MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA

IP CENTRUL DE EXCELENŢĂ ÎN ECONOMIE ŞI FINANŢE

CATEDRA FINANŢE

REFERAT

ÎNTREPRINDERILE DIN REPUBLICA MOLDOVA

A verificat:
Adelina MISTREANU

Chişinău – 2021

CUPRINS:
 INTRODUCERE…..………………………………………………………….……..3
Capitolul I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND TEMA ÎNTREPRINDERILE
MICI ȘI MIJLOCII
1.1.Definirea întreprinderilor mici și mijlocii....…………………………….………..4
1.2.Clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii…....………………………….……..5
1.3.Modalităţi de lansare a Întreprinderilor mici și mijlocii....………………….……7
Capitolul II. DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI MIJLOCII
SITUAȚIA ÎNREPUBLICA MOLDOVA ȘI ACTIVITATEA UNITĂȚII S.R.L.
"VITALITEMIHAELA".........................................................................................10
Concluzie........……………………………………………………………………....13
Bibliografie.................................................................................................................14

INTRODUCERE
Actualitatea temei. În prezent nu există ţară cu economie de piaţă în care n-ar exista
întreprinderi mici şi mijlocii (în continuare ÎMM). Sectorul ÎMM, supranumit şi „coloană vertebrală a
economiei”, deţine un rol important în dezvoltarea unei economii naţionale, contribuind nemijlocit la

2
formarea Produsului Intern Brut şi crearea noilor locuri de muncă, stimularea concurenţei, creşterea
exporturilor, favorizarea inovaţiilor şi tehnologiilor. De aceea este foarte important studierea de către
autor a temei Dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii situația în Republica Moldova și
experiența străină În comparaţie cu întreprinderile mari, ÎMM sunt mai flexibile, reacţionează
mai operativ la schimbările mediului de afaceri şi la cerinţele pieţei. De aceea, investiţiile făcute în
sectorul dat aduc venituri mai mari.
Totodată, sectorul respectiv al economiei naţionale oferă posibilităţi reale de a pune în
aplicare aptitudinile creative ale întreprinzătorului şi capacitatea de lider. ÎMM constituie cea mai
răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge din faptul că dezvoltarea sectorului dat
asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai a populaţiei. Referindu-se la sectorul ÎMM,
savanții în economie afirmă că „micile afaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii
economice”.
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă un factor de echilibru la nivel micro- și
macroeconomic. Avand drept corespondent clasa de mijloc din societate, întreprinderile mici și
mijlocii contracarează monopolurile și oligopolurile, reducând capacitatea firmelor mari de a controla
piața. În condițiile unui mediu economic aflat într-o permanentă schimbare, ÎMM-urile sunt flexibile
și posedă o mare capacitate de adaptare, favorizată de dimensiunile reduse și procesul decizional
rapid. Ele se adaptează cu usurință la cerințele și exigentele consumatorilor,fiind mai apropiate de
piata.Un alt aspect important în actualitatea temei este faptul că acestea generează într-
oproporție mare inovațiile tehnice aplicabile în economie. Multe din locurile de munca
vorproveni din inovare, iar noi descoperiri vor da naștere unor noi aventuri antreprenoriale.Paul
Almeida un alt savant este de părere că « ÎMM-urile joaca un rol unic, activ și criticîn procesul de
inovare prin abilitatea lor de a inventa un noul spațiu tehnologic și de a îmbunatățirețelele de
informație de înalta tehnologie» .Țările în curs de dezvoltare : The International Finance Corporation
afirma că: «în multețări în curs de dezvoltare, economia privată este aproape în intregime
cuprinsă în ÎMM-uri» și că«acestea sunt singura posibilitate realistă de angajare pentru
milioane de oameni săraci dinîntreaga lume».
.Rolul intreprindeilor mici si mijlocii este recunoscut pe intreg globul pentru contribuțialor
unică la dezvoltarea economică. Atat țările dezvoltate cît și cele în curs de
dezvoltarerealizează că ÎMM-urile și întreprinzatorii joaca un rol vital în dezvoltarea industrială a
unei țări.

Capitolul I. ASPECTE TEORETICE CU PRIVIRE LA

ÎNTREPRINDERILE MICI ȘI MIJLOCII

3
 1.1. Definirea Întreprinderilor mici și mijlocii
Întreprinderile mici și mijlocii reprezintă componenta de bază a antreprenoriatului. Ele
sunt„motorul creșterii economice a oricărei țări” sau după cum afirmă alți specialiști în
economie„coloana vertebrală a economiei”, care joacă un rol însemnat în dezvotarea economiei
naționale prin faptul că :
1.Oferă noi locuri de muncă pentru populație;
2.Favorizează inovarea;
3.Ajută la buna funcționare a întreprinderilor mari, pentru care prestează diferite servicii
sauproduc diferite subansambluri;
4.Stimulează concurența;
5.Oferă personalului posibilitatea de a-și spori calificarea și de a-și acumula
experiențanecesară pentru a putea aspira la posturi în întreprinderile mari;
6.Produc bunuri necesare societății și prestează servicii;
7.Ajuta la dezvoltarea economiei în regiunile unde nu poate ajunge întreprinderile mari;
8.De asemenea micul business este mai flexibil, are o capacitate ridicată prin care
reacțio-nează mai rapid la fluctuațiile mediului economic și la cerințele pieții;
Un avantaj oferit în special de micul business este acel că între producător și
consumator seformează o relație mai apropiată, prin faptul că întreprinderile produc produse de serie
mică sauunicate, prin acesta ei pot satisface necesitățile individuale ale unui grup țintă de
consumatori.Pentru a înţelege mai profund fenomenul ÎMM este necesară analiza acestuia sub
aspect teoretic. Deși termenul de Întreprinderi mici și mijlocii este cunoscut și utilizat de foarte
mult timp, el totuși la moment nu are o definiție unică universală folosită de toate țările care ar
descrie ÎMM din toate perspectivele și aspectele.Diferite țări folosesc diferiți termeni pentru acest
sector, acesta diferă de la o țară la alta,astfel :În Republica Moldova se utilizează atât termenul de
„micul business”, cât şi cel de „ÎMM”.În ţările Uniunii Europene este fregvent utilizat conceptul
de „întreprinderi mici şi mijlocii”(ÎMM),În ţările anglo-saxone – „micul business’’,În Federaţia Rusă
şi Ucraina – „antreprenoriatul mic.În Republica Moldova conform LEGIINr. 179 din 21.07.2016
cu privire la întreprinderile mici şi mijlocii acesta se definesc ca a fi întreprinderile care
îndeplinesccumulativ următoarele condiţii:

➔ au un număr mediu anual de angajați de pînă la 250 de persoane;

4
 ➔ realizează o cifră anuală de afaceri (venituri din vînzări) de pînă la 50 de milioane
de lei.

1.2. Clasificarea Întreprinderilor mici și mijlocii

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii stă la baza creării şi dezvoltării unei
economii moderne şi dinamice, axate pe cunoştinţe, în pofida acestui fapt la momentul actual
sectorul ÎMM, dispune de un specific semnificativ în raport cu marile afaceri, este în mare
parte neomogen după structura sa. Acest sector reunește un număr mare de întreprinderi și
antreprenori, care se deosebesc esențial după diferite caracteristici. Analiza categoriilor de
clasificare a ÎMM-uri este foarte importantă atît din punct de vedere teoretic, cît și pentru
elaborarea politicilor de dezvoltare a acestui sector.Cercetarea materialelor publicațiilor științifice,
inclusiv a lucrărilor savanților din Republica Moldova, precum și a actelor legislative și a
datelor statistice, au permis autorului să identifice și să generalizeze cele mai importante și mai
răspândite categorii de ÎMM-uri. În prezent, în cercetare și în politicile statului se utilizează
următoarele clasificări principale aÎMM-urilor:
1)Clasificarea după dimensiunea afacerilor, la baza căreia se află divizarea acestora în
întreprinderi micro și mici. Uneori acestea sunt unite cu întreprinderile mijlocii după
dimensiune și sunt examinate ca un singur sector –ÎMM. Dimensiunea întreprinderii este
principala caracteristică de clasificare, utilizată în legislație și statistică.

Tabelul 1.1. Clasificarea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica

Moldova

Mărimea Întreprinderi micro Întreprinderi mici întreprinderi mijlocii

întreprinderii

Numărul de salariați cel mult 9 salariați de la 10 până la 49 de de la 50 până la 249

salariați de salariați

Cifra anuală de până la 9 milioane lei până la 25 de milioane până la 50 de milioane

afaceri(milioane lei) de lei
Sursa:Elaborat de autor

2)Clasificarea ÎMM-urilor după genurile de activitate. Depinde, în primul rând,

declasificatorul utilizat oficial în țară sau regiune. În special, în UE este adoptat
Clasificatorulgenurilor de activitate economică din Comunitatea Europeană (NACE) unic
pentru toatestatele-membre. Actualmente, practic același clasificator se utilizează și în

5
RepublicaMoldova. În scopul unei analize mai generalizate după sectoare, în studiile
europene șiEurostat genurile de activitate ale ÎMM-urilor, adesea agregat se clasifică în:
industrie,agricultură, construcții, comerț, servicii.
3)Clasificarea ÎMM-urilor după forme de proprietate. Include categoriile de întreprinderi
cu proprietate privată, publică și mixtă, care aparțin investitorilor autohtoni, precum și afacerile,
bazate în întregime sau parțial pe capitalul străin.
4)Clasificarea ÎMM-urilor după forma organizatorico-juridică. Se stabilește de către
legis-lația națională. De regulă, include antreprenorii individuali fără crearea persoanei
juridice,precum și întreprinderile individuale, societățile pe acțiuni, și societățile cu răspundere
limitată.
5)Clasificarea ÎMM-urilor după regiuni.Concepută de a reflecta trăsăturile
dezvoltării afacerilor în regiunile administrative și economice; în capitală și zonele periferice;
localitățile rurale și urbane; regiunile de frontieră, etc.
6)Clasificarea antreprenorilor/proprietarilor de afaceri prin prisma de gen. Utilizată
doar înultimii ani, dar care capătă o răspândire tot mai mare în statistică și politicile de
dezvoltare a ÎMM-urilor nu doar în țările economic dezvoltate, ci și în țările în curs de
dezvoltare.
Clasificările de mai sus sunt reflectate în statisticile multor țări, ceea ce permite
utilizareape larg a acestora în proiectele științifice. De rând cu ele, în cercetările
socialeconomiceaplicative destul de frecvent, de asemenea, sunt utilizate clasificările ÎMM-urilor,
bazate pechestionarea antreprenorilor. În special, întreprinderile sunt clasificate:

● În funcție de etapele ciclului de viață al unei întreprinderi. Evidențiem întreprinderi

începătoare/start-up-uri (cu termenul de activitate de până la 6 luni sau 1 an), ”tinere”
(cutermenul de activitate de până la 2-3 ani) și întreprinderi ”mature”.
● Având în vedere existența cooperării dintre întreprinderile de diferite
dimensiuni.Deosebim afaceri mici independente și întreprinderi mici, care activează în
strânsă cooperare cu cele mari. Totodată se au în vedere formele stabile de cooperare,
cum ar fi activitatea de sub contractare, franciza. Unele clasificări ale ÎMM-urilor relativ
mai frecvent se utilizează încercetările, care se referă la țările cu economia în curs de
dezvoltare (în tranziție). În aceste țări, avându-se în vedere istoria scurtă de dezvoltare a
sectorului, până la momentul actual prezintă interes clasificarea ÎMM-urilor după modul
de constituire: întreprinderi nou create,sau afaceri, dezvoltate în baza privatizării sau
reorganizării întreprinderilor mari.La etapa inițială a reformelor de piață cercetătorii

6
 din țările în tranziție utilizau clasificarea micului business în productiv și intermediar,
avînd în vedere atitudinea negativă față de intermediari, considerați a fi speculanți.
Vestiți cercetători-economiști și sociologi au elaborat clasificări proprii ale ÎMM-
urilor în scopul argumentării măsurilor politicilor de stat pentru susținerea acestui sector. În special,
un asemena studiu realizat de un savant, analizând activitatea ÎMM-urilor în anii ‘70-80, a
clasificat întreprinderile după rata de creștere în ”elefanți”, ”gazele” și ”șoareci”.
➔ ”Elefanți” - companiile mari 23 stagnante, cu potențial mare, care era insuficient
utilizat pentru dezvoltare.
➔ ”Șoareci” - întreprinderi mici, care nu aveau un impact notabil asupra economiei.
➔ ”Gazelele” - principala forță motrice a economiei, care asigura o creștere ridicată și
o dezvoltare durabilă (s-a utilizat analogia cu animalele, capabile să dezvolte și să mențină o
viteză mare pentru o perioadă lungă de timp).

1.3. Modalităţi de lansare a Întreprinderilor mici și mijlocii

Sectorul întreprinderilor mici și mijlocii stă la baza creării şi dezvoltării unei
economii moderne şi dinamice, axate pe cunoştinţe a oricărei țări. Acest sector joacă un rol
împortant și destul de promovat din partea statului deoarece ajută la formarea produsului intern
brut. Pentru dezvoltarea acestui sector statul întreprinde diferite măsuri pentru sporirea atractivității
și creșterii numarului de întreprinderi. Cadrul legal al Republica Moldova permite înițiereateria
uneiîntreprinderi prinmai multe metode, oferindule micilor antreprenori posibilitîți diferite de
creștere.
În general, există trei variante de începere a activităţii de antreprenoriat: deschiderea
uneiafaceri de la zero, procurarea unei francize sau cumpărarea unei afaceri existente.Deschiderea
afacerii de la zero este deseori cea mai preferabilă metodă de lansare, iar încazul unei idei unice
de produs sau de serviciu, aceasta este unica metodă posibilă pentruîntreprinzător. În acelaşi
timp, această modalitate este cea mai riscantă, deoarece totul începe dela zero. Astfel, opţiunea
pentru deschiderea unei întreprinderi mici trebuie să se bazeze pe oevaluare minuţioasă a
avantajelor şi dezavantajelor pe care le prezintă modalitatea dată.După luarea deciziei privind
deschiderea unei afaceri noi şi identificarea ideii de afaceri,urmează alegerea formei
organizatorico-juridice de desfăşurare a activităţii şi înregistrareaîntreprinderii .Înregistrarea
unei afaceri se realizează la Camera Înregistrării de Stat şi la oficiile ei teritoriale. În
scopul simplificării procedurilor de iniţiere a afacerii, la Camera Înregistrării de Stat a fost creat
„ghişeul unic”, care îi permite întreprinzătorului, pe lângă perfectarea documentelor de

7
înregistrare, verificarea denumirii şi confecţionarea ştampilei, să se pună înevidenţa electronică a
Casei Naţionale de Asigurări Sociale şi a Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină,
să obţină codurile statistice şi cel fiscal. Procesul de înregistrare se finalizează cu
primirea certificatului de înregistrare, a actelor de constituire şi a ştampilei. Simpla înregistrare a
afacerii şi obţinerea certificatului de înregistrare nu permit întreprinzătorului săînceapă activitatea,
deoarece există o serie de proceduri obligatorii a fi parcurse.
Cumpărarea unei afaceri existente reprezintă a doua modalitate de lansare în afaceri.
Ca şi încazul deschiderii unei afaceri de la zero, înainte de a lua decizia privind cumpărarea
acesteia estenecesară o analiză detaliată a avantajelor şi dezavantajelor pe care le va obţine noul
proprietar.Etapele procesului de cumpărare a afacerii .Dacă întreprinzătorul decide că
achiziţionarea unei afaceri este varianta optimă pentru el,acesta purcede la stabilirea criteriilor
după care va fi căutată afacerea dorită, de exemplu,domeniul de activitate, locul amplasării,
mărimea, costul afacerii, termenul de răscumpărare etc.După stabilirea criteriilor începe nemijlocit
procesul de căutare a unei afaceri care corespundeacestora şi care este scoasă la vânzare.Ca surse
de informaţii pot servi întreprinzătorii care cunosc afacerile puse în vânzare, anun-ţurile din presa
periodică şi Internet, de la televiziune şi radio, precum şi companiile imobiliarecare prestează
servicii de comercializare a imobilului comercial. Însuşi întreprinzătorul poatedeveni o sursă de
informaţie, prin plasarea anunţului publicitar despre procurarea unei afaceri.Este important de
reţinut că afacerile prospere rar au nevoie de publicitate, contrar celor cuprobleme, care au o
promovare largă.

1.4. Rolul și importanța Întreprinderilor mici și mijlocii

ÎMM constituie cea mai răspândită formă organizatorică de afacere. Aceasta decurge
dinfaptul că dezvoltarea sectorului dat asigură creşterea prosperităţii şi a nivelului de trai
apopulaţiei. Referindu-se la sectorul ÎMM, cum am mai menționat P. Drucher afirmă că
„micileafaceri reprezintă catalizatorul principal al creşterii economice”. Astfel, aceste mici
afacericontribuie în mare măsură la realizarea unor obiective fundamentale ale economiei
naţionale. Înmajoritatea ţărilor dezvoltate ÎMM sunt în permanentă creştere datorită următorilor
factori:
• Creşterea numărului şomerilor,
• Diversitatea şi individualizarea cererii,
• Modificările în structura organizatorică a întreprinderilor mari,
• Reorientarea economiei în direcţia diversităţii serviciilor,

8
 • Mondializarea economiei naţionale,
• Politica guvernelor occidentale în domeniul susţinerii ÎMM
Toţi aceşti factori au contribuit la creşterea rolului şi importanţei ÎMM în economia
ţărilor dezvoltate, şi anume la :
➢ Stimularea creşterii producţiei şi economiei;
➢ Contribuţia la crearea noilor locuri de muncă;
➢ Diversificarea produselor şi serviciilor pe piaţă;Îmbunătăţirea calităţii produselor şi
satisfacerea cererii consumatorilor;
➢ Autorealizarea diferitor persoane, asigurându-le libertatea economică;
➢ Creşterea bunăstării populaţiei;
➢ Direcţie investiţională profitabilă şi iniţiată din sursele proprii;
➢ Ajustarea rapidă a sortimentului produselor şi serviciilor la cererea pieţei;
➢ Educarea spiritului de întreprinzător;
Formarea clasei mijlocii de proprietari, care ar asigura stabilitatea în societate,
etc.Deci, din cele spuse, ÎMM în primul rând, contribuie la ameliorarea situaţiei economice
şistimulează creşterea ei pe o cale relativ mai calmă, fără să provoace inflaţie. Această
creştereaduce implicit venituri statului (prin sistemul de impozitare), care pot fi repartizate
ulteriorcelorlalţi membri ai societăţii.Un rol important le revine ÎMM în sfera inovaţiilor. Deşi
pare dificil pentru ÎMM săinfluenţeze dezvoltarea tehnologică, în prezent în cooperare cu
întreprinderile mari şi centrele decercetări, ele realizează inovaţii spectaculoase. Conform datelor
UNCTAD (Conferinţa pentruComerţ şi Dezvoltarea Naţiunilor Unite) din anul 2006, din 61
de inovaţii grandioase alesecolului XX, 48 au fost elaborate în cadrul ÎMM.

9
 Capitolul II. DEZVOLTAREA ÎNTREPRINDERILOR MICI ȘI
MIJLOCII SITUAȚIA ÎNREPUBLICA MOLDOVA ȘI
ACTIVITATEA UNITĂȚII S.R.L. "VITALITE-MIHAELA"
2.1. Analiza generală a unității economice S.R.L."VITALITE-MIHAELA"
La data de 26.02.2009 Donţu Vitalie a creat şi înregistrat cu scopul obţinerii de
venit din activitatea de antreprenoriat o entitate economică denumindo "VITALITE-
MIHAELA"obţinînd Certificatul de Înregistrare cu următorul cod fiscal-1009600007029,
forma deorganizare fiind Societate cu Răspundere Limitată conform prevederilor Codului
Civil al Republicii Moldova nr.1107-XV din 06 iunie 2002, Legii Republicii Moldova nr. 845-
XVIdin 14 iunie 2007 privind Societăţile cu răspundere limitată, Legea Republicii Moldova
nr.845-XII din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi.
Ulterior unitatea economică a înregistrat marca "INFINITY COSMETICS",
obţinîndCertificat de Înregistrare a Mărcii Nr.29313, eliberat în temeiul Legii nr.38/2008
privindprotecţia mărcilor, conform datelor indicate pe verso, înscrise în Registrul naţional
almărcilor. Unitatea economică "INFINITY COSMETICS" în prezent are 3 filiale: două dincare
se află în oraşul Chişinău prima pe str. Bulgară, 84 unde şi a decurs practica
detehnologică a autorului, și a doua filială recent deschisă la începutul anului 2019 pe
str.Vlaicu Pârcălab 52 (în incinta universității ULIM), iar a treia filială se află în oraşul Bălţi
pestr. Decebal 3A/1.
Această marcă a fost înregistrată de către fondatorii S.R.L."VITALITE-MIHAELA"
sub formă de magazin specializat cu scopul desfăşurării comerţului cu amănuntu. Produsele
şiinstrumentele comercializate în magazinul "INFINITY COSMETICS" sunt destinate în
mareparte pentru extensia unghiior aici se pot începind cu o varietate de decoraţiuni
(adezive,sclipiciuri, folie, pudre), o paletă de vastă de culorile şi de totoate tipurile: vopsea gel
colore,geluri de bază, geluri colore, geluri 3D, shelac semipermanent, primere, baze, finish-
uri,cleanser, remover, uleiuri şi multe altele, diverse intrumente şi accesorii, la capitolul
utilaje"INFINITY COSMETICS" oferă diverse modele şi culori de lampi , freze,

10
 aspiratoare,sterilizatoare ş.a., de asemenea propun clienţilor săi instrumente profesionale de la
firma Staleks .Pe lîngă produsele necesare pentru expensia unghiilor magazinul oferă şi
produsedestinate extensiei genelor: gene, clei, şampon, remover şi mai mult aici puteţi găsi
palitrepentru machiaj şi pensule, iar pentru pastrarea lor boxe speciale de diferite dimensiuni,
culorişi preţuri. Deasemenea aici puteţi găsi de tot ce aveţi nevoie pentru depilări (începînd de
latoate tipurile de ciară pînă la aparatele pentru încălzit) şi proceduri spa.

2.2. Gestiunea și abordarea critică a unității economice S.R.L."VITALITE-

MIHAELA"
Prin structură organizatorică se înţelege configuraţia internă a unei entităţi formată
dinpersoane, subdiviziuni organizatorice şi relaţii, astfel determinate încât să asigure
premiseleorganizatorice adecvate realizării obiectivelor managementului.Scopul structurii
organizatorice este acela de a divide activităţile entităţii în sarcini,care sunt efectuate de anumiţi
angajaţi pentru a realiza obiectivele organizaţiei. În temeiulactului normativ privind organizarea
şi funcţionarea entităţii, managerul aprobă structuraorganizatorică, alcătuită din: departamente,
direcţii generale, direcţii, servicii, birouri, posturide lucru. Încadrarea cu personal de conducere şi
personal de execuţie a acestor structuri seregăseşte în statul de funcţii al entităţii. În orice entitate,
structura organizatorică reuneştedouă segmente, aflate într-o interdependenţă permanentă:
-structura de conducere a entităţii, care reuneşte ansamblul personalului, comparti-
mentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite şi plasate în structura
organizatorică astfel încât să asigure condiţiile necesare desfăşurării proceselor
demanagement şi de execuţie prin care creşte gradul de satisfacere a interesului public;
-structura de execuţie a entităţii, care este formată din ansamblul
personalului,comparti-mentelor şi relaţiilor organizatorice interne şi externe, constituite cu
scopulrealizării şi furnizării de servicii specifice tipului de entitate.În cadrul acestor structuri se
regăsesc componentele primare și anume postul, funcția,compartimentul, relațiile organizatorice,
ponderea ierarhica, nivelul ierarhic. Postul este alcătuit din ansamblul obiectivelor, sarcinilor,
competentelor și responsabi-lităților desemnate pe anumite perioade de timp fiecărui component al
firmei. Obiectivelepostului se regăsesc în sistemul piramidal al obiectivelor firmei. O altă
componentă a postuluieste autoritatea formală sau competenta organizațională ce poate fi
ierarhica atunci cîndacționează asupra persoanelor și funcțională cînd se exercită asupra unor
activități.În afara autorității formale, titularii postului dețin și autoritate profesionala exprimatade

11
nivelul de pregătire și experiența de care dispune o persoană. Funcția constituie factorulcare
generalizează posturi asemănătoare din punct de vedere al ariei de cuprindere, aautorității
și responsabilității.Compartimentele sunt rezultatul agregării unor posturi și funcții cu conținut
similarși/sau complementar reunind persoane care desfășoară activități relativ omogene și
solicităcunoștințe specializate dintr-un anumit domeniu, sunt amplasate într-un anumit spațiu
șisubordonate nemijlocit unei singure persoane. Compartimentele pot fi: operaționale și
funcționale. Relațiile organizatorice sunt alcătu-ite din ansamblul legăturilor dintre componentele
Funcţionalitatea şi eficienţa structurii organizatorice depind în mod hotărâtor
decorectitu-dinea delimitării şi repartizării atribuţilor, sarcinilor şi responsabilităţilor
întrecomponentele primare ale structurii organizatorice : posturi, funcţii,
compartimente.Materializarea în plan opera-țional a principiilor interdependenței minime,
economiei decomunicații, concordanței cerințelor postului cu caracteristicile titularului și
reprezentăriistructurii se realizează cu ajutorul unor documente consacrate ca instrumente de
exprimare astructurii formale.Dintre acestea fac parte: regulamentul de organizare și
funcționare, fișa postului,organigrama.
Rolul acestui document constă în descrierea mecanismului de funcționare al
firmeiprin stabilirea atribuțiilor ce revin compartimentelor, precum și a sarcinilor, competentelor
șiresponsabilităților diferitelor funcții existente în compartimente.Într-o maniera sugestivă, relațiile
organizatorice sunt exprimate sub forma diagramelorde relații ale fiecarui compartiment cu restul
compartimentelor structurii organizatorice.Îngeneral, conţinutul acestui document al structurii
formale este dat de urmatoarele parţi șicapitole :
● Partea I : Organizarea firmei, care cuprinde :dispoziţii generale, respectiv actul
normativ de infiintare, precizarea domeniuluisiobiectului de activitate, tipul societăţii, statutul
juridic al firmei;structura organizatorică, prezentată ca enumerare, în ordine descendentă, a
nivelurilorierarhice şi a subdiviziunilor organizatorice care le compun;
● Partea II-a : Atribuţiile firmei;
● Partea III-a : Conducerea firmei
•atribuţiile Consiliului împuterniciţilor statului;
•atribuţiile Consiliului de administraţie;
•atribuţiile conducerii executive cu detalierea şi precizarea competentelor şi
responsabilităţilor pentru: director general, director tehnic, director comercial, director de producţie,
director economic; ș.a.

12
 CONCLUZII
Sectorul ÎMM are un rol important în asigurarea dezvoltării economice, stabilităţii
ei,creşterii mobilităţii şi adaptabilităţii economiei naţionale la condiţiile schimbătoare de
ordinintern şi extern. El reprezintă un factor de diversificare a economiei. Prezenţa unui sector
ÎMMbine dezvoltat în cadrul economiei este deosebit de important în condiţiile reformării
structuralea economiei şi creşterii şomajului, fenomene ce însoţesc acest proces. În ţările
dezvoltate dinpunct de vedere economic, sectorul ÎMM este considerat promotor al
dezvoltării economice graţie avantajelor pe care le oferă, el demonstrează o dezvoltare accelerată
mai ales în domeniul serviciilor şi a producerii mărfurilor de larg consum. ÎMM sunt mai flexibile
şi reacţionează mai rapid la schimbările mediului de afaceri şi lacerinţele pieţei. Din acest
considerent investiţiile în ÎMM aduc venituri mai mari decâtinvestiţiile în întreprinderi mari.
De altfel, acestea din urmă beneficiază din plin de serviciile ÎMM şi într-un fel sunt dependente
de ele. ÎMM sunt orientate spre satisfacerea necesităţilor pieţei locale şi utilizează resursele şi forţa
de muncă locală, având o contribuţie substanţială în soluţionarea problemelor sociale.
Pentru a crește numărul de ÎMM-uri se recomandă următoarele măsuri care
trebuie luate de către stat:
➔ Ajustarea cadrelor normative și de reglementare pentru a satisface nevoile ÎMM-urilor;
➔ Reducerea numărului de documente obligatorii pentru începerea și închiderea afacerilor;
➔ Să stabilească complexitatea controlului fiscal și facilitățile fiscale în cadrul legislativ;
➔ Reducerea barierelor informaționale și a costurilor de reglementare pentru ÎMM-uri;
➔ Dezvoltarea serviciilor on-line.Finanțarea înființării în sectoarele prioritare;
➔ Dezvoltarea de scheme financiare inovatoare pentru ÎMM-uri;
➔ Extinderea și susținerea activității Biroului de credite
➔ Susținerea inovării și îmbunătățirea accesului ÎMM-urilor la noile tehnologii;
➔ Sprijin pentru introducerea standardelor de calitate și a sistemelor de management
alcalității;
➔ Creșterea accesului la asistență și informații privind serviciile;
➔ Extinderea și dezvoltarea incubatoarelor de afaceri și a parcurilor industriale.

13
 BIBLIOGRAFIA

I. Legi și acte normative

I.1 Legea Republicii Moldova Nr. 179 din 21-07-2016 cu privire la întreprinderile mici şi
mijlocii. Monitorul Oficial Nr. 306-313 art. 651

II. Manuale, monografii şi lucrări didactice

II.1 Bugaian Larisa, Catanoi Valentina, Cotelnic Ala Antreprenoriat: iniţierea afacerii.
Chişinău, 2010.
II.2 Bygrave W., Zacharakis A. The portable MBA in entrepreneurships. USA., 2004.
II.3 Catalog INFINITY COSMETICSediția NR.1. Chișinău, 2015.
II.4 Dumitrescu D., Dragotă V., Ciobanu A. Evaluarea întreprinderilor. Bucureşti, 2002.
II.5 Hisrich RD., Peters MP., Shepherd D. Entrepreneurship. USA, 2005.
II.6 Işfănescu A., Şerban C., Stănoiu A. Evaluarea întreprinderii. Bucureşti, 2003
III. Webografie
III.1 Activitatea întreprinderilor mici și mijlociiîn Republica Moldova în anul
2017http://statistica.gov.md/category.php?l=ro&idc=368
III.2 Date ale Organizaţiei pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor mici și
mijlocii //http://www.odimm. md/
III.3 Date statistice privind activitatea întreprinderilor mici și mijlocii în Republica
Moldovawww.statistica.md49

14