează în
active imobilizate și active curente.
Activele imobilizate sunt definite ca reursele deținute de o întreprindere pentru a fi utilizate în
producția de bunuri sau prestarea de servicii, în desfășurarea activității acesteia, fiind separate în:
o active necorporale, ce se concretizează într-o grupă de cheltuieli referitoare
la:constituirea firmei, cercetare și dezvoltare, brevete și licențe, achiziționarea de programe
informatice etc.
o active corporale, includ terenurile și mijloacele fixe, fiind totodată partea cea mai
semnificativă a activelor imobilizante;
o active financiare sunt reprezentate de creditele bancare pe termen lung acordate altor
societăți, titluri de valoare etc.

7
Angela Boariu, Op.cit., pag. 181

15
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Activele circulante reprezintă plasamentele realizate de firmă astfel încât la sfârșitul ciclului de
exploatare aceasta să obțină un surplus financiar. Acestea reprezintă secvențial derularea ciclului
financiar: materiile prime (aprovizionarea), producția neterminată (producția), produsele finite
(desfacerea), reprezentând formele concrete sub care se manifestă capitalul circulant.8
Activele circulante includ: stocurile, creanțele, disponibilitățile bănești ale societății, clienții.
După analiza activului bilanțier se realizează și o analiză a pasivului bilanțier. Pasivele unei
firme sunt împărțite din punctul de vedere al exigibilității acestora și anume: de la cel mai puțin
exigibil la cel mai exigibil, fiind formate din capital propriu și datorii. În urma analizei pasivului
firmei se vor calcula câțiva indicatori: durata medie de plată a furnizorilor, indicatorii de
lichiditate și indicatorii de finanțare.
2. Analiza contului de profit și pierderi cuprinde: analiza veniturilor, cheltuielilor și a
rezultatelor pe cele trei segmente ale activității întreprinderii; analiza repartizării profitului net și
analiza pierderilor înregistrate și a modului de recuperare a lor. Pe baza contului de profit și
pierderi se supraveghează modul de constituire a rezultatului exercițiului, concluzii referitoare la
nivelul performanțelor economice înregistrate de întreprindere în cadrul unei perioade de timp.
3. Analiza fluxurilor de fonduri ale perioadelor trecute, cu ajutorul cărora se vor
cunoaște mai bine modurile în care au fost generate fondurile (sursele) și cum au fost utilizate
acestea, precum și impactul mișcărilor de fonduri asupra disponibilităților bănești.
4. Analiza fluxului de lichidități pe perioada următoare are ca obiectiv evaluarea și
prognozarea posibilităților întreprinderii de a realiza lichidități pe viitor, dar și capacitatea
acesteia de a face față obligațiilor de plată viitoare.
Pe baza bilanțului contabil și al contului de profit și pierdere, instituția bancară analizează
situația bonității clienților având ca fundament un sistem de indicatori de structură și
performanță.
Prin noțiunea de bonitate a clientului se înțelege capacitatea acestuia de a-și onora
obligațiile ce și le va asuma în urma încheierii contractului de credit.
Așadar, indicatorii pe baza cărora se realizează analiza și evaluarea bonității firmelor ce doresc
un credit bancar, pot fi împărțiți în trei categorii, precum9:

8
Dumitru Bucătaru, Finanțele întreprinderii, Editura Junimea, Iași, 2007, pag.178
9
Angela Boariu, Op.cit., pag. 191

16
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

I. Indicatori de nivel și structură;


II. Indicatori de performanță;
III. Indicatori ai riscului financiar.
I. In prima categorie de indicatori de nivel și structură, în conformitate cu normele
bancare, se includ:
a. cifra de afaceri- ce presupune veniturile realizate de agentul economic din vânzarea
producției realizate la sfârșitul perioadei. Evoluția cifrei de afaceri trebuie să aibă un trend
ascendent, în cazul unui agent economic viabil cu perspective de dezvoltare, deoarece orice
declin înregistrat trage un semnal de alarmă instituției bancare creditoare.
b. capitalurile proprii- în legătură cu acest indicator se acordă importanță stabilirii
stocurilor, cheltuielilor și altor active incerte ce reduc valoarea capitalurilor proprii.
c. rezultatul exercițiului (profit/pierdere), în mărime absolută, este un indicator sintetic
ce descrie eficența activității întreprinse, având o influență directă asupra capitalurilor proprii,
majorându-le cu profitul și diminuându-le cu pierderea. Instituția bancară nu poate realiza afaceri
cu agenții economici ce nu pot să-și recupereze cheltuielile din veniturile realizate (întreprinderile
realizează pierderi), iar potențialele afaceri încheiate cu agenții economici ce înregistrează profit
redus se realizează cu prudență.
d. Fondul de rulment financiar (FRF). Întreprinderea dispune de un fond de rulment
când sursele permanente depăşesc nevoile permanente de alocare a fondurilor băneşti, rezultând
un excedent de resurse permanente. Excedentul degajat de ciclul de finanţare al imobilizărilor
poate fi utilizat sau „rulat” pentru reînnoirea activelor circulante.
Așadar, fondul de rulment apare ca o marjă de securitate financiară care garantează
solvabilitatea întreprinderii. În cazul apariţiei unor probleme comerciale sau de natură financiară
(reducerea temporară a vânzărilor, întârzierea plăţilor către clienţi, accelerarea plăţilor către
furnizori etc), fondul de rulment asigură independenţa financiară a întreprinderii faţă de creditorii
săi. FRN se determină prin două modalităţi echivalente10:
sau
FRN = Capitaluri permanente – Active imobilizate

FRN = Active circulante – Datorii pe termen scurt

10
Onofrei Mihaela, Management financiar- suport de curs Finanţe-Bănci, anul universitar 2008-2009, Universitatea
„AL.I.Cuza”, Facultatea de Economie şi Adminstrarea Afacerilor, Iaşi.

17
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

FRN pozitiv semnifică o stare de echilibru financiar pe termen lung. Existenţa unor capitaluri cu
exigibilitate mai mare de un an asigură acoperirea necesarului de finanţat al imobilizărilor. De
asemenea, un FRN pozitiv trebuie înţeles ca un fond de rezervă de unde se pot finanţa deficitele
ce pot apărea între alocările şi resursele de finanţat pe termen scurt.
Un FRN negativ, însă, evidenţiază imposibilitatea firmei de a asigura un excedent de resurse
financiare pe termen lung din care să poată fi acoperite necesităţile de finanţare pe termen scurt.
e. Necesarul de fond de rulment (NFR). Fondul de rulment în sine nu este suficient
pentru a fundamenta o decizie de finanţare, acesta trebuie pus în relaţie cu necesarul de fond de
rulment ce evidenţiază echilibrul financiar pe termen scurt, dintre alocările ciclice în stocuri şi
creanţe şi sursele ciclice (temporare) rezultate din decalajele de plăţi către terţi. NFR reprezintă
activele circulante ce trebuie finanţate din fondul de rulment și se calculează astfel:
NFR= Active circulante – Datorii curente = (Stocuri + Creanţe) – Datorii de exploatare
Un NFR pozitiv se poate înregistra ca o consecinţa a unei creşteri economice sănătoase, dar şi
efectul unei încetiniri a rotaţiei stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri. O mărime
negativă a NFR poate evidenţia, fie un surplus de surse temporare ca urmare a accelerării rotaţiei
activelor circulante, fie o întrerupere temporară a aprovizionărilor.
f. Trezoreria netă se calculează ca diferență între fondul de rulment financiar și nevoia
de fond de rulment. TN = FRF - NFR
Existenţa unei trezorerii nete pozitive certifică faptul că întreprinderea are o stare de echilibru
financiar, adică dispunde de lichiditățile necesare pentru rambursarea datoriilor financiare pe
termen scurt și realizarea de plasamente pe piața financiară. În concluzie întreprinderea are o
autonomie financiară pe termen scurt. Trezoreria netă negativă semnifică un deficit de trezorerie,
o insuficienţă a surselor permanente şi a celor ciclice. Așadar întreprinderea este dependentă de
resursele financiare externe, în special de creditele bancare.
g. Ratele lichidității arată capacitatea întreprinderii de a face față plăților exigibile, prin
intermediul activelor ce se pot transforma în lichidități pe termen scurt. Ratele lichidității sunt de
trei tipuri, și anume: rata lichidității generale, rata lichidității reduse și rata lichidității imediate.
1. Rata lichidității generale (curente), este utilă în analiza financiară pe termen scurt și
indică în ce măsură drepturile creditorilor pe termen scurt sunt acoperite de valoarea activelor
care pot fi transformate la nevoie în bani lichizi. De asemenea lichiditatea generală poate

18
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

prezenta o imagine de ansamblu atât managerului cât și finanțatorului, iar importanța acesteia
constă în determinarea capacității de plată a IMM-ului.11 Determinarea ei este dată de raportul
dintre activele circulante (de unde se scad stocurile nefavorabile și clienții incerți) și datoriile pe
termen scurt.
=

O lichiditate bună a întreprinderii este dată de o valoare a acestui indicator, mai mare decât 1.
2. Rata lichidității reduse, arată capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor pe
termen scurt pe seama creanțelor și a disponibilităților. O rată cuprinsă între 0,8 și 1 indică un
nivel optim al acestui indicator, iar formula de calcul al ratei lichidității reduse este următoarea:
+
=

3. Rata lichidității imediate arată capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile pe


termen scurt pe seama disponibilităților și se determină astfel:
( )+
=

Având în vedere că datoriile curente, deşi plătibile pe termen scurt, nu au în totalitate o scadenţă
imediată, se poate utiliza drept reper nivelul de 0,2; situarea indicatorului la un nivel inferior
indicând un risc ridicat în ceea ce priveşte posibilitatea acoperirii datoriilor imediate. Acest lucru
avertizează asupra apariţiei în curând a unor probleme financiare cum sunt: intrarea în
incapacitate de plată, pierderea pieţei, posibile procese de executare silită solicitate de către
furnizorii neplătiţi, blocarea conturilor bancare de către organele fiscale pentru neplata datoriilor
către stat.
h. Solvabilitatea, arată capacitatea întreprinderii de a putea plăti la data scadentă datoriile
pe care le are față de creditor, exprimând astfel măsura în care societatea face față obligațiilor
totale. Solvabilitatea se calculează după formula:
=

În general se urmărește ca valoarea acestui indicator să fie peste 100 %. Întreprinderile cu o


solvabilitate sub acest prag, teoretic, sunt considerate insolvabile și reprezintă un risc major
pentru finanțator, dar și pentru societate.

11
Katona Levente, Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert, București, 2004, pag. 55

19
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

i. Gradul de îndatorare, expune măsura în care resursele împrumutate, contribuie la


finanțarea întreprinderii și se reprezintă cu ajutorul mai multor indicatori:
Gradul de îndatorare generală: ce se calculează ca raport între datoriile totale și capitalul propriu.
Conform normelor bancare, acest indicator trebuie să aibă o valoare mai mică de 60%, pentru a fi
considerat bun.

j. Viteza de rotație a activelor circulante, semnifică eficiența cu care sunt folosite


activele circulante, putându-se calcula pe total active circulante sau pe elemente ale acestora.
Acest indicator se calculează sub forma coeficientului de rotație ( ) sau sub forma duratei în
zile a unei rotații ( ).

= =
sau
Activele circulante au fost folosite mai eficient, cu cât numărul de rotații de pe parcursul unei
perioade de timp este mai mare și cu cât durata în zile a unei rotații este mai mică.

II. Indicatorii de performanță arată situația economico-financiară a întreprinderii, ce se


efectuează pe baza datelor din contul de profit și pierdere la un timp specificat. Aprecierea cât
mai exactă a situației economico-financiare a întreprinderii, impune ca analiza acestor indicatori
și interpretarea lor să se realizeze în evoluție pe parcursul mai multor perioade. Indicatorii de
performanță principali, sunt:
a. Rata valorii adăugate (RVA) exprimă ponderea valorii nou create de către potențialul
agent economic împrumutat în totalul activității sale:
sau
=

=
+

Cu cât valoarea ratei valorii adăugate este mai mare și crește de la o perioadă la alta, cu atât
există premise mai favorabile pentru desfășurarea unei activități rentabile.

20
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

b. Rentabilitatea exprimă capacitatea agentului economic de a obține profit din propria


activitate. Dacă se ține cont de felul în care este structurat contul de profit și pierdere și baza de
raportare, indicatorii de rentabilitate se pot clasifica în:
1. Rentabilitatea de exploatare, se calculează astfel: rentabilitatea brută de exploatare
se exprimă ca raport procentual între exercițiul brut din exploatare și producția exercițiului, iar
rentabilitatea netă de exploatare ca raport procentual între rezultatul din exploatare și cifra de
afaceri.
=
2.
Un nivel al rentabilității mai ridicat determină o apreciere mai favorabilă, astfel că o rentabilitate
peste 10 % este considerată o rentabilitate foarte bună, iar una cuprinsă între 5% și 10%
acceptabilă.
3. Rentabilitatea economică (RE), exprimă eficiența cu care este utilizat activul total al
întreprinderii. Conform normelor bancare, rentabilitatea economică se determină astfel:

= =

Cu cât valoarea acestui indicator este mai ridicată cu atât este mai bună rentabilitatea
4. Rentabilitatea financiară (RF), ajută managerul dar și finanțatorul unei întreprinderi
să-și formeze o viziune de ansamblu asupra profitabilității firmei, acest indicator exprimând
capacitatea întreprinderii de a realiza profit pe seama capitalurilor proprii angajate în activitatea
sa. Rentabilitatea financiară se calculează conform următoarei formule:

c. Politica de dividende, exprimă politica conducerii întreprinderii de repartizare și


folosire a profitului și se determină prin următorul indicator, ce arată ponderea dividendelor în
profitul total obținut de întreprindere. Instituțiile bancare acceptă reinvestirea profitului net într-o
proporție cât mai ridicată.
=

21
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

III. Indicatori ai riscului financiar. Riscul financiar își face apariția atunci când
întreprinderea apelează la împrumuturi în vederea finanțării activității proprii, fiind în corelație
cu structura financiară a întreprinderii și este cu atât mai mare cu cât firma este mai îndatorată.
Dacă se apelează la credite, agentul economic poate înregistra o majorare a rentabilității
financiare în cazul în care rentabilitatea economică este mai ridicată decât rata dobânzii. Dacă
rentabilitatea economică este mai mică decât rata dobânzii, are loc o diminuare a renatbilității
financiare a întreprinderii, datorată scăderii profitului.
De asemenea, indactorii riscului financiar au o importanță semnificativă pentru
instituțiile creditoare, deoarece oferă informații cu referire la posibilitățile întreprinderii de a
rambursa împrumuturile și de a-și plăti dobânzile aferente la scadență.
Astfel, riscul financiar se poate calcula pe baza următorilor indicatori:
a. Acoperirea dobânzii ( ) ce exprimă capacitatea agentului economic de a plăti dobânda
la creditele angajate și se determină astfel:

Conform nomelor bancare de creditare elaborate de instituțiile bancare, se consideră că o valoare


a acestui indicator mai mare de 3 arată o capacitate corespunzătoare a întreprinderii de a-și plăti
dobânda.
b. Alți indicatori ce ajută la aprecierea riscului financiar sunt:
1. Ponderea datoriilor financiare totale în cadrul excedentului brut curent (ori în
cadrul excedentului brut total). Cu cât acest indicator înregistrează o valoare mai scăzută, cu atât
rambursarea datoriilor are loc într-un timp mai scurt.
2. Rata de prelevare a cheltuielilor financiare ( ), arată capacitatea întreprinderii
de a-și achita dobânzile și se calculează astfel:

Cu cât valoarea este mai mică, cu atât achitarea dobânzilor este mai sigură. Conform normelor
bancare, o valoare a acestu indicator care depășește 0,6 arată că firma se confruntă cu dificultăți
de gestiune financiară, manifestând riscul de a intra în faliment.

22
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

3. Ponderea cheltuielilor financiare și a datoriilor financiare pe termen mai mic de 1


an în excedentul brut curent sau total;
4. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în cifra de afaceri înregistrată de întreprindere;
5. Ponderea cheltuielilor cu dobânzile în datoriile financiare.

2.3. Analiza aspectelor nefinanciare


În realizarea evaluării potențialilor împrumutați, băncile dau o importanță deosebită și aspectelor
nefinanciare sau factorilor calitativi.
Analiza aspectelor nefinanciare este și ea foarte importantă în evaluarea poziției agenților
economici, vizând credibilitatea clienților, ce este marcată în primul rând de calitățile morale și
profesionale ale agenților economici solicitanți de credite, ale principalilor asociați și
colaboratori. În al doilea rând se ține cont de calitatea activității realizate de agenții economici și
înfăptuirea obligațiilor generate de relațiile cu partenerii de afaceri.
De asemenea în analiza aspectelor nefinanciare, se au în vedere o multitudine de factori
specifici ce operează atât în mediul intern al afacerii dar și în exteriorul acesteia.12
Factorii interni de care se țin cont, sunt:
1. Managementul:
– pregătirea profesională, prestigiul dar și experiența în ramură sau sector;
– experiența în funcții de conducere a membrilor echipei manageriale;
– conducerea este asigurată individual sau în echipă;
– modul de asigurare a succesiunii manageriale;
– gradul de participare a managerilor la capitalul social;
– structura echipei manageriale pe domenii de competență;
– moralitatea membrilor conducerii;
– calitatea și operativitatea sistemului informațional;
– capacitatea de a se achita de obligații;
– durata de numire sau alegere a personalului de conducere.
2. Activitatea agentului economic:
– evoluția de ansamblu a activității și profilului acesteia;

12
Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Managementul bancar și analiza de risc în activitatea de creditare, Editura
Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009, pag. 95-96

23
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

– caracterul activității ( permanent, sezonier, ciclic);


– sfera de activitate;
– natura produselor și serviciilor de pe poziția consumatorului (de strictă
necesitate, de lux, etc.);
– identificarea și prezentare concurenților;
– segmentul de piață deținut;
– principalii clienți;
– relațiile cu furnizorii;
– politica de preț;
– publicitate și reclamă;
– identificarea și prezentarea resurselor materiale și umane.
3. Strategia:
– existența unei strategii pe următorii 3-5 ani și modalitățile de realizare a
acesteia;
– alternative și implicații în cazul nerealizării strategiei propuse;
– existența unui plan de restructurare și redresare, etc.
Factorii externi cei mai importanți se clasifică astfel:
1. Caracteristicile domeniului de activitate:
– competivitatea;
– nivelul profitabilității;
– gradul de tehnologizare;
– cheltuieli de capital;
2. Politica economică generală a clientului și strategiile viitoare în cadrul domeniului de
competivitate;
3. Impactul cadrului legislativ asupra agentului economic;
4. Incidența factorilor macroeconomici;
5. Dependența și poziția geografică față de:
– sursele de aprovizionare;
– piața de desfacere, mijloace de transport etc.

24
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

6. Aspecte sociale ale pieței de desfacere: obiceiuri, tendința spre un anumit tip de
consum, motive religioase etc.
Așadar, în fundamentarea deciziei de creditare însă, instituțiile bancare țin cont în primul rând de
următoarele aspecte nefinanciare13:
– Calitatea managerilor. Ținând cont de acest aspect se analizează: structura de
conducere a întreprinderii, modul în care aceasta își organizează activitatea economico-
financiară, sistemul de adaptare al deciziilor, organizarea fabricației produselor;
– Istoricul afacerii: cunoașterea anul înființării firmei, a activităților autorizate, a
capitalului social, a numărului de acțiuni emise și a valorii nominale ale acestora, a produselor și
serviciilor realizate;
– Poziția întreprinderii în cadrul ramurii și subramurii în care își realizează activitatea,
dar și evoluția livrărilor de produse pe piața internă și externă, furnizorii de materii prime,
materiale, concurența pe piață etc;
– Calitatea acționariatului, analizat din punctul de vedere al capitalului social, și
anume: capital social 100% privat, capital social mixt și capital social 100% de stat;
– Relația cu banca, ținându-se cont dacă firma prezintă cu operativitate documentele
contabile în vederea supravegherii activității dar și volumul operațiunilor desfășurate prin
intermediul băncii;
– Istoricul privind creditarea: dacă întreprinderea a mai avut credite bancare și modul
în care și-a plătit la timp ratele aferente creditului, precum și dobânzile fixate.
– Garanțiile primite, se țin cont de garanțiile acordate de întreprindere pentru garantarea
creditului solicitat.
– Comportamentul la plată, analizând modul de onorare a obligațiilor față de creditorii
nebancari etc.
Concluzionând putem afirma că în cazul raiting-ul bancar, comparativ cu scoring-ul,
se evidențiază ca mod distinct de abordare aprecierile necuantificabile (calitatea managerilor,
poziția în ramură, strategia de dezvoltare etc.).

13
Angela Boariu, Op. cit., pag. 189-190

25
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Capitolul 3. Fundamentarea deciziei de creditare bancară a


activității curente a S.C. Avatti Industries S.R.L. Iași, de către
Emporiki Bank

3.1. Scurt istoric al S.C. Avatti Industries S.R.L


Cu o vechime de peste 15 ani în domeniul construcțiilor, compania și-a dezvoltat
activitatea de la simple lucrări de amenajări interioare până la lucrări complexe pe care le execută
și în prezent.
SC Avatti Industries SRL este persoană juridică română, având ca act de înființare
Hotărârea Judecătorească nr. 3462/22.11.94 și își desfășoară activitatea în conformitate cu legile
române, statutul propriu și Regulamentul de Organizare și Funcționare a Întreprinderii. Ea este
organizată ca societate comercială cu răspundere limitată și cu asociat unic. În conformitate cu
Certificatul de înregistrare de la Registrul Comerțului, societatea se identifică prin următoarele
informații:
– Sediul social în Municipiul Iași, str. Tătărași, nr. 60-62, Județul Iași;
– Număr de ordine în Registrul Comerțului: J22/2639/1994;
– Codul Unic de Înregistrare: 6788073, atribuit în data de 10.01.1995;
– Certificat de Înregistrare: B1508962, eliberat la data de 15.05.2008.
De asemenea capitalul social subscris al firmei este de 300.000 RON, integral vărsat și se divide
în 30.000 de părți sociale, fiecare cu o valoare nominală de 10 RON. Asociatul unic, Bărbulescu
Liana Gabriela, deține în totalitate 29.975 părți sociale, iar Bărbulescu Anda Maria 25 părți
sociale. Capitalul social poate fi modificat prin voința asociatului unic, cu respectarea normelor
legale. Structura acționariatului societății este repartizată astfel: 99% Bărbulescu Liana Gabriela
și 1% Bărbulescu Anda. În prezent întreprinderea are un număr mediu de 16 angajați.
SC Avatti Industries SRL efectuează lucrări de amenajări interioare cu personal cu înaltă
calificare, fiind recunoscută ca lider al pieței ieșene, dovadă fiind diplomele obținute de la diverși
clienți, Camera de Comerț și Industrie Iași și lucrările de referință executate: Banc Post Iași,
Iulius Mall Iași, Hotel Europa și World Trade Center Iași, Aeroport International Iași,
Reprezentanța FORD Iași, Reprezentanța Dacia Nissan, Iulius Mall Timișoara, Iulius Mall Cluj,
Reprezentanța Mercedes Iași, Vama Sculeni, Multiplex Mall Iași și Cluj.

26
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Obiectul principal de activitate al SC Avatti Industries SRL este:


– domeniu: Construcții;
– activitatea principală: Construcții de clădiri și alte lucrări speciale de construcții;
– alte activități secundare precum: activități de servicii anexe și siviculturii; fabricarea
uleiurilor și grăsimilor; fabricarea de uși și ferestre de metal; lucrări de tâmplărie și dulgherie;
depozitări; activități de design specializat; activități specializate de curățenie etc.
Pe parcursul anilor societatea a dat dovadă de o execuție rapidă a lucrărilor și o mare
flexibilitate în relațiile cu clienții, contrsuind până în prezent și o vila și un bloc cu 4 etaje și are
în vedere un alt proiect pentru construcția unui bloc cu 4 etaje. Pe lângă activitatea de construcție
S.C. Avatti Industries S.R.L., execută și alte activități precum execuția de tâmplărie de Aluminiu
și PVC. Un exemplu elocvent în acest sens este execuția tâmplăriei de Al și PVC la Facultatea
de Mecanică.
Structura organizatorică a societății este de tip ierarhic funcțional. Fiecare departament
este condus de unul sau mai mulți directori, fiind format la rândul lui din diferite secții/ateliere de
producție și servicii/birouri funcționale.
Organul de conducere al societății este reprezentat de asociatul unic Bărbulescu Liana Gabriela
(funcția de Director General), ce decide asupra activității și a politicilor adoptate în cadrul firmei.
Administrarea societății se realizează de către asociatul unic și de către Bouroș Vanghelie
(funcția de Asistent Manager), ce a fost numit în această funcție pe o perioadă nedeterminată încă
din anul 2005.
Calitatea conducerii manageriale este una foarte bună, angajații având pregătiri
profesionale superioare. Astfel, administratorul Bărbulescu Liana are studii universitare la
Institutul de Arhitectură “ Ion Mincu” București, vechime- anul 1994; directorul Economic: Danu
Liliana, studii postuniversitare, Facultatea de Economie și Master în finanțe, bănci asigurări,
vechime- anul 2005; directorul Tehnic: Baran Mihai, studii universitare, Facultatea de
Construcții, vechime- 2006 iar directorul Comercial: Bărbulescu Amanda a studiat la Facultatea
de Arhitectură, vechime-anul 2007.
SC. Avatti Industries SRL, dorește să obțină un împrumut de la Emporiki Bank pentru
finanțarea activității de creditare.

27
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Emporiki Bank a intrat pe piața din România începând din 1996, deținând 99.58% din
capitalul Emporiki Bank România. Emporiki Bank România operează în Romania drept o bancă
comercială integrată, asigurând o gamă largă de servicii şi produse bancare, precum: credite
pentru nevoi personale, credite pentru achiziţionarea de locuinţe, carduri de debit şi de credit,
Internet Banking, finanţări pe termen scurt/mediu/lung atât în RON cât şi în moneda
internaţională, tranzacţii zilnice (conturi curente, transferuri, operaţiuni monetare), economii şi
investiții, afaceri documentare, servicii de trezorerie etc. În prezent aceasta deține o rețea de 34
de unități operaționale dintre care Bucureștiul găzduiește 14 sucursale.14
Linia de credit simplă pe care Emporiki Bank o pune la dispoziția societății Avatti
Industries S.R.L, are ca și caracteristici următoarele:
– linia de credit este o facilitate pe termen scurt destinată finanţării capitalului de lucru
și a deficitului de numerar;
– avantajele acesteia sunt: caracterul revolving dar și acoperirea imediată a deficitului
temporar de lichidități;
– aceasta poate fi utilizată pentru (Re)finanţarea capitalului de lucru pe termen scurt;
– suma maxima este de 1 milion EUR sau echivalentul;
– moneda în care se acordă creditul poate fi în: RON, EUR sau USD;
– scadența: 12 luni, cu posibilitatea de reînnoire automată a facilitaţii;
– este acceptată rambursarea anticipată, oprindu-se un comision de rambursare
anticipată;
– rambursarea se face la scadență, dacă facilitatea nu este reînnoită pentru o alta
perioadă similară:
– dobânda este variabilă;
– condițiile de acordare sunt următoarele: activitate continuă cel puţin 12 luni; profit din
activitatea operaţională pentru ultimul an financiar încheiat; clienţii să nu fie în incapacitate de
plată sau faliment; clienţii să nu fie înregistraţi în CIP cu incidente majore în ultimele 12 luni;
clienţii nu au interdicţie de a emite cecuri; clienţii sunt înregistraţi in CRB cu serviciul datoriei de
tip A (vor fi acceptate numai entităţile care nu au un istoric de credite); Toate aceste condiţii vor
fi îndeplinite concomitent.

14
http://www.emporiki.ro/page.asp?Lang=RO&Link=5&P=NOI&TipC=-1

28
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

– documente necesare pentru analiza calității societății sunt: situaţiile financiare;


documentele juridice; documentele aferente garanţiilor; orice alte documente solicitate de Bancă.
SC. Avatti Industries SRL dorește să obțină un credit pe termen scurt în valoare de
900.000 EUR pe o perioadă de 12 luni, de la Emporiki Bank, în vederea fințării activității curente
și anume construcția unu bloc. Lucrările pentru care se solicită împrumutul, sunt finanţate din
fonduri proprii cca.1700000RON, iar pentru reluarea activităţii societatea are nevoie de creditul
solicitat. În funcție de documentele contabile prezentate de societate, sucursala Emporiki Bank
din Iași, întocmește un referat de credit ce cuprinde: cererea de finanțare completată de către
societate (a se vedea Anexa 1), analiza aspectelor financiare și a celor nefinanciare și calcularea
punctajului și încadrarea într-o anumită clasă de risc prin metoda credit scoring.

3.2. Analiza aspectelor financiare la S.C. Avatti Industries S.R.L


I. Analiza financiară a întreprinderii se realizează în primul rând pe baza bilanțului
(Anexa 2).
Activ 2007 2008 2009 Pasiv 2007 2008 2009
Active Imobilizante 1676500 1706024 1765327 Capital propriu 959553 986702 1009787
Imobilizări 3124 2958 2791 Capital social 200000 200000 200000
Necorporale
Imobilizări 1673376 1703066 1758240 Rezerve 759553 761258 793979
Corporale
Imobilizări 0 4296 Provizioane 0 0 0
Financiare
Subvenții pt 0 0 0
investiții
Patrimoniu public 0 0 0
DTML 1077673 1121719 942775
AC 2045423 2998612 2567683
stocuri 836520 1173875 772891 DTS 1684697 2596215 2380448
creante total 1193244 1791342 1763730
creante 764247 639378 651709 credite bancare 881206 1624060 1322226
pe ts
ch avans 428997 1151964 1112021 datorii de 803491 752155 1058222
exploatare
casa si ct la bc 15659 33395 31062 venituri in avans 0 220000 0
Total ACTIV 3721923 4704636 4333010 Total Pasiv 3721923 4704636 4333010
Sursa: date preluate din Bilanţurile anuale pe anii 2007, 2008, 2009 ale SC Avatti Industriesc SRL

29
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

a. Analiza fondului de rulment, necesarului de fond de rulment și trezoreriei nete.


Tabel nr.3- FR, NFR şi TN în perioada 2007-2009 (RON)
Indicatori\Anii 2007 2008 2009
FR=AC-DTS 360.726 402.397 187.235
NFR= (st + creante)- dat expl 1.226.273 1.573.684 826.690
TN= FR-NFR -865547 -1171287 -639455
Sursa: calcule proprii
Pe baza datelor calculate, se observă că FR înregistrează valori pozitive fapt ce semnifică
o stare de echilibru financiar pe termen lung. Existenţa unor capitaluri cu exigibilitate mai mare
de un an ce asigură acoperirea necesarului de finanţat al imobilizărilor. FR pozitiv reprezintă un
fond de rezervă de unde se pot finanţa integral activele imobilizate pe seama pasivelor, iar
surplusul de resurse permanente ce este degajat de ciclul de finanţare a investiţiilor este folosit
pentru acoperirea financiară a unei părţi din activele circulante.

Grafic nr.1- Evoluţia FR, NFR şi a TN în perioada 2007-2009

2000000

1500000

1000000
FR
500000
NFR
0 TN
2007 2008 2009
-500000

-1000000

-1500000

Sursa: realizat pe baza tabelului nr.3

NFR, a scăzut comparativ cu anul 2008, însă înregistrează pe tot parcursul perioadei
valori pozitive, arătând o creştere economică sănătoase, îsă şi efectul unei încetiniri a rotaţiei
stocurilor şi creanţelor în raport cu cifra de afaceri. De asemenea putem spune că întreprinderea

30
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

are active superioare datoriilor curente, aşadar există o insuficienţă de resurse la nivelul
bilanţului, ce trebuie acoperită fie prin fondul de rulment, fie prin credite bancare.
Trezoreria netă este negativă, fapt ce semnifică că finanţarea activelor realizabile este
asigurată parţial din fondul de rulment şi parţial din credite bancare pe termen scurt. Aşadar pe
parcursul perioadei analizate se înregistrează un deficit de trezorerie, întreprinderea fiind
dependentă de resursele financiare externe, în special de creditele bancare.

b. Structura activelor imobilizante este următoarea:

Tabel nr.4- Structura şi evoluţia activelor imobilizate în perioada 2007-2009


Active imobilizate 2007 2008 2009
RON % RON % RON %
Imobilizari necorporale 3,263 0.16 3.263 0.15 3,262 0.20
Imobilizari corporale:
Terenuri 67,008 3.36 65,173 3.08 55,989 3.43
Constructii 1,276,976 63.98 1,487,176 70.24 1,168,441 71.63
Instalatii, masini 462,572 23.18 467,488 22.08 357,417 21.91
Utilaje, mobilier 63,572 3.19 59,042 2.79 46,109 2.83
Imob. Corp. in curs 122,398 6.13 35,250 1.66 0 0
TOTAL Imob.Corp 1,992,526 99.84 2,114,129 99.85 1,627,956 99.80
Imobilizari financiare 0 0 0 0 0 0
TOTAL ACTIVE IMOB. 1,995,789 100 2,117,392 100 1,631,218 100
Sursa: date prelucrate din formularul 40, Situaţia activelor imobilizate pe anii 2007, 2008, 2009

În urma analizei şi calculelor realizate se constată, că cea mai mare pondere în total active
imobilizate o deţin imobilizările corporale, în special construcţiile (peste 60%), întrucât
întreprinderea doreşte să implementeze un nou proiect de construcţie a unui bloc, aceasta axându-
se în ultimii ani în principal pe construcţia de clădiri, lucru ce se poate observa şi în graficul de
mai jos.

31
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Grafic nr.4- Ponderea imobilizărilor corporale în total imobilizări

1600000
1400000
1200000
1000000
800000
600000 2007
400000
2008
200000
0 2009

Sursa: realiizat prin calcule proprii


Aşadar, aşa cum am precizat anterior ponerea ce mai ridicată în activele imobilizate, o au
construcţiile, care în anul 2008, au avut cea mai ridicată valoare, scâzând uşor în 2009. Le
urmează, aşa cum era şi normal instalaţiile şi materialele, ce sunt folosite şi ele în desfăşurarea
activităţii societăţii.
c. Tabel 5-Analiza activelor circulante: a creanțelor (RON)

CREANTE 2007 2008 2009


TOTAL DIN CARE: 1,297,534 1,799,464 1,311,061
creante din active circ 868,537 647,500 718,194
furnizori debitori 167,680 8,121 7,758
clienti 672,203 518,922 682,526
T.V.A. de recuperat 744 92,547 0
alte creante cu statul 1,583 1,583 1,583
debitori diversi 26,327 26,327 26,327
chelt inreg in avans 428,997 1,151,964 592,867

Se observă că întreprinderea înregistrează în anul 2008, cea mai ridicată valoare a creanţelor din
perioada analizată (1.799.464 RON), creanţe ce scad în anul 2009 cu peste 400000 Ron.
Ponderea ce mai mare în total creanţe o au creanţele din activele circulante, urmate de cele de la
clienţi şi de cheltuielile înregistrate în avans, aşa cum se poate observa şi în graficul următor.

32
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Grafic nr.5 – Ponderea creanţelor în total creanţe, în perioada 2007-2009

Total creante

cheltuieli inreg. In avans

debitori diversi
2009
alte creante cu statul
2008
TVA de recuperat
2007
clienti

furnizori debitori

creante din active circ.

0 500000 1000000 1500000 2000000

În ceea ce priveşte analiza datoriilor acestea se prezintă astfel:


Tabel nr.6- Analiza datoriilor în perioada 2007-2009
DATORII 2007 2008 2009
TOTAL DIN CARE: 2,762,370 3,497,963 3,221,341
Credite pe termen lung 685,657 468,844 0
Credite pe termen scurt 881,106 2,624,060 1,322,226
Alte datorii financiare 161,081 284,398 121,685
Total datorii financiare 1,727,844 2,377,302 1,443,911
Furnizori 688,799 467,077 1,422,639
Furnizori imobilizari 104,282 132,482 5,931
Furnizori facturi nesosite - - 5,445
Clienți Creditori 3,573 11,921 855
Personal+asig.sociale 12,119 21,379 -1,846
Impozit profit 14,540 979 11,544
Alte datorii fata de stat 67,928 38 44,650
dividende 16,632 16,632 0
Sume datorate asociatilor 126,653 465,139 202,366
Total alte datorii 1,034,526 1,120,634 1,760,144

33
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

În ceea ce priveşte analiza datoriilor, observăm că acestea au un trend asccendent pe parcursul


anilor, creştere datorată în principal, creşterii creditelor pe termen scurt acordate întreprinderii.
De asemenea observăm o creştere a datoriilor către furnizori, datorită realizării de noi construcţii
şi implicit achiziţionării de materiale necesare desfăşurării lucrărilor.

II. Analiza contului de profit și pierdere (Anexa 3)

Tabel nr.7 (RON)


Indicatori 2007 2008 2009
Venituri din exploatare 4284016 3821481 2313049
cheltuieli din exploatare 4033696 3573224 1915182
rezultatul din exploatare 250320 248257 397867
venituri financiare 41383 48956 10575
cheltuieli financiare 166391 263026 383797
rezultatul financiar -125008 -214070 -373222
venituri extraordinare 0 0 0
cheltuieli extraordinare 0 0 0
rezultat extraordinar 0 0 0
venituri totale 4325399 3870437 2323624
cheltuieli totale 4200087 3836250 2298979
rezultatul brut 125312 34187 24645
impozitul pe profit 23160 7038 7605
rezultatul net al exercitiului 102152 27149 17040
Sursa: date prelucrate din Contul de profit şi pierdere al întreprinderii, din anii 2007, 2008, 2009

Din analiza Contului de profit şi pierdere, se constată, că societatea desfăşoară o activitate


rentabilă, înregistrând din activitatea de exploatare un rezultat pozitiv în creştere de la un an la
altul, astfel că de la o valoare a rezultatului din exploatare de 250.320 în anul 2007, acesta a
crescut cu 147.547 Ron, ajungând în anul 2009 la o valoare de aproximativ 400000 Ron.
Rezultatul brut al exerciţiului a înregistrat o diminuare majoră în anul 2009, comparativ cu anul
2007, acesta scăzând cu 19,66 %, datorită creşterii cheltuielilor financiare şi diminuării

34
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

veniturilor financiare. De asemenea Profitul net, în valoare de 102.152 Ron în anul 2007, a scăzut
în anul 2009 la 17.040Ron.

Tabel nr. 8- Indicatori analizaţi pe baza contului de profit şi pierdere din perioada 2007-2009

(Ron)
Indicatori 2007 2008 2009
Cifra de afaceri 4279420 3820740 2259298
Marja comercială 2428158 889709 420672
Producţia exerciţiului 1819064 602976 738311
Valoarea adăugată 3838732 601885 628983
Excedentul brut din exploatare 3634489 368574 486907
Capacitatea de autofinanţare 3815259 644804 861374
Capacitatea de autofinanţare netă 3798627 628172 861374
Sursa: calcule proprii, pe baza contului de profit şi pierdere (a se vedea Anexa 4, pentru detalierea
calculelor)

În urma analizei indicatorilor din tabelul de mai sus, se constată că marja comercială
(adaosul comercial) ce reprezintă excedentul vânzărilor de mărfuri faţă de costul de cumpărare al
acestora= Venituri din vânzarea mărfurilor - Costul mărfurilor vândute, apărând ca principalul
indicator de apreciere a performanţelor unei activităţi comerciale, are un trend descendent pe
parcursul anilor fapt ce arată că activitatea întreprinderii prezintă o tendinţă de reducere.
Totodată, cifra de afaceri înregistrează valori bune şi apropiate, fapt ce arată că obiectivul
activităţii societăţii se realizează normal, întreprinderea reuşind să-şi acopere cheltuielile de
exploatare şi să obţină profit.
Producţia exerciţiului este un indicator util pentru manageri deoarece oferă o imagine
mai fidelă a activităţii reale a companiei pe durata perioadei de gestiune şi cuprinde valoarea
bunurilor şi serviciilor „fabricate” de întreprindere pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru
nevoile proprii. În acest caz valoarea indicatorului producţiei exerciţiului este mai ridicată în anul
2007 atât faţă de anul 2008, cât şi faţă de anul 2009, însă se observă o uşoară creştere a acesteia
în anul 2009, comparativ cu anul 2008.
Valoarea adăugată este primul sold intermediar de gestiune şi exprimă creşterea de
valoare rezultată din utilizarea factorilor de producţie, mai ales a forţei de muncă şi capitalului,

35
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

peste valoarea bunurilor şi serviciilor provenind de la terţi, în cadrul activităţii curente a


întreprinderii. Se calculează pornind de la producţia exerciţiului majorată cu marja comercială şi
diminuată cu consumurile de bunuri şi servicii furnizate de terţi pentru această producţie.
În anul 2007 valoarea adăugată a fost mai mare decât în anul 2008 cu 3 mil Ron astfel
că în anul 2008 şi 2009 utilizarea factorilor de producţie nu a fost una pe măsura celor din anul
2007, întrucât s-au înregistrat creşteri de valoare mult mai mici.
Valoarea adăugată prezintă o semnificaţie deosebită în perspectiva distribuirii
veniturilor, reprezintă sursa de acumulări băneşti pe care compania o poate utiliza pentru
remunerarea participanţilor direcţi şi indirecţi la activitatea sa economică:salariaţi, creditori,
acţionari, întreprindere. Din valoarea adăugată se deduc, treptat, cheltuielile de personal(ce
asigură remunerarea salariaţilor implicaţi în desfăşurarea procesului de producţie), plata
impozitelor şi taxelor cuvenite statului, amortizarea, cheltuieli financiare(dobânzile ce revin
creditorilor pentru creditele pe care aceştia le acordă în scopul finanţării afacerii) şi profitul
net(prin care se remunerează acţionarii).
Capacitatea de autofinanţare netă se obţine prin scăderea din capacitatea de
autofinanţare brută a dividendelor plătite. Pe parcursul anilor capacitatea de autofinanţare a
înregistrat valori pozitive iar în anul 2009, aceasta are aceeaşi valoare ca capacitatea de
autofinanţare brută, întrucât nu au fost stabilite dividende de plătit în acest an. Aşadar
întreprinderea are capacitatea de a-şi finanţa activitatea economică din surse proprii. Însă
reducerea capacităţii în anii 2008 şi 2009, comparativ cu anul 2007, arată că din cauza situaţiei
din economia actuală, creşterii preţurilor la materiile prime, necesită lichidităţi ce pot fi acoperite
din credite bancare pe termen scurt.
III.

Tabel nr.9- Analiza indicatorilor de structură


Indicatori\Anii 2007 2008 2009
lichiditate curenta (%) 121.41 115.50 107.87
lichiditate imediata (%) 71.76 70.28 75.40
solvabilitate curenta (%) 134.74 126.54 130.39
gradul de indatorare generala(%) 287.88 376.80 329.10
viteza de rotatie a activelor circulante (nr rotatii) 2.09 1.27 0.88

36
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Grafic nr.6- Evoluţia indicatorilor de structură în perioada 2007-2009

400.00%
350.00%
300.00%
250.00%
200.00%
150.00%
100.00% 2007
50.00%
0.00% 2008
2009

Pe baza datelor din tabelul nr.9 şi a graficului realizat în funcţie de acesta, se constată:
Lichiditatea curentă, a înregistrat o scădere uşoară pe parcursul anilor de la 121,41% în anul
2007 la 107,87% în anul 2009, însă se situează peste valoare minimă acceptată (100%), fapt ce
arată o capacitate de plată pe termen scurt bună.
Lichiditatea imediată a înregistrat valori sub nivelul minim ideal de 100 %, fapt ce presupune că
societatea nu poate să-şi acopere pasivele curente pe seama disponibilităţilor băneşti şi a
plasamentelor, într-un mod satisfăcător. Deci, echilibrul financiar pe termen scurt este incert,
fiind un semnal de alarmă pentru bancă.
Solvabilitatea curentă înregistrează valori mai mari de 100% şi arată o capacitate bună de plată a
datoriilor societăţii, arătând că lipsa lichidităţii şi a capacităţilor de plată este temporară.
Gradul de îndatorare generală înregistrează valori ridicate necorespunzătoare, arătând un nivel
ridicat de îndatorare al firmei.
Viteza de rotaţie a activelor circulante, înregistrează o scădere pe parcursul perioadei analizate,
fapt ce arată că activele circulante nu au fost utilizate eficient.

37
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

IV.
Tabel nr.10-Analiza indicatorilor de performanță și ai riscului financiar

Indicatori\anii 2007 2008 2009


rata valorii adaugate (%) 89.70 15.75 27.84
rentabilitatea de exploatare(%) 5.85 6.50 17.61
rentabilitatea economica (%) 2.74 0.58 0.39
rentabilitatea financiara (%) 395.87 63.66 85.30
politica de dividende 16.28 61.26 0.00
Acoperirea dobânzii (%) 1.76 1.14 1.23

Rata valorii adăugate a avut valori oscilatorii şi semnificativ diferite de la un an la altul. Chiar
dacă în anul 2008 a scăzut drastic comparativ cu anul 2007, se observă o ameliorare a ratei valorii
adăugate în anul 2009, fapt ce ne arată că întreprinderea are premise mai favorabile desfăşurării
unei activităţi mai rentabile.
Rentabilitatea netă din exploatare, ce are un trend asccendent pe parcursul perioadei
analizate arată o tendinţă tot mai mare a întreprinderii de a obţine profit din activitatea de
exploatare. Rentabilitatea economică netă înregistrează valori tot mai scăzute pe parcursul anilor,
ajungând de la o valoare de 2,74% în anul 2007, la 0,39% în anul 2009.
Rentabilitatea financiară a scăzut semnificativ în anul 2008 faţă de 2007, însă în anul 2009
înregistrează o creştere comparativ cu anul 2008 . Scăderea înregistrată s-a datorat capacităţii
reduse a capitalului investit de a genera profit, însă acest lucru s-a ameliorat în anul 2009.
Acoperirea dobânzii, a înregistrat valori mai scăzute decât pragul impus de bancă (trei), fapt ce
arată că societatea întâmpina dificultăţi în achitarea dobânzilor.
Politica de dividende, în anul 2009, nu se poate vorbi de o politică de dividende întrucât
societatea nu a stabilit dividendele de plătit, însă putem observa că în anul 2008, ponderea
dividendelor în profitul net era una ridicată.
În urma analizei aspectelor financiare ale societăţii, banca va evalua principalii indicatori
de bonitate, obţinând un punctaj, clasificând apoi societatea în una din categoriile de performanţă
aferente, urmând a se realiza apoi analiza aspectelor nefinanciare.

38
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

3.3. Analiza aspectelor nefinanciare ale SC. Avatti Industries SRL


Pentru realizarea analizei aspectelor nefinanciare privind activitatea clientului SC Avatti
Industries SRL, banca realizează o Fișă de analiză a aspectelor nefinanciare ce caracterizează
activitatea clientului, ce cuprinde următoarele informații:
1. Denumirea clientului: SC. Avatti Industries SRL
2. Ramura și sectorul din care face parte: construcții (prestări servicii)
3. Sediul social: Municipiul Iași, Str. Tătărași nr.60-62, tel.215158, fax 279811, județul
Iași
4. Forma juridică și numărul de înregistrare la Registrul Comerțului:
– Societate cu răspundere limitată;
– J22/3185/1994
5. Capitalul social:
Valoare: 300000 lei
Structura: privat 100%
6. Conducerea societății se realizează de către Organul de conducere al societății,
reprezentat de asociatul unic Bărbulescu Liana Gabriela (funcția de Director General), ce decide
asupra activității și a politicilor adoptate în cadrul firmei.
7. Aspecte privind conducerea societății. Calitatea conducerii manageriale este una foarte
bună, angajații având pregătiri profesionale superioare. Astfel, administratorul Bărbulescu Liana
are studii universitare la Institutul de Arhitectură “ Ion Mincu” București; directorul Economic:
Danu Liliana, studii postuniversitare, Facultatea de Economie și Master în finanțe, bănci
asigurări; directorul Tehnic: Baran Mihai, studii universitare, Facultatea de Construcții iar
directorul Comercial: Bărbulescu Amanda a studiat la Facultatea de Arhitectură.
8. Personalul societății:
Numarul mediu de salariați aferent exercitiului: 4 angajați
Numarul mediu personal conducere : 2 angajați
Numar mediu personal TESA: 4 angajați
Total: 10 angajați
9. Imobile aflate în patrimoniul societății:

39
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Societatea are în proprietatea sa un imobil cu destinația de sediu și locuințe de serviciu, o


construcție cu destinația de depozit teren aferent situat în Iași, str Tătărași.
10. Furnizori: principalii furnizori cu care firma relaționează sunt: Cominco SA, Trans
Car Company SRL, Alcon Plus SRL, Interprima SRL, Avatti Grup SA.
11. Cererea: Principalii beneficiari ai serviciilor prestate de SC. Avatti Industries SRL, au
fost: Iulius Mall Iasi, Hotel Europa si World Trade Center Iasi, Aeroport International Iasi,
Reprezentanta FORD Iasi, Reprezentanta Dacia Nissan, Iulius Mall Timisoara, Iulius Mall Cluj
etc.
12. Piața actuală:
- Poziția pe piață: locală (lider al pieței ieșene)
- Strategii de dezvoltare: SC Avatti Industries SRL, dorește să construciască un imobil,
situat într-o zonă bine cotata a orașului, liniștita, dar aproape de centru.
13. Concurenții principali societățile din țară cu același profil însă datorită unei oferte de
apartamente noi este redusă, sub 5% și reprezintă investiții private modeste, iar prin numărul
redus de apartamente și amplasarea într-o zonă centrală dar liniștită, aceste apartamente vor fi cu
certitudine preferate.
14. Politica de prețuri. Oferta firmei se adresează persoanelor cu venituri medii.
În urma efectuării şi acestei analize, banca coroborează punctajul obţinut anterior în analiza
financiară, cu criteriile de analiză necuantificabile şi va clasifica întreprinderea în categoria de
performanţă corespunzătoare.

3.4. Evaluarea performanțelor economico-financiare ale SC Avatti


Industries SRL, prin metoda credit –scoring
Metoda credit-scoring este un mijloc de evaluare a solicitanților de credite, prin acordarea
de puncte criteriilor de performanță economico-financiară, ținând cont de gradul de satisfacere al
acestora. Așadar pentru fiecare criteriu sunt stabilite mai multe subcriterii, după cum se va
constat în cele ce urmează.
Punctajul total atribuit întreprinderii se obține prin însumarea rezultatelor ce reies prin
înmulțirea numărului de puncte atribuite subcriteriului în care se înscrie societatea cu numărul de
puncte atribuite criteriului.

40
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Nr. CRITERIU SUBCRITERIU PUNCTAJ


crt. Pentru Pentru Rezultatul TOTAL
subcri criteriu
teriu
1. Forma de -regie autonomă 3
organizare - societate comercială 2 x1 Societate comerciala 2
- alți ag.economici 1
2. Sectorul în care - producție; 3
își desfășoară - transporturi; 2
activitatea - telecomunicații; 2
- aproviz-desfacere; 2 x1 Prestări servicii 2
- comerț-turism; 2
- prestări servicii; 2
- alte sectoare 1
3. Poziția firmei - un loc primordial 3
în ramură și - poziție medie 2 x 1,5 lider al pieței ieșene 4,5
subramură - fără importanță 1

4. Lichiditate -2
patrimonială -1
1 = 2
2 x2
3
4

5. Solvabilitate 0
1
2
3 x2 = 12
4
5
6

41
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

6. Situația o cifra de afaceri:


economico - peste 50.000 Ron 1
financiară - 5.000- 50.000 2 x2 CA= 2.259.298 RON 2
Ron 1
- până la 5000 Ron

o profit brut: 1
- peste 7.500 Ron 2 x2 Pf brut = 17.040 RON 2
- 750- 7500 Ron 1
- până la 750 Ron

o rentabilitate: 0
1 x2 = 4
2
1

7. Acoperirea Ad < 3 1 x1 Ad = 1.23 1


dobânzii (%) Ad > 3 2
8. Rotația 1
activelor 2 x2 = 2
circulante 3

9. Garanții - garanții 4
guvernamentale
- garanții bancare 4
irevocabile x 1,5 Ipotecă 4,5
- depozite bancare 4
- ipoteci 3
- gajuri 2
- cesiuni de creanță 1
- fidejusiune 0
- gajul general
10. Gradul de - sub 30% 3
îndatorare - 30%-70% 2 x 1,5 = 1,5
- peste 70% 1

11. Dependența de - Ațde 4


piețele de - Aide 3 x 1,5 Ațdț 3
aprovizionare - Ațdț 2
și desfacere15 - Aidț 1
12. Sprijin Guvern - subvenționată 4 x1 Fără subvenții 2
- fără subvenții 2

15
Ațde- aprovizionări din țară și desfaceri la export; Aide- aprovizionări din import și desfaceri la export; Ațdț-
aprovizionări din țară și desfaceri în țară; Aidț- aprovizionări din import și desfaceri în țară.

42
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

13. Calitatea - foarte bună 3 Calitatea conducerii manageriale


Conducerii - bună 2 x 1,5 este una foarte bună, angajații 4,5
- satisfăcătoare 1 având pregătiri profesionale
superioare.
14. Perspectiva - foarte bună 3 Foarte bună.
firmei - bună 2 x 1,5 Societatea are o strategie pe termen 4,5
- satisfăcătoare 1 lung profitabilă, fiind lider al pieței
prin serviciile prestate iar proiectul
deja demarat reprezintă investiții
private modeste, amplasate într-o
zonă centrală dar liniștită, fiind
deja preferate. Firma are deja 2
antecontracte de vanzare-
cumparare încheiate, necesitând
încă 4-5 antecontracte pentru a
rambursa împrumutul solicitat.
Scara valorică: Total puncte: 53,5 Categ.B
peste 61 puncte- Categoria A
61- 49,1 puncte- Categoria B
49- 37,1 puncte- Categoria C
37- 25,1 puncte- Categoria D
sub 25de puncte- Categroria E

Se observă în urma evaluării performanțelor economico-financiare a SC Avatti Industries


SRL de către Emporiki Bank Iaşi, prin metoda credit-scoring s-au obţinut 53,5 puncte,
întreprinderea fiind încadrată în categoria B. Aşadar, societatea are o situație economico-
financiară bună în prezent și realizează indicatorii de bonitate la un nivel superior, însă sunt
posibile să apară probleme de natură organizatorică, tehnologică, de personal sau legate de natura
și obiectul activității.
De asemenea în acordarea creditului banca a fost influenţată şi de faptul că investiţia va fi
finalizată în cel mult 4-5 luni, iar pentru rambursarea creditului este suficient să se încheie 4-5
antecontracte de vânzare-cumpărare (având deja 2), practic nu există riscul de a nu putea
rambursa eşalonat suma de 900000 RON în perioada stabilită.
În concluzie banca acordă întreprinderii împrumutul solicitat în valoare de 900000 Euro,
iar datorită faptului că investiţia este destinată vânzării, iar datorită faptului că creditul solicitat
este folosit pentru finalizarea acesteia, este solicitată o perioadă de graţie de 6 luni necesară
începerii încasării avansurilor pentru apartamente.

43
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

BIBLIOGRAFIE

1. Cărţi:
 Angela Boariu, Creditarea bancară a activității de exploatare a întreprinderii,
Editura Sedcom Libris, Iași, 2003
 Aurel Ocatvian Berea, Emilia Cornelia Stoica, Creditul bancar: coordonate actuale și
perspective, Editura Expert, București, 2003
 Dumitru Bucătaru, Finanțele întreprinderii, Editura Junimea, Iași, 2007
 Vasile Cocriș, Dan Chirleșan, Managementul bancar și analiza de risc în activitatea
de creditare, Editura Universității ”Alexandru Ioan Cuza”, Iași, 2009
 Katona Levente, Finanțarea întreprinderilor mici și mijlocii, Editura Expert,
București, 2004,
2. Suporturi de curs
 Angela Roman, Finanțarea și creditarea întreprinderilor mici și mijlocii, suport de
curs, Master- Finanțe Asigurări, anul universitar 2010-2011
 Onofrei Mihaela, Management financiar- suport de curs Finanţe-Bănci, anul
universitar 2008-2009, Universitatea „AL.I.Cuza”, Facultatea de Economie şi Adminstrarea
Afacerilor, Iaşi
3. Articole de specialitate:

 Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri; Direcţia Generală IMM;


Cooperaţie şi Mediul de Afaceri- Strategia Guvernamentală pentru dezvoltarea sectorului IMM,
iulie 2010
4. Legi

 Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privați pentru înființarea și


dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii
5. Webografie:
http://www.emporiki.ro/page.asp?Lang=RO&Link=5&P=NOI&TipC=-1

44
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Anexe
Anexa 4

Nr.crt Indicatori 2007 2008 2009 mod de calcul


cifra de afaceri 4279420 3820740 2259298
1 Venituri din vanzarea marfurilor 2460356 3217764 1520987 f 20, r 03
2 cheltuieli din vanzarea marfurilor 32198 2328055 1100315 f20, r14
3 Marja comerciala 2428158 889709 420672 r1-r2
4 productia vanduta 1819064 602976 738311 f20, r2
5 productia stocata 0 0 0 f20, r6 - f20, r7
6 productia imobilizata 0 0 0 f20, r8
7 productia exercitiului 1819064 602976 738311 r4+r5+r6
8 ch cu materii prime si materiale 26217 96468 48178 f20, r11
9 alte ch materiale 19381 20668 0 f20,r12
10 alte ch din afara 32198 73950 77238 f20, r13
11 ch privind prestatiile externe 330694 699714 404584 f20, r25
12 Valoarea adaugata 3838732 601885 628983 r3+r7-r8-r9-r10-r11
13 V. din subv. De exploatare 0 0 0 f20,r5
14 ch cu alte imp, taxe si varsaminte 31264 41811 21704 f20, r26
15 ch cu personalul 172979 191500 120372 f20,r15
16 Excedentul brut din exploatare 3634489 368574 486907 r12+r13-(r14+r15)
17 alte venituri din exploatare 4596 741 53751 f20,r9
18 alte ch din exploatare 1335197 27323 78952 f20, r27
19 amortiz. Si provizioane pt impob 76561 93735 63839 f20, r18
corp si necorp
20 ajustari de valoare a a activ 0 0 0 f20, r21
circulante
21 ajustari pt provizioane pt risc si ch. 0 0 0 f20, r29
22 Rezultat din exploatare 2227327 248257 397867 r16+r17-
(r18+r19+r20+r21)
23 Venituri financiare 41383 48956 10575 f20, r42
24 ch.financiare(fara ch privind dob.) 1922 14357 6150 f20, r49-r46
25 Rezultatul inainte de dob si imp. 2266788 282856 402292 r22+r23-r24

45
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

EBIT
26 Ch privind dobanzile 164469 248669 377647 f20, r46
27 Rezultat curent (EBT) 2102319 34187 24645 r 25-r26
28 Venituri extraordinare 0 0 0 f20, r54
29 Ch. Extraordinare 0 0 0 f20,r55
30 Rezultatul Brut 2102319 34187 24645 r27+r28-r29
31 Impozit pe profit 23160 7038 7605 f20, r62
32 Rezultatul net 2079159 27149 17040 r30-r31
33 capacitatea de autofinantare 3815259 644804 861374 r16+(r23-
bruta r24+r26)+(r28-r29)-
r31
34 dividende de plata 16632 16632 0
35 CAF neta 3798627 628172 861374 r33-r34
STR. TATARASI, Nr. 60-62, Loc. IASI, Jud. IASI Află codul poştal Imagine din satelit

Date de contact AVATTI INDUSTRIES SRL


Telefoane Fax WWW Email

0232270647 0232279811

Date administrative AVATTI INDUSTRIES SRL


Nr. Administratori Nr. Asociati Nr. Sucursale Nr. Filiale

2 1 0 1

Date financiare AVATTI INDUSTRIES SRL


An Cifră de afaceri Venituri Cheltuieli Profit net / pierdere netă Număr
bilant (RON) (RON) (RON) (RON) angajaţi

1999 118.687,90 125.262,40 120.212,30 4.857,30 15

2000 696.469,00 699.711,30 695.767,60 3.208,10 41

2001 817.120,30 817.240,80 807.175,80 9.406,20 39

46
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

2002 1.412.371,20 1.421.693,50 1.358.909,00 54.299,90 30

2003 2.286.278,60 2.286.362,60 1.952.540,70 254.289,20 41

2004 3.289.972,40 3.290.812,10 2.927.951,10 279.523,00 32

2005 5.615.488,00 5.635.976,00 5.296.100,00 293.616,00 45

2006 2.518.964,00 2.555.308,00 2.346.352,00 179.317,00 53

2007 3.362.707,00 3.388.057,00 3.259.866,00 109.833,00 49

2008 5.773.964,00 5.805.297,00 5.589.678,00 181.151,00 44

2009 2.259.298,00 2.323.624,00 2.298.979,00 17.040,00 8

47
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

Date financiare AVATTI INDUSTRIES SRL — Continuare


Provizioane
An Stocuri Casă şi Conturi Creanţe Total capitaluri Capital social
pentru riscuri şi
bilant (RON) la bănci (RON) (RON) (RON) (RON)
cheltuieli (RON)

1999 28.793,40 26.985,70 10.170,80 29.099,90 1.000,00 Nedisponbil

48
Tema 1 Fundamentarea deciziei de creditare bancară a unei întreprinderi mici
și mijlocii

2000 21.174,90 140.804,30 10.000,00 29.521,00 1.000,00 Nedisponbil

2001 101.508,70 563.341,90 1.015,50 68.927,20 1.000,00 Nedisponbil

2002 231.127,00 475.640,00 138.405,40 182.321,00 1.000,00 Nedisponbil

2003 74.990,90 132.802,20 113.416,80 450.610,20 Nedisponbil Nedisponbil

2004 293.038,90 50.256,30 982.310,80 460.133,20 120.000,00 Nedisponbil

2005 216.521,00 465.504,00 855.714,00 603.749,00 120.000,00 0,00

2006 404.060,00 58.060,00 777.355,00 991.176,00 300.000,00 Nedisponbil

2007 296.628,00 88.181,00 991.385,00 1.101.009,00 300.000,00 Nedisponbil

2008 972.730,00 79.392,00 409.321,00 1.282.094,00 300.000,00 Nedisponbil

2009 772.891,00 31.062,00 651.709,00 1.009.787,00 200.000,00 Nedisponbil

49