Sunteți pe pagina 1din 294

MANAGEMENTUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII

Conf. Univ. Ramona Todericiu 2013

Materialele cuprinse n acest manual nu constituie lucrri de cercetare tiinific i nu revendic originalitatea. Scopul lor exclusiv este prezentarea unor cunotine existente i s serveasc procesului didactic.

Nume , prenume

STUDENTI

Un citat sau cateva idei sau cuvinte care va caracterizeaza

STIU

VREAU SA STIU

AM INVATAT

Obiective:
Scopul cursului este de a prezenta

o potenialul pe care l reprezint pentru economie ntreprinderile


mici i mijlocii (IMM-urile) n dezvoltarea i consolidarea mediului de afaceri , ct si

o particularittile managementului acestor firme n scopul de a fi


conduse de managerii lor eficient i eficace.

STRUCTURA CURSULUI

CAPITOLUL I. LOCUL NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII (IMM-uri) N ECONOMIA


GLOBAL ,

CAPITOLUL II. DEFINIREA CONCEPTULUI, CAPITOLUL III. PROCESUL DE CREARE A NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII , CAPITOLUL IV. ORGANIZAREA I FUNCIONAREA NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII

Caracteristici ale IMM n Romnia CAPITOLUL V. MANAGEMENTUL OPERAIONAL N NTREPRINDERILE MICI I MIJLOCII,

CAPITOLUL VI. INTREPRINZATORUL ca manager i agent economic, CAPITOLUL VII. MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE N NTREPRINDERILE MICI I
MIJLOCII ,

CAPITOLUL VIII. PERSPECTIVELE NTREPRINDERILOR MICI I MIJLOCII,

Bibliografia recomandata
1. Borza, A., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Presa Universitar Clujean, Cluj-Napoca, 2002. 2. Cook, K., Planificarea strategic pentru ntreprinderile mici, Editura Teora, Bucureti, 1998. 3. Crciun, L., Managementul strategic al ntreprinderilor mici i mijlocii, Colecia Naional, Bucureti, 2001. 4. Dewhurst, J., Burns, P., Small business management, The Macmillan Press Ltd, London, 1993. 5. Russu, C., Managementul ntreprinderilor mici i mijlocii, Editura Expert, Bucureti, 1996. 6. Stokes, D., Managementul micilor afaceri, Editura Casa Crii de tiin, Cluj-Napoca, 2001. 7. Popescu,D., Intreprinzatorul de succes. Repere teoretice si pragmatice , Ed.Economica ,Bucuresti, 2005. 8. Popescu, D., Competitivitatea ntreprinderilor mici i mijlocii ,Ed. Economica, Bucuresti, 2001. 9.Nicolescu,O., INTREPRENORIATUL SI MANAGEMENTUL IMM, Ed. Economica, Bucuresti , 2008.

10. ntreprinderile mici i mijlocii n Romnia: Evoluia general, www.animmc.ro; 11. Isaic-Maniu, A., Nicolescu, O., Isaic, I. Cartea alb a IMMurilor din Romnia, Editura Arvin Press, Bucureti, 2003. 12. ORDONAN pentru modificarea i completarea Legii nr. 346/2004 privind stimularea nfiinrii i dezvoltrii ntreprinderilor mici i mijlocii, www.mimmc.ro accesat ianuarie, 2009. 13. Butler, D., Dezvoltarea afacerii- Strategia pentru mica intreprindere, Ed. Bic All, Bucuresti, 2005. 14. Nicolai, M., Managementul initierii si dezvoltarii micilor afaceri, Ed. Didactica si pedagogica , Bucuresti, 2005 15.http://europa.eu.int/comm/enterprise/enterprise_policy/ charter/index_en.htm 16. European Commission European Charter for Small Enterprises 2007 good practice selection 17. Istocescu, A. Cultura firmei n contextul intraprenorial, Revista Economia, Seria Management, Bucureti, Editura A.S.E., nr. 1-2/2002

Modul de examinare

Structura notei la aceast disciplin:

2 puncte: examen, format exclusiv din ntrebri deschise din teoria predat/din bibliografie 8 puncte: activitatea n timpul semestrului
3 puncte: participarea activ la seminarii/cursuri 5 puncte: elaborarea si sustinerea unor lucrri pe anumite teme

Noii antreprenori, interesati de comert si agricultura

Cele mai multe afaceri initiate in 2012 au fost in Comert (29.2%)


si in Agricultura (16.5%).

In ultimii ani se observa o atractivitate a intreprinzatorilor romani pentru agricultura, explicabila prin:
potentialul resurselor interne al pietei de desfacere, dar si datorita politicilor guvernamentale de sprijin si sustinerii financiare consistente. In schimb, distributia teritoriala a noilor inmatriculari de agenti economici in anul 2012 difera de la un numar maxim in regiunile Bucuresti-Ilfov si Nord-Vest, respectiv de 18% si 16%, din totalul pe tara, la cele mai scazute niveluri in regiunile Vest si Sud-Vest Oltenia, cu procente egale de 10%.

Sectorul IMM din Romania nu este competitiv in UE


Sectorul IMM din Romania nu este unul solid si competitiv, baza de intreprinderi nefiind consolidata, nici ca numar si nici din punct de vedere al capacitatii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare in IMM evidentiaza minusurile Romaniei si sub acest aspect. Germania este tara cu cea mai inalta pondere de intreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, in timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se inregistreaza in economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria si Romania. Mai mult, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate scazuta a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori. Iar productivitatea si profitabilitatea IMM-urilor care prezinta tendinte opuse la nivelul aceleiasi clase sau sector dezvaluie situatia precara a intreprinderilor mici si mijlocii din Romania, sub aspectul eficientei si competitivitatii lor.

In Romania, mai putin de jumatate din populatia activa are un loc de munca, iar 25% dintre romanii activi (2,1 milioane) sunt liber profesionisti. Totusi, acest lucru nu inseamna ca activeaza in antreprenoriat, ci mai degraba in agricultura de subzistenta.

90% din afacerile romanesti se claseaza in categoria microintreprinderilor si sunt caracterizate de lipsa de competitivitate. Ele produc valoare adaugata mica si se concentreaza pe industriile intensive. Productivitatea industriala si a serviciilor se afla la 60% din media UE, iar operatorii economici intampina dificultati in dezvoltare: sufera de lipsa de personal cu calificare inalta, au dificultati in accesarea finantarii si nici statul nu ii sprijina. Birocratia excesiva si impredictibilitatea fiscala dauneaza cel mai mult dezvoltarii mediului de afaceri, se arata in document.

Principalele sectoare economice ale Romaniei, in functie de dimensiune, contributie la PIB, salariati si productivitate sunt:

- agricultura inglobeaza 30% din forta de munca, insa contribuie la PIB cu doar 7%

- desi in industrie activeaza doar 20% din forta de munca, sectorul contribuie la PIB cu 30%. Totusi industria romaneasca se bazeaza pe productie de materie prima, ducand lipsa de tehnologie inalta
- sectorul constructiilor este mai extins decat in majoritatea tarilor UE, insa contribuie la PIB cu mai putin de 9% - serviciile de retail inglobeaza 20% din forta de munca si contribuie la PIB cu 13% - serviciile cu valoare adaugata mare insumeaza doar 8% din locurile de munca insa contribuie cu aproape 25% la PIB

Astfel, printre prioritatile economice subliniate de Comisia Europeana se numara:

incurajarea mediului de afaceri, prin dezvoltarea culturii antreprenoriale si incurajarea startup-urilor, facilitarea accesului la finantare, imbunatatirea productivitatii IMM-urilor prin crearea de oportunitati de afaceri, atragerea de investitii in zonele mai putin dezvoltate, reducerea birocratiei etc.

In urma unei anchete realizate de Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR), cuprinzand IMM-uri din toate clasele de marime, din toate regiunile si ramurile de activitate, s-a evidentiat preponderenta autofinantarii in afaceri in 91,27% din IMM-urile din Romania, cu crestere de 16,37% comparativ cu valoarea din anul precedent.

Care sunt problemele cele mai des intalnite in relatia banci-IMM


- cerinte tot mai stricte, care includ garantiile personale, in vederea obtinerii de finantare de la institutiile de credit; -ratele crescute ale dobanzii, care duc la un grad mai mare de strictete a termenilor si conditiilor care nu privesc pretul, inclusiv a garantiilor personale; -utilizarea de catre banci a unor evaluarii cantitative standard pentru bonitate. - lipsa transparentei dificultatile intampinate IMM-uri relatia cu bancile vizeaza si lipsa transparentei privind criteriile specifice bancare privind cererile de finantare, lipsa de informatii privind costurile totale ale creditarii, nemotivarea adecvata si constructiva a respingerii cererilor de creditare, birocratie excesiva, nepublicarea pe site-urile bancilor a informatiilor complete privind creditarea sau imposibilitatea de a compara usor costurile creditelor disponibile la diferite banci.

Sfaturi pentru IMM: Angajati cea mai buna persoana pentru firma, nu pentru job!

Antreprenorii ar trebui sa caute persoana potrivita pentru companie si sa nu alega candidatul potrivit pentru pozitia disponibila. Angajatul ideal trebuie sa se dezvolte odata cu business-ul pentru care lucreaza.

Cand managerul pleaca, pe mainile cui ramane afacerea?

In Romania inca se merge pe premiza "nimeni nu este de neinlocuit". Insa, atunci cand managerul paraseste subit corabia, cine preia timona afacerii, in asa fel incat firma sa nu se scufunde?

O intrebare la care putini intreprinzatori romani au un raspuns. Planurile de succesiune reprezinta o sfera a consultantei aproape necunoscuta in Romania, desi are un potential deosebit, considera specialistii.

Consultanta pe exit de business

vizeaza un plan de "exit de business", respectiv formarea de succesori intr-o afacere, pentru ca antreprenorul sa stie ce va face cu afacerea, cand nu se va mai ocupa el insusi. In Romania pe nimeni nu intereseaza aceasta topica, desi in strainatate este foarte cunoscuta si aplicata, si nu numai la nivel contabil, ci si la nivel de afacere.

.. pentru ca primul lucru pe care trebuie sa-l faci cand intri intr-un business, este sa stii cum iesi din business-ul respectiv.

Ce "sugruma" business-ul romanesc?

Antreprenorii din Romania sustin ca fiscalitatea excesiva, alaturi de lipsa de predictibilitate si instabilitatea politica, reprezinta grave amenintari la evolutia mediului de afaceri privat. Maria Grapini, presedintele grupului Pasmatex, sustine ca principala dificultate cu care se confrunta antreprenorii in Romania o reprezinta nesiguranta mediului de afaceri, urmata de criza consumului si de cea de lichiditati si finantare. Antreprenoarea considera ca totul pleaca de la piata interna, unde nu se consuma si nu se mai cheltuieste, din cauza sentimentului de nesiguranta. Sorin Minea, actionar la Angst si presedintele patronatului Romalimenta, sustine ca principala dificultate a mediului de afaceri este reprezentata de impozitarea execesiva, urmata de evaziunea in crestere, dar si de lipsa unui dialog intre stat si mediul de afaceri.

PIB-ul ar castiga 1-2%, daca finantarea IMM-urilor ar creste la 25%

Presedintele Fondului de Garantare a IMM-urilor, a declarat ca economia romaneasca ar castiga 1-2 procente din produsul intern brut, daca finantarea intreprinderilor mici si mijlocii ar creste la 25%, de la 15% in prezent. Potrivit unor statistici, ponderea firmelor mici si mijlocii finantate este de 65% in UE si de doar 15% in Romania.

Sunt statistici potrivit carora contributia IMM-urilor la PIB in UE este de 65%, iar in Romania este aproximativ la fel. Numai ca in UE 65% dintre IMM-uri sunt finantate, iar in Romania 15%. Daca IMM-urile noastre ar avea macar 25% finantare, cel putin 1 sau 2 procente din PIB ar castiga economia romaneasca, daca s-ar gasi solutii.

Cursul nr.1

"Ce reprezinta IMM-urile pentru economia Romaniei"

IMM-urile realizeaza 58% din volumul total al cifrei de afaceri din economia non-financiara, fiind preponderente in fata intreprinderilor mari, in majoritatea sectoarelor economice.

IMM-urile detin o pondere majora, de 99,7%, in numarul total de firme active din Romania si au un aport tot mai semnificativ la crearea locurilor de munca, in conditiile in care mai mult de 65% din numarul total de angajati romani lucreaza in intreprinderile mici si mijlocii.

Sectorul IMM din Romania nu este competitiv in UE

Sectorul IMM din Romania nu este unul solid si competitiv, baza de intreprinderi nefiind consolidata, nici ca numar si nici din punct de vedere al capacitatii tehnologice. Evaluarea Comisiei Europene privind gradul de inovare in IMM evidentiaza minusurile Romaniei si sub acest aspect. Germania este tara cu cea mai inalta pondere de intreprinderi inovatoare, respectiv de 80%, in timp ce procentele cele mai mici ale IMM-urilor inovatoare se inregistreaza in economiile din estul Europei: Letonia, Polonia, Ungaria, Lituania, Bulgaria si Romania. Mai mult, Romania are un numar prea mic de intreprinderi, care se traduce intr-o densitate scazuta a IMM-urilor, respectiv de numai 23 de IMM-uri/1000 de locuitori, reprezentand 56% din media europeana de 41 de IMM-uri/1000 de locuitori.

90% din afacerile romanesti se claseaza in categoria microintreprinderilor si sunt caracterizate de lipsa de competitivitate. Ele produc valoare adaugata mica si se concentreaza pe industriile intensive.

Productivitatea industriala si a serviciilor se afla la 60% din media UE, iar operatorii economici intampina dificultati in dezvoltare: sufera de lipsa de personal cu calificare inalta, au dificultati in accesarea finantarii si nici statul nu ii sprijina.
Birocratia excesiva si impredictibilitatea fiscala dauneaza cel mai mult dezvoltarii mediului de afaceri, se arata in document.

Principalele sectoare economice ale Romaniei, in functie de dimensiune, contributie la PIB, salariati si productivitate sunt:
- agricultura inglobeaza 30% din forta de munca, insa contribuie la PIB cu doar 7% - desi in industrie activeaza doar 20% din forta de munca, sectorul contribuie la PIB cu 30%. Totusi industria romaneasca se bazeaza pe productie de materie prima, ducand lipsa de tehnologie inalta - sectorul constructiilor este mai extins decat in majoritatea tarilor UE, insa contribuie la PIB cu mai putin de 9% - serviciile de retail inglobeaza 20% din forta de munca si contribuie la PIB cu 13% - serviciile cu valoare adaugata mare insumeaza doar 8% din locurile de munca insa contribuie cu aproape 25% la PIB

Astfel, printre prioritatile economice subliniate de Comisia Europeana se numara:


incurajarea mediului de afaceri, prin dezvoltarea culturii antreprenoriale si incurajarea startup-urilor, facilitarea accesului la finantare, imbunatatirea productivitatii IMM-urilor prin crearea de oportunitati de afaceri, atragerea de investitii in zonele mai putin dezvoltate, reducerea birocratiei etc.

Antonio Tajani, Vicepresedinte Comisia Europeana, responsabil Industrie si antreprenoriat

IMM-urile au un rol cheie n


asigurarea redresarii economice a Uniunii Europene. De aceea, acestea trebuie ncurajate ori de cte ori este posibil.

Fr nici o ndoial, ultimele decenii se caracterizeaz prin cele mai rapide i spectaculoase schimbri din evoluia omenirii. n numai cteva zeci de ani s-au nregistrat modificri de esen n plan tehnic, economic, social, informaional, educaional, cultural i politic, greu de anticipat. ntre modificrile economice de esent, din pcate insuficient sesizate i luate n considerare, se nscrie situarea ntreprinderilor mici i mijlocii (IMM-urilor) n prim-planul dezvoltrii, transformarea lor n factorul economic cel mai dinamic.

Statisticile recente din rile dezvoltate, ndeosebi din triad UE, SUA i Japonia ne ofer
argumente de necombtut:
cea mai mare parte din PIB se produce n cadrul firmelor mici i mijlocii; majoritatea forei de munc ocupate lucreaz n IMM-uri, care sunt singurele creatoare de noi locuri de munc n ultimele dou decenii; cele mai multe firme dinamice din domeniile de vrf informatic, comer electronic, genetic, biotehnologie, consultan managerial, engineering etc. sunt ori au fost IMM-uri pn acum civa ani; mare parte din recentele invenii i inovaii au fost generate de IMM-uri.

Mai mult dect att, omenirea se afl n faza trecerii la un nou tip de economie, economie bazat pe cunotine. Principala sa component o constituie firma bazat pe cunotine. Evoluiile de pn acum i analizele specialitilor demonstreaz c prototipul firmei bazate pe cunotine este ntreprinderea mic i mijlocie: ce ncorporeaz tehnic i tehnologie de vrf, n care lucreaz un numr redus de persoane, dar cu o pregtire ridicat, ale crei principal resurs i vectorul dezvoltrii le constituie cunotinele, firma bazat pe cunotine este, de regul, o de dimensiuni mici, o avnd drept caracteristici definitorii: avantaj competitiv fundamentat pe cunotine, creativitate, flexibilitate i dinamism ridicate, capacitate mare de a nva i utiliza cunotinele noi i de a genera valoare adugat.

ntreprinderile mici i mijlocii (IMM-urile) reprezint ealonul (sectorul) cel mai numeros i important al ntreprinderilor, ndeplinind multiple funcii economice, tehnice i sociale

Argumentele n favoarea acestei premise sunt urmtoarele:


genereaz cea mai mare parte a PIB-ului din fiecare ar, de regul, ntre 55% - 95%; ofer locuri de munc pentru majoritatea populaiei ocupate; genereaz ntr-o mare proporie inovaiile tehnice aplicabile n economie; n ultimii ani, n cvasitotalitatea statelor lumii, inclusiv n Uniunea European, IMM-urile sunt singurele care genereaz locuri de munc; prezint cel mai ridicat dinamism n condiiile economiei de pia, situaie atestat de evoluia numrului lor, a volumului cifrei de afaceri i a mrimii forei de munc ocupate, sensibil superioare ntreprinderilor mari; realizeaz adesea produse i servicii la costuri mai reduse dect firmele mari; factorii principali care determin aceast diferen fiind cheltuielile constant convenionale mai mici, volumul i intensitatea superioare ale muncii n condiiile permanentei prezene a ntreprinztorului n firm i, de regul, motivarea mai intens a personalului;

dovedete flexibilitatea i adaptabilitate ridicate la cerinele i schimbrile pieei, favorizate de talia mai redus, procesul decizional rapid specific ntreprinztorului i de implicarea sa nemijlocit n activitile curente; reprezint una dintre principalele surse de venituri ale bugetului statului (impozite, TVA etc.); ofer posibilitatea mplinirii profesionale i sociale unei pri apreciabile a populaiei, n special a segmentului su cel mai activ i inovator, care trage economia dup el; asigur componenta principal a unui fundal economic propice economiei de pia, caracterizat prin flexibilitate, inovativitate i dinamism; reprezint germenii viitoarelor firme mari, n special n domeniile noi ale economiei, n ramuri le sale de vrf bazate pe tehnic i tehnologie complexe i performante; tendinele actuale de natur tehnic, economic i social favorizeaz crearea cu precdere de IMM-uri.

Punctarea importanei deosebite a IMM-urilor n condiiile economiei contemporane nu nseamn nici pe departe subestimarea rolului firmelor mari. Economia oricrei ri, pentru a fi performant, necesit i o puternic component de ntreprinderi mari, mai ales n domeniile industrial i transporturi. Realitile economice demonstreaz existena unor puternice relaii de complementaritate dintre firmele mari, pe de o parte, i IMM-uri, pe de alt parte. O economie este cu att mai sntoas i mai performant, cu ct prezint o structur echilibrat nu numai sectorial, ci i dimensional, obinndu-se efecte de sinergie superioare.

IMM-urile prezint slbiciuni congenitale apreciabile, ale cror cunoatere i contracarare sunt eseniale

Fr a fi exhaustivi, relevm n continuare care sunt aceste slbiciuni specifice IMM-urilor: masa mic a resurselor ncorporabile i a rezervelor reduse de care dispun; dependena, de regul decisiv, a existenei lor de o singur persoan, ntreprinztorul; insuficienta luare n considerare a intereselor i caracteristicilor lor specifice de ctre factorii de putere din mediu; nivelul tehnic frecvent mai sczut, comparativ cu firmele mici; stabilitatea i perenitatea mai volatile datorit precedentelor trsturi specifice. Un avantaj al ntreprinderilor mari fac greeli mari, dar supravieuiesc; IMM-urile, cnd fac greeli mari, cel mai adesea dau faliment.

ntreprinztorii constituie unul dintre principalii piloni, actori, ai economiei de pia

Impactul determinant al ntreprinztorului asupra strii i evoluiei oricrei economii rezult din:
le aparine iniiativa crerii de IMM-uri, cea mai dinamic i numeroas component a sistemului economic; sunt cei care, de regul, transform o parte din IMM-uri n firme mari i puternice, denumite sugestiv de ctre specialitii nord americani gazelele economiei; exercit, direct i indirect, un rol major n remodelarea mediului economic, imprimndu-i un caracter intreprenorial din ce n ce mai important, n condiiile accelerrii vitezei schimbrilor economice; constituie componenta principal a clasei de mijloc, ce asigur stabilitatea economic i social a oricrei ri; au, n Romnia i n celelalte ri din Europa Central i de Est, o contribuie determinant la crearea economiei de pia prin nfiinarea de IMM-uri i privatizarea firmelor de stat.

Evolutia sectorului IMM


Spre deosebire de majoritatea rilor central europene, n Romnia primele IMM-uri private au aprut abia n anul 1990. Ca urmare, ntreg parcursul evoluiei lor a fost i este mai dificil i mai complex, cei 40 de ani de stopare a fenomenului intreprenorial (1950 1990) resimindu-se puternic. Abordnd retrospectiv evoluia fenomenului intreprenorial, considerm c se pot delimita n perioada de dup 1990 mai multe etape de dezvoltare: 1990 1995, de dezvoltare relativ accelerat a IMM-urilor, datorit acordrii dreptului de a le nfiina, existenei a numeroase nie neacoperite de ali ageni economici, acordrii de faciliti fiscale n primii ani de funcionare, a accesului relativ facil, mai ales informal, la numeroase resurse din sectorul de stat. De remarcat c aceast evoluie spectaculoas, mai ales cantitativ, s-a realizat n condiiile n care IMM-urile nu erau n prim planul ateniei executivului, legislativului i a majoritii liderilor politici. Cu toate acestea, spiritul intreprenorial al unei pri importante a populaiei i numeroasele oportuniti economice manifestate pe piaa intern au facilitat crearea unui sector de IMM-uri relativ numeros dac avem n vedere situaia de la nceputul anului 1990 dar cu un potenial economic relativ modest, mai ales dac ne comparm cu rile din ECE, situate n vestul Romniei;

1996 2000, de temporizare a dezvoltrii IMM-urilor. Se constat o scdere a


numrului de IMM-uri care se nfiineaz, concomitent cu o sporire a celor ce i nceteaz activitatea. Concomitent i dup opinia noastr i mai important majoritatea IMM-urilor care continu s funcioneze posed un potenial economic diminuat comparativ cu anii precedeni. Cauzele care au contribuit la aceast evoluie nedorit sunt multiple, ele fiind legate de situaia economic general nefavorabil i de neacordarea unui tratament difereniat IMM-urilor, n condiiile renunrii la facilitile acordate n perioada anterioar pentru primii ani de funcionare. Pe fondul acestor evoluii, ca urmare a aciunilor organizaiilor de IMM-uri, i n primul rnd ale Consiliului Naional al ntreprinderilor Mici i Mijlocii Private din Romnia, precum i ale unei pri a specialitilor i publicaiilor economice, se declaneaz procesul abordrii difereniate a IMM-urilor. Fr a intra n detalii, subliniem cteva argumente n acest sens: acceptarea ideii unei legi a IMM-urilor, adoptat dup lungi tergiversri n 1999, nfiinarea Ageniei de IMM-uri i punerea n oper a primelor programe speciale consacrate asistrii IMM-urilor marketing, finanri de dezvoltare, fonduri de garantare etc. Se pare c o parte apreciabil a liderilor politici au neles, n sfrit, c fr dezvoltarea unui sector performant de IMM-uri nu se pot realiza reforma economic i economia de pia n Romnia;

Perioada 2000 - 2007, de relansare a IMM-urilor. Fundalul macroeconomic al evoluiei sectorului de IMM-uri a nregistrat urmtoarele mutaii:
relansarea activitii industriale; creterea rapid a sectorului de servicii; continuarea evoluiei dinamice a comerului i construciilor; amplificarea substanial a volumului investiiilor din surse autohtone i mai ales strine; creterea rapid a importurilor i exporturilor, primele devastndu-le pe cele din urm; proliferarea rapid a aquis-ului comunitar i trecerea la implementarea sa n mod consistent; accentuarea convergenelor dintre economia Romniei i economia UE ca urmare a proceselor de pre-aderare i integrrii efective a Romniei n Uniunea European; modernizarea i diversificarea rapid a sistemului bancar, micorndu-se substanial decalajele fa de sistemul bancar din rile dezvoltate.

n acest context, principalele schimbri n domeniul IMM-urilor sunt:

creterea constant a numrului de IMM-uri din Romnia, n medie ntre 20 i 35 mii anual; modificarea structurii sectoriale a IMM-urilor, n sensul creterii ponderii IMM-urilor din servicii, construcii, transporturi, industrie i import export; intensificarea retehnologizrii IMM-urilor ca urmare a importurilor masive de tehnic i tehnologie de vrf; accelerarea nsuirii abordrilor moderne manageriale, de marketing, financiare etc. la nivelul IMM-urilor, n special al firmelor de dimensiune medie i mic; crearea mai multor forme moderne de IMM-uri cu mari perspective de dezvoltare n economia romneasc; apariia formelor specifice economiei electronice (ecommerce, e-banking, e-learning etc.), care se afl ns la o distan apreciabil de cele aplicate n rile dezvoltate din Uniunea European.

Aglomerarile industriale competitive, asa numitele "clustere", sunt o alternativa reala pentru dezvoltarea economica a Romaniei. Aceasta este ideea principala a unui proiect demarat de catre Grupul de Economie Aplicata (GEA), care isi propune popularizarea conceptului de cluster si constientizarea opiniei publice in legatura cu faptul ca in Romania exista potentialul dezvoltarii unor astfel de aglomerari competitive. Clusterele sunt concentrari geografice de companii si institutii interconectate intr-un anumit domeniu. Clusterele presupun formarea unor relatii de colaborare intre companii cu un anumit specific industrial, furnizori specializati, firme care ofera servicii si firme din sectoare inrudite, precum si o serie de institutii asociate (universitati, asociatii profesionale). Astfel de aglomerari economice competitive s-au dezvoltat cu succes in tarile Uniunii Europene, pe baza unor initiative publice sau private.

Reteaua de firme
Reteaua de firme sau networkingul const ntr-un ansamblu de firme, independente din punct de vedere juridic, ntre care se dezvolt multiple, complexe si permanente relatii de natur uman, informational, comercial, tehnic, financiar etc., care le permit s realizeze si comercializeze n comun anumite produse si servicii n conditii superioare ale raportului pret/calitate, pe baza valorificrii mai eficiente a cunostintelor si celorlalte resurse de care dispun organizatiile componente. La baza networkingului se afl principiul stakeholderilor* [1], networkingul ncorpornd toti sau o parte apreciabil din stakeholderii specializati sau focalizati pe anumite produse si/sau servicii care-si desfsoar activittile pe aceeasi piat si/sau n aceeasi zon. Caracteristic retelelor economiei bazat pe cunostinte este ncorporarea de firme inovative.

Cursul nr.2

Contextul actual

Integrarea in UE

ntreprinztorii din ara noastr trebuie s priveasc integrarea european drept o provocare i, n acelai timp, drept un proces de intrare n normalitate pentru economia romneasc. n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu. IMM-urile sunt coloana vertebral a economiei europene, acestea fiind motivul cel mai ntemeiat pentru a se lua n considerare msurile necesare mpotriva crizei financiare globale i implicaiile asupra sectorului IMM-urilor.

Pe cine a afectat aderarea?

Sectorul cel mai sensibil din punctul de vedere al aderarii este cel al IMM-urilor. Astfel, dupa aderare multe IMM-uri au trebuti sa-si restrnga activitatea sau sa se autodizolve pentru ca nu au putut face fata competitiei venite din partea UE. O problema a Romniei este aceea ca, la fel ca si statele care au aderat in anul 2004, a avut si are o putere redusa de absorbtie a fondurilor europene. Astfel de tari nu au reusit sa atraga mai mult de 10-15% din fondurile postaderare.

IMM-uri

Dupa integrarea in UE in jur de 40% dintre IMMuri au dat faliment, indiferent de nivelul de pregatire pe care l-au atins in perioada de preaderare. Acest lucru se explica prin faptul ca managerii trebuie sa-si schimbe radical abordarea, standardizarea insemnand nu numai crearea standardelor ci si aplicarea lor. O provocare pentru IMM a fost si ramane cresterea productivitatii in conditiile in care productivitatea medie a unui IMM este de 19 ori mai mica dect media europeana. De altfel, s a anticipat ca IMM-urile vor resimti efectele aderarii la 1 an de la integrarea in UE.

Analiza comparativa a IMM-urilor din Romania, a celor 10 state recent admise in UE si a celor din UE

La nivelul Uniunii au fost inregistrate peste 23 milioane de IMM-uri, care reprezinta 99 % din totalul intreprinderilor europene. Acestea reprezinta o permanenta : sursa de locuri de munca, aproximativ 74 de milioane, de inovatie si crestere economica.

Analizand comparativ ponderea IMM-urilor romanesti n raport cu IMM-urile din

statele recent admise in UE si IMM-urile din Europa , rezulta urmatoarele particularitati ale IMM-urilor din Romania: majoritatea IMM-urilor din Romania sunt implicate in activitatea de comert, procentul corespunzator la nivel European fiind de 2 ori mai scazut; ramura turism este foarte slab reprezentata, respectiv numai 0,8% comparativ cu 5%, respectiv 6%, adica de cca. 8 ori mai slab reprezentata; procentul IMM din sectorul constructii este de 3 ori mai sczut decat media europeana inregistrata in statele recent admise in UE si n Europa; procentul IMM in ramura industrie este 14,4%, comparabil cu cel nregistrat in Europa (10%) si n statele recent admise in UE (12%).

o
o o

Valoarea medie a productivitatii muncii inregistrata in intreprinderile mici si mijlocii din


Romania este de peste 19 ori mai scazuta decat cea inregistrata la nivelul Uniunii Europene.

Din punct de vedere al ponderii fortei de munca angajate in sectorul IMM in totalul fortei de munca angajate in economie, situatia se prezinta dupa cum urmeaza: UE - 66% State recent admise in UE - 72%, Romania - 50,5%.

Media numarului de angajati din intreprinderile mici si mijlocii se prezinta astfel: UE - 5, State recent admise in UE - 6, Romania - 4,8 Se poate observa ca in Romania intreprinderile mici sau mijlocii au in medie, mai putin de 5 angajati, situandu-se sub media europeana.

Contextul actual

Criza economica mondiala

Bancheri, oameni de afaceri i analiti financiari cred c efectele derapajelor actuale vor fi resimite de pia mult vreme de acum nainte, iar prelungirea crizei internaionale ar putea aduga sare pe ran.

Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a atras atentia asupra faptului ca gravitatea crizei economice actuale ameninta aproape 20 de ani de reforme economice in tarile Europei de Est.

"Problemele regiunii sunt strans legate de cele din restul Europei, iar solutia consta intr-o reactie coordonata a autoritatilor publice si a institutiilor financiare internationale",

Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele generate de criza din 1929-33?

Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua: da, pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in exces a
unor active financiare, in special actiuni si imobiliare active al caror pret a crescut
complet necontrolat in ultimii 10 ani iar acum, cand pretul acestora se apropie de valori mai normale, descoperim ca bogatia mondiala s-a redus cu 30.000 de miliarde de dolari. In plus, este evident faptul ca guvernele si diferitele institutii de reglementare

nu au tinut pasul cu vremurile iar cadrul legislativ existent in unele domenii este complet depasit.

nu, pentru ca acum exista mai multa bogatie, situatia economiei


mondiale este incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 80 de ani
iar guvernele au fonduri pentru a lupta impotriva acestei crize. Cei mai pesimisti analisti indica pentru 2009, an considerat ca reprezentand apogeul crizei, o scadere a PIBului SUA de 3-4% in timp ce rata somajului nu va trece de 8-9%. Comparati aceste cifre cu cele de acum 80 de ani si veti vedea de ce situatiile nu se compara

daca discutam in procente. In cifre absolute insa, pierderile de acum sunt mult mai mari avand in vedere ca in perioada 1929-33, o scadere
a bursei cu 80% a dus la pierderi de zeci de miliarde de dolari in timp ce acum, o scadere de doar 40% a a dus la pierderi de mii de miliarde.

Actualele probleme economice mondiale pot aduce avantaje semnificative Uniunii Europene

1.Economia Statelor Unite va fi mult mai afectata decat cea europeana, UE avand astfel sansa de a recupera o parte din decalajul fata de americani. 2. Economia Marii Britanii a fost puternic afectata de criza, mult mai mult decat a statelor de pe continent; de asemenea, lira sterlina s-a prabusit. Aceasta situatie ar putea avantaja partizanii adoptarii euro si integrarii mai profunde in UE din Regatul Unit. 3. Islanda a dat practic faliment in urma crizei, fiind fortata sa solicite un sprijin masiv din partea Uniunii Europene. Astfel, cei care doresc aderarea tarii la UE au motive serioase sa solicite un referendum pe aceasta tema si au sanse mari sa-l castige.

5. Danemarca si Suedia isi pun serios problema adoptarii monedei unice, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic in comparatie cu euro datorita stabilitatii mult mai mari a celui din urma, folosit in prezent de peste 300 milioane de europeni. 6. In cadrul Comisiei Europene si a Parlamentului European se discuta tot mai des necesitatea eliminarii paradisurilor fiscale, cum ar fi statele mici care paraziteaza Uniunea (Lichenstein, San Marino, Andorra, Monaco si chiar Elvetia), in sensul de a le impune reguli financiare mult mai stricte daca vor sa aiba in continuare un statut privilegiat de asociere cu UE. De asemenea, unele state (Cipru, Malta, Luxemburg) vor fi nevoite sa-si adapteze legislatia fiscala la normele comune pentru a nu provoca o concurenta excesiva intre statele europene bazata doar pe nivelul cel mai scazut al taxelor. 7. Tarile din Europa de Est care au aderat la UE in 2004 si 2007 vor grabi adoptarea euro, dupa ce monedele lor nationale au scazut puternic fata de moneda unica europeana in ultimele luni. In cazul lor nu se pune problema respingerii de catre populatie a monedei euro ci indeplinirea criteriilor economice pentru adoptarea acesteia.

8. Statele mari din Uniune (Germania, Franta si chiar Marea Britanie) incep sa promoveze ideea unei armate europene puternice, mult mai consistenta decat cele cateva batalioane de mentinere a pacii existente in prezent. In contextul ascensiunii unor mari state sau blocuri multinationale (Rusia, China, India, Brazilia, Japonia), UE trebuie sa aiba un cuvant de spus pe scena internationala in viitoarea lume multipolara care se prefigureaza, iar o armata proprie puternica este indispensabila pentru acest scop.

Intreprinderile mici si mijlocii (IMM) par cele mai lovite de criza economica. Sute de mii de someri, mii de firme intrate in faliment si productii reduse chiar si In acest context, din totalul falimentelor inregistrate in randul IMMurilor, peste 90% sunt cauzate de sechestrele impuse de stat prin administratiile financiare si doar 10% sunt initiate de catre firme.
la jumatate.

Ovidiu Nicolescu, precizeaza ca tot ansamblul de elemente

reprezentate de efectele acestei crize creaza un climat cu un impact psihologic negativ asupra IMM-urilor, astfel ca pana si acele organizatii care functionau eficient, au intrat in expectativa in ceea ce priveste toate laturile activitatii lor: productie, angajari, investitii, etc.

Sfaturi pentru IMM-uri

Restrangerea cheltuielilor de administrare si totodata micsorarea costurilor de functionare, reprezinta masuri


prioritare si rapide pe care antreprenorii le pot aplica in programele de revizuire a cheltuielilor.

Atentie asupra obiectivului de investitie pe care il aleg firmele in aceasta perioada si recomandarea de a investii numai acolo unde considera ca produsul are succes pe piata. Sa caute solutii pentru a se mentine pe piata, prin aplicarea unui nou plan de marketing si sa se indrepte catre noi clienti, fie in tara, fie in strainatate. In plus, sa incerce pe cat posibil sa nu se indatoreze !

Primele IMM-uri care au avut de suferit au fost cele care: o nu si-au facut un plan de afaceri, o nu sunt suficient capitalizate si care o depind, prin contracte, de marile intreprinderi. Daca statul nu ia unele masuri in ceea ce priveste finantarea, vor incepe

sa aiba probleme si IMM-urile care au intrat in criza cu ceva bani. In Romania, nu cred ca exista IMM-uri suficient capitalizate, incat sa reziste pe toata perioada crizei.

In aceasta perioada, dezvoltarea sectorului IMM va depinde foarte mult de modul in care

intreprinzatorii isi vor gandi proiectul pe termen lung.

In opinia specialistilor, pe langa faptul ca vor disparea dintre IMM-urile existente, cel mai mare pericol va fi sa nu mai apara altele noi !!!!!! Aici cred ca este mai importanta ca oricand expertiza consultantilor. In prezent, doar 10 % dintre IMM-uri apeleaza la consultanti, dar consider ca folosirea lor ar trebui sa devina o obisnuinta. Cred ca nisele pe care se vor dezvolta noi afaceri in perioada crizei ar putea fi recuperarea de credite, prestarile de servicii sau consultanta

Criza economica incetineste dezvoltarea IMM?


Criza financiara globala se manifesta in Romania prin reducerea ritmului de dezvoltare al IMM-urilor si cresterea numarului de falimente, potrivit unei cercetari facute de Uniunea Nationala a Patronatului Roman in randul membrilor sai. Primele efecte ale crizei economice s-au manifestat in Romania printr-o reevaluare a proiectelor de investitii ale companiilor. Majoritatea IMM-urilor estimeaza ca in perioada urmatoare vor stopa investitiile majore in proiecte de dezvoltare pentru a evita riscurile produse de conditiile nefavorabile de creditare si a volatilitatii monedei nationale. Peste 80% dintre IMM-uri considera ca instabilitatea financiara isi va face simtite efectele si in anul 2014 cand multe companii mici si mijlocii vor avea probleme de supravietuire. Cele mai expuse riscului sunt start-up-urile care, avand un rulaj foarte mic, nu detin resursele necesare pentru a trece printr-o perioada de recesiune. In lipsa unui plan economic radical, Romania nu va reusi sa indeplineasca predictiile de dezvoltare economica si va mari decalajul economic fata de tarile din Uniunea Europeana.

INDICELE EVOLUTIEI IMM-URILOR


Evoluia numrului de societi comerciale nmatriculate la Registrul Comerului Numrul de nmatriculr i a crescut cu 0,37% fa de primul semestru al anului 2012; Evoluia numrului de societi comerciale radiate - Numrul de radieri a crescut cu 23,71% fa de primul semestru al anului 2012; Evoluia numrului de IMM-uri care au obinut profit - Numrul de IMM-uri cu profit a sczut cu 2,3% fa de primul semestru al anului 2012; Evoluia numrului de IMM-uri care au nregistrat pierderi - Numrul de IMM-uri cu pierderi a crescut cu 2,7% fa de primul semestru al anului 2012; Evoluia cifrei de afaceri medii pe un IMM - A sczut n medie cu 6,40% fa de primul semestru al anului 2012; Evoluia numrului mediu de salariai din IMM-uri - A crescut n medie cu 1,51% fa de primul semestru al anului 2012 ; Evoluia investiiilor realizate de IMM-uri - Au sczut n medie cu 3,57% fa de primul semestru al anului 2012.

APRECIEREA NTREPRINZTORILOR CU PRIVIRE LA SITUATIA FIRMEI PROPRII N SEMESTRUL CURENT COMPARATIV CU SEMESTRUL ANTERIOR
Aprecierea ntreprinztorilor Mai bun La fel Mai slab

Procent (%) 28% 23% 49%

Evoluia indicelui aprecierii ntreprinztorilor

n Romnia, doar 10,13% din IMM-uri au apelat la serviciile unui consultant extern n anul 2012, aceasta n conditiile n care este cunoscut faptul c exist o corelatie pozitiv ntre nivelul rezultatelor obtinute de o ntreprindere si propensiunea acesteia de a apela la consultant. Principalele surse de finantare a investitilor n cercetare-dezvoltare si inovare din cadrul IMM-urilor sunt n proportie covrsitoare provenite din surse proprii (89,24%). Astfel, potentialul inovativ al IMM-urilor din Romnia nu este valorificat n mod adecvat din cauza subdezvoltrii sistemului financiar n ceea ce priveste instrumentele alternative de finantare.

Propunerile CNIPMMR:

SPRIJINIREA INTERNATIONALIZRII IMM-URILOR Stimularea constituirii de poli de competitivitate, clustere,

retele de firme etc. focalizate pe export, prin acordarea de training si consultant subventionate pentru firmele care export.

Facilitarea de contacte directe ale ntreprinztorilor si organizatiilor de IMM-uri cu parteneri economici si organizatii de IMM-uri din UE si alte tri.

Sprijinirea serviciilor de consultant n afaceri n domeniile transferului tehnologic, previziunii si inovatiei orientate ctre client.

La ntrebarea care sunt obstacolele n calea succesului, orice ntreprinzator va mentiona birocratia: formalitatile administrative ocupa prea mult timp pretios, care altfel ar putea fi folosit pentru dezvoltarea afacerii.

UE si-a luat angajamentul de a reduce povara administrativa a companiilor cu 25% pna n 2014.

MEDIUL DE AFACERI
Aprecieri ale ntreprinztorului cu privire la evoluia de ansamblu a mediului economic din Romnia

7,73 Business favorable 22,66 Neutral Embarrassing business development

69,61

Fig. Evaluarea situaiei de ansamblu a mediului economic actual de ctre ntreprinztori

Situaia de ansamblu a mediului economic dinRomnia n perioada actual a fost apreciat ca fiind stnjenitoare dezvoltrii n 69,61% din firme, neutr n 22.66% IMM-uri i favorabil afacerilor n 7,73% dintre ntreprinztori. Dac comparm aceste considerente cu cele din anul precedent (n 2010 mediul era apreciat ca fiind favorabil n 3,91% dintre companii i defavorabil n 78,13% din firme), se constat o uoar mbuntire a percepiilor

ntreprinztorilor/ managerilor din IMM-uri cu privire la mediul n care i desfoar activitatea.

Numerosi ntreprinzatori se confrunta cu dificultati la prima initiativa n afaceri, dar la urmatoarele nregistreaza succese deosebite. Totusi, aproape jumatate dintre europeni sunt reticeni sa faca afaceri cu cineva care a avut dificultai n trecut, iar legile privind falimentul fac dificila reluarea activitaii.
Dintre companiile care se nchid, 15% o fac n urma falimentului, acesta afectnd anual 700 000 de IMM-uri si 2,8 de milioane de locuri de munca. n 2009, majoritatea arilor europene au constatat o crestere puternica a numarului de companii n insolventa, ca urmare a crizei financiare mondiale si a scaderii economice.

Pe lnga stigmatul social cauzat de esec, oamenii de afaceri care vor o a doua sansa pot fi blocai ntre 4 luni si 9 ani n procedurile de faliment, n funcie de statul membru n care si au sediul. Desi studiile arata ca oamenii de afaceri care s-au confruntat cu esecul nvata din greseli, societatea subestimeaza adesea potenialul de afaceri al celor care sunt la a doua ncercare. SBA invita guvernele nationale sa permita ntreprinzatorilor corecti sa fi nalizeze toate procedurile juridice pentru lichidarea companiei n decurs de un an, iar Comisia Europeana faciliteaza schimburile de bune practici dintre statele membre. n majoritatea arilor europene, programele de sprijin ale UE acorda sanse egale celor care o iau de la capat si celor care sunt la prima nfiintare de companie. Belgia, Finlanda,Irlanda, Spania si Regatul Unit au luat masuri pentru a reduce timpul necesar fi nalizarii procedurilor privind falimentul, desi statele membre mai au nca multe de facut.

Dupa criza financiara din 2008, bancile au devenit mai reticente sa mprumute bani, sporind astfel problemele cu care se confruntau deja companiile. Asigurarea accesului IMM-urilor la tipuri adecvate de finantare este o provocare. Comisia Europeana a n fiint at Forumul privind finan tarea IMM-urilor, care reunes te periodic organizat iile reprezentante ale IMMurilor, ale bancilor si ale altor institut ii financiare pentru a reflecta asupra modalita tilor optime de rezolvare a di ficulta tlor curente, dar si a aspectelor structurale pe termen lung cu privire la finan tarea acordata IMM-urilor.

Majoritatea companiilor din Europa se bazeaza pe creditele bancare atunci cnd au nevoie de fi nanare din exterior. Totusi, obinerea unui mprumut poate fi dificila pentru IMM-uri n special daca nu pot oferi garantiile cerute, daca nu au suficienta vechime sau un istoric de creditare adecvat. UE sprijina intermediarii financiari din statele membre, cum ar fi bancile, companiile de leasing, fondurile de garantare, institutiile de garantare reciproca, bancile promotionale sau orice alte instituii financiare care ofera finantare IMM-urilor, asigurnd garantii pentru credite. Se reduc astfel riscurile, iar aceste institutii vor putea acorda mai multe credite IMM-urilor. Facilitatea de garantare pentru ntreprinderi mici din cadrul Programului-cadru pentru competitivitate si inovare (PCI) este administrata n numele Comisiei de catre Fondul European de Investiii (FEI).

Microcredite
Cresterea ofertei de microcredite (adica mprumuturi de pna la 25 000 ) ncurajeaza nfi intarea de firme noi, stimuleaza cresterea economica si deschide usi pentru cei care altfel nu ar beneficia de asemenea oportunitati.
ntreprinzatorilor le este adesea dificil sa mprumute sume mici, deoarece numeroase banci privesc microcreditele ca pe o activitate cu grad de risc ridicat si profit redus, iar costurile de gestionare sunt mari n raport cu suma mprumutata. Numeroase state membre ale UE au institutii de microfinantare specializate pentru a depasi aceste probleme, iar UE ntreprinde actiuni pentru a ajuta statele membre si regiunile sa si mbunatateasca oferta de microcredite pentru ntreprinzatori, asigurnd totodata schimburi de bune practici.

Acces sporit la finantarea pentru cercetare


Comisia continua sa promoveze accesul IMM-urilor la cel de-al saptelea Program-cadru de cercetare si dezvoltare Tehnica (FP7).
Pentru a asigura alocarea a 15% din bugetul Programului pentru cooperare din FP7 (reprezentnd 5 miliarde de euro) pentru IMM-uri, Comisia a lansat apeluri adresate IMM-urilor cu bugete protejate mpotriva riscurilor s I ofera sprijin sporit utilizatorilor, cu un grad de informare marit s i mai multe activita ti de sensibilizare.

Sporirea coeziunii europene


Politica de coeziune asigura cel mai amplu sprijin pentru IMM-uri.
n perioada 2007-2013, s-au alocat 55 de miliarde de euro pentru sprijinirea afacerilor. Aproape 50% din aceasta suma, adica aproximativ 27 de miliarde de euro, vizeaza direct IMM-urile. Restul sumei este planificat pentru sprijinirea investi iilor productive independente de marimea propriu-zisa a companiilor, IMM-urile fiind s i ele bene ciari intr-o proport ie considerabila. Fondul Social European (FSE) recunoaste si el rolul deosebit al IMM-urilor n crearea de locuri de munca si, avnd plani ficate investi ii n valoare de nca 14 miliarde de euro, se concentreaza asupra sprijinirii directe a companiilor, n special a IMM-urilor, pentru ca acestea sa se poata adapta la condi iile de pia ta aflate n schimbare.

Un studiul Eurobarometru din 2010 arata ca numai 45% dintre europeni ar prefera sa lucreze pe cont propriu n loc sa fi e angajai; dintre americani, 55% ar prefera acest lucru, iar dintre chinezi, 75%. Sprijinind retelele (cum ar fi cea a femeilor treprinzator), impulsionnd educatia antreprenoriala si facilitnd mobilitatea si schimbul de bune practici, Europa demonstreaza cu cta seriozitate priveste provocarea promovarii antreprenoriatului.

Educatia antreprenoriala
Antreprenoriatul este o competenta cheie pentru viata, care ajuta oamenii sa gndeasca n mod creativ, sa evalueze riscurile si sa si le asume, precum si sa inoveze: antreprenoriatul este abilitatea de a transpune ideile n actiune. Acum, cnd sistemele de educatie se orienteaza spre nvatarea bazata pe competene, abilitatile antreprenoriale se bucura de tot mai multa apreciere din partea statelor membre. n cteva dintre state, antreprenoriatul este acum integrat n programa nvatamntului secundar,aproximativ o treime dintre ele conturnd o strategie nationala sau un plan de actiune ce vizeaza educatia antreprenoriala. n unele state membre este nevoie nsa de mai multa actiune n acest sens.

Depasind nivelul nvatamntului secundar, competena antreprenoriala este inclusa acum n programa vocationala a celor mai multe ari UE, desi se pastreaza n continuare discrepante semnificative. n nvatamntul superior, cursurile de antreprenoriat sunt n continuare disponibile numai celor care urmeaza studii de afaceri sau stiinte economice. n Asturias (Spania), elevii de liceu administreaza mini-companii de import-export ca parte a programei regionale. Din studii reiese ca aproximativ 16% din elevii care participa la aceste mini-companii din cadrul scolii si vor nfiina mai trziu propria companie. La Institutul de Tehnologie din Dublin (Irlanda), n loc de un examen de antreprenoriat, studentii trebuie sa organizeze un eveniment caritabil. La Universitatea din Strathclyde (Regatul Unit), catedra de muzica aplicata ofera cursuri de antreprenoriat, recunoscnd ca munca pe cont propriu poate sa faca parte din carierele absolvenilor de muzica.

Valori carea pie.ei interne a UE Piaa europeana interna cuprinde 500 de milioane de consumatori. Problema este nsa ca prea multe IMM-uri nu privesc dincolo de graniele naionale. UE depune eforturi importante pentru a fi naliza piaa unica, n ncercarea de a debloca uriasul potenial al Europei. Actul privind pia a unica, prezentat de Comisia Europeana n octombrie 2010, a de nit un pachet cuprinzator de masuri menite a nlatura barierele din calea desfa urarii afacerilor n ntreaga UE. Acesta va contribui la armonizarea reglementarilor na ionale, la eliminarea duplicarii procedurilor i la umplerea golurilor de informa ii privind oportunita ile de afaceri. Actul include masuri speci ce care vor ajuta IMM-urile sa realizeze inova ii, sa creeze noi modele de afaceri, sa aiba acces mai u or la nan ari, sa vnda bunuri i servicii peste grani e i sa i desfa oare activitatea ntr-un mediu mai pu in birocratic.

n.elegerea standardelor O problema majora a ntreprinderilor mici este faptul ca respectarea standardelor europene se poate dovedi prea complicata. IMM-urile trebuie sa fi e mai bine informate n privina standardelor si a posibilului impact al acestora asupra activitaii lor. Pentru a depasi aceasta problema, detaliile standardelor sunt publicate acum pe un site dedicat, unde se explica in. uen a standardelor asupra anumitor sectoare; de asemenea, sunt n curs de n in are un birou de asisten a pentru IMM-uri i un portal dedicat standardelor. Comisia Europeana a investit, de asemenea, n iniiative concepute pentru a promova participarea IMM-urilor la procesul de standardizare si a sprijini fi rmele mici n apararea intereselor proprii.

Cstigarea contractelor publice UE este hotarta sa asigure IMMurilor sansa la o cota corecta din achiziiile publice de pe teritoriul UE si posibilitatea de a-si explora ntregul potenial. Din cele mai recente cercetari reiese ca IMM-urilor le revin 34% din contractele de achiziii publice publicate n ntreaga UE, n timp ce contribuia lor de ansamblu la economie este de 52%. Comisia a produs un Cod de bune practici pentru statele membre i autorita ile contractante, cu exemple privind modul n care se poate spori accesul IMM-urilor la contractele publice. Enterprise Europe Network depune i ea eforturi pentru instruirea companiilor i facilitarea dialogului dintre autorita ile publice i IMM-uri.

Inova.ia: cheia succesului Indiferent daca dorii o cota mai mare din pieele locale, daca dorii sa va extindei n UE sau daca intenionai sa va ncercai sansele pe pieele emergente, pentru a reusi, avei adesea nevoie de un produs inovator. Inovaia nu nseamna nsa neaparat produse de nalta tehnologie. Inovaia poate, la fel de bine, sa genereze noi modele de afaceri, proiecte noi, metode noi de popularizare a marcii sau servicii

Accesarea unor piee noi poate fi o operaie intimidanta. Identifi carea partenerilor de afaceri internaionali, obinerea fi nanarii europene si achiziionarea de noi tehnologii pot fi decisive. Iata ce si propune Enterprise Europe Network. Enterprise Europe Network reuneste 589 de organizaii de sprijinire a afacerilor din 47 de ari, printre care se regasesc toate cele 27 de state membre ale UE. n ultimii doi ani, cei 3 000 de angaja i ai re elei au ajutat peste 2 milioane de IMM-uri sa i realizeze ambiia de interna ionalizare de exemplu, prin organizarea de evenimente pentru identifi carea de parteneri si prin ndeplinirea rolului de punct de consiliere unic n domenii diverse, precum proprietatea intelectuala sau legislaia si standardele UE. De curnd, Reeaua a deschis 15 puncte de contact n China si Coreea de Sud, facilitnd accesul IMM-urilor europene

Desi accesarea pieei interne a Europei reprezinta prioritatea celor mai multe IMM-uri, se pot obine benefi cii nsemnate si privind mai departe, n dorina de a accesa piee cu un ritm de crestere mai rapid. Din cercetari reiese ca doar unul din opt IMM-uri a colaborat cu parteneri internaionali din afara UE n ultimii trei ani. Totusi, cei care au efectuat tranzacii n afara Europei au cunoscut o crestere mai accentuata n ceea ce priveste locurile de munca si cifra de afaceri. UE investeste n sprijinirea companiilor care doresc sa se extinda la nivel global. Birourile de sprijin cum ar fi Centrul european de afaceri si tehnologie din India pot ajuta IMM-urile sa neleaga pieele emergente. Sunt n curs

de nfi inare si centre de afaceri ale UE pentru China si Thailanda. Consilierea eseniala cu privire la legislaia si cultura locala poate constitui diferena dintre succes si esec, n special pentru fi rmele mai mici. Biroul de asistena IPR (pentru drepturile de proprietate intelectuala) din China ofera si el consultana de specialitate privind proprietatea intelectuala din sau legata de China. De asemenea, n 30 de piee de export cheie au fost nfi inate echipe de accesare a pieei, n timp ce delegaiile UE, statele membre si organizaiile de afaceri din UE si mpartasesc experiena si know-how-ul ntr-un efort de a depasi barierele comerciale. UE si intensifi ca, de asemenea, eforturile de reducere a barierelor netarifare, folosindusi politica de comer pentru continuarea deschiderii sectoarelor care sunt nca ntr-o mare masura inaccesibile IMM-urilor, cum ar fi piaa serviciilor sau cea a achiziiilor publice.

Estimarea evoluiei n anii 2011 si 2012 a mediului economic de ctre ntreprinztori

2012 2011
31,29 27,35 Business favorable Neutral Embarrassing business development

41,36

Oportuniti de afaceri
Analiza principalelor oportuniti n afaceri ale IMM-urilor pentru anul 2013 reliefeaz urmtoarele aspecte: Cel mai frecvent a fost indicat creterea vnzrilor pe piaa intern ( n 74,08% dintre firme), relevnd c, n ciuda situaiei economice dificile din Romnia, ntreprinztorii mizeaz n continuare pe puterea de cumprare a populaiei i a agenilor economici interni. Celelalte oportuniti importante evideniate n cadrul IMM-urilor sunt : asimilarea de noi produse (semnalat n 48,27% dintre ntreprinderi), penetrarea de noi piee (47, 58%), realizarea unui parteneriat de afaceri (28,54%), utilizarea de noi tehnologii (28,03%), obinerea unui grant (15,12%), i sporirea exporturilor (7,28%). De remarcat c n 1,53% din IMM-uri se identific pentru anul n curs i alte surse ale oportunitilor economice, dintre care exemplificm: deschiderea de noi puncte de lucru, transparena licitaiilor publice, oferirea spre nchiriere a spaiilor, renegocierea/lichidarea unor activiti, atragerea de noi clieni, relansarea creditrii, schimbarea locaiei/spaiului comercial n care se desfoar activitile, atragerea de investiii pentru modernizare etc.

Dac avem n vedere intensitatea de manifestare a acestor oportuniti de afaceri ( pe o sacra de la 1 la 3):
pe primul loc se afl sporirea vnzrilor pe piaa intern cu o medie de 2,31; urmeaz amplificarea exporturilor 1,82; folosirea unei noi tehnologii si penetrarea pe noi piee 1,42; obinerea unui grant 1,41; alte oportuniti antreprenoriale 1,35; asimilarea de noi produse 1,30 ; realizarea unui parteneriat de afaceri 1,27.

Lund n considerare oportunitilor economice n funcie de grupele de vrst din care fac parte IMM-urile, evideniem urmtoarele: creterea vnzrilor de pe piaa intern i penetrarea pe noi piee, sunt consemnate mai frecvent n rndul IMM-urilor nfiinate n ultimii 5 ani; sporirea exporturilor, asimilarea de noi produse, realizarea unui parteneriat de afaceri i obinerea unui grant reprezint oportuniti indicate mai frecvent n firmele care au ntre 10i 15 ani vechime; utilizarea de noi tehnologii este indicat n proporii mai mari de ntreprinderile cu vrsta cuprins ntre 5 i 10 ani.

Repartiia IMM-urilor pe regiuni de dezvoltare

n firmele din regiunea de Centru au fost semnalate mai des creterea vnzrilor pe piaa intern(86,29%) i mai rar obinerea unui grant (6,60%); Intreprinderile din regiune Nord Est dein cele mai mari proporii de IMM-uri care consemneaz sporirea exporturilor (11,63%) i obinerea de granturi (30,81%); implicarea ntr-un parteneriat economic este indicat ca oportunitate de afaceri mai rar- 13,11%; ; folosirea de noi tehnologii este mai puin frecvent n cadrul unitilor economice din regiunea Nord Vest (18,03%). regiunea Sud Vest este mai slab reprezentat de companii care au indicat creterea vnzrilor pe piaa intern (44,44%), intrarea pe noi piee (34,57%) i asimilarea de noi produse (33,74%); implicarea ntr-un parteneriat economic este indicat ca oportunitate de afaceri mai frecvent 39,69; folosirea de noi tehnologii este folosit mai des 34,08%.

ncadrarea IMM-urilor n funcie de mrime, relev n principal c: proporional cu sporirea dimensiunii IMM-urilor, se nregistreaz creterea ponderii ntreprinderilor n care se indic drept oportuniti de afaceri sporirea exporturilor i utilizarea de noi tehnologii. Aceast situaie se explic prin faptul c mrimea dimensiunii firmei este nsoit de regul i de creterea forei sale economice, care amplific potenialul de desfacere a produselor/serviciilor pe piee internaionale i capacitatea de retehnologizare. Creterea vnzrilor pe piaa intern, realizarea unui parteneriat de afaceri i asimilarea de noi produse sunt ntlnite ntr-o frecven invers proporional cu mrimea IMM-urilor. Penetrarea pe noi piee este vizat mai des n cadrul microntreprinderilor (49,05%), iar obinerea unor fonduri nerambursabile este semnalat mai frecvent n rndul companiilor mici (18,75%).

Dificulti n activitatea IMM-urilor


ntreprinztorii/managerii investigai au indicat c n perioada actual se confrunt cu urmtoarele dificulti:
scderea cererii interne (semnalat n 66,77% din IMM-uri), fiscalitatea excesiv (48,44%), inflaia (44,40%), birocraia ( 41,39%), corupia (36,10%), controalele excesive (31,15%), costurile ridicate ale creditelor (27,80%), ntrzierile la ncasarea contravalorii facturilor ridicate ale creditelor (27,52%), accesul dificil la credite (25,52%), angajarea, pregtirea i meninerea personalului (22,91%), instabilitatea relativ a monedei naionale (21,15%), creterea nivelului cheltuielilor salariale (19,56%), calitatea slab a infrastructurii (15,86%), concurena produselor din import (14,38%), neplata facturilor de ctre instituiile statului (13,47%), scderea cererii la export (5,06%), obinerea consultanei i trainingului necesare firmei (4,09%), cunoaterea i adoptarea acquis-ului comunitar (1,82%).

n 0,97% dintre firmele mici i mijlocii identificate i alte dificulti, cum ar fi:

au

fost

concurena neloial, costul foarte ridicat al chiriilor spaiilor comerciale, criza economic, preurile mari ale materiilor prime, scderea nivelului de trai al populaiei care se reflect n numrul din ce n ce mai redus de clieni, nedreptirea firmelor mici n raport cu organizaiile mari de ctre organele fiscale, slaba pregtire a funcionarilor statului etc.

Intensitatea manifestrii acestor dificulti n ceea ce privete intensitatea manifestrii acestor dificulti, se constat c, pe o scar de la 1 la 5:
pe primul loc se situeaz scderea cererii interne cu o medie de 4.29, urmat de concurena produselor din import (3,64), inflaia (3,45), costurile mari ale creditelor (3,43), neplata facturilor de ctre instituiile statului (3,39), reducerea cererii la export (3,27), ntrzierile la ncasarea facturilor de la ntreprinderile private (3,16), corupia (2,86), accesul dificil la credite (2,82), obinerea consultanei i trainingului necesare firmei (2,76), cunoaterea i adaptarea acquis-ului comunitar (2,72), controalele excesive (2,68), calitatea sczut a infrastructurii (2,67), fiscalitatea excesiv (2,66), birocraia (2,63), creterea nivelului cheltuielilor salariale (2,61), instabilitatea relativ a monedei naionale (2,58).

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urile


Examinarea celor mai frecvente dificulti n funcie de vrsta IMM-urile relev n principal urmtoarele: procentele firmelor care se confrunt cu problemele corupiei, neplii facturilor de ctre instituiile statului, obinerii consultanei i trainingului necesar firmei i calitii slabe a infrastructurii sunt mai ridicate la ntreprinderile care au sub 5 ani vechime; diminuarea cererii la export, inflaia, birocraia, controalele i fiscalitatea excesive, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea i adoptarea aquis-ului comunitar sunt desemnate ca dificulti n proporii mai mari la IMM-uri cu vrst cuprins ntre 10-15 ani; ponderile IMM-urilor care semnaleaz problemele accesrii creditelor i instabilitatea monedei naionale sunt mai crescute la ntreprinderile de vrst de 5-10 ani; diminuarea cererii interne, concurena produselor din import, costurile ridicate ale creditelor, ntrzierile la ncasarea facturilor de la firmele private i creterea nivelului cheltuielilor salariale sunt indicate mai frecvent ca dificulti n rndul companiilor de peste 15 ani vechime.

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urile


n funcie de apartenena regional a IMM-urilor, se constat anumite diferenieri interesante: proporiile IMM-urilor pentru care diminuarea cererii interne constituie o problem major sunt indicate in regiune Nord Vest i mai sczute n Vest (53,95%); Fiscalitatea excesiv este semnalat ca unu dintre principalele dificulti la 56,58% dintre ntreprinderile din Vest i la 42,80% din IMM-urile regiunii Sud Vest; n Bucureti Ilfov ntlnim cele mai multe organizaii care reclam nivelul ridicat al corupiei (47,11%), amploarea birocraiei (50,83%), controalele excesive (40,08%) i dificultile ntmpinate n obinerea consultanei i trainingului necesar firmei (6,61%); ntrzierile la n casarea facturilor de la companiile private sunt resimite cel mai frecvent n organizaiile din Vest (36,84%) i mai rar n firmele din regiune Nord Vest (10,38%); Ponderea IMM-urilor afectate de costurile ridicate ale creditelor este mai ridicat n regiune Vest (36,84%) i mai sczut n Nord Vest (15,85%); Cele mai numeroase uniti economice care se confrunt cu problema inflaiei sunt n regiune Nord Vest (71,04%), iar cele mai puine n regiune Sud Vest (29,22%); Creterea nivelului cheltuielilor salariale este mai des indicat n firmele din Centru (28,93%), i mai rar ntlnit n rndul companiilor din regiunea de Sud Vest (15,64%).

Analiza dificultilor n funcie de mrimea firmelor evideniaz urmtoarele:


concurena produselor din import, scderea cererii la export, costurile mari ale creditelor, neplata facturilor de ctre instituiile statului, ntrzierile la ncasarea facturilor de la firme private, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea/adoptarea acqui-ului comunitar sunt percepute ca dificulti n desfurarea activitilor ntr-o frecven care crete odat cu mrimea ntreprinderilor; scderea cererii interne, inflaia, accesul dificil la credite, corupia, birocraia i controalele excesive sunt semnalate ca dificulti ntr-o frecven invers proporional cu dimensiunea ntreprinztorilor, ntruct, de regul, odat cu creterea mrimii firmelor se amplific i fora economic a acestora i ca atare, se reduce gradul n care resimt influena negativ exercitat de aceti factori exogeni; fiscalitate excesiv, creterea cheltuielilor salariale i calitatea slab a infrastructurii afecteaz ntr-o msur mai mare firmele de dimensiune mic.

Lund n considerare dificultile ntmpinate de IMM-uri n funcie de forma lor de organizare, remarcnd urmtoarele:

reducerea cererii la export, costurile ridicate ale creditelor, corupia, amploarea fiscalitii, neplata facturilor de ctre instituiile statului, ntrzierile la ncasare facturilor de la firme private, angajarea, pregtirea i meninerea personalului, cunoaterea/adoptarea acquis-ului comunitar i calitatea sczut a infrastructurii sunt indicate mai des n cadrul SA-urilor;
procentajele ntreprinderilor pentru care reducerea cererii interne , inflaia, controalele excesive i sporirea nivelului cheltuielilor salariale constituie probleme majore, sunt mai ridicate n rndul SRL-urilor;

concurena produselor din import, accesul dificil la credite, birocraia i obinerea consultanei/trainingului necesar firmei i instabilitatea relativ a monedei naionale sunt semnalate cel mai frecvent n rndul firmelor cu alt form de organizare juridic.

Gruparea celor mai frecvente dificulti n funcie de ramurile economice n care activeaz IMM-urile reliefeaz urmtoarele:

diminuarea cererii interne este indicat cel mai adesea n rndul IMM-urilor din comer (72,09%) i cel mai rar n firmele din domeniul serviciilor (63,70%); agenii economici care activeaz n domeniul turismului dein o proporie mai mare de ntreprinderi afectate de inflaie (51,82%), corupie (42,73%), dificultile n accesarea creditelor (29,09%), obinerea consultanei i trainingului necesar firmei (4,55%), cunoaterea i adoptarea acquis-ului comunitar (5,45%) i creterea nivelului cheltuielilor salariale (27,27%); avnd n vedere companiile care ntmpin dificulti birocratice, organizaiile din sectorul serviciilor consemneaz cel mai mare procentaj (53,47%), iar agenii economici din sectorul construciilor nregistreaz cel mai redus procent (34,69%); ntrzierile la ncasarea facturilor de la firme private se manifest mai frecvent la unitile economice din sectorul construciilor (40,82%) i mai rar la ntreprinderile din turism (10,91%);

n ceea ce privete IMM-urile afectate de controale excesive, companiile din transporturi nregistreaz un procent mai ridicat (42,58%), iar cele din construcii dein o proporie mai sczut (20,41%).

Intensitatea manifestrii dificultilor cu care se confrunt IMM-urile


Principalele evoluii contextuale care se consider c vor influena negativ activitatea i performanele IMM-urilor n anul acesta, cel mai frecvent semnalate au fost criza economic mondial (n 57,08% din totalul ntreprinderilor anchetate), insuficienta capacitate a Guvernului , Parlamentului etc. de a contracara efectele crizei (48,83%) evoluia cadrului legislativ (41,33%), birocraia excesiv (37,81%) i corupia (31,84%). Aceast situaie se explic prin evoluiile economice imprevizibile generate de criza internaional, neadoptarea unui program anticriz coerent, instabilitatea /incoeren legislativ, coroborat cu existena ntr-o mic msur a unei legislaii care s simuleze n mod real i substanial activitile IMMurilor, proliferarea funcionarismului i intensitatea deosebit a fenomenului de corupie din Romnia. Urmeaz politicile bncilor din Romnia fa de firme (25,92%), insuficienta predictibilitatea a mediului pentru ntreprinderi (21,09%), schimbrile politice n conducerea statului (16,43%), climatul i tensiunile sociale (14,16%), politica FMI i a Bncii Mondiale fa de ara noastr (10,18%). Evenimentele care afecteaz negativ n cea mai mic msur activitatea IMM-urilor sunt reprezentate de existena unor conflicte militare n zonele apropiate Romniei (1,76%) i tensiunile interetnice (1,59%). Trebuie menionat c 0,40% dintre ntreprinztori/manageri percep i alte evoluii cu influen nefast pentru companiile lor, cum ar fi politica fiscal, restriciile impuse de U.E., modul defectuos n care se desfoar licitaiile, infrastructura slab dezvoltat, instabilitatea cursului valutar, etc.

IMPACTUL CREZI ECONOMICE ASUPRA IMM-URILOR Dinamica activitii IMM-urilor n perioada octombrie 2008 martie 2011
Criza economic mondial declanat n 2008, s-a resimit, cum este normal i n Romnia. O bun parte a specialitilor opineaz c este vorba despre o criz economic internaional de anvergur, cu multiple efecte negative asupra economiilor lumii. n acest context, evidenierea impactului recesiunii economice interne/ internaionale asupra activitii IMM-urilor din Romnia prezint o nsemntate deosebit. Datorit faptului c ntreprinztorii din cadrul firmelor falimentare nu au putut fi abordai ( au nchis companiile sau nu i-au manifestat disponibilitatea pentru a furniza informaii), prezentm dou categorii de rezultate ale sondajului: o prim categorie se refer la evoluia din perioada octombrie 2008-martie 2011 a activitilor din cadrul IMM-urilor investigate (figura 4.1.): ancheta relev c 44,44% dintre companii i-au diminuat activitatea, 42,87% din unitile economice activeaz la aceiai parametri, iar 12,69% dintre ntreprinztori au avut o evoluie ascendent. A doua categorie de rezultate are n vedere aprecierile ntreprinztorilor cu privire la evoluia IMM-urilor a cror activitate este cunoscut foarte bine (furnizori, clieni, firme ale prietenilor etc.) n perioada octombrie 2008 martie 2011; sondajul evideniaz c39,22% dintre ntreprinderi i-au retras afacerile, 24,02% dintre companii au dat faliment sau se afl n situaie

falimentar, 27,25% din firme funcioneaz la aceiai parametri, iar 9,51% dintre agenii economici i-au amplificat activitatea. Vezi figura 4.2. Dei informaiile furnizate de ctre ntreprinztori cu privire la alte firme pot fi afectate de subiectivismul eferent perceperii strii altor organizaii, considerm c situaia prezentat este relevant n vederea formrii unei imagini de ansamblu cu privire la evoluia sectorului de IMM-uri n perioada octombrie 2008 martie 2011. Se poate trage concluzia c o parte considerabil din ntreprinderile mici i mijlocii romneti s-au confruntat cu mari probleme, datorit declinului economic accentuat. Ca i n alte ri din lume i UE, acestea au fcut greu fa crizei economice, situaie ce se explic prin faptul c IMM-urile sunt n general mai vulnerabile la turbulenele contextuale dect firmele mari.
12,69 44,44
SMEs operating at the sam e param eters SMEs have reduced activity

42,87

SMEs have enhanced activity

Figura 4.1. Dinamica activitii IMM-urilor investigate n perioada octombrie 2008- martie 2011

9,15 24,02 39,22

SMEs have reduced activity SMEs operating at the same parameters SMEs went bankrupt SMEs have enhanced activity

27,25

Figura 4.2. Dinamica activitii IMM-urilor a cror activitate este cunoscut foarte bine de ntreprinztori, n perioada octombrie 2008-martie 2011

Solutii pentru redresare


Potrivit reprezentantului UNPR, pentru evitarea colapsului in sectorul IMM-urilor Guvernul ar trebui sa ia o serie de masuri. Milut a precizat ca, in Bulgaria, conditiile economice sunt mult mai bune, ceea ce l-a determinat sa-si deschida o societate in aceasta tara.

UNPR sustine ca solutii anticriza deblocarea creditarii pentru finantarea IMMurilor si acordarea de facilitati fiscale care sa usureze situatia financiara a firmelor cum ar fi: plata TVA la incasare, scaderea contributiilor sociale si a accizelor la gaz, energie si combustibil. Patronatul doreste facilitarea obtinerii de credite garantate de stat pentru intreprinzatorii romani precum si impunerea unui pret maxim de catre stat pentru stoparea monopolului privat pe piata materiilor prime.
"Peste 90% din performantele unei economii sunt influentate de activitatea IMM. Solicitam Guvernului sa inceteze alocarea banilor publici pe criterii politice, stoparea jafului economic si realocarea resurselor bugetare catre economia reala. Romania risca sa devina o tara asistata economic doar prin nepasarea unei clase politice inconstiente", a mai mentionat Milut.

Reorientarea afacerii, o oportunitate in criza


Potrivit unei unui alt studiu realizat insa de compania internationala de cercetari de piata MEMRB si citat de Wall-Street, printre cele mai importante oportunitati pe perioada de criza economica se afla, in opinia a jumatate dintre IMM-urile participante la un studiu, reorientarea afacerii spre zone de activitate mai profitabile. Astfel, potrivit studiului, 45% dintre IMM-uri considera ca alte oportunitati, in aceasta perioada, ar fi concurenta mai slaba si preturile mai mici la echipamente sau materii prime. Doar 15% dintre firme vad oportunitati ca urmare a unor investitii in piata imobiliara. In ceea ce priveste strategia pentru acest an, companiile romanesti vor incerca sa atinga, in principal, obiective legate de consolidarea portofoliului actual de clienti. Analiza MEMRB arata, de asemenea, ca aproape 80% dintre companiile romanesti au luat masuri speciale pentru a trece cu bine prin criza economico-financiara. Astfel, cei mai multi intreprinzatori au recurs la reducerea costurilor cu servicii furnizate de terti si reducerea costurilor cu utilitatile. Pe de alta parte, cea mai rara initiativa in randul IMM-urilor a fost lansarea de produse sau servicii noi.

In ceea ce priveste durata crizei, aproape jumatate dintre companii se asteapta ca perioada dificila sa ia sfarsit spre finele anului 2010, in timp ce cealalta jumatate nu a putut anticipa o perioada, insa pentru aproape 60% criza economico-financiara si-a aratat primele semne incepand cu noiembrie 2008. Ca perceptie, pentru trei din patru companii din Romania, criza economica este echivalenta cu scaderea cererii pentru produsele sau serviciile oferite.

Preluare de catre investitori, o solutie concreta pentru salvarea IMM-urilor

Wall-Street indica o alta solutie pentru salvarea IMM-urilor: preluarea de catre fonduri de investitii ori de investitori strategici.

Valoarea tranzactiilor pe piata de fuziuni si achizitii (M&A) din Romania in care au fost implicate IMM-urile s-a ridicat in 2008 la o valoare de aproximativ un miliard de euro, microintreprinderile atragand aproximativ 25% din investitii, intreprinderile mici - 40%, iar intreprinderile mari -35%, potrivit companiei de consultanta Sequoia. Sectorul IMM-urilor nu este monitorizat foarte atent in piata de fuziuni si achizitii, iar multe tranzactii nu sunt cuantificate.

ntreprinderile Mici si Mijlocii (IMM-urile) se vor confrunta si in 2014 cu destule dificultati, mai ales in prima parte a anului, dar daca vor accesa, prin programe proprii, fonduri guvernamentale si comunitare, situatia lor se va imbunatati indiscutabil.

IMM-urile stiu sa gaseasca oportunitati si pe timp de criza. Ele se adapteaza, de regula, mai usor unei situatii de criza dect o firma mare, pentru ca isi pot schimba activitatea si sunt mai fiabile. Este adevarat ca stau mai prost la partea financiara, pentru ca nici nu au avut ragazul sa se consolideze financiar. Pe de alta parte, de multe ori nu dispun de resursele umane de care ar avea nevoie.

In Romania, criza ar trebui sa se manifeste in primul rand ca o reasezare si o reglare a cererii si a ofertei, spun specialistii consultati de Wall-Street. Totusi, intr-un mediu financiar in continua schimbare si in permanenta modificare a peisajului economic unele IMM-uri castiga pe fondul crizei, insa majoritatea au probleme de plata. Diferenta este facuta de domeniul de activitate al IMM-urilor, potrivit specialistilor.
Din statisticile Urban si Asociatii, companiei de colectare de debite, reiese ca cel mai putin afectate de criza sunt companiile care activeaza in domeniul farma, alimentatie, consultanta in obtinerea de fonduri externe, executari silite, dar si cele din domeniul colectarii de creante. Motivul pentru care IMM-urile din aceste domenii nu au fost afectate de criza tine de faptul ca unele sunt indispensabile, chiar si in aceasta perioada dificila, spune Ina Moldoveanu, director de marketing al Urban si Asociatii, iar altele sunt necesare in functionarea optima a companiei.

Zonele cel mai putin afectate sunt cele care in mod traditional sunt stabile si au o evolutie liniara: servicii publice, medicale, alimentatie, agricultura, a declarat Ionut Maftei, senior consultant in cadrul Ensight Management Consulting. El a mai spus ca unele companii nu sunt afectate de criza pentru ca in Romania erau oricum la un nivel de dezvoltare scazut, un exemplu in acest sens fiind agricultura.
Domeniul serviciilor este unul dintre domeniile cel mai putin afectate de aceasta situatie de instabilitate financiara care afecteaza mediul de business la nivel mondial. Chiar daca si in acest sector de activitate cifrele de afaceri s-au diminuat in ultima perioada, necesarul de capital sau de resurse pentru desfasurarea activitatii este mult mai redus, a declarat Eugen Anicescu (foto), credit insurance manager in cadrul Coface Romania. El a explicat faptul ca acele companii care vand servicii sunt influentate intr-o masura mai redusa de posibilitatea accesarii unei finantari, decat de puterea lor de a oferi servicii de calitate, la un raport corect calitate-pret si la un nivel care sa satisfaca nevoile clientilor.

Soluii de criz pentru IMM-uri

Din punctul de vedere al IMM-urilor si al mestesugarilor, cele mai urgente probleme care trebuie abordate sunt cum sa fie ghidata economia europeana pentru a iesi din criza, imbunatatirea mediului de afaceri din Europa, intarirea competitivitatii IMM-urilor si a capacitatii lor de a inova si de a spori eficienta reglementarilor publice si a sectorului public insusi.
Dintre cele 23 de milioane de intreprinderi din Uniunea Europeana, 99,8% sunt IMMuri. Doar 42 000 de intreprinderi cu mai mult de 250 de angajati dar mai mult de 18 milioane de intreprinderi au mai putin de 10 angajati asa numitele micro-intreprinderi. Intreprinderea medie europeana ofera slujbe pentru 6 persoane, inclusiv patronulmanager si IMM-urile produc aproape 60% din valoarea adaugata a economiei europene. In ultima decada IMM-urile au fost creatoare de noi locuri de munca in timp ce in medie intreprinderile mari au redus numarul de angajati. Astfel IMM-urile sunt cea mai dinamica forta din cadrul economiei noastre. Cresterea cifrei de afaceri a IMM-urilor in ultimul ciclu economic s-a dovedit a fi mai mare decat cea a intreprinderilor mari.

Criza actuala a demonstrat inca o data ca IMM-urile se comporta ca un tampon in perioade de scadere a activitatii economice si se impotrivesc mai mult la reducerea numarului de angajati in timpuri dificile. La inceputul anului 2009, numarul intreprinderilor mari care au raportat o scadere a numarului de angajati a fost de doua ori mai mare decat numarul intreprinderilor mici si de trei ori mai mare decat numarul micro-intreprinderilor si aceasta face ca IMM-urile sa fie un stabilizator important pe durata ciclurilor economice. IMM-urile joaca de asemenea un rol important pentru integrarea migrantilor pe piata muncii oficiale care adesea incep ca independenti, ca mici intreprinzatori sau ca angajati in IMM-uri. Cele mai multe IMM-uri nu practica activitati de cercetare-dezvoltare, asa cum sunt definite oficial. Cu toate acestea, acestea joaca un rol cheie ca inovatori in economia Europei. Inovarea in IMM-uri se sprijina in mare parte pe intreprinzatori si angajati calificati si pe cooperarea cu furnizorii si clientii. Succesul economic al acestor intreprinderi intr-un mediu competitiv depinde de capacitatea lor de a-si imbunatati produsele, serviciile si modelele de distributie. In acelasi timp, datorita resurselor limitate, multe IMM-uri trebuie sa faca fata provocarilor reprezentate de schimbarile structurale si au dificultati in a tine pasul cu progresul tehnologic.

Mai mult, IMM-urile joaca un rol crucial pentru stabilitate economica la nivel local si regional si IMM-urile sunt centrul asa-numitului Model Social European. Patronii-manageri ai acestor intreprinderi sunt, in general, mai interesati de dezvoltarea pe termen lung a economiei locale, in timp ce stakeholder-ii (partile interesate) si managementul sunt preocupati in principal cu profitul pe termen scurt si cresterea cifrei de afaceri. In general, IMM-urile sunt mult mai responsabile fata de angajatii lor si mult mai integrate in societatea locala. Ele joaca un rol important in stabilizarea societatii si au o functie de legatura intre muncitori si detinatorii de capital/actiuni. In final, IMM-urile au fost intotdeauna un regulator al dezvoltarilor culturale in Europa si joaca un rol important in conducerea schimbarilor sustenabile si pastrarea mostenirilor si a valorilor. Acestea sunt in mod special adevarate in cazul intreprinderilor de artizani care sunt o parte importanta a intregului sector de IMM-uri. Pe parcursul ultimilor ani, politicienii de la toate nivelurile au recunoscut din ce in ce mai mult rolul important al IMM-urilor in societatea europeana si au inteles din ce in ce mai mult ca IMM-urile au nevoi diferite in comparatie cu intreprinderile mari si ca reglementarile care vizeaza IMM-urile trebuie sa reflecte aceste diferente. In orice caz, noi abordari cum ar fi "Principiile Gandeste Mai Intai la Scara Mica" si promisiunile facute in Actul Micilor Intreprinderi (Small Business Act) nu au devenit inca o realitate pentru IMM-uri.

Iesirea din criza a Europei de Est depinde de redresarea situatiei intreprinderilor mici si mijlocii, grav afectate de lipsa creditarii, sunt de parere analistii. Pe langa factori precum disciplina fiscala, o majorare a cererii in Europa de Vest si investitiile straine directe, rezistenta intreprinderilor mici si mijlocii (IMM) ar putea face diferenta intre tarile din regiune, din punctul de vedere al ratei de redresare economica. "Pe termen lung, s-a observat ca multinationalele ajuta, la randul lor, dar nu destul cat sa provoace o crestere considerabila. Nu poate exista redresare fara IMM-uri", a declarat economistul Zsolt Kondrat, de la MKB Bank, din Ungaria, citat de Reuters. In Romania, cele 600.000 de IMM-uri aduc 70% din produsul intern brut, potrivit fostului ministru de resort, Constantin Nita. In Ungaria, Republica Ceha si Polonia, aceste firme sunt responsabile pentru 60 - 70 de procente din totalul locurilor de munca si de aproximativ jumatate din PIB-ul economiei fiecarei tari in parte, facandu-le esentiale pentru cresterea economica post-criza.

Potrivit unui studiu al Erste Bank, remis Ziare.com, IMM-urile genereaza doua treimi din numarul total al locurilor de munca, in cele 27 de tari ale Uniunii Europene, multe dintre acestea fiind in zonele rurale. De asemenea, ele genereaza 60% din valoarea adaugata, cu ponderi diferite in diverse sectoare industriale. In Polonia, se estimeaza ca IMM-urile vor inregistra o crestere, in a doua jumatate a acestui an. Insa, firmele mici si mijlocii din Cehia si Ungaria, care au o piata locala mult mai redusa si se bazeaza pe exporturi, vor avea nevoie de mai mult timp pentru a reveni la crestere, spun analistii. In Romania, situatia este mai dramatica. In prima jumatate a anului, aproximativ 100.000 de IMM-uri au dat faliment, iar, potrivit estimarilor, din cauza crizei financiare, intre 30% si 40% din ele ar putea avea aceasta soarta. In acest an 2009, IMM-urile au inregistrat o scadere a afacerilor cu 21 - 50 de procente.

Urmarile negative ale crizei financiare pot fi sesizate in primul rand asupra IMM-urilor, mai ales a celor din sectoare precum comertul, constructiile si imobiliarele. Numarul IMM-urilor aflate in faliment s-a dublat in prima jumatate a anului fata de perioada similara a anului trecut. Acest lucru se datoreaza faptului ca ritmul de creditare al IMM-urilor s-a diminuat cu 30%, ceea ce impiedica dezvoltarea acestora si are ca prim efect reducerea solvabilitatii bancare a acestora. Consecintele negative ale crizei financiare se resimt si asupra companiilor nou infiintate, asupra companiilor listate la bursa ca urmare a decapitalizarii, dar si asupra populatiei ca urmare a cresterii inflatiei si stoparii creditelor. Potrivit opiniei presedintelui UNPR, pentru combaterea crizei financiare trebuie adoptate masuri precum: Garantarea depozitelor bancare si implicarea Fondului de Garantare pentru protejarea IMMurilor si a start-up-urilor; Asigurarea unei stabilitati economice din partea statului si stoparea masurilor sociale excesive; Pentru companiile listate la bursa, luarea in calcul a posibilitatii delistarii lor pe perioada crizei; Pentru IMM, implementarea unui plan financiar si de investitii prudent, conservarea fortei de munca; Corelarea masurilor economice luate la nivel European cu cele interne.

Impactul pozitiv al aderrii Romniei la Uniunea European asupra activitii IMM-urilor


Pe lng dificultile inerente procesului de aliniere la standardele europene, aderarea Romniei la UE va avea n urmtorii ani o influen pozitiv asupra activitii unui numr apreciabil de IMM-uri. Rezultatele anchetei relev faptul c factorii generaiei de integrarea european , care au cel mai mare impact pozitiv asupra sectorului de IMM-uri din ara noastr sunt: accesul mai bun pe piee (indicat n 42,41%), legislaia i regulamentele mbuntite (40,82%), existena unor poteniali furnizori mai buni i/ sau mai ieftini (32,29%), accesul la fonduri structurale (24,22%), accesul mai uor la noi tehnologii (19,78%), cooperarea mai bun spre inovare (9,04%) i procedurile de achiziii publice mai corecte (8,81%).

Obiectivele ntreprinderilor mici i mijlocii n ceea ce privete obiectivele IMM-urilor din Romnia pentru urmtorii doi ani, rezultatele cercetrii relev c n mare parte dintre firme (52,38%) a fost stabilit drept obiectiv extinderea moderat a afacerii, n 37,14% dintre ntreprinderi scopul major l constituie meninerea facerii la dimensiunile existente, n 5.91% din firme se dorete extinderea rapid a afacerii, 2,15% dintre ntreprinztori vizeaz reducere dimensiunii afacerii, 1,34% i-au propus s nchid afacerea i 1,07% intenioneaz s vnd afacerea.

Avantajele competitive ale IMM-urilor


innd cont de faptul c avantajul competitiv pe care firmele i-l creaz n raport cu piaa condiioneaz n mod decisiv performanele i funcionalitatea acestora, este deosebit de important reliefarea principalelor avantaje competitive pe care factorii de decizie din IMM-uri consider c le au fa de concuren. Potrivit rezultatelor investigaiei, 47,98% dintre ntreprinztori au indicat drept avantaj competitiv raportul pre-calitate; 43,89% - calitatea produselor/serviciilor oferite; 36,90%- preul sczut al produselor/serviciilor oferite; 16,73% - calitatea angajailor; 11,03% - reputaia firmei; 5,69% - serviciile post-vnzare oferite clienilor; 4,72% canalele de distribuie utilizate; 3,01% - calitatea managementului practicat; 2,16% - relaiile cu mediul politic i economic, iar numai 1,48% au indicat ca principal avantaj competitiv capacitatea de inovare. Se constat c majoritatea IMM-urilor sunt orientate ctre diferenierea prin calitate a produselor/serviciilor furnizate i/ sau spre comercializarea acestora la preuri ct mai convenabile pentru clieni.

Prioriti manageriale n cadrul IMM-urilor


Performanele firmelor sunt n mare msur condiionate de prioritile asupra crora se focalizeaz ntreprinztorii i managerii lor. Potrivit rezultatelor cercetrii (fig. 7.5.), cele mai frecvente prioriti manageriale consemnate n cadrul IMM-urilor romneti sunt: amplificarea activitii de marketing ( n 53,61% din firme), achiziia de tehnic nou (39,11%), pregtirea intens a forei de munc ( 34,00%), diversificarea produciei (31,15%), informatizarea activitilor (29,51%), construciile de cldiri (27,86%), introducerea sistemelor moderne de gestiune a calitii (22,57%), nlocuirea utilajelor (22,11%), aciunile de combatere/limitare a polurii (22,00%) i restructurrile/modernizrile manageriale (17,96%).

La 80 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie, businessul mondial are nevoie de noi legi si reguli pentru a functiona. Capitalismul in forma actuala si-a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bogatie, fundamentele acestuia trebuie ajustate.

Vor invata guvernele si investitorii ceva din actuala criza mondiala? Doar timpul ne-o va arata!!!!!!!!!!!!!

Cursul nr.3

Premise
o IMM-urile reprezinta cel mai dinamic si mai profitabil sector din Romania,
o IMM-urile reprezinta singura alternativa de dezvoltare in conditiile restructurarii, eliminarii monopolului si privatizarii economiei romanesti, o IMM-urile reprezinta singurul sector capabil sa creeze locuri de munca si sa absoarba forta de munca provenind din sectorul de stat, o IMM-urile reprezinta sursa principala pentru formarea clasei de mijloc cu rol decisiv in asigurarea stabilitatii politice si economice a Romaniei.

P. Drucker spunea c micile afaceri reprezint


Aceste mici afaceri contribuie n bun msur la realizarea unor obiective fundamentale ale oricrei economii naionale.

catalizatorul principal al creterii economice.

ntreprinderile mici i mijlocii reprezint un factor de dezvoltare foarte important n economia fiecrei naiuni. Avantajele acestora constau n flexibilitatea forei de munc, n legturile lor strnse cu mediul local.

Integrarea Romaniei in UE presupune faptul c ntreprinderile


romneti,

trebuie :

s devin capabile s concureze fr restricii ntr-o imens pia european si internationala; s dobndeasc acel avantaj competitiv pe propria pia. n momentul de fa este evident faptul c o parte din ntreprinderile romneti sunt nc insuficient pregtite pentru a rspunde oportunitilor i provocrilor generate de schimbrile noului mileniu.

Experiena Uniunii Europene demonstreaz clar c sectorul IMM poate :


o s aib o contribuie substanial la realizarea produsului intern brut, o s creeze noi locuri de munc i o s stimuleze creterea exporturilor.

IMM au abilitatea de a rspunde n mod flexibil pe piee puternic competitive


i de a se adapta rapid la schimbrile structurale i ciclice ale economiei globale.
stabilitatea i creterea macro-economic.

Un sector al IMM- urilor bine dezvoltat poate astfel, s sprijine

Msuri pentru a accelera creterea sectorului IMM.

Aceste msuri au fost menite :


s creeze un mediu de reglementare permisiv, favorabil, att din punct de vedere legislativ, ct i din punct de vedere fiscal; s furnizeze ajutor financiar pentru dezvoltarea i susinerea IMM; s mbunteasc competitivitatea i s stimuleze dezvoltarea culturii antreprenoriale.

Msurile au avut ca efect un numr semnificativ de rezultate, cum ar fi:


creterea pn la 60% a contribuiei sectorului IMM n PIB; creterea contribuiei IMM n total exporturi pn la 24,4% ; asigurarea a 50,5% din totalul forei de munc.

Majoritatea IMM din Romnia, la fel ca i n rile membre, sunt micro-ntreprinderi, acestea reprezentnd 91,2% din numrul total de IMM. Dezvoltarea i consolidarea IMM depinde n mod esenial de achiziia de noi echipamente, tehnologii i know how care s permit adaptarea produciei la cerinele pieei externe. Extinderea activitilor nalt tehnologizate, realizarea de produse cu valoare adugat ridicat n industria prelucrtoare rspund dezideratului de coeziune economic, necesitnd ns investiii considerabile.

Dat fiind competiia acerb de pe piaa extern i nivelul crescnd al exigenelor consumatorului, ntreprinderile din Romnia vor trebui s:
o
o

mbunteasc calitatea produselor i a serviciilor oferite, contribuind la asigurarea unui nivel ridicat al securitii i proteciei consumatorului i al mediului,
s-i sporeasc eforturile pentru accesul pe noi piee. Implementarea voluntar a standardelor europene i certificarea produselor de ctre ntreprinderi reprezint un exemplu de bun practic care i-a dovedit eficiena pe pieele dezvoltate, contribuind la creterea schimburilor comerciale. introducerea sistemelor de management al calitii i mediului este o investiie care contribuie la facilitarea accesului produselor i serviciilor romneti pe Piaa Intern i pe tere piee, existena n Romnia a unei infrastructuri de certificare adecvate este o condiie fundamental pentru procesul de certificar i de implementare a sistemelor de management de mediu i de calitate de ctre firme.

Sectorul IMM angajeaz aproximativ 50,5 % din totalul forei de munc, dar productivitatea sectorului este mult mai sczut dect cea a ntreprinderilor mari.

Productivitatea sczut a sectorului ntreprinderilor mici i mijlocii se explic prin faptul c un procent semnificativ al acestora utilizeaz
echipamente de producie depite, altele, nendeplinind cerinele de calitate ale UE, datorit lipsei de investiii n tehnologii moderne.
n acest context, sectorul IMM are nevoie imperativa de un sprijin adecvat.

Obiectivul specific al domeniului - consolidarea i dezvoltarea sectorului productiv din Romnia, va fi atins prin: valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prin:

achiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how; inovarea proceselor de producie i a produselor; adoptarea standardelor internaionale i certificarea sistemelor de management
(de calitate, de mediu etc); accesul pe noi piee; promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului ; mbuntirea competitivitii internaionale.

Romania se situeaza sub media Uniunii Europene in ceea ce priveste dezvoltarea sectorului intreprinderilor mici si mijlocii /IMM/. In UE sunt inregistrate 52 IMM-uri la mia de locuitori, in timp ce in Romania acest indicator este de numai 14 IMM-uri/ 1.000 locuitori. De asemenea, in Romania se inregistreaza o rata scazuta de infiintare a noilor firme dei este nevoie de mai multi intreprinzatori care s i asume riscul infiinrii de noi firme si sa utilizeze oportunitatile pietei. La nivelul UE sunt 25 de milioane de IMMuri in care lucreaza peste 100 de milioane de persoane.Totodata, IMM-urile detin peste doua treimi din totalul locurilor de munca din sectorul privat.

Noul document de politic a IMM iniiat de initiat de Comisia European

Documentul publicat n data de 11.11.2005, "Implementarea Programului Comunitar Lisabona, Politici Moderne pentru Dezvoltare si Ocuparea Forei de Munca" creaz cadrul politicii IMM integrnd instrumentele de politica ntreprinderii existente, in mod deosebit Carta European a ntreprinderilor Mici i Planul de aciuni pentru antreprenoriat, asigurnd totodat transparena politicii europene in domeniul IMM i sinergia cu celelalte politici comunitare.

Documentul are in vedere diversitatea IMM determinata de natura acestora: unele dintre acestea avnd capacitate rapid de cretere alte fiind dependente integral de pieele locale sau regionale. Astfel politicile pentru IMM trebuie orientate ctre acele iniiative si msuri care s aib in vedere ambele dimensiuni i s contribuie la cretere economic i creare de noi locuri de munc. Acestea trebuie s valorifice ntregul potenial al ntreprinderilor de la ntreprinderi nou-nfiinate (start-up) i ntreprinderi cu mare potenial de cretere, la ntreprinderile tradiionale care cuprind ntreprinderile tradiionale, respectiv micro-ntreprinderile i ntreprinderile meteugreti, precum i pe acelea ancorate profund social cum ar fi persoanele fizice i asociaiile familiale.

Aciunile specifice avute n vedere sunt:


Promovarea antreprenoriatului i a aptitudinilor profesionale. CE a pornit de la considerentele c nu sunt suficient
exploatate capabilitile antreprenoriale i nu sunt stimulate ntreprinderile nounfiinate (start-up). Principalele aciuni prevzute sunt:

exploatarea potenialului antreprenorial (dezvoltarea unei imaginii pozitive a antreprenorului n societate i promovarea modelelor de succes); reducerea riscului n afaceri (mbuntirea schemelor de securitate social i a procedurilor falimentului, asumarea riscului in deschiderea afacerilor, reducerea costurilor la nfiinarea companiilor); promovarea transferului afacerilor (promovarea i implementarea celor mai bune practici); reducerea decalajelor in dezvoltarea aptitudinilor (implicarea tuturor factorilor in elaborarea si definirea cursurilor i metodelor implementare. Se vor stabili strategiile naionale de nvare pe tot parcursul vieii n conformitate cu programul cadru "Educatie si Instruire 2010" (Education and training 2010).Reducerea decalajelor va fi finanat in mod susinut prin Fondul Economic i Social); promovarea femeilor antreprenor i a tinerilor ntreprinztori (aceste sunt
abordate prin accesul la finanare i reelele de susinere a antreprenoriatului).

Obiectivul specific - consolidarea i dezvoltarea


sectorului productiv din Romnia, va fi atins prin:

valorificarea sectorului productiv bazat pe extindere i modernizare, prin achiziionarea de tehnologii i echipamente noi, licene i know-how; inovarea proceselor de producie i a produselor;

adoptarea standardelor internaionale management (de calitate, de mediu etc);


accesul pe noi piee;

certificarea

sistemelor

de

promovarea dezvoltrii durabile, diminuarea impactului negativ asupra mediului i mbuntirea competitivitii internaionale.

IMM-urile joac un rol nsemnat n economie din urmtoarele motive:


Supleea structurilor care le confer o capacitate ridicat de adaptare la fluctuaiile mediului economic; ntreprinderile mici i mijlocii se pot integra relativ uor ntr-o reea industrial regional, ceea ce contribuie pe de o parte la dezvoltarea economic a regiunii respective, iar pe de alt parte la reducerea omajului i creterea nivelului de trai, pentru c ofer locuri de munc; Dimensiunea lor redus, care contribuie la evitarea birocraiei excesive i la evitarea dezumanizrii; IMM-urile formeaz la nivelul individual un ansamblu mult mai uor de controlat/condus.

Rolul i importana ntreprinderilor mici


i mijlocii decurg din anumite trsturi care fac ca ele s fie
mai mult dect o miniatur a ntreprinderilor mari, i anume:

Ofer noi locuri de munc i constituie un climat propice pentru perfecionarea angajailor, acetia dobndind experiena
necesar pentru a se transfera apoi n ntreprinderi mari, unde motivaia n munc este mai mare;

Favorizeaz inovarea i flexibilitatea.

Multe produse i procese tehnologice noi au fost create n ntreprinderile mici i mijlocii ntruct ntreprinderile mari, dei au compartimente de cercetare puternice, tind s-i canalizeze eforturile spre mbuntirea produselor existente, pe care s le produc apoi n cantiti mari, obinnd avantaje generate de economia dimensional. adic ntreprinderile mici i mijlocii au un rol activ n crearea unei economii sntoase i competitive. Ele ncurajeaz concurena n ceea ce privete preul, designul produselor i eficiena. Fr existena ntreprinderilor mici i mijlocii, ntreprinderile mari ar deine monopolul pe domenii de activitate.

Stimuleaz concurena,

Ajut la funcionarea ntreprinderilor mari,

prin faptul c anumite activiti pot fi mai bine realizate de ctre ntreprinderile mici i mijlocii. Astfel dac aceste ntreprinderi ar fi instantaneu desfiinate, ntreprinderile mari ar fi nevoite s desfoare multe activiti care nu sunt eficiente pentru ele. Activitile care pot fi mai eficient realizate n ntreprinderile mici i mijlocii sunt aprovizionarea cu materii prime i subansamble respectiv distribuia produselor fabricate de ctre ntreprinderile mari.

Fabric eficient produse, respectiv presteaz eficient servicii. Faptul c ntreprinderile mici i mijlocii continu s supravieuiasc ntr-un
mediu economic concurenial constituie o dovad a funcionrii lor eficiente. Dac ele ar fi ineficiente i nu ar avea o contribuie util n economie, atunci ar fi nghiite de concurenii puternici.

Directii de actiune

Crearea de legaturi bi-directionale intre IMM-uri si institutele de cercetare-dezvoltare cu scopul transpunerii in practica a rezultatelor cercetarii, Formarea profesionala continua adresata intreprinzatorilor in domenii precum: management, marketing, contabilitate, resurse umane, comunicare, etc., Consultanta si acces la informatii gratuit sau la preturi accesibile privind evolutia pietei interne si internationale, precum si oportunitati comerciale, financiare, manageriale si legale ivite, Sprijinirea IMM-urilor pentru accesarea creditelor preferentiale si garantiilor pentru investitii pentru sectoarele importante ale economiei, Eliminarea discriminarii dintre IMM-uri si companiile de stat, Contactul direct intre intreprinzatori si parteneri de afaceri potentiali din Romania si din alte tari, Transparenta deciziilor privind distributia si utilizarea fondurilor acordate de diverse organisme si organizatii pentru IMM-uri.

Cai si mijloace de atingere a scopurilor

Participarea cu reprezentanti la intocmirea strategiei nationale privind IMM-urile, Realizarea unei retele de centre de consultanta si training capabile sa furnizeze aceste servicii catre IMM-uri la preturi accesibile, Intensificarea actiunilor de aparare si promovare a intereselor IMM-urilor printr-o prezenta permanenta in atentia publica prin intermediul mijloacelor mass-media, Initierea si promovarea unor proiecte de dezvoltare sectoriala, regionala si nationala, Sprijinirea activitatilor de transfer tehnologic catre IMM-uri, Realizarea de studii si cercetari privind situatia sectorului de IMMuri, implicarea acestora in economia nationala, pe piata muncii, etc.

Definirea conceptului

Definirea IMM-urilor, are n vedere urmtoarele aspecte:

dimensiunea afacerii: cifra de afaceri, capital social, numrul de personal,


profitul, (cel mai important/frecvent criteriu utilizat este cel al numrului de personal).

unitatea de conducere: Confederaia general a ntreprinderilor mici i mijlocii (Confederation General PME) afirm c IMM este o ntreprindere stpnit i condus de 1 persoan. Statisticile arat c 45% au fost create i conduse de una i aceiai persoan.

IMM - urile

Intreprinderile micro, mici si mijlocii (IMM) joaca un rol esential in


economia europeana. Ele
o sursa de abilitati antreprenoriale, inovare si creare de locuri de munca.

reprezinta

DEFINIREA CONCEPTULUI
IMM-urile:
sunt organisme cu vocaie industrial sau comercial cu un centru de profit i cu o singur activitate

" Categoria

Intreprinderilor Micro, Mici si Mijlocii este


formata din intreprinderi care:

angajeaza mai putin de 250 de persoane au o cifra de afaceri anuala neta de pana la 50 de milioane de euro si/ sau detin active totale de pana la 43 de milioane de euro"

n SUA ntreprinderile sunt considerate mici i mijlocii dac:


numrul proprietarilor este ntre 1-20; au o localizare geografic bine determinat, managementul este independent, separat de proprietar, cifrele de afaceri se nvrt n jurul a ctorva milioane de $ (comer cu amnuntul: 8 mil $; comer cu ridicata 22 mil $).

n UE criteriul principal este cel al numrului de salariai clasificat pe 3 categorii: micro-ntreprindere: 1-9 salariai ntreprinderi mici: 10-99 salariai ntreprinderi mijlocii: 100-499 salariai.

Romnia a preluat parial acest criteriu de clasificare

micro-ntreprindere: 1-9 salariai ntreprinderi mici: 10-49 salariai ntreprinderi mijlocii: 50-249 salariai.

Intreprindere
Prin ntreprindere se nelege orice form de organizare a unei activiti economice, autonom patrimonial i autorizat potrivit legilor n vigoare s fac acte i fapte de comer, n scopul obinerii de profit prin realizarea de bunuri materiale, respectiv prestri de servicii, din vnzarea acestora pe pia, n condiii de concuren.

Categoria ntreprinderii

Prin compararea datelor intreprinderii cu nivelul pragurilor celor trei criterii, se va putea determina daca intreprinderea este o microintreprindere sau o intreprindere mica sau mijlocie. Este necesar sa retineti ca, in timp ce respectarea pragurilor referitoare la numarul mediu de salariati este obligatorie, un IMM poate alege intre a respecta fie pragul referitor la cifra de afaceri dintr-un an, fie cel referitor la activele totale. Nu este necesara satisfacerea ambelor criterii si se poate depasi unul dintre ele fara pierderea statutului de IMM.

Ce se intampla daca se depaete un anumit prag?

Daca intreprinderea depaseste pragurile financiare stabilite pentru cifra de


afaceri si activele totale si pragurile pentru numarul mediu de salariati in cursul unui an, acest lucru nu va afecta situatia intreprinderii.

Aceasta va pastra statutul de IMM cu care a inceput anul. Totusi, va pierde acest statut daca pragul va fi depasit pe parcursul a doua exercitii financiare anuale consecutive. In acelasi mod, va castiga statutul de IMM daca in perioada anterioara a fost o firma mare, dar apoi a ajuns sub aceste praguri pe parcursul a doua exercitii financiare consecutive.

n funcie de relaia lor cu alte ntreprinderi, raportat :


la capitalul sau drepturile de vot deinute ori la dreptul de a exercita o influen dominant, pot exista trei tipuri de ntreprinderi:

ntreprinderi autonome; ntreprinderi partenere; ntreprinderi legate.

ntreprinderi autonome
O intreprindere este autonoma daca:

Intreprinderea dumneavoastra este total independenta, de exemplu nu detine capital social sau drepturi de vot in nici o alta intreprindere si nici o alta intreprindere nu detine capital social sau drepturi de vot in intreprinderea dvs. Detine mai putin de 25% din capitalul social sau din drepturile de vot (oricare dintre acestea e mai mare) in una sau mai multe intreprinderi si/sau o alta intreprindere nu detine mai mult din 25% din capitalul social sau din drepturile de vot in intreprinderea dvs. Daca intreprinderea dumneavoastra este autonoma, inseamna ca nu este partenera sau legata cu alta intreprindere.

ntreprinderi autonome

ntreprinderi partenere
Sunt intreprindere partenera?
Acest tip de relatie se refera la situatia in care se realizeaza parteneriate financiare majore cu alte intreprinderi, fara ca una dintre intreprinderi sa aiba control direct sau indirect asupra celeilalte. Intreprinderile partenere sunt intreprinderile care nu sunt nici autonome, nici legate una de cealalta.

Definitie
Sunteti o intreprindere partenera daca:
capitalul social si/sau drepturile de vot detinute la cealalta firma sunt egale sau mai mari de 25%, si/sau alta firma detine mai mult de 25% din capitalul social sau drepturile de vot ale firmei dumneavoastra nu este legata de alta intreprindere. Aceasta inseamna printre altele, ca drepturile de vot detinute in cealalta intreprindere sa nu fie mai mari de 50% ( si vice versa).

ntreprinderi partenere

ntreprinderi legate
Sunt o intreprindere legata ?
Acest tip de relatie corespunde situatiei economice a intreprinderilor care formeaza un grup prin controlul direct sau indirect al majoritatii drepturilor de vot al unei intreprinderi sau prin abilitatea de a exersa o influenta dominanta asupra intreprinderi. Aceste cazuri sunt mai putin frecvente decat celalalte doua cazuri.

Definitie

Doua sau mai multe intreprinderi sunt legate atunci cand se caracterizeaza prin urmatoarele tipuri de legaturi : o intreprindere detine majoritatea actiunilor sau drepturilor de vot la o alta intreprindere. O intreprindere are dreptul de a numi sau demite majoritatea persoanelor din consiliul de administratie, conducerea intreprinderii sau organismele de supraveghere ale altei intreprinderi. Contractul dintre intreprinderi sau o clauza din actul constitutiv sau statutul uneia dintre intreprinderi, permite uneia dintre intreprinderi sa exercite o influenta dominanta asupra celeilalte. O intreprindere are posibilitatea prin acord de a exercita controlul asupra actiunilor sau majoritatii drepturilor de vot din cealalta intreprindere. Un exemplu clasic de intreprindere legata este filiala detinuta in intregime.

Intrerpinderi legate :
Intreprinderea dumneavoastra detine mai mult de 50% din actiunile sau drepturile de vot la o alta intreprindere si/ sau alta intreprindere detine mai mult de 50% din drepturi in intreprinderea dumneavoastra.

ntreprinderi legate

ntreprinderi legate
ntreprinderile legate sunt ntreprinderile ntre care exist oricare dintre urmtoarele raporturi : o ntreprindere deine majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor sau ale asociailor celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a numi sau de a revoca majoritatea membrilor consiliului de administraie, de conducere sau de supraveghere a celeilalte ntreprinderi; o ntreprindere are dreptul de a exercita o influen dominant asupra celeilalte ntreprinderi, n temeiul unui contract ncheiat cu aceast ntreprindere sau al unei clauze din statutul acesteia; o ntreprindere este acionar sau asociat a celeilalte ntreprinderi i deine singur, n baza unui acord cu ali acionari ori asociai ai acelei ntreprinderi, majoritatea drepturilor de vot ale acionarilor sau asociailor ntreprinderii respective.

Care este situatia francizelor ?


Doua intreprinderi care au incheiat un contract de franciza nu sunt neaparat legate. Acest lucaru depinde de termenii fiecarui contract individual de franciza. Doar daca acesta contine una din cele 4 caracteristici mentionate anterior atunci intreprinderile sunt considerate a fi legate.

Organizarea i structura IMMurilor depind de interaciunea dintre


ntreprindere i familia proprietarului, apare necesitatea obiectiv de a gestiona cu mare grij aceast interaciune.

Aceast situaie indic mai multe probleme:


meninerea concentrat (eficace) a puterii la nivelul fiecrei generaii, succesiunea i transpunerea (transmiterea) puterii, gestionarea unei politici de personal care s permit coexistena relaiilor familiale i nefamiliale, compatibilitatea evoluiei ntreprinderii cu evoluia familiei.

n general se contureaz n viaa economic dou tipuri de IMM:


Mica ntreprindere tradiional care de regul : nu are o strategie pe termen lung, are o pia restrns de desfacere, iar procesele de realizare a bunurilor i eventuala linie de dezvoltare sunt
transmise prin experien din generaie n generaie.

Noul tip de IMM (IMM-urile moderne);


pun n aplicare o tehnologie de vrf, caut piee noi, se orienteaz spre crearea de produse mai bine adaptate destinaiei lor, produse de calitate superioar nsoite de un service superior mai ales n ceea ce privete fiabilitatea, rezistena i finisajele.

IMM-urile moderne de regul prezint competen n realizarea unui produs

complex, competen dobndit fie prin studii de specialitate ale angajailor fie prin aptitudini deosebite i experiena acestora.

Dificultile majore apar din urmtoarele cauze:

probleme de constituire (n primii unu-doi ani de activitate: gsirea de clieni,dezvoltarea de produse etc.); probleme de consolidare (n urmtorii doi-trei ani: gsirea de personal, delegarea autoritii, controlul ntreprinderii); probleme de expansiune (n faza urmtoare: gsirea de finanare, concurena pe pia cu ntreprinderi mult mai mari).

Din dimensiunile mici ale acestor ntreprinderi decurg mai multe minusuri:
numr mic de angajai; resurse financiare limitate; un colectiv de conducere restrns, compus mai ales din asociaii firmei; n foarte multe cazuri, acetia nva din mers care sunt principalele probleme pe care le presupune activitatea economic; un sector de activitate destul de

restrns economic i geografic; spaii de activitate care nu sunt n totalitate


corespunztoare desfurate. tipului de operaiuni

Cele mai grave probleme cu care se confrunt o ntreprindere mic pot fi sintetizate ca n lista de mai jos

1) Echipa managerial de cele mai multe ori doar ntreprinztorul nu dispune de competenele necesare ntr-un numr de domenii-cheie. Cazul cel mai ntlnit, poate, este al inginerului care ncepe s se confrunte cu probleme de finanare, promovare, vnzare.
2) ntreprinztorul nu are timp s duc la ndeplinire multe din sarcinile complexe pe care le va presupune evoluia ntreprinderii, iar, din cauza resurselor financiare limitate, nu poate s recruteze personalul calificat n rezolvarea acelor probleme. 3) ntreprinztorul reacioneaz la probleme atunci cnd apar i mai puin ncearc s le prevad i s planifice msuri profilactice.

4) De regul, ntreprinderile mici nu au experiena necesar pentru a se dezvolta dincolo de graniele sectorului de activitate. Se apreciaz c procentul exporturilor n cifra de afaceri a ntreprinderilor mici este, de obicei, mai mic de 1.
5) Profunda implicare a ntreprinztorului face ca judecata obiectiv s fie adesea dificil.

Perspectivele IMM-urilor
Dei n ultimul timp acest sector a nregistrat un recul n economia romneasc, se va accentua importana IMM-urilor cel puin din urmtoarele considerente:
o Exist o tendin de modificare a ponderilor ntre ramurile economiei naionale n favoarea serviciilor (a revenit la mod activitatea de servicii); o S-au creat asociaii care reprezint i apr interesele IMMurilor (acestea dau semne c funcioneaz). Exemplu: Agenia Naional a ntreprinderilor Mici i Mijlocii (organizaie guvernamental); Au aprut i apar publicaii de specialitate pentru IMM-uri; o Au nceput s apar specialiti pregtii n mod deosebit pentru activitatea n IMM-uri; o Legea 133/1999 precum i celelalte acte normative i legi sau ordonane au oferit o serie de faciliti pentru IMM-uri (finanare de programe pentru pregtire profesional, faciliti la acordarea de credite, alte faciliti economico-financiare n special impozitul pe profit).

Probleme (neajunsuri) n activitatea IMMurilor cum ar fi:


Managerii (conductorii) nu au pregtirea
necesar; Lipsa resurselor financiare; Deficienele activitii de marketing; Pot aprea dificulti n recrutarea personalului;

Pachet salarial (nemotivant) fa de firmele mari;


Sunt mai instabile (rat mare de apariie (creare) i disparie (faliment)).

10 cauze de esec al
Cam jumatate din micile companii falimenteaza in primii patru ani-o statistica ce genereaza un fior de teama fiecarui intreprinzator. Majoritatea acestor esecuri se aseamana intre ele in cateva puncte cruciale.
Amanarea
Cand detienti o afacere mica, veti afla ca sarcinile si munca de birou se vor aduna in vrafuri pe biroul dumneavoastra. Amanarea va va creste datoria, si la un moment dat aceasta va poate coplesi.

Ignorarea competitiei
Loialitatea consumatorului a scazut drastic in ultimii ani. Azi, consumatorii se orienteaza catre locurile de unde pot obtine celel mai bune produse si servicii, chiar daca aceasta inseamna intreruperea unor relatii lungi de colaborare. Monitorizati-va competitorii si nu va fie rusine sa copiati cele mai bune idei ale lor. Si mai mult, dedicati ceva timp pe saptamana sau pe luna pentru conceperea unor metode, produse sau servicii noi pentru firma dumneavoastra.

Marketing ineficient sau "alunecos"


Contrar cliseurilor, putine produse si servicii se vand singure. Daca nu aveti timp as comercializati produsul cum trebuie, angajati o persoana sa o faca pentru dumneavoastra. Marketingul sustine vanzarea produselor si inputurile financiare. E foarte important sa fie bine facut.

Ignorarea nevoilor consumatorului


Odata atrasi, consumatorii vor trebui motivati sa ramana. Servicul clienti trebuie sa fie suficient de dezvoltat sa satisfaca clientii. Daca nu este, vor gasi pe altcineva.

Incompetenta
Angajati oameni care sunt esentiali desfasurarii activitatii. Cand angajati, asigurati-va ca sunt bine pregatiti si capabili sa isi realizeze sarcinile. Tineti minte ca angajatii multumiti devin buni muncitori- incercati sa realizati un mediu de munca ce mentine angajatii multumiti si motivati.

Printre cauzele falimentului unui IMM amintim urmtoarele

Caracteristicile ntreprinztorului: lipsa abilitilor sale att n plan organizatoric ct i n plan profesional;

Incapacitatea de a gestiona resursele de care dispune precum i incapacitatea de a previziona nivelul acestora;
Mediul extern al firmei care i manifest prezena prin factorii si perturbatori.

Orientarea multilaterala
Faptul ca va pricepeti sa va fabricati produsele si sa va prestati serviciile nu inseamna ca firma dumneavoastra va avea garantat succes. Intreprinzatorii tind sa preia o serie de sarini de la contabilitate la marketing si resurse umane.

Vad prost
Pana si cel mai bun restaurant sau magazin de desfacere va da gres daca nu este amplasat unde trebuie. Cand cautati locatia pentru firma, ganditi-va la considerente ca : traficul(cati clienti potentiali trec pe langa magazin in timpul zilei) si facilitatea de a fi gasit(cat de greu le ste clientilor sa gaseasca locul).

Probleme financiare
Trebuie sa stiti cum sa depistati fluxurile financiare catre si dinspre afacerea dumneavoastra-chiar si o afacere profitabila se va dezechilibra daca ramane fara finantare. In plus, tebuie sa invatati sa faceti prognoze ale fluxurilor care va vor ajuta sa decideti cat de multi bani sa cheltuiti.

O abordare ingusta
Fiecare are cateva prejudecati cand incepe o afacere- nu fiti surprinsi sa aflati ca multe din cele pe care le aveti sunt gresite. Cautati mentori care va pot da sfaturi si impartasiti-le ideile inainte sa luati decizii importante. Cititi reviste si carti despre micile intreprinderi, vizitati situri legate de aceasta si relationati cu altii care au aceleasi interese cu ale dumneavoastra.

Planificare inadecvata.
Incepeti cu obiective si termene limita realiste. De exemplu, nu spuneti doar ca vreti sa va mariti cota de vazari. Stabiliti in loc un prag, de exemplu de 50 000 euro pentru vanzarile din sezonul urmator. Dupa care stabiliti in scris care ar fi stapele de a atinge acest prag si stabiliti si termenele limita pentru parcurgerea fiecareia. Consultati-va lista de obiective zilnic si asigurati-va ca faceti ceea ce trebuie ca sa le atingeti.

Succesiunea in afaceri de familie


In mare proprietarii de afaceri au doua solutii la sfarsitul activitatii. Sau afacerea se vinde sau este trecuta mai departe unui conducator din cadrul familiei. Aceasta actiune este una care are puncte tari si puncte slabe, dar in mod cert este o actiune care trebuie facura cu profesionalism pentru a nu pierde din valoarea afacerii. De fapt cel mai bine ar trebui sa vorbim despre managementul riscului in a lasa afacerea unui succesor din familie. Punctele tari : Dedicarea De obicei cei care au afaceri de familie sunt pasionati de acestea, de unde vine si o implicare si o dedicare facuta afacerii superioara. Aceasta pasiune trebuie extinsa la membrii familiei sau la angajati-cheie nemembri ai familiei, care ar putea fi capabili de a prelua intr-o buna zi afacerea.

Cunostintele Afacerile de familie au adesea cunostinte tehnice si comerciale pe care concurenta nu le detine. Este preferabil ca acest know-how sa fie pastrat in interiorul afacerii.
Flexibilitatea Majoritatea afacerilor de familie au o proiectie asupra modului de desfasurare al afacerii de genul ca ei muncesc acum si pot fi platiti si mai tarziu. Acest lucru le confera un avantaj superior.

Gandirea pe termen lung Majoritatea afacerilor de familie sunt rezultatul unei gandiri pe termen lung, al unei viziuni de afaceri.

Luarea deciziilor rapid Intr-o afacere de familie sunt bine stabilite pozitiile si atributiunile lor. Pozitiile cheie decizionale sunt ocupate de unul, maxim doi indivizi. Aceasta da posibilitatea afacerilor de familie de a exploata oportunitatile rapid.
Soliditate si mandrie Afacerile de familie sunt adesea organizatii foarte solide si pe care te poti baza. Acesta este un fapt recunoscut de piata. Multi clienti prefera sa faca afaceri cu tipul acesta de companii pentru ca activeaza pe piata de un timp indelungat.

Punctele slabe ale afacerilor de familie

Intruziuni emotionale Desi afacerile de familie dau o valoare adaugata mare afacerii este practic imposibil de a nu lasa ca aspecte emotionale legate de familie sa nu se strecoare in desfasurarea afacerii. Aceste probleme pot fi o piedica in calea succesiunii
Rigiditatea Desi nu este valabila in cazul tuturor afacerilor de acest gen, rigiditatea exista si se manifesta mai ales in cazul schimbarilor. Fiind bazate pe traditie aceste afaceri tind a nu fi foarte receptive la schimbare. Succesiunea Orice schimbare in management este un proces important dar si dificil si trebuie facut un management de situatie adecvat. Pentru afacerile de familie acesta este un proces mult mai dificil pentru ca inseamna alegerea unui anumit membru al familiei in defavoarea altuia. Afacerea sau familia pe primul loc ? Majoritatea slabiciunilor acestui tip de afacere apare din interactiunea problemelor de familie cu cele de afaceri. Astfel managementul situatiilor acestora va fi cheia succesului pe termen lung ala afacerii. Unele familii au ca stil decizional punerea problemelor de familie pe primul loc. Altele pun afacerea prima. Succesul s-a dovedit a fi de partea celor care au facut o balanta echilibrata a acestor doua aspecte si numai profesionalismul este trasatura care poate duce la realizarea acestei balante.

Cursul nr.4

Modaliti de creare a IMM-urilor cursul II

Crearea prin fore proprii a unui IMM

Motivele pentru care un ntreprinztor apeleaz la aceast variant sunt:

dorete s evite o serie de procedee i practici folosite de ntreprinderile existente; beneficiaz de resurse financiare pentru crearea unei noi ntreprinderi; dorete s aib libertate deplin de decizie n privina amplasrii, dotrii tehnice, angajailor, furnizorilor etc a reuit s creeze un produs sau un serviciu nou, care impune existena unui nou tip de ntreprindere.

Crearea de ntreprinderi face apel deopotriv la:


aptitudinile personale i profesionale ale viitorului ntreprinztor; contextul economic ambiant, la analiza de pia a proiectului (i, implicit, a produsului sau serviciului oferit pieei), la poziionarea concurenei, la capacitatea financiar a ntreprinztorului, intim legat de politica statului de finanare a ntreprinderilor.

n plus, crearea unei ntreprinderi nu este atributul exclusiv al economistului, finanistului, contabilului sau juristului.

Pentru alegerea formei juridice ideale orice ntreprinztor

trebuie s analizeze condiiile specifice ale situaiei sale i s gseasc rspuns la o serie de probleme, cum ar fi:

Natura activitii pe care dorete s o desfoare; Volumul activitii sau al afacerii i posibilitile de extindere a acestora; Suma de bani necesar demararii afacerii; Cum poate obine aceti bani surse de finantare; Care ar fi profitul estimat; S fie realist cu privire la calificarea i competena sa n domeniu; la experiena sa n domeniu; Partenerii de afaceri; Responsabiliti n caz de faliment; Care sunt taxele pentru iniierea afacerii i nfiinarea firmei.

Denumirea firmei ca element al politicii de promovare

ncepe cu numele firmei

Totul

Numele firmei este prima informaie pe care potenialul nostru client o

aude despre firma noastr. Pentru ca aceast prim impresie s fie i una favorabil, numele firmei trebuie ales cu grij i cu mult discernmnt.

Unele recomandri pot fi avute n vedere: Utilizarea unor expresii strine poate constitui uneori un dezavantaj, prin dificultile de pronunare a numelui firmei mai ales n cazul comunicrii prin telefon, Numele firmei trebuie s fie pe ct posibil concis, sugestiv, uor de inut minte i mai ales original, Este important s alegem un nume cu identitate proprie, uor de scris sau pronunat n limba romn dar i uor de scris i pronunat n limbi strine dac anticipm c vom avea relaii de afaceri cu strinii. n acest sens este bine de evitat prezena diacriticelor n nume caractere dificil de citit sau scris pentru un strin, Totodat, este bine s tim c legea societilor comerciale face anumite precizri referitoare la numele firmei: de exemplu n cazul societilor cu rspundere limitat numele trebuie s conin o referire direct la obiectul de activitate al firmei, Este bine s alegem 2 sau 3 variante de nume, pentru a avea o rezerv n caz c numele ales de noi este deja nmatriculat sau rezervat la Registrul Comerului .

Politica de comunicare ncepe cu numele firmei, cu numele produselor, cu tot ce


nseamn identitate grafic a firmei (logo, hrtie cu antet, cri de vizit, oferte ale firmei) i continu cu materialele de prezentare a firmei i cu modul de ambalare al produselor.

Recomandri - n faza de nfiinare a unei firme


alegei-v un produs, o activitate pe care o stpnii perfect din punct de vedere tehnic; ncepei o activitate numai dup ce avei civa clieni siguri pentru produsul / serviciul Dvs. si anticipai c mai exist i ali clieni poteniali; Concepei-v produsele / serviciile dup necesitile anticipate ale clientului sau ncercai s identificai clieni pentru produsele / serviciile n care deinei avantaje competitive; Alegei-v numele firmei cu atenie; Investii puin timp ntr-o imagine grafic a firmei Dvs.; Alegei-v mijloace de promovare specifice activitii Dvs.; Atenie la condiiile de plat un bun management al numerarului nseamn maximizarea cumprrilor pe credit i minimizarea vnzrilor pe credit;
Condiiile de plat pot fi o prghie pentru atragerea

unor clieni strategici

Afacerile mici i mijlocii n Romnia

n rile comunitii europene, microntreprinderile cu 19 angajai ocup peste 90% din numrul total de firme, iar 8% au ntre 10500 de angajai, iar 1% peste 500 angajai. Specialitii n domeniu menioneaz c exist tendina de a nfiina sau demara o afacere de ctre diferite categorii de ntreprinztori, fr o documentare prealabil (studiul pieei, plan de afaceri, studiu de fezabilitate), sau fr o pregtire profesional prealabil i experien n domeniu, care s le ateste calitile, aptitudinile, adic s indice acele trsturi care le pot asigura succesul n afaceri. Cu alte cuvinte, acetia pornesc ntr-o afacere, fr a-i testa aptitudinile de poteniali ntreprinztori, bazate pe experien i pe o anumit motivaie care s stea la baza succesului.

Bariere n calea iniierii afacerilor mici i mijlocii


bariere care fac ca afacerile s se orienteze spre comer i nu spre producie, cauza constituind-o lipsa de capital, dobnzile mari practicate de bnci, dificultile ntmpinate n obinerea creditelor bancare, regimul de impozitare neadecvat, sistem de taxe vamale sau acces dificil la spaii, utilaje i mijloace de transport, etc.; bariere cu caracter general, care acioneaz indiferent de domeniul n care vrem s iniiem afacerea: lipsa de capital, lipsa cunotinelor sau pregtirii n domeniul iniierii afacerilor, teama de risc sau lipsa unor cunotine manageriale.

Categorii de motivaii care pot determina iniierea unei afaceri


motivaiile profesionale ofer ntreprinztorului:
perspectiva unei munci atrgtoare; perspectiva de a face descoperiri n domeniul cercetat; perspectiva de a perfeciona metode i tehnici antreprenoriale; perspectiva obinerii prestigiului.

motivaiile psihologice pot conduce la:


- obinerea statutului i respectului social ce decurge din poziia de ntreprinztor; - ofer (sau permite) ctigarea renumelui ce se poate obine; - extinderea relaiilor de afaceri cu alte categorii de ntreprinztori; - obinerea statutului de a fi propriul tu stpn.

motivaiile materiale ofer ntreprinztorului:


posibilitatea de a obine ctiguri mari; asigurarea unui nivel de trai ridicat pentru familie; sigurana locului de munc.

motivaiile morale asigur:


perspectiva de a realiza ceva deosebit; perspectiva de a participa la progresul societii.

Aria de cuprindere a afacerilor mici i mijlocii

domeniul produciei afacerile n acest domeniu pot asigura un profit constant pe termen lung, dar au ca principale dezavantaje, nivelul ridicat al investiiei iniiale i un risc mare n recuperarea investiiei (cazul deprecierii valutei n raport cu leul). Ponderea acestor tipuri de afaceri n ara noastr se ridic la 20 22% din totalul firmelor nfiinate. domeniul comerului ofer ca principale avantaje recuperarea rapid a investiiei i un nivel al profitului mare nc de la nceputul derulrii afacerii, iar ca principale dezavantaje: apariia concurenei neloiale sau saturarea pieei cu produse similare. Ponderea acestor tipuri de afaceri este de peste 60% din firmele nfiinate. domeniul serviciilor indic ca principal avantaj un nivel optim al profitului obinut n mod constant i sigur, iar ponderea firmelor n acest domeniu este ntre 6 8%. Dezavantajele la aceste tipuri de firme pot fi determinate de nivelul sczut al serviciilor oferite din punct de vedere calitativ sau n raport cu firme similare. domeniul financiar (sau de consultan financiar) ofer avantaje n raport cu calitatea prestaiei oferite i cu tendinele existente pe pia la un moment dat.

Oportunitile oferite de afacerile mici i mijlocii posibilitatea de a face ceea ce-i place n acest

caz afacerea pornit l face pe cel n cauz s se simt propriul su stpn, avnd libertatea de a lua decizii, de a-i asuma riscuri i de a se angrena ntr-o competiie din care s ias nvingtor;

posibilitatea de manifestare a spiritului creator;


asigur posibilitatea utilizrii ntregului potenial al ntreprinztorului, prin aceasta nelegndu-se c afacerea poate fi privit ca un instrument de exprimare a propriei personaliti;

posibilitatea de a obine un profit nelimitat, care poate s revin n ntregime ntreprinztorului.

Dezavantajele care pot s apar la iniierea unei afaceri


incertitudinea venitului deschiderea i punerea pe picioare a unei afaceri nu ofer garania c ntreprinztorul va obine bani suficieni pentru a supravieui, deoarece nu orice afacere garanteaz un venit adecvat; riscul pierderii ntregului capital investit n general ciclul de via a afacerilor mici se ntinde pe o durat care rareori depete 6 ani, astfel nct rata de supravieuire a acestor afaceri se situeaz n jurul valorii de 60%, iar probabilitatea de eec poate ajunge la 35%; calitatea sczut a vieii pn ce afacerea se stabilizeaz De fapt cine vrea s porneasc o afacere trebuie s munceasc din greu fr ore prestabilite de program i relaxare, uneori de dimineaa pn noapte trziu, angrennd i o parte din membrii familiei;

responsabilitatea complet a ntreprinztorului asupra afacerii Dificultatea pentru ntreprinztor ncepe din momentul n care abordeaz un domeniu al afacerii n care nu are competena necesar (latura financiar), fapt ce determin ca unele decizii s determine succesul sau eecul unei aciuni la un moment dat.

Reguli a cror respectare poate prevenii eecul unei afaceri


1. cunoaterea afacerii n profunzime de ctre ntreprinztor ntreprinztorul trebuie s cunoasc o serie de elemente teoretice i practice, att despre afacerea ce vrea s o iniieze, ct i despre lumea afacerilor, deoarece orice greeal (cu voie sau fr de voie) poate conduce la eecul afacerii. 2. desfurarea afacerii dup un anumit plan de afaceri aceasta trebuie s conin o serie de msuri specifice nlnuite ntr-o anumit succesiune logic i s aib n vedere toate laturile afacerii. 3. cunoaterea i nelegerea aspectelor financiare ale afacerii Este necesar ca specialitii n domeniul finanelor sau contabilitii s fie solicitai s rezolve aceste probleme, oferindu-i ntreprinztorului informaii corecte, reale i la timp privind veniturile rezultate n urma vnzrii produselor i gradul de acoperire al cheltuielilor la un moment dat. 4. administrarea resurselor financiare Un rol esenial n succesul unei afaceri l are administrarea raional a resurselor financiare obinute sub form de profit. Nivelul profitului este cel care indic starea de sntate a unei afaceri. 5. utilizarea asistenei profesionale ntreprinztorul trebuie s apeleze pentru rezolvarea unor probleme profesionale la specialiti, la consultani cu o reputaie recunoscut n domeniul respectiv. ntreprinztorul nu poate s stpneasc toate aspectele unei afaceri. 6. flexibilitate i adaptabilitate n afaceri n raport cu mediu Este necesar luarea n considerare de ctre ntreprinztor a unor msuri eficiente fa de provocrile mediului nconjurtor la care este supus afacerea acestuia.

PRELUAREA UNEI NTREPRINDERI MICI SAU MIJLOCII


Comparativ cu nfiinarea unei ntreprinderi mici sau mijlocii, preluarea solicit ntreprinztorului competene suplimentare: abilitatea de a diagnostica realist starea ntreprinderii vizate, tiina/arta de a negocia i intuiia de a investi acolo unde este nevoie pentru a dezvolta afacerea. nainte de orice, achiziionarea unei ntreprinderi necesit multe informaii cu privire la situaia economic, la trecutul ntreprinderii i estimri ale viitorului acesteia.

ntreprinztorul trebuie s fie capabil: s evalueze ntreprinderea, s estimeze riscurile pe care i le asum, s fie n msur s negocieze cu precedentul proprietar, s dein mijloacele financiare necesare i s fie nconjurat de specialiti competeni avnd experien n preluarea de ntreprinderi.

Motivele ce il pot determina pe un ntreprinztor s cumpere o firm deja existent sunt:

un pre mai mic dect cel determinat de crearea prin fore proprii; efort mai mic pentru intrarea n posesia utilajelor, materialelor i a relaiilor pe care ntreprinderea le deinea deja; diminuarea riscului presupus de nfiinarea unei noi ntreprinderi.

Cumprarea unei ntreprinderi existente poate prezenta urmtoarele avantaje SI dezavantaje:

posibilitatea continurii succesului afacerii existente;

preluarea firmei cu un personal slab pregtit si echipamente uzate (fizic sau moral),

existena unei imagini favorabile deja formate;

amplasarea foarte bun a ntreprinderii

supraevaluarea afacerii;
reputaia proast, stocuri supranormative;

existente;
existena unui personal deja calificat; finanarea este mai accesibil; posibilitatea cumprrii la un pre mic; existena unei singure tranzacii de vnzare-cumprare.

lipsa vadului comercial;


afacerea nu este profitabil

Cumprarea unei ntreprinderi existente presupune parcurgerea urmtoarelor etape:

1. Definirea clar a obiectivelor cumprrii, pe baza crora se va efectua evaluarea cercetrilor ntreprinse n vederea cumprrii; 2. Cercetarea pieei produsului sau serviciului ce va constitui obiectul de activitate al ntreprinderii; 3. Cercetarea motivelor de vnzarea ale ntreprinderii, care pot contraveni intereselor cumprtorului; 4. Evaluarea ntreprinderii, care implic: evaluarea situaiilor financiare; evaluarea situaiei bunurilor tangibile i intangibile; evaluarea relaiilor de munc i a productivitii. 5. Determinarea valorii firmei constituie etapa cea mai dificila n cumprarea unei faceri.

FRANCIZA

FRANCIZA MODALITATE ALTERNATIV DE A


NTREPRINDE
Franciza: desemneaz un sistem prin care un ntreprinztor, francizorul,

transmite propriul savoir-faire altor ntreprinztori, francizaii, controlnd corecta aplicare a acestuia, n schimbul unei contribuii financiare. O franciz, n forma corespunztoare, trebuie s se sprijine pe un concept comercial care i-a dovedit deja valabilitatea.

Acest sistem original, care permite asocierea interesului unui ntreprinztor de a poseda propria ntreprindere cu acela de a aparine unui grup cu notorietate i putere de atracie important, fascineaz tot mai mult candidaii la crearea unei ntreprinderi. n principiu, un francizat trebuie s plteasc:
dreptul de intrare; redevena calculat ca procent din cifra de afaceri; marje adiionale asupra vnzrii de produse.

Ce inseamna sa fii francizor sau beneficiar?

Conform Ordonantei nr.52 din august 1997, privind regimul juridic, francizorul este comerciantul care: este titularul drepturilor asupra unei marci inregistrate, cu conditia ca drepturile sa fie exercitate pe o durata cel putin egala cu durata contractului de franciza ; ofera posibilitatea si dreptul de a exploata/dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie, un serviciu, etc . asigura beneficiarului o pregatire initiala pentru exploatarea marcii inregistrate prin personal si mijloace financiare pentru a-si promova marca sa, inovatia, si pentru a sigura dezvoltarea si viabilitatea produsului.

Beneficiarul este tot un comerciant, fie ca este persoana fizica sau juridica,

care adera la principiul omogenitatii retelei de franciza, asa cum este aceasta definita de catre francizor. Beneficiarul este selectionat de francizor.

nainte de a se lansa ntr-un proiect de franciz, este bine ca ntreprinztorul s cunoasc anumite reguli de baz.
1. Cunoaterea rezultatelor comerciale ale viitorului sector de activitate 2. Verificarea cifrelor oferite de francizor 3. Pruden fa de nesolicitarea drepturilor de intrare 4. Reinere fa de sectoarele prea solicitate 5. Evitarea unui leasing pe perioad de criz 6. Existena unei soliditi financiare personale i a unui profesionalism fr cusur

Tipuri de franciz
Corespunztor domeniilor de activitate se disting: a) Franciza industrial vizeaz producia de bunuri: francizatul este autorizat, prin mijlocirea unei licene, s fabrice, sub marca francizorului i cu asistena sa tehnic, produsele acestuia. Francizorul acord consultan managerial, pregtete personalul, ofer asisten tehnic i comercial, know-how-ul, dreptul de a folosi marca sa, precum i alte drepturi de proprietate industrial i intelectual , se ocup de publicitate. Pot fi exemplificate acordurile de franciz : Pepsi-Cola, Coca-Cola, Campari. b) Franciza de distribuie este un acord n care francizorul este fie un productor care desface produsele sale prin intermediul unui francizat, fie cu un angrosist care revinde produsele sub marca sa unor francizai. n cadrul aceste francize, francizorul acord consultan, pregtete personalul, ofer francizatului dreptul de a folosi marca sa pentru produsele ce fac obiectul francizei. Pot fi exemplificate francizele de distribuie: Santal, Veritas, Yves Rocher.

c) Franciza de servicii reprezint acordul prin care francizorul, care stpnete o tehnic specific de prestare de servicii, autorizeaz pe francizat s utilizeze aceast tehnic de prestare a aceluiai gen de servicii. Acest tip de franciz este folosit n special de restaurantele fast-food i n industria hotelier. Pe plan mondial, acest tip de franciz are o tendin de cretere. Pot fi exemplificare: Fast-Foods, Mc. Donalds, PizzaHut, Rent a car, Hilton etc. d) Franciza principal (master franchise) este un acord n care ntreprinderea francizoare acord altei persoane, subfrancizor, n schimbul unei compensaii financiare directe sau indirecte, dreptul de a exploata o franciz n vederea ncheierii de contracte de franciz cu terii francizai.

Ce presupune contractul de franciza?

Franciza este folosita la scara larga in comertul international. In contractul de franciza participa doua persoane: francizorul sau concedentul si beneficiarul sau concesionarul. Obiectul contractului este alcatuit din concesiunea unui serviciu sau a unei marci de fabrica, acestea impreuna cu asistenta tehnica si experienta necesara acumulata in timp pentru explotarea acesteia.

Francizorul are obligatia de a-i furniza partenerului sau: elemente de engineering si know-how legate de amenajarea si organizarea afacerii, elemente de marketing referitoare la mijloace, metode si tehnicile necesare de comercializare si promovare a produsului sau a serviciului. Franciza asigura si pregatirea profesionala a personalului. Francizorul are obligatia de a acorda asistenta tehnica pe toata durata de desfasurare a contractului de franciza.

Cerinte francizat a) sa dezvolte reteaua de franciza si sa mentina identitatea sa comuna, precum si reputatia acesteia; b) sa furnizeze francizorului orice informatie de natura a facilita cunoasterea si analiza performantelor si a situatiei reale financiare, pentru a asigura o gestiune eficienta in legatura cu franciza; c) sa nu divulge la terte persoane know-how-ul furnizat de catre francizor, atat pe toata durata contractului de franciza, cat si ulterior. Cerinte francizor a) sa detina si sa exploateze o activitate comerciala, pe o anumita perioada, anterior lansarii retelei de franciza; b) sa fie titularul drepturilor de proprietate intelectuala si/sau industriala; c) sa asigure beneficiarilor sai o pregatire initiala, precum si asistenta comerciala si/sau tehnica permanenta, pe toata durata existentei drepturilor contractuale.

Conditii pentru francizarea afacerii

conceptul, inclusiv produsele si serviciile, trebuie sa-si fi dovedit succesul in practica; imaginea publica, sistemul si metodele afacerii trebuie sa fie deosebite; veniturile din operarea francizei trebuie sa fie suficiente astfel incit sa-i permita francizatului sa amortizeze investitiile facute in franciza; francizatul sa poata obtine venituri onorabile din franciza pe care o opereaza, astfel incit aceste venituri sa recompenseze eforturile si munca depuse; franciza sa permita obtinerea unui profit astfel incit francizatul sa poata plati taxele de redeventa catre francizor; venitul obtinut de francizor din toata aceasta operatie sa fie suficient astfel incit sa acopere obligatiile francizorului si sa si ii ofere un profit rezonabil.

Contract franciza -Principii

termenul va fi fixat astfel incat sa permita beneficiarului amortizarea investitiilor specifice francizei; francizorul va instiinta pe beneficiar cu un preaviz suficient de mare asupra intentiei de a nu reinnoi contractul la data expirarii sau de a nu semna un nou contract; in cadrul clauzelor de reziliere, se vor stabili in mod clar circumstantele care pot sa determine o reziliere fara preaviz; conditiile in care va putea sa opereze cesiunea drepturilor decurgand din contract vor fi cu claritate precizate, in special conditiile de desemnare a unui succesor; dreptul de preemtiune va fi prevazut, daca interesul mentinerii sau dezvoltarii retelei de franciza necesita recunoasterea acestui drept; clauzele de nonconcurenta vor fi cuprinse in contract, pentru protejarea knowhow-ului; obligatiile financiare ale beneficiarului vor fi cu claritate precizate si vor fi determinate astfel incat sa favorizeze atingerea obiectivelor comune.

Inflexibilitatea sistemului de franciza

Contractul de franciza ii obliga pe francizati sa opereze afacerea numai intr-un anumit mod. Aceasta inflexibilitate poate fi in detrimentul francizatului deoarece el nu va putea face schimbari ale formatului afacerii, sa ajusteze unitatile sau, in unele cazuri, sa introduca echipamente noi. Astfel, in unele francize, francizatul nu se va putea adapta rapid la cerintele pietei locale, nu va putea reactiona schimbarilor aparute si nici fata de noi competitori intrati pe piata pe care activeaza. Francizatul s-ar vedea nevoit sa astepte ca francizorul sa opereze aceste schimbari, dar si aceasta va lua ceva timp, asta in cazul in care francizorul va fi de acord sa modifice intregul sistem in functie de schimbarile survenite intr-un singur loc. Dar, aceasta inertie il poate costa mult pe francizat, de aceea si inflexibilitatea pe care un sistem de franciza o presupune, prin insasi natura sa, se inscrie printre riscurile pe care si le asuma un francizat.

Francizorul: ce vinde

Francizorul

nu

vinde

doar

un

nume,

un

contract,

un

sistem,

oportunitate de afaceri, ci si o relatie de afaceri pe termen lung. Francizatul trebuie sa fie convins personal, dupa o cercetare amanuntita, ca aceasta este oportunitatea de afaceri in care doreste sa se implice pentru o perioada lunga de timp. Aceasta dorinta de a intra in acest parteneriat ii permite sa se alature unei oportunitati de franciza care le va afecta activitatile de afaceri. Brosura francizatului, numit deseori si pachetul de recrutare pentru francizati, contine informatii pe care francizatul va trebui sa le evalueze pentru oportunitatea de franciza oferita. Acest pachet de informatii este menita sa-i ilustreze unui potential francizat ce ofera francizorul si in general contine declaratii clare si corecte referitoare la asteptarile si posibilitatile fiecarei parti francizat si francizor.

Independenta francizatului

Francizatul este propriul sau sef si, probabil, acest fapt este unul dintre motivele pentru care a ales sa achizitioneze o franciza in loc sa fie sau ramana salariat in cadrul vreunei companii. Dar, desi este proprietarul afacerii sale, francizatul trebuie sa conduca si sa opereze aceasta afacere in conformitate cu standardele impuse de sistemul de franciza caruia i s-a alaturat, asa cum au fost create aceste standarde de catre francizor. Mai mult, el nu trebuie sa se abata de la aceste standarde doarece numai respectindu-le, fancizatul are garantia succesului asa cum a fost acesta prevazut de catre francizor. De aceea, aceasta situatie poate fi extrem de frustranta pentru un francizat care are propriile viziuni si idei privind modul de a face afaceri sau caruia nu ii place sa i se spuna ce sa faca.

Francizatul nu prea are spatiu sa fie creativ in ce priveste afacerea tocmai pentru ca orice aspect, orice proces si procedura din cadrul afacerii a fost descris si i s-a stabilit un anumit mod de desfasurare, in cadrul manualelor operationale.

Avantajele francizei
Francizatul beneficiaza de un numar de avantaje de pe urma operarii unei
afaceri in franciza. Aceste avantaje includ:
1. Un produs sau serviciu consacrat
Probabil cel mai important avantaj pentru francizat este achizitionarea sau utilizarea unui produs sau serviciu consacrat. Francizatul beneficiaza de o afacere care are deja un produs sau serviciu consacrat. Adesea clientii cunosc deja numele si reputatia oferite de produs sau de serviciu. Acest avantaje este de cea mai mare importanta pentru francizat datorita sumelor masive cheltuite de francizor ca sa mentina in atentia publicului restaurantul sau fast-food, serviciul pe care il ofera, bauturile racoritoare sau atelierul sau de reparatii auto. Multi francizori cheltuiesc parti mari din bugetul lor de publicitate pentru realizarea de campanii la nivel national prin spoturi publicitare difuzate de televiziuni si reclame de o pagina in ziare si reviste. Chiar si micii francizori folosesc adesea publicatiile sau media electronice locale si display-uri in magazine pentru a atrage clientii din zona respectiva. Adesea, francizorul va imparti costurile pentru publicitate cu un francizat local.

2. Pregatirea (training) initiala a francizatilor Multe sesiuni de pregatire (training) a francizatilor incep cu o perioada initiala de citeva zile sau saptamini petrecute la un punct central de training, de obicei plasat aproape de sediul companiei francizoare. Universitatea Holiday Inns a fost contruita in 1972 si a costat 5 milioane USD, acolo desfasurindu-se training-ul tuturor francizatilor Holiday Inn. Trainingul initial al francizatilor cuprinde toate procedurile operationale folosite in afacere, plus marketing, publicitate, promovare, tinerea registrelor, controlul inventarului, management, asigurare si relatii inter-umane. De cele mai multe ori, training-ul initial dureaza de la 3-4 zile pina la trei saptamini. Aceasta include toate operatiunile implicate de afacere si functiile necesare pentru operarea afacerii plus si/sau operatiunile manageriale si de contabilitate. Datorita pregatirii initiale extensive a francizatilor, in multe cazuri nu este necesar ca acestia sa aiba experienta anterioara in respectivul domeniu de activitate. Unii francizori prefera ca potentialii lor francizati sa nu aiba deloc experienta de afaceri in respectivul domeniu de activitate.

3. Asistenta financiara De obicei, in faza de demarare a afacerii, resursele de capital ale unui intreprinzator sunt destul de limitate. Capacitatile de imprumut de fonduri ale intreprinzatorului sunt, de obicei, foarte reduse. Formarea unei relatii cu o afacere in franciza ii permite francizatului aspirant sa isi imbunatateasca abilitatea de a obtine asistenta financiara. In timp ce cei mai multi francizati nu ofera asistenta financiara directa pentru francizatii lor, unii ofera. Unii francizori permit francizatilor lor sa achizitioneze mijloace fixe si echipamente pe o perioada extinsa de timp. In plus, acesti francizori pot oferi francizatului, prin leasing, teren si/sau cladiri. Francizatului ii revine de obicei in sarcina sa plateasca toate costurile asociate cu demararea unei afaceri in franciza. Francizorul prezinta Uniforma Circulara de Oferta a Francizei (UFOC) estimarea costurilor de demarare a afacerii. In general, aceste estimari sunt destul de apropiate de cifrele reale si sunt realizate pornind de la experienta francizatilor deja existenti in sistem. aceste estimari au, de obicei, o eroare de 10-15% fata de costurile reale de demarare a afacerii. Francizatul este ajutat, de asemenea, de asocierea cu francizorul atunci cind cauta sa obtina credite de la banca. Reputatia sistemului de franciza poate imbunatatii cu foarte mult sansele francizatului de a obtine suport financiar.

4. Ajutor pentru marketing si management


Multi turisti se cazeaza la Holiday Inn, Courtyard By Mariott sau Quality Inn datorita experientei anterioare avuta in aceste hoteluri si a reputatiei acestor retele de franciza. Persoane din toata tara continue sa manince la McDonald's, Burger King, Kentucky Fried Chicken, Wendy's si Taco Bell deoarece stiu ca vor fi serviti cu mincare de calitate. Consumatorii au tendinta de a apela la serviciile companiilor in franciza datorita numelui, a decorului, siglei sau a calitatii pe care o percep derivind din produsul sau serviciul standardizat. Prin francizare se obtine o afacere deja consacrata cu un produs si/sau serviciu identificabile de catre consumatori. Probabil ca unul dintre cele mai mari avantaje care deriva din alegerea operarii unei afaceri in franciza il reprezinta sansa de a avea acces la marketing-ul si promovarea imaginii realizate de francizor. Cei mai multi francizori isi promoveaza marca, ii fac publicitate si o marketeaza excelent si isi concentreaza eforturile asupra recunoasterii numelui de catre public. Prin utilizarea repetata a anunturilor publicitare, afise stradale si spoturi radio/TV multe francize reusesc sa isi mentina numele pe primele locuri in constiinta consumatorilor. Francizatul primeste dreptul de a utiliza marca si numele caruia francizorul ii face publicitate la nivel national. Astfel, francizatul beneficiaza de recunoastere instantanee pe plan local precum si in cazul clientilor care calatoresc dintr-o zona in alta.

5. Standarde pentru controlul calitatii


Fiecare francizor impune anumite standarde de control al calitatii. Aceste standarde penrmit sistemului de franciza sa ofere un serviciu coerent si pozitiv sau sa obtina uniformitatea produsului in intreaga retea. Prin dezvoltarea si mentinerea unor standarde inalte, francizorul ii face un serviciu imens. Francizatii apreciaza standardele inalte si invata ca aceste standarde de calitate ale operatiunilor si activitatilor sunt, in general, cauza principala a succesului. Standardele de calitate consitutuie o imagine a unui management coerent, asigura profit, creste moralul angajatilor si acestia sunt mindrii de munca lor, permitindu-le sa "simta" beneficiul lucrului in echipa. Aceste standarde, desi par dictatoriale, folosesc pentru a-i ajuta atit pe francizor cit si pe francizat. Datorita faptului ca francizatii invata sa serveasca in mod curtenitor si eficient o masa apetisanta, intr-o atmosfera atractiva si confortabila, ei au sanse mai mari de a atrage si mentine un numar mare de clienti ceea ce aduce afacerii beneficii si profituri sporite, precum si taxe mai mari pentru francizor.

6. Mai putin capital necesar pentru operarea afacerii


Un alt mare avantaj pentru francizati este acela ca, in general, in costurile necesare demararii noii unitati intra un capital initial mai mic pentru desfasurarea afacerii. Cei mai multi francizati nu trebuie sa plateasca pentru crearea designurilor deoarece acestea sunt furnizate adesea, la o suma fix, de catre francizor. Francizatul plateste, de obicei, mai putin pentru inventarul de marfa deoarece el/ea stie deja ceea ce va vinde si ce nu. Noii francizati pot, de asemenea, sa aiba inlesniri financiare (credit) de la diferiti furnizori, pentru ca fac parte din sistemul de franciza respectiv, ceea ce un om de afaceri independent nu ar obtine de la furnizorii sai. Francizatii beneficiaza si de faptul ca ei stiu deja cum trebuie sa fie amenajata noua unitate si cum sa fie utilizat spatiul, ceea ce face ca francizatii sa economiseasca multe ore si multi bani pe care altfel i-ar fi cheltuit cu aranjarea si amenajarea magazinului.

7. Oportunitati de dezvoltare
Multi francizori le dau noilor francizati oportunitatea de a se dezvolta, nu doar in cazul primei unitati, ci si daca vor sa deschida si sa opereze si alte unitati francizate. O franciza de dezvoltare teritoriala garanteaza zero concurenta din partea altor francizati sau unitati detinute de companie intr-o anumita zona geografica. Contractul de area developer ii da francizatului posibilitatea de a dezvolta noi unitati intr-un anumit teritoriu, pe o anumita perioada de timp. Francizatul are oportunitatea sa creeze prima unitate si sa o lasa sa se dezvolte si sa se extinda prin sistemul sau. Aceste avantaje arata ca sistemul de franciza se bazeaza pe o relatie de intelegere si incredere reciproca intre francizor si noul francizat. Francizorul stie ca dezvoltarea si profitabilitatea companiei sale depinde de succesul francizatilor sai. Este in avantajul francizorului sa ofere atite de multe servicii de suport si asistenta francizatilor cit sunt capabili sa ofere.

Dezavantajele francizei
Sistemul de franciza este proiectat pentru a functiona bine atat pentru francizor cat si pentru francizat. Contractul de franciza este o relatie oficiala dintre francizor si francizat care conlucreaza pentru a construi operatiuni de afacere reciproc avantajoase. Aceasta abordare a francizei ajuta la obtinerea profiturilor si a unei vieti de afaceri sanatoase si prospere, atat pentru francizat cat si pentru francizor. Totusi, exista si unele dezavantaje pentru francizat de care trebuie sa fiti constient inainte de a incepe activitatea de franciza.

1. Asteptari neimplinite.
Francizarea este precum o moneda - are doua fete. Experienta in afacere a francizorului, expertiza, marca, metodele de vanzare si advertising sunt parte a ceea ce francizatul doreste sa cumpere. Adesea, un francizat vede oportunitatea de afacere ca un pariu sigur. Nu este asa. In timp ce franciza ofera o oportunitate foarte mare de a utiliza un sistem de succes intr-o locatie noua, nu reuseste totdeauna. Daca locatia nu este buna sau/si sunt clienti insuficienti in cadrul pietei tinta date, atunci in cele mai multe cazuri franciza va esua. Daca francizatul se asteapta sa lucreze doar 10-20 ore pe saptamana, dar sa obtina beneficii mari, in general, el va esua. Daca francizatul achizitioneaza o franciza doar ca sa faca o investitie financiara si nu se implica activ in conducere, lasand intreaga operatiune in sarcina angajatilor, atunci probabilitatea de succes este diminuata cu siguranta.

In general, o franciza reuseste atunci cand noul francizat adopta corect principiile si practicile de marketing, management oferite de francizor. 2. Costurile unei francize.
Nu este ieftin sa porniti o franciza. Costul unei francize incepe cu taxa de franciza si cu restul costurilor de demarare a afacerii, care includ: teren, constructie, mobila, inventar, signalistica si programe de training. Investitia totala creste rapid si devine surprinzator de mare. Costurile de pornire pentru un restaurant Dairy Queen sunt estimate la 370.000 $ -715.000 $, in functie de locatie si constructie. Acestea sunt in plus fata de taxa initiala de franciza de 30.000 $ si redeventa de 4%, cu o contribuitie la fondul de publicitate de 3-6%. Pe de alta parte puteti incepe o franciza de succes Lollipops Paris la costuri totale incluzand taxa de franciza, de 25.000$-30.000$. Pentru un restaurant fast-food capitalul necesar incepe de la un rezonabil 15.000 Euro pentru La Piadineria Dr Gusto si ajunge pina la citeva sute de mii pentru un Pizza Hut sau McDonalds.

3. Pierderea independentei.
Un dezavantaj aparent este ca intreprinzatorii lasa in urma oportunitatea de a avea independenta absoluta. Un francizat va renunta la o buna parte din independenta sa atunci cand semneaza contractul de franciza. Unii francizati pot dori sa schimbe produsele sau serviciile ce sunt oferite - aceasta este adesea interzisa de catre contractul de franciza. Francizatii trebuie sa realizeze ca vor urma o afacere prescrisa pentru ei de catre organizatia de franciza. Aceasta nu distruge nevoia de a conduce in mod creativ si de standarde inalte din partea francizatului. In cele din urma, ceea ce face ca un sistem de franciza sa functioneze este efortul personal.

4. Incheierea contractului.
Contractul de franciza este incheiat pentru o perioada initiala de 10-20 ani. Unele contracte de franciza pot dura doar 2-5 ani, in timp ce altele dureaza pentru totdeauna. In general, contractul de franciza include o clauza de reinnoire si una privind anularea fara "motiv intemeiat" de catre francizor; in acest caz contractul de franciza se reinnoieste automat pentru o perioada de timp, adesea 5-10 ani. Aproape toate contractele de franciza contin prevederi referitoare la transferul de proprietate, incheierea si reinnoirea contractului, precum si o clauza de neconcurentialitate. Oricare dintre aceste prevederi poate fi folosita de catre francizor daca francizatul nu respecta toate prevederile contractului de franciza.

5. Performanta altor francizati.


Un dezavantaj adesea trecut cu vederea de catre noii francizati este performanta inregistrata de alti francizati. Daca alti francizati incep sa isi coboare standardele si sa diminueze calitatea produselor si a serviciilor, aceasta se reflecta asupra intregului sistem de franciza. Aceasta aduce dificultati programului de franciza si diminueaza valoarea unitatii din sistem. Francizorul nu isi poate permite o conducere slaba a sistemului de franciza si trebuie sa mentina standardele de calitate in toata reteaua de unitati. Performanta slaba se va reflecta in tot sistemul si nu doar intr-o singura unitate. Pe scurt, dumnevoastra, francizatul trebuie sa fiti constient(a) de avantajele si dezavantajele unui sistem de franciza. Cele mai multe dintre avantaje privesc sfaturile si asistenta oferite de francizor in timp ce dezavantajele se refera la supra-dependenta dumnevoastra de sistemul de franciza. Trebuie sa cantariti cu atentie avantajele si dezavantajele si in acelasi timp sa analizati oportunitatea pentru a face profit si disponibilitatea de a intra intr-o organizatie specifica de afaceri. Decizia finala va apartine.

Serviciile oferite de francizor: acestea reprezint un subiect delicat n msura n care se refer la modalitile de transmitere a savoir-faire-ului. Francizorul are tot interesul s-l transmit n cele mai bune condiii, ns fiecare serviciu creat va fi nsoit de un cost ce se va repercuta asupra francizatului, fiind posibil ca acesta din urm s nu-l aprecieze ntotdeauna la justa valoare. Se disting trei tipuri de servicii: nainte de deschidere; pentru deschidere; dup deschidere.

nainte de deschidere:
gsirea unui fond de comer i, dac este necesar, ajutor n negociere; studiul implantrii concretizat n recomandri i previziuni; crearea unui restaurant (sau magazin etc.) la cheie sau amenajarea ntr-un local existent; recrutarea i pregtirea personalului.

Pentru deschidere:
oferirea de materiale i produse, precum i instrumente manageriale; campanie publicitar la lansare; prezena, n primele zile, a unei echipe specializate.

Dup deschidere:
informare cu privire la pia i concuren; vizite pentru diagnosticarea activitii i consiliere la faa locului; schimb de informaii i comparaii ntre francizai; elaborarea de campanii publicitare locale sau regionale; reuniuni ale francizailor; aprarea intereselor francizailor.

Aportul, drepturile i obligaiile francizatului: se vorbete mai degrab despre aport dect despre obligaii, tocmai pentru a evidenia caracterul de parteneriat al relaiei.
informarea francizatului cu privire la piaa local i concuren; informarea francizatului despre performanele punctului de vnzare; idei i sugestii pentru mbuntirea conceptului i produselor; urmarea recomandrilor francizorului i participarea la reuniuni i sesiuni de pregtire organizate de acesta; promovarea local a firmei, n special prin realizarea de aciuni publicitare i promoionale dup modalitile preconizate de francizor; respectarea dreptului de vizit i de control al francizorului; plata tuturor sumelor datorate; respectarea confidenialitii i non-concurenei.

Modaliti financiare: acest capitol regrupeaz RIF, redevene i alte servicii pltite.
Pentru fiecare cost trebuie precizate: serviciul considerat, baza de calcul, preul sau procentul, periodicitatea, modaliti i termene de plat, controlul i eventualele sanciuni.

RIF Redevena Iniial Forfetar corespunde dreptului de intrare n franciz amplificat


de serviciile oferite de francizor nainte i pentru deschidere. Dreptul de intrare poate reprezenta contrapartida amortizrii previzionale a cheltuielilor de creare a francizei sau o valoare de tranzacie corespunznd unui pre al pieei pentru franciz, n funcie de atractivitatea i performanele acesteia. Costurile serviciilor trebuie s corespund cu ceea ce va fi efectiv utilizat de francizat i care pot, deci, varia dup mai multe criterii, n funcie de profilul i experiena acestora. n practic s-a constatat c: un lan aflat n etapa de demarare i vinde, n general, RIF la un pre mai mic dect suma efectiv a serviciilor; un francizor de succes i vinde RIF cu profit; muli francizori sunt incapabili s determine costul redevenei i se bazeaz pe un pre mediu al pieei. RIF este de obicei pltit n trane, de exemplu: 1/3 la semnarea contractului de franciz; 1/3 la finalul pregtirii; restul la deschidere.

Redevenele reprezint sumele pltite de francizat pe ntregul parcurs al relaiilor contractuale cu francizorul i reprezint contrapartida serviciilor oferite dup deschidere.
Exist attea formule de calcul ci francizori, sau aproape: redevene pltite la cumprri sau la cifra de afaceri total sau parial; redevene proporionale sau forfetare, progresive sau regresive, cu sau fr limite inferioare sau superioare, pltibile imediat sau la cteva luni de la deschidere; incluznd sau nu publicitatea, formarea ; pltibile lunar, trimestrial sau anual; bazate pe previziuni sau pe cifre reale etc. n practic s-a constatat c:
redevenele se negociaz la fel ca RIF; muli francizori sunt incapabili s determine contrapartida redevenelor i s le calculeze; ei se bazeaz pe valoarea medie pe pia (de exemplu, 5 6 % din cifra de afaceri net); unii francizori includ n redevene o participare a francizatului la publicitatea naional a firmei (120 %); plata redevenelor este o surs permanent de litigii ntre francizor i francizai, n multe lanuri.

Alte servicii: este dificil de trecut n revist toate serviciile,

dar cele mai ntlnite sunt:

participarea la publicitatea naional; aprovizionarea; intervenia punctual a unui manager de produs, a unui merchandiser, a unui consilier comercial; studii despre clientel.

Top 10 motive pentru a cumpara o franciza


1. Istorie a succesului. Orice companie buna a pus la punct o metoda de a face afaceri care
functioneaza bine si produce rezultate de succes. Mai mult, sunt obligati sa va furnizeze informatii. Astfel puteti analiza si verifica rezultatele obtinute referitoare la francizele de interes inainte de a lua decizia finala.

2. Brand puternic. Unul dintre cele mai mari avantaje ale francizarii este acela ca o companie
construieste un brand pe o baza regionala sau nationala si care ar trebui sa aiba valoare in ochii acelor clienti pe care incercati sa ii atrageti.

3. Programe de training. O companie-mama buna are programe de training menite sa va puna la


curent cu cele mai de succes metode folosite pentru conducerea afacerii. De asemenea, ar trebui sa aiba si sa va puna la dispozitie materiale de referinta pentru a rezolva probleme aparute pe parcursul vietii dumneavoastra de antreprenor.

4. Suport operational continuu. Companiile-mama au angajati specializati in furnizarea permanenta


de asistenta francizelor aflate la anaghie. Nu sunteti singur cand va construiti si conduceti afacerea; puteti solicita consultanta, in orice moment, de la oameni experimentati, fie ca sunteti intr-un moment dificil, fie ca vreti sa impartasiti noi idei pentru cresterea afacerii.

5. Asistenta de marketing. Compania-mama va pune la dispozitie asistenta de marketing prin


intermediul careia intrati in posesia strategiilor si instrumentelor ultra-eficiente folosite pentru atragerea si mentinerea clientelei. De obicei, staff-ul specializat in astfel de probleme va ajuta sa dezvoltati planurile de marketing si bugetele avute in vedere pentru inaugurare, sustinandu-va eforturile de a va promova afacerea eficient.

6. Asistenta imobiliara. Cele mai multe francize au manuale si alte documentatii, ca si personal, pentru a va ajuta sa gasiti locul potrivit pentru afacerea dumneavoastra si pentru a obtine cei mai buni termeni contractuali in privinta asta. Acesta este un avantaj foarte important care poate reduce din costuri si poate furniza succesul in orice afacere care depinde de locatie.
7. Asistenta in constructie. Companiile-mama pot, de asemenea, furniza un ajutor nemaipomenit in realizarea proiectului sediului si in selectarea constructorilor potriviti. Mai mult, se vor asigura ca primiti combinatia exacta de mobilier si echipament de care aveti nevoie pentru a va maximiza eficienta investitiei initiale. 8. Achizitionarea "puterii". O franciza buna poate profita de puterea de cumparare a intregului sistem pentru a negocia preturile a tot ce va trebuie la niveluri semnificativ mai mici decat cele pe care le-ati putea obtine ca operator independent. Aceasta se aplica nu numai mobilierul si echipamentelor initiale, ci si aprovizionarii, inventarului, uniformelor si altor lucruri de care este nevoie permanent. 9 & 10. Evitarea riscului. Acest lucru este atat de important incat reprezinta motivele 9 si 10. Cel mai important motiv pentru a cumpara o franciza este ca va va ajuta sa evitati o mare parte a riscului de a porni o noua afacere. Insa aveti grija - trebuie sa tratati lucrurile cu seriozitatea si sarguinta care se cer in astfel de cazuri, iar daca veti proceda asa, atunci veti putea determina cu o anumita certitudine ce se va intampla daca veti deveni posesor de franciza.

Modurile de organizare - exista patru moduri de


organizare a retelelor de franciza internationala:
Franciza directa

In aceasta forma, contractul se realizeaza direct intre francizorul strain si francizatul autohton, cedentul transmitind franciza sa unor parteneri individuali, selectionati personal. Contractul incheiat de parti este un contract international ce va fi supus legii alese prin consens de cocontractanti. Prezentind avantajul unor relatii directe, franciza internationala directa este totusi rar intalnita datorita urmatoarelor dezavantaje: -dificultati
din partea francizorului de a controla performantele obtinute de francizatii sai;

-dificultati pentru francizori de a acorda francizatilor lor sprijinului asistenta de care au nevoie inaintea si in timpul derularii contractului. Dezavantajul ii priveste in egala masura si pe francizati, care nu pot beneficia de o astfel de asistenta, ori vor beneficia de o asistenta cu costuri ridicate sau chiar prohibitive; -dificultati de adaptare a francizei exportate la specificul locului, determinate de particularitatile si diferentele de ordin geografic, cultural, religios, economic. Interesant ni se pare, sub acest aspect, de remarcat strategia adoptata de reteaua Mc Donald's: un produs celebru al acesteia, hamburgerul, care a cucerit consumatorii japonezi, cunoscuti pentru conservatorismul si specificul culinar, datorita unei publicitati ingenioase, iar un alt produs al aceleiasi companii, Big Mac, se vinde in prezent, in cadrul aceleiasi strategii de cucerire a pietei, in tarile Europei de Est cu un pret de pana la trei ori mai mic fata de tarile Europei occidentale, unde pretul acestui produs este de 3 dolari. Preturile diferite in functie de regiune si particularitatile locale constituie o parte a strategiei de cucerire a pietelor, dar aceasta se face in dauna profitului, asa incat aceasta nu poate fi decat o strategie pentru termen scurt; reglementarile diferite in materia drepturilor si obligatiilor asumate prin contractele de franciza , in special cele care privesc drepturile de proprietate intelectuala, taxele, impozitele, exportul profitului, restrictii privind circulatia valutei si cele care privesc importurile, toate acestea sporind dificultatile de alegere de catre parti a legii aplicabile.

Franciza printr-o sucursala sau filiala


Extinderea activitatilor comerciale pe arii geografice intinse determina societatile comerciale sa-si organizeze unitati subsidiare, cu profil similar, in alte localitati ori tari decat cele in care societatea isi are sediul principal. O societate-mama poate preconiza o activitate extinsa in afara zonei in care isi are sediul principal prin actele constitutive, dar nimic nu impiedica largirea ariei de activitate in faza de functionare, prin intemeierea de forme exogene. Formele exogene pe care o societate comerciala le poate organiza sunt filiala, sucursala si reprezentanta comerciala (agentia). Filiala este potrivit art. 42 din Legea nr. 31/1990, o societate comerciala cu personalitate juridica si care se infiinteaza intr-una dintre formele de societate prevazute in art. 2 din aceeasi lege. Specific filialei este aportul subscris si varsat la capitalul social al societatii-mama si dependenta acesteia, in plan economic, de societatea fondatoare.

Caracteristic sucursalei este lipsa personalitatii juridice, infiintarea ei in scopul realizarii obiectului societatii care a constituit-o, faptul ca este supusa inmatricularii. In acelasi timp, sucursala are o instalare materiala proprie, cu caracter de permanenta si un anume grad de autonomie gestionara concedat de societatea-mama. Comparata cu filiala, sucursala are o subordonare economica si juridica, nu are firma distincta si nici patrimoniu propriu. Ea incheie contracte cu terte persoane in numele societatii-mama sau, atunci cand exercita functii de comisionar, contractele sunt incheiate in nume propriu, dar pe socoteala societatii-mama.
Filiala sau sucursala va actiona in limitele fixate de raporturile de subordonare economica ori economica si juridica fata de societatea-mama, in calitate de cedenti de franciza. Desigur ca in cazul filialelor, care au personalitate juridica si independenta in raport cu societatea-mama, ele trebuie sa aiba dreptul de a dispune de marca, know-how-ul ori de alte drepturi de proprietate intelectuala care fac obiectul francizei si apartin firmei-mama. In cazul contractului de franciza incheiat de filiale, acesta va fi un contract intern, pentru ca filiala, avand sediul in Romania, este persoana juridica de nationalitate romana. Contractul incheiat de o sucursala, care este lipsita de personalitate juridica, cu un autohton va fi insa un contract international. Francizele incheiate prin intermediul filialelor sau sucursalelor permit folosirea, in mare masura, de personal autohton, dar prezinta si dezavantajul de a priva reteaua creata de calificarea, cunostintele, instruirea si asistenta adevaratului titular al francizei

Franciza principala
In franciza internationala, contractul de franciza principala este frecvent intalnit. In acest caz, franciza cunoaste urmatoarele etape: -un prim moment, in care un contract de franciza principala se incheie intre proprietarul afacerii si al drepturilor de proprietate intelectuala ce fac obiectul francizei, denumit in literatura master franchise si un subfrancizor, denumit uneori si francizor principal, caruia i se transmite dreptul de a exploata afacerea in teritoriul convenit; -o a doua etapa, in care se incheie un contract intre subfrancizor si francizatii sai si in care subfrancizorul actioneaza el ca un cedent de franciza in teritoriul pentru care a dobandit dreptul de a exploata afacerea. Franciza principala prezinta avantajul ca subfrancizorul este familiarizat cu segmentul de piata, obiceiurile, cultura si legile tarii, ceea ce faciliteaza crearea retelei de franciza si adaptarea ei la specificul locului. In acelasi timp prezinta dezavantajul inexistentei unor relatii directe intre titularul afacerii si francizati, implicit a posibilitatii vreunui control, a obtinerii unor beneficii mai reduse pentru ca acestea se vor imparti intre titularul afacerii, subfrancizorul sau si francizati. In ceea ce priveste legea aplicabila, pot aparea probleme data fiind complexitatea raporturilor care se stabilesc printr-un contract international intre titularul afacerii (master franchise) si subfrancizor si contracte interne intre subfrancizor si francizatii sai. In practica se pot ivi probleme privind soarta contractului de franciza. In cazul incetarii contractului de franciza principala, a compensatiilor ce ar trebui acordate si a persoanei ori persoanelor care datoreaza aceste compensatii, natura raporturilor si a raspunderii in raportul titular de afacere - francizati, garantiile pentru drepturile de proprietate intelectuala transmise, raspunderea pentru prejudiciile aduse imaginii marcii ori pentru divulgarea know-how-ului, dreptul francizatilor de a-si continua activitatea dupa incetarea contractului de franciza principala etc.

Franciza prin contracte de asociere

Titularul afacerii se poate asocia cu un partener local pentru infiintarea unei societati mixte, societate care la randul ei va putea exploata francize, fie prin contracte directe, fie prin contracte de franciza principala. Societatea mixta astfel infiintata, avand sediul in Romania, va avea nationalitate romana, iar contractele de franciza incheiate de aceasta vor fi contracte interne.

Domeniile cele mai populare in franciza

Analiza a 2633 unitati active in franciza din Romania la mijlocul lui 20011
Domeniu de activitate Pondere in total unitati

Servicii personale Retail Fast food Servicii firme Amenajari interioare Imbracaminte si accesorii Alimentatie Imobiliare Constructii Restaurante & cafenele Hoteluri

30.54% 28.29% 25.07% 6.57% 2.66% 2.47% 1.63% 1.06% 0.65% 0.65% 0.42%

Francizorul: 10 greeli majore


Efectele acestor greeli nu se reprecuteaz doar asupra francizorului sau a companiei sale, ci asupra ntregului sistem de franciz i a francizailor, putnd avea un efect al bulgrelui de zpad. Efectele greelilor francizorului pot genera conflicte n cadrul reelei, dispute, pierderea imaginii de marc i a bunei reputaii afacerii, iar rezultatul s fie eecul francizei. A vinde francize, nu a le acorda
Un sistem de franciz prosper, n mare parte, datorit investiiilor francizailor n afacere, reuind astfel s se extind. Un nou francizat nseamn mai mult capital investit n afacere. Aceasta poate fi o capcan, ns. Francizorii pot fi tentai s vnd francize oricui, primului venit care dispune de suma necesar pentru plata taxei de franciz. Nu toi cei care solicit o ofert de franciz sunt potrivii pentru a fi francizai i muli nu sunt oamenii potrivii pentru sistemul respectiv. Cei care achiziioneaz o franciz trebuie s aib abilitile, nclinaia i nelegerea a ceea ce se va cere de la ei. Dac au investit bani ntr-un sistem de franciz, francizaii se asteapt s aib succes, iar dac aceasta nu se ntmpl, apar conflicte i dispute ce se pot extinde, implicndu-i i pe ceilali francizai.

A face achiziii nepotrivite

Scopul francizorului este acela de a i dezvolta i extinde afacerea. O modalitate foarte rapid de cretere a afacerii, mai ales n cazul celor care au deschis deja o unitate n marile orae, in fiecare mall, este aceea de a achiziiona sau fuziona cu un alt siste, de franciz, de obicei unul care ofer un produs sau serviciu complementar celui oferit de sistemul nostru. (De exemplu, un lan de pizzerii achiziioneaz o franciz care produce i vinde ngheat.) Fiecare companie are ceea ce se numete cultura sa, acel set de caracteristici, de valori dup care se ghideaz n afaceri, acele modaliti de a face afaceri i de a aborda toate provocrile cu care se confrunt, o adevrat mentalitate. Aceast mentalitate sau cultur este foarte important pentru succesul sistemului de franciz i al fiecrui francizat, mai ales c o reea de franciz este alctuit din afaceri n care s-a replicat ntocmai acel set iniial de valori i mentaliti. Astfel, prin fuziunea cu un alt sistem de franciz exist un risc major de disipare a culturii i a mentalitii. De asemenea, resursele utilizate pentru susinerea i operarea sistemului sunt acum folosite de ambele pri, franciza iniial i sistemul cu care sa fuzionat, ceea ce poate nsemna mai puin suport pentru francizai sau o diluare a ceea ce constituie identitatea mrcii francizei i deosebete acest sistem de franciz de altele.

Graba de a se extinde pe plan internaional

Extinderea n alte ri sau pe alte continente a unei francize este un effort major pentru afacere. Extinderea nu se rezum doar la o tranzacie, ncheierea unui contract ntre francizor i master francizatul dintr-o alt ar. Francizorul trebuie s creeze logistica necesar pentru ca afacerea s funcioneze i pe alt pia, sistemul de furnizare cu materie prim, echipamente sau necesarul pentru derularea operaiunilor zilnice n respectiva afacere i trebuie s adapteze produsele, serviciile i mrcile la specificul pieei locale. De asemenea, el trebuie s adapteze afacerea pentru a fi n concordan cu cerinele legislaiei i regamentelor din acea ar, precum i specificaiilor privind proprietatea intelectual. Acest pas nghite mult capital i distrage atenia managementului de la evoluia pieei sale principale, cea de origine. Managementul este absorbit n realizarea transferului know-how-ului, n cltorii i de perspectiva banilor muli. De aceea, nainte de extinderea pe plan internaional, afacerea trebuie sa fie solid pe plan local, altfel risc s distrug marca pe plan internaional. Potenialii francizai care vor s achiziioneze o licen sau s devin master francizaii unei afaceri din alt ar trebuie s verifice respectiva franciz. Este foarte important ca aceast franciz s fie o afacere solid n ara sa de origine. De asemenea, tot n ara de origine trebuie s aib un numr suficient de uniti aflate n proprietatea unor francizai, nu deinute doar de compania francizoare. Mai mult, ar fi de preferat ca respectiva franciz care a atras atenia potenialului francizat s aib i cteva uniti create n statele vecine rii de origine a companiei francizoare. Acest numr de uniti, care au succes, create n ara de origine i, eventual, rile vecine, reprezint o confirmare a faptului c modelul de afacere este testat i i-a dovedit eficiena. In plus, potenialul francizat trebuie s poat estima dac franciza respectiv poate suporta s fac acest pas. Ce rost are s investeti zeci sau sute de mii de euro ntr-o afacere care nu i poate asigura un flux coerent de furnizare a mrfii sau suport i asisten?

Succesul afacerii francizatului depinde n mare msur i de modul n care francizorul

conduce sistemul de franciz. Deciziile manageriale luate i aplicate de ctre francizor au impact asupra tuturor francizailor din sistem i a afacerilor acestora. Pentru ca afacerile lor s aib succes, francizaii au nevoie de suport i asisten din partea francizorului, iar diferite aciuni ale acestuia din urm, precum modalitatea de vindere a francizelor, deciziile de extindere pe plan internaional nainte de vreme, precum i realizarea de achiziii nepotrivite afecteaz posibilitatea acestuia de a oferi asisten i suport. In dorina de a atrage ct mai muli francizai sau de a ctiga mai muli bani ct mai uor, francizorii pot ntreprinde aciuni care s conduc la falimentarea reelei de franciz.

Extinderea prea rapid

Diferii specialiti n franciz atrag atenia potenialilor francizai s nu investeasc n sistemele de franciz care se extind prea rapid sau cel puin s cerceteze temeinic i s se gndeasc foarte bine nainte s investeasc ntr-o astfel de reea. Multe sisteme de franciz s confrunt cu probleme atunci cnd cresc prea rapid, deoarece francizorii nu pot susine francizaii pe care i au deja. Noii francizai intrai n sistem necesit mai mult atenie dect francizaii mai vechi. Deci, acceptarea de prea muli francizai, prea repede, va fora prea mult resursele francizorului, acesta din urm ajungnd s nu mai poat face fa, s nu mai poat oferi tot ajutorul i toat asistena necesare, la aceeai calitate, pentru ca toi noii francizai s i poat demara afacerile. ansele de succes ale francizailor depind de trainingul primit i suportul acordat de ctre francizor, dar dac acestea nu sunt realizate aa cum trebuie, ansele de reuit ale francizailor scad dramatic. Iar dac francizaii ajung n situaia de a lupta pentru ca afacerea lor s supravieuiasc, i francizorul va ajunge n aceeai situaie.

Tax de franciz prea mic

Din dorina de a atrage ct mai muli francizai, unii francizori stabilesc o tax mic de intrare n sistem. Francizorul ns, acumuleaz capitalul necesar derulrii n continuare a afacerii tocmai din aceste taxe pe care i le pltesc francizaii. Cei care cumpr o franciz se ateapt s primeasc suport i asisten de la francizor. Dac francizorul nu dispune de capital suficient pentru a acorda ajutorul necesar francizailor pentru ca acetia s poat demara afacerea i opera unitile francizate, francizaii vor fi nemulumii i pot ajunge n situaia ca afacerile lor s fie n pragul falimentului. Conform lui Stephen Giles, avocat specializat n franciz, francizaii vor mai mult suport, nu mai puin. Francizorii trebuie s aib o surs de finanare pentru a acorda suportul necesar. De aceea, spune Giles, a cere taxe mici este o strategie pe termen scurt.

Master francizarea

Master francizarea este util pentru acele francize care doresc s se extind pe plan internaional. ns, dac nu este realizat inteligent, poate fi o greeal, att pe plan local, ct i internaional. Master francizarea este o strategie atractiv pentru c permite creterea rapid a afacerii. Master francizorul preia marca i sistemul de afacere i l dezvolt n cadrul unui teritoriu desemnat. Dar dac nu este realizat inteligent, marster francizarea nu va fi dect adaugarea unui nou nivel in ierarhia managementului afaceri i mrirea numrului celor ntre care se mpart profiturile, fr ca aceti nou venii s aib vreun aport semnificativ care s justifice prile din profit primite. Master francizarea nu este, de multe ori, o strategie pe termen lung, deoarece pentru susinerea ei este nevoie de fonduri substaniale. Profiturile obinute n urma atragerii de noi francizai sunt mprite cu master francizorii, n schimb francizorul trebuie s i poat oferi suport noilor francizai intrai n sistem.

Relaii defectuoase cu francizaii

Un exemplu este cel dat de Greg Nathan, manager al companiei Francise Relationships, care are ca obiect de activitate chiar ajutarea francizorilor s dezvolte relaii armonioase cu francizaii lor. O greeal grav i frecvent comis de francizori este umilirea francizailor, mai ales n faa celorlali francizai din sistem. Aa ceva poate s l ntoarc pe francizat mpotriva francizorului, l transform n dumanul dinuntru. Greg Nathan spune c a vzut adesea astfel de situaii. La o conferin sau o ntlnire francizor francizai, unul dintre francizai adreseaz o ntrebare reprezentantului companiei francizoare. Acesta din urm se simte provocat i va rspunde sarcastic sau se va rsti la francizat. Pornind de la nite sentimente personale jignite se poate ajunge la o disput major n care s fie atrai i ali francizai. Mai ales c repararea unor relaii defectuoase necesit mult munc.

In cazul francizei nu este vorba doar de un concept deja testat si perfectionat; francizatul beneficiaza si de o marca, de un nume sau de un produs care deja s-a impus in constiinta publicului in timp ce intreprinzatorul ne-francizat va trebui nu doar sa perfectioneze un sistem de afacere, ci sa isi si faca un nume, sa dezvolte un produs sau un serviciu pe care consumatorii sa il recunoasca si sa il aprecieze. Produsele sau serviciile oferite de o franciza sunt cunoscute deja de consumatori si acestia stiu la ce nivel de calitate sa se astepte, chiar daca francizatul abia a deschis noua unitate si abia a intrat in sistem ? el beneficiaza de renumele si de succesul retelei din care face parte si mai ales de credibilitatea de care aceasta se bucura in rindurile publicului. DE RETINUT:

Afacerile romanesti cu traditie, cu retele de francizati bine consolidate, activand cu precadere in domeniul alimentar si in servicii, sunt cele mai cautate de investitorii in franciza, in contextul actual de piata. Pe partea de servicii, se cauta francizele din asigurari, servicii de training, programe afterschool pentru copii, saloane de infrumusetare, spalatorii auto, curatatorii de haine etc. Pe segmentul de food se investeste in special in concepte de tip fast food (take away) si mai putin pe segmentul de francize de tip restaurant, unde timpul de sedere la masa este influentat de puterea de cumparare a consumatorilor. Pe segmentul francizelor autohtone din domeniile imobiliar si financiar s-a inregistrat un regres de 90%, fata de perioada anterioara crizei economice. In acelasi timp, fashion retail-ul a inregistrat o scadere de 60%, iar restul domeniilor au scazut cu 30%.

Taxa de franciza

Taxa de franciza se plateste francizorului pentru a primi permisiunea "de a intra in clubul select al retelei respective". Aceasta taxa se plateste o singura data. Este mai putin cunoscut, dar rostul taxei de franciza este in general acela de a acoperi cheltuielile departamentului de vinzari al francizorului in depistarea si recrutarea francizatului si pe cele ale departamentului de operatii pentru asigurarea sprijinului pina in ziua deschiderii (alegerea spatiului, trainingul initial, trainingul si sprijinul la fata locului cu citeva zile inainte si dupa inaugurare). Totodata, sunt decontate partial cheltuielile de promovare initiala si specifica a magazinului in localitatea de desfasurare a activitatii. Taxele din franciza taxa de intrare in reteaua de franciza; - redeventa (royalty); - taxe de publicitate; - taxe de training (posibil); - taxe de leasing (posibil); - alte taxe (posibil).

Vinzarea francizei Din punctul de vedere al unui francizor, vanzarea unei francize unui potential francizat este atat o arta, cat si o stiinta. Exista, totusi, un lucru important de retinut intre o vanzare obisnuita si vanzarea unei unitati francizate: niciodata nu vindeti prea mult.

Franciza in Romania
Numarul francizelor din Romania Existau la finele lui 2007 un numar de 438 francize pe piata romaneasca gasite de IMO Din acestea 243 au cel putin o unitate in franciza. 195 francize aparute in ultimii 3 ani pe piata nu au reusit sa incheie nici un contract de franciza.

Domeniile de activitate ale celor 195 francize ce nu au reusit sa deschida o unitate in Romania

Servicii personale 29,0 % Restaurante si cafea 15,5 % Retail 14,8% Imbracaminte si accesorii 13,5% Fast food 11,6 % Amenajari interioare 5,8% Alimentatie 4,5% Imobiliare 4,5%

Cursul nr.5

Mediul intreprenorial

n esen, prin mediu de firm desemnm totalitatea elementelor exogene firmei, de natur economic, managerial, tehnic, demografic, cultural, tiinific, psihologic, educaional, ecologic, politic i juridic ce-i marcheaz semnificativ derularea i rezultatele activitilor. Mediu intreprenorial are un coninut parial diferit de mediul ambiant de firm, aa cum vom releva n continuare. n fapt, n ultimii ani au nceput s fie decelate i analizate dou tipuri de medii intreprenoriale real i perceput. Indiferent de tip, mediul intreprenorial contemporan prezint, potrivit lui Dan Myzika trei caracteristici principale .

Caracteristicile mediului intreprenorial

Turbulena contextual

Caracteristici

Evoluia rapid a oportunitilor de afaceri

Amplificarea incertitudinilor

turbulena contextual, ce semnific numeroase, rapide i neateptate schimbri, cea mai mare parte de amploare redus, care se ntreptrund, genernd numeroase fluxuri i impacturi economice, sociale, tehnologice, ecologice, manageriale, juridice, politice etc. Factorii principali care le genereaz sunt schimbrile economice, modificrile sociale i mutaiile n raporturile pia clieni, deosebit de frecvente i intense n contextul trecerii la economia bazat pe cunotine; evoluia rapid a oportunitilor de afaceri, ce prezint cel puin dou componente majore. Apariia a numeroase oportuniti economice, n numr sensibil superior perioadele precedente, care se combin concomitent cu succedarea lor la intervale sensibil reduse comparativ cu dinamica din deceniile anterioare. Dintre multiplii factori care contribuie la accelerarea evoluiei oportunitilor de afaceri, specialitii menioneaz ca primordiali doi schimbrile tehnologice i intensificarea competiiei; amplificarea incertitudinilor, care este o rezultant a numeroaselor schimbri ce nu pot fi anticipate i cuantificate cu suficient precizie. Faptul c n activitatea economic sunt implicate tot mai multe variabile locale, naionale i internaionale, de naturi foarte diferite, ntr -o proporie sporit noi, se reflect n multiplicarea situaiilor de risc i incertitudine, n creterea dificultii perceperii, dirijrii i controlrii aciunilor economice. Dintre cauzele principale generatoare de incertitudini , cel mai frecvent enunate sunt schimbarea structurii pieelor, modificarea relaiilor tehnologice i schimbarea interdependenelor dintre resurse.

Principalele caracteristici ale procesului intreprenorial economic


Este un act de voin uman

Rezultatul intreprenorial depinde de numeroase variabile

Se produce la nivelul unei firme


9 2

Reprezint un demers unic


8

Caracteristici

Implic o schimbare de stare a organizaiei

Implic numeroase variabile


7 4

Determin discontinuiti n procese

Este un proces dinamic

Este un proces holistic

Politicile economice ale statului

Strategia econo-mic naional

Piaa intern

Acce-sul la pieele internaion ale

Accesul la credite

Fiscalitate

Accesul la informaii comerciale

Resursele
Stabilitate macro-economic

Accesul la investiii i inovaii

- umane, materiale - informaionale


Inflaia Nivelul de pregtire a forei de munc

- tehnico-materiale financiare Starea economic Profitabilitatea

Activitile - comerciale
Nivelul de dezvoltare a suprastructurii economice

Stabilitate social

Lichiditate gradul de ndatorare


Stabilitate politic

ntreprinztor
Cultura organizaional - simbolurile, normele comportamentale

- producie - cercetare dezvoltare - personal - financiar contabile

Atitudinea populaiei fa de ntreprin-dere

Politica investiional a statului

- ritualurile i ceremoniile - statuturile i rolurile - istoriile i miturile

Amploarea i calitatea reglemen-trilor juridice

Cultura economic a populaiei Stabili-tatea regle-mentrilor juridice Corup-ia adm. publice

Gradul de reglemen-tare a economiei i a birocraiei

Endogene
Exogene

Proceduri-le de nfiinare i desfiinare a firmei

Funcionalitatea aparatului adm. centrale

Funcionalitatea aparatului adm. local

Principalele variabile care influeneaz activitile intreprenoriale


Natura organizaiei Mrimea firmei Caracteristicile i funcionalitatea sistemului economic

Personalitatea i pregtirea ntreprinz-torului

Interne

Variabile

Externe

Cultura economic naional i a zonei implicate

Cultura i caracteristicile profesionale ale persoanelor implicate

Piaa accesat

Cultura organizaiei

Caracteristicile i gradul de implicare a stakeholderilor

Mediul intreprenorial real

Mediul intreprenorial real desemneaz ansamblul elementelor contextuale ce influeneaz demersurile ntreprinztorului n toate fazele activitii sale, inducnd modificri n deciziile, aciunile i comportamentele sale i performanele obinute. Din definiie rezult principalele sale caracteristici: ncorporeaz att elemente exogene organizaiei, ct i din cadrul su, firete, numai cele care influeneaz semnificativ demararea i derularea proceselor intreprenoriale; variaz de la un ntreprinztor la altul, n funcie de tipul i domeniul iniiativei intreprenoriale, zona geografic, amplasarea, resursele implicate etc; difer pentru acelai ntreprinztor n timp, n funcie de faza ciclului de via al firmei i de puterea sa economic; cu ct firma se dezvolt i amplific, cu att sfera mediului intreprenorial se mbogete i se lrgete.

Mediul intreprenorial perceput

Mediul intreprenorial perceput desemneaz acele elemente ale mediului intreprenorial real pe care ntreprinztorul le apreciaz i le simte ca avnd o influen semnificativ asupra aciunilor i performanelor sale. i este specific pronunatul su caracter individual, ntruct caracteristicile fiecrui ntreprinztor se reflect n capacitatea sa de a percepe contextul i implicit de a delimita mediul considerat c are impact asupra activitilor sale intreprenoriale. ntotdeauna mediul intreprenorial perceput prezint o sfer de cuprindere mai mic dect mediul intreprenorial real. Ct ar fi de bine pregtit i de dotat un ntreprinztor i orict de mult timp ar acorda activitii intreprenoriale n corelaie cu contextul n care acioneaz, practic i este imposibil s perceap integral mediul intreprenorial real.

La ntreprinztorii performani, mediul intreprenorial perceput se suprapune n mare msur


pe mediul intreprenorial real. Cu ct sunt sesizate i luate n considerare mai multe elemente ale mediului intreprenorial real, cu att deciziile, aciunile i comportamentele ntreprinztorului sunt mai complet i temeinic fundamentate, cu fireti efecte pozitive n planul performanelor firmei respective.

Mediul intreprenorial marcheaz activitile ntreprinztorului pe multiple planuri, fiind o relaie interdependent. ntreprinztorii se adapteaz continuu la mediul intreprenorial, ceea ce le asigur supravieuirea economic. Mai mult dect att, majoritatea ntreprinztorilor modeleaz mediul intreprenorial, cel mai adesea pe baza principiului learning by doing (nvei fcnd) sau action learning (nvare prin aciune). n esen, aceasta nseamn c ntreprinztorii nva din experien, pe baz de greeli i respectiv succese, perfecionndu-se modul de a decide i aciona, astfel nct influena lor asupra mediului se amplific.

Condiiile generate de cadrul naional -deschiderea societii -guvern -management (abiliti) -tehnologie -infrastructur -piee financiare -instituii care se ocup de piaa forei de munc nfiinarea de firme mari (economia primar) Firme mici , mijlocii (economia secundar)

Context social, cultural i politic

Oportunitile intreprenoriale
-existente -percepute

Dinamica firmelor
-nfiinri -falimente -dezvoltri -diminuri

Cretere economic
-PIB -locuri de munc

Condiiile cadru intreprenoriale


-politici guvernamentale -programe guvernamentale -piee financiare -educaie/trening -norme culturale i sociale -infrastructur -transfer de cercetare dezvoltare (C D)

Capacitate intraprenorial -abiliti -motivaii

Trsturi definitorii ale managementului intreprenorial

Personalizarea intens de ctre ntreprinztor


6

Focalizare pe identificarea i valorificarea oportunitilor de afaceri


1

Imprimarea unui accentuat dinamism organizaiei

Trsturi definitorii

Realizarea de schimbri majore n activitile implicate

Manifestarea culturii organizaionale intreprenoriale

Promovarea de intense motivri ale personalului i de inovri tehnice, economice, manageriale

NTREPRINZTORUL

Caracteristicile ntreprinztorilor romni

Factorul determinant n cadrul activitilor intreprenoriale l reprezint- fr nicio ndoial- ntreprinztorul. De aici, necesitatea i importana deosebit a cunoaterii sale din multiple puncte devedere. n acest scop am realizat o anchet , ale crei rezultate le prezentm sintetic n continuare. Dei eantionul a fost mare- 850 ntreprinztori- i a cuprins 21 de judee, considerm c elementele rezultate nu trebuie absolutizate, ci considerate ca indicative.

Nr. crt.
1.

Parametrul considerat
Vrsta : 30,5% ntre 31- 40 ani 30,7% ntre 41- 50 ani Sex Pregtire profesional Experien n activitatea profesional Stare civil

Elemente de caracterizare
Persoanele mature i cele de vrst mijlocie predomin.

2. 3. 4. 5.

ntreprinztorii brbai reprezint majoritatea, cu o pondere de 75,5 % ntreprinztorii cu pregtire tehnic( 48,3) i economic ( 27,6%) sunt majoritari Peste 60% dintre ntreprinztori au o vechime n intreprenoriat de peste zece ani ntreprinztorii cstorii reprezint peste trei sferturi.

6.
7.

Domeniul actual al afacerilor

Comerul este cel mai frecvent- peste 65%

Grad de implicare a membrilor familiei Ridicat, n peste 60% din IMM- uri. ntreprinztorului Capital deinut Amploare eforturilor Peste 50% dintre ntreprinztori au unul sau mai muli parteneri de afaceri. Aproape jumtate dintre ntreprinztori muncesc peste 60 de ore sptmnal ; iar peste 50% ntre 40 i 60 ore pe sptmn.

8. 9.

Destinaia produciei IMM- urilor n funcie de vrsta lor


Nr.crt.

Indicator
0- 5 ani 1. 2.
Procentul mediu al pieei locale n totalul pieei firmelor Procentul mediu al pieei locale i naionale n totalul pieei firmelor

Vrsta IMM- urilor 5-10 ani 84,68% 92,92% 10-15 ani 82,60% 95,10%
Peste 10 ani

86,93% 94,60%

72,60% 94,06%

Procentul mediu al pieelor locale/ locale i naionale n totalul pieei firmelor, n funcie de dimensiunea IMM- urilor
Nr. crt. 1 2 3 4 5

Destinaia produciei
Numai piaa local Numai piaa local i naional Piaa UE Piaa altor ri europene Pieele unor ri din afara Europei

Vrsta IMM- urilor


0- 5 ani 51,05% 80,13% 11,72% 3,56% 2,30% 5- 10 ani 51,92% 79,44% 10,80% 2,44% 2,09% 10-15 ani 46,79% 76,92% 10,26% 3,21% 0,96% Peste 15 ani 37,62% 68,32% 15,84% 3,96% 0,99%

Procentul mediu al pieelor locale/ locale i naionale n totalul pieei firmelor, n funcie de dimensiunea IMM- urilor
Nr.crt.

Indicator

Dimensiunea firmelor
ntreprinderi mijlocii 72,02% 96,37%

1. 2.

Micro-ntreprinderi ntreprinderi mici Procentul mediu al pieei locale n 89,30% 79,25% totalul pieei firmelor Procentul mediu al pieei locale i 93,66% 94,17% naionale n totalul pieei firmelor

Destinaia produciei IMM- urilor n funcie de mrimea lor

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. 5.

Destinaia produciei
Microntreprinderi 58,73% 83,49% 6,83% 2,54% 0,95%

Dimensiunea firmelor
ntreprinderi mici 41,37% 74,87% 13,71% 3,30% 2,54% ntreprinderi mijlocii 28,57% 65,58% 24,68% 5,84% 3,25%

Numai piaa local Numai piaa local i naional Piaa UE Piaa altor ri europene Pieele unor ri din afara Europei

Procentul mediu al pieelor locale/ locale i naionale n totalul pieei firmelor, n funcie de dimensiunea IMM- urilor

Nr. crt.

Indicator

Dimensiunea firmelor
Micro-ntreprinderi ntreprinderi mici
79,25% 94,17%

ntreprinderi mijlocii
72,02% 96,37%

1. 2.

Procentul mediu al pieei locale n totalul pieei firmelor Procentul mediu al pieei locale i naionale n totalul pieei firmelor

89,30% 93,66%

Soluionarea coerent i eficace a multiplelor probleme cu care este confruntat sectorul de IMM- uri n prezent, pornind de la cauzele care le genereaz, este condiionat de acionarea n principalele domenii care determin, n fapt, funcionalitatea i performanele lor. n continuare, prezentm selectiv i sintetic, sub form de recomandri, soluiile conturate, innd cont de impactul anticipat asupra activitilor IMM- urilor i asupra economiei i populaiei.

Recomandarea 1 : Dezvoltarea unui sistem eficace de training i consultan pentru IMM- uri.
Acest sistem considerm c se recomand s fie orientat pe realizarea a dou obiective principale : creterea capacitii IMM- urilor de a absorbi rapid i eficient fondurile pe care Romnia le primete de la UE; amplificarea capacitii manageriale, de marketing, tehnic, juridic, financiar a IMM- urilor n vederea creterii funcionalitii i performanelor acestora.

Recomandarea 2 : Neimpozitarea profitului reinvestit de IMM- urile din industrie, agricultur, construcii, transporturi i telecomunicaii i reducerea la jumtate a impozitului pentru profitul reinvestit n servicii i comer. Recomandarea 3 : Organizarea sistematic de programe de pregtire pentru ntreprinztori, manageri i personal de execuie din cadrul IMM- urilor. Activitatea intreprenorial prezint un specific pronunat, necesitnd o sfer cuprinztoare i variat de cunotine i abiliti , referitoare la pregtirea , implementarea i valorificarea unei idei de afaceri folosind un numr redus de persoane. n mod similar, activitatea managerial n IMM- uri incumb numeroase particulariti generate de dimensiunea mic a firmei, numrul redus de personal i resursele tehnico- materiale, financiare i informaionale limitate. Ca urmare, i sfera calitilor, cunotinelor, aptitudinilor, deprinderilor intreprenoriale i manageriale implicate este sensibil diferit. n consecin, pentru ntreprinztorii i managerii din IMM- uri sunt necesare programe de formare i perfecionare specifice. Recomandarea 4 : Realizarea unei puternice reele naionale de centre de consultan i pregtire managerialintreprenorial pentru IMM- uri. Performanele IMM- urilor n rile dezvoltate demonstreaz c acestea nu ar fi fost posibile fr fundamentarea activitii lor pe conceptele, metodele i tehnicile managerial- intreprenoriale profesioniste. Firete, aceast dependen este valabil i pentru Romnia. Practica activitilor IMM- urilor demonstreaz c doar o proporie redus dintre acestea folosesc n mod sistematic elementele oferite de managementul profesionist. Cauzele principale ale acestei situaii sunt insuficienta ofert de consultan i pregtire managerial de calitate superioar i costul su relativ ridicat n raport cu posibilitile marii majoriti a IMM- urilor autohtone. Recomandarea 5 : Direcionarea unei pri semnificative dintre activitile de cercetare- dezvoltare finanate de la bugetul statului pentru soluionarea problemelor cu care se confrunt IMM- urile. n prezent se manifest un mare decalaj, un adevrat gap ntre contribuia majoritar pe care IMM- urile o au la obinerea PIB- ului i la alimentarea bugetului statului, pe de o parte, i msura nesemnificativ n care beneficiaz de resulsele alocate de stat pentru finanarea activitilor de cercetare- dezvoltare.

Recomandarea 6 : Dezvoltarea unei reele naionale de incubatoare de afaceri i parcuri tiinifice . Perioada contemporan se caracterizeaz printr- un ritm de producere i implementare a progresului tiinific fr precedent n istoria omenirii . Ca urmare, inovaia competitiv devine un determinant pentru performanele unei proporii tot mai mari de IMM- uri , n principal din industrie, comunicaii i construcii, dar i cu o frecven crescnd n servicii , transporturi, agricultur i chiar comer. n consecin, este n interesul naional de a implementa n Romnia acele modaliti de intensificare i eficientizare a promovrii IMM- urilor centrate pe inovare, care s- au dovedit eficace n alte ri. Dintre acestea, practica mondial recomand cu prioritate incubatoarele de afaceri i parcurile tiinifice ( tehnopolurile ). Recomandarea 7 : Organizarea unei campanii naionale n mass- media , n vederea mbuntirii ntreprinztorului, a perceperii sale ca un simbol ( personaj- cheie) major al economiei de pia. n Romnia se constat c, dei ntreprinztorii au un rol i o contribuie economic i social pozitiv substanial, aciunile i rezultatele obinute sunt percepute predominant negativ de mass- media i populaie. Recomandarea 8 : nfiinarea unei bnci de informaii naionale informatizate, specializat pe problemele IMMurilor nu le confer capacitatea necesar pentru a obine , pe baze economice, informaiile vitale de care au nevoie. Recomandarea 9 : Includerea reprezentanilor organizaiilor de IMM- uri n organismele de conducere ale administraiei publice centrale i locale, extinznd dialogul social actual. Asupra activitilor i performanelor IMM- urilor, o influen major exercit organismele administraiei publice. Pentru a asigura cunoaterea i luarea n considerare a problemelor specifice cu care se confrunt IMM- urilor i pentru a le valorifica marele potenial de care dispun, este indispensabil participarea reprezentanilor organizaiilor de IMM- uri n organismele de conducere ale administraiei publice la toate ealoanele sale .

Recomandarea 10: Participarea direct i permanent a ntreprinztorilor la ntlnirile economice guvernamentale bilaterale i multilaterale cu alte ri. Recomandarea 11 : Favorizarea dezvoltrii organizaiilor de IMM- uri reprezentative. ntreaga perioad de dup 1990 relev c, fr excepie, guvernele i parlamentele nu au acordat IMM- urilor atenia impus de ponderea i rolul lor ntr- o economie de pia, ceea ce s- a reflectat sintetic, dar copleitor, n neasigurarea unui mediu favorizant dezvoltrii lor i n situaia precar a actualei economii. Recomandarea 12 : Revizuirea legislaiei economice referitoare la IMM- uri n vederea eliminrii elementelor contradictorii/ neconcordanelor i operaionalizarea sa integral i fr tergiversri. Activitile i rezultatele economico- financiare ale IMM- urilor sunt influenate direct i indirect, n multiple forme i ntr- o msur apreciabil, de calitatea legislaiei. Recomandarea 13 : Elaborarea unei strategii naionale a IMM- urilor complete i riguroase, potrivit cerinelor tiinei managementului. Desigur, baza de plecare poate i trebuie s o constituie strategia postaderare la UE a Romniei, acceptat de conducerea UE. Se impune ns ca strategia pentru IMM- uri s fie structurat riguros, cu elemente precis definite pentru fiecare dintre componentele majore ale unei strategii .

Stakeholderii ntreprinderii mici i mijlocii


Analiza ntreprinderii mici i mijlocii, prin prisma definirii stakeholderilor, relev c primul i cel mai important stakeholder este nsui ntreprinztorul, cel care o nfiineaz, o conduce direct sau o supervizeaz ndeaproape, i nsuete integral sau parial profitul rezultat. Distribuitorii ( cand este cazul) i cumprtorii, prin achiziionarea produselor i/ sau serviciilor , condiioneaz nsi existena firmei. n msura n care aceste produse sunt apreciate i cumprate, ei sunt interesai n existena i dezvoltarea respectivei firme. Familia ntreprinztorului. Rolul familiei n funcionarea firmei mici i mijlocii este, de regul, apreciabil, n firmele familiale avnd adesea un rol decisiv. n majoritatea firmelor mici, a microfirmelor n special, acest rol este deosebit de important. Managerii firmei reprezint un stakeholder foarte important, mai ales n firmele mijlocii i mici, i mai puin n micrifirme, unde ntreprinztorul este managerul atotputernic. Salariaii firmei reprezint acelai tip de stakeholderi ca i managerii, cu deosebirea c att influena lor asupra firmei, ct i interesul lor n modul de funcionare sunt, de regul, mai reduse din cauza sferei inferioare de sarcini, competene i responsabiliti care le revin i a poziiei deinute n organizaie. Furnizorii de servicii de consultan i training intervin n activitile firmei la solicitarea managerului su, deci numai n anumite perioade. Administraia local n a crei raz de aciune funcioneaz firma are o anumit influen asupra activitii acesteia. Organizaiile de IMM- uri, Camerele de comer i industrie i alte organizaii patronale, prin lobyy i prin serviciile pe care le ofer ntreprinderilor mici i mijlocii, au un impact apreciabil asupra activitilor acestora, fie direct, fie indirect, prin calitatea mediului de afaceri existent. n mod normal, fiecare dintre organizaiile menionate depinde de taxele , solicitrile de servicii i sponsorizrile firmelor care le sunt membre. Pe lng stakeholderii menionai, care au un caracter cvasipermanent, cu excepia investitorilor de risc, mai apar i stakeholderii ocazionali, atunci cand firma este confruntat cu situaii sau evenimente deosebite. In aceast categorie se includ instanele judectoreti ( cnd firma are procese), poliia ( cnd firma este confruntat cu furturi sau accidente etc. ). Fr a- i supraevalua, este important ca ntreprinztorul s- i trateze cu toat consideraia pentru ca relaia cu ei s nu se rsfrng asupra activitilor i performanelor firmei respective.

ntreprinztorul i stakeholderii
O definiie larg rspndit n literatura de specialitate definete stakeholderul ca o persoan sau un grup de persoane care are un interes sau o implicare personal ntr- o anumit ntreprindere i performanele sale. Dup opinia noastr, stakeholderul poate fi definit ca o persoan, un grup de persoane sau o organizaie, avnd interese importante n funcionarea i performanele unei organizaii, pe care le poate influena de o manier semnificativ. Deci, stakeholderii individuali sau de grup prezint dou caracteristici majore : au interese importante n conceperea , derularea i finalitatea activitilor firmei; pot s influeneze coninutul i rezultatele activitilor firmei, n mod semnificativ, apelnd la mijloace formale i informale, de diverse naturi, inclusiv sentimentale.

Principalele diferene ntre sistemele de activiti realizate de manageri i ntreprinztori


Nr. Crt .

Caracteristici ale activitii

Managerilor

ntreprinztorilor

Activitate centrat asupra utilizrii eficace i eficiente a resurselor n vederea ndeplinirii obiectivelor

Activitate centrat pe viziune, stabilire de obiective i identificarea de resurse pentru a le realiza

Elementul esenial rezid n adaptarea la schimbri

Elementul esenial const n iniierea schimbrii

Modelele sau structurile de realizare a muncii implic n primul rnd analize raionale

Modelele sau structurile muncii implic cu prioritate imaginaie i creativitate

Acioneaz n cadrul organizatoric existent

Definete roluri i sarcini ce creeaz un cadru organizatoric

Munca centrat asupra activitilor ce iau n considerare evoluiile mediului firmei

Munca concentrat asupra proiectrii de activiti, rezultnd dintr- o viziune diferit asupra mediului

Profilul ntreprinztorului
Caracteristici
ncredere n sine
Voin puternic Orientare spre sarcini/ rezultate Asumator de eecuri

Nr. Crt.

Trsturi
ncredere n capacitile sale Independen Optimism
Persisten i perseveren Hotrre Orientare spre realizri Harnic, direcionat i plin de energie Iniiativ Evaluator de riscuri i capacitate de a-i asuma riscuri calculate Disponibilitate pentru provocri (challenger) Bun comunicator Capacitate de a se nelege cu alii Receptiv la sugestii i critici Grija fa de alte persoane Dezvolt alte persoane Inovativ, creativ Flexibil n gndire Dispune de resurse interne Cunotine cuprinztoare Perspicacitate Viziune Persceptivitate

2 3

Leadership

Originalitate

Orientare spre viitor

ntreprinztorul i operaionalizeaz calitile, cunotinele i deprinderile, exercitnd anumite funcii intreprenoriale specifice, ce pot fi sintetizate astfel :
realizarea de legturi ntre afacerea sa i mediul implicat dezvoltarea de relaii formale i informale cu membrii familiei, prietenii, cu ali oameni de afaceri, de la care obine informaii, sprijin i resursele eseniale n vederea demarrii i derulrii activitii activitii noii firme ; perceperea de oportuniti economice, testarea de idei, obinerea de informaii i cunotine privind cele mai bune practici i mobilizarea resurselor pentru a crea noua ntreprindere; inerea la curent cu evoluiile tehnice i/ sau comerciale i dezvoltarea pe aceast baz de noi abordri manageriale i soluii de specialitate pentru rezolvarea problemelor.

Principalele diferene ntre pregtirea managerial i


pregtirea intreprenorial

Nr. Crt.

Caracteristici ale pregtirii

Manageriale
Centrat pe cultura organizaional existent Focalizat pe munca i comunicarea n grup

Intreprenoriale
Centrat pe cultura de leadership Focalizat pe dezvoltarea ambelor pri ale creierului, cu accent pe partea dreapt Axat pe dezvoltarea ambelor pri ale creierului, cu accent pe partea dreapt Dezvolt modele i structuri bazate pe aplicaii concrete, specifice

1 2

Axat pe dezvoltarea ambelor pri ale creierului cu accent pe partea stng Dezvolt modele i structuri bazate pe abstractizarea i reguli generale

Are n vedere dezvoltarea individual cu accent pe adaptabilitate


Focalizat pe dobndirea de know- how n managementul resuselor i n domeniul de activitate al firmei

Are n vedere dezvoltarea individual cu accent asupra perseverenei


Focalizat pe dobndirea de know- how referitor la identificarea contextului care duce la ocuparea pieei

Abordrile pregtirii intreprenoriale


Nr. crt.

Nivel de nvare
Individuale

Competene
Contextuale

1.

Know-why- de ce ? (atitudini, valori, motivaii)

ncredere n sine Motivaia succesului Perseveren Acceptarea riscului

Spirit intreprenorial Disponibilitate pentru mentor Disponibilitate pentru modele intreprenoriale

2.

Know-how- cum ? (abiliti de specialitate) Know- who- cine? (abiliti sociale) Know- when- cnd? (perspicacitate) Know- what- ce? (cunotine )

Abiliti profesionale

Structuri ocupaionale i economice complexe Reele sociale i de producie

3.

Capaciti de networking (relaional) Experient i intuiie

4.

Tradiii industriale

5.

Cunotine enciclopedice Informaii instituionale

Reele de informaii Pregtire de specialitate Via cultural variat

Cursul nr.6

Managementului IMM-urilor

Determinani ai specificitii managementului


intreprenorial

Situaia de proprietar manager a ntreprinztorului

Numrul i caracteristicile ntreprinztorilor din firm

Mrimea i puterea economic a firmei

Determinanii managerial - intreprenoriali

Tipul firmei

Faza ciclului de via n care se afl firma

Trsturile definitorii ale mediului intreprenorial real

Evoluia principalelor caracteristici economico manageriale n decursul vieii firmei


Nr. crt.

Caracteristici
Incipien

Fazele ciclului de via


Cretere
Expansiune, cretere

Maturitate
Eficiena investiiilor, cotaparte din pia, avantaj competitiv
Steward (supervizor/ furnizor de servicii curente Modernizare/ inovare n procesele tehnologice Producie Preul, imaginea i diferenieri minore ale produsului Fluxuri de producie i linii de asamblare

Valorile dominante n firm

nvare, experimentare i informalitate


Intreprenor Inovare concretizat n principalele produse ntreprinztor Performanele produsului

2 3 4 5

Rolul dominant al managerului Tipul de inovare Localizarea inovrii Baza capacitii competitive a firmei Procesele de producie

Administrator (manager) Modernizare/inovare n principalele produse Marketing + producie Preul i diferenierea produsului

Segmentate pe locuri de munc

Grupate dup criterii (zone de producie)

7
8

Activitile dominante
Modalitile de integrare

Management
Comunicaii informale

Marketing + producie
Comunicaii informale + elemente ale managementului prin proiecte matricial/ ierarhic funcional Puternic/mediu Mediu/puternic Mediu

Producie + vnzri
Comunicaii formalizate, comitete cu manageri de nivel superior Birocratic Redus Redus Puternic

9 10 11 12

Structura organizatoric Stilul managerial orientat spre dezvoltare Stilul managerial orientat spre schimbare Stilul managerial centrat pe sarcini

Nedefinit ca form sau ierarhic Puternic Mediu Redus

Principalele particulariti

ale managementului intreprenorial, prin care se difereniaz de managementul firmei n general, sunt:

se refer la o organizaie de dimensiuni mici, caracterizat concomitent prin resurse i inerie organizaional reduse; se confrunt cu o mare varietate de situaii organizaionale, determinate de eterogenitatea foarte ridicat a IMM-urilor;

se manifest o extrem diversitate a elementelor manageriale n IMM-uri, datorit impactului variabilelor organizaionale i manageriale specifice lor;
personalul managerial care, dac exist, nu este specializat pe domenii, activiti, metode etc., fiind, prin fora mprejurrilor, de tip generalist; apelarea la specialiti din afara firmei, la consultani i traineri ndeosebi, pentru a soluiona probleme manageriale specializate n sectoare i n perioade cheie pentru evoluia IMM-urilor, reprezint o component indispensabil a managementului, ce condiioneaz adesea nsi existena IMM-urilor; este un management puternic personalizat, datorit impactului decisiv al viziunii, leadershipului i personalitii ntreprinztorului.

Managementul intreprenorial mbrac, n principal, dou forme

managementul utilizat de ntreprinzator cnd nfiinteaza si lanseaza o firma, fiind forma cea mai rspndit i mai cunoscut. Specific ei este puternicul coninut

intreprenorial generat de concentrarea ntreprinztorului asupra identitii i valorificrii oportunitii de afaceri. n cazul nfiinrii de organizaii mai puternice, care utilizeaz un numr mai mare de persoane, echipamente i tehnologii specializate i complexe, atunci elementele manageriale sunt de asemenea puternic prezente, dar, firete, exercitate n optica intreprenorial;

managementul utilizat n dezvoltarea firmelor existente, atunci cnd realizeaza rapid schimbari de amploare, cu pronuntat caracter inovational, bazat pe identificarea si valorificarea de oportunitati economice. n cazul acestei forme de management intreprenorial, dei demersul intreprenorial este
prezent n mod pregnant, elementele manageriale sunt mai dezvoltate, mai puternice. Situaia este fireasc ntruct firma exist, sistemul managerial, ca i cele tehnice, economice i umane funcioneaz, ntreprinztorul realiznd de fapt mutaii i dezvoltri n cadrul lor, n demersul valorificrii oportunitii avute n vedere.

Indiferent de form, managementul intreprenorial prezint aceleai caracteristici


eseniale.

Particulariti ale previziunii n IMM-uri

n ansamblul proceselor manageriale ale firmelor mici i mijlocii previziunea este, de regul, mai puin intens comparativ cu firmele mari, n special n ceea ce privete deciziile pe termen lung. Dintre cele trei forme de realizare a previziunii prognoze, planuri i programe cu frecven ridicat sunt folosite programele. Planurile se elaboreaz cel mai adesea pentru un an, dar numai de ctre o parte redus a ntreprinztorilor, iar prognozele se proiecteaz ocazional, ndeosebi la nivelul firmelor de dimensiuni medii. Cea mai frecvent form de plan este planul de afaceri. Indiferent de forma previziunii, aceasta are n vedere n cvasitotalitatea cerinelor pieei locale. Deciziile de previziune au un caracter economic, se refer cel mai adesea la profit, cifra de afaceri, credite etc. Ele se fundamenteaz n principal pe informaii contabile i de marketing. Frecvent, aceste decizii au la baz talentul i intuiia ntreprinztorilor, neutilizndu-se dect accidental metodele i tehnicile manageriale de previziune. n firmele de dimensiuni ceva mai mari, pentru a fundamenta anumite previziuni, se utilizeaz metoda edinelor, cel mai adesea ntr-o derulare pronunat informal.

Programele i planurile atunci cnd se ntocmesc se bazeaz predominant pe informaii interne, n completare cu anumite informaii de marketing. Rareori exist subsisteme informaionale care s furnizeze seturi coerente de informaii cu caracter prospectiv. n schimb, pentru gestionarea informaiilor curente se utilizeaz de o proporie sporit de firme pachete de programe. Cel mai adesea, acestea proceseaz i furnizeaz informaii din domeniul contabil, financiar i personal. Managerul ntreprinztor se manifest i n plan previzional, de regul, prin reacii rapide. Ca urmare, rezult un proces previzional flexibil, continuu adaptat la evoluiile endogene i exogene firmei, mai ales pe termen scurt, focalizat pe valorificarea oportunitii economice. La flexibilitatea previzional, care se mbin adesea i cu o rigurozitate mai sczut a planurilor i prognozelor, o contribuie apreciabil are i abordarea mai puin formalizat pe care se bazeaz. O parte apreciabil din procesele de fundamentare a previziunilor, mai ales n firmele familiale, au un pronunat caracter informal. Previziunile se realizeaz n mod obinuit de ctre ntreprinztor, mpreun cu contabilul firmei. Doar n firmele de dimensiuni medii sau mici spre medii, exist persoane sau compartimente specializate pe previziuni. n mod firesc, insuficientul fundament organizatoric i uman pentru conceperea i concretizarea previziunilor se reflect n calitatea acestora, n insuficienta rigurozitate care caracterizeaz majoritatea lor.

Mai puin intense Centrat pe oportunitate economic Predomin abordrile pe termen scurt Prezint o informalitate ridicat Particularitile previziunii Numr mai redus de obiective avute n vedere

Bazat pe o rapid vitez de reacie fa de elementele noi Caracterizat prin flexibilitate i adaptabilitate ridicat Orientate n cvasitotalitate spre pieele locale

Rigurozitate redus

n ultimii ani, n rile dezvoltate se manifest n exercitarea funciei de previziune din firmele mici i mijlocii urmtoarele

tendinte:

creterea frecvenei, calitii i orizontului previziunilor intreprenorial manageriale; apelarea pe scar mai larg la asistena firmelor de consultan n realizarea previziunilor, mai ales atunci cnd se au n vedere decizii majore n firm: obinerea unui credit de investiii, realizarea unei aliane strategice, extinderea pe o pia nou, asimilarea unui produs n fabricaie, modernizarea radical a echipamentelor, schimbarea formei juridice a firmei etc.; utilizarea mai frecvent i eficace a aportului informaticii n fundamentarea deciziilor, inclusiv prin internet, euronet, etc.; extinderea lurii n considerare n fundamentarea previziunilor, pe lng piaa local i a altor piee inclusiv de ctre firmele mai competitive a pieei internaionale; ritmul rapid al internaionalizrii activitilor economice, proliferarea informaticii i dezvoltrii comunicaiilor favorizeaz acest proces.

Intensitatea si modul de concretizare a acestor tendine depind n mare masura:


de viziunea si cunostintele manageriale ale ntreprinztorului, de capacitatea lui de a sesiza rolul esenial al previziunilor riguroase, ncepnd cu cele pe termen lung ncorporate n strategii i politici ale firmei.

Funcia de organizare

Fr nici o ndoial, organizarea constituie una dintre cel mai intens exercitate funcii manageriale ntr-o firm mic sau mijlocie.
Specific ei este concretizarea n structuri organizatorice simple, cel mai adesea ierarhice, n care toate persoanele care lucreaz n firm depind nemijlocit de ntreprinztorul manager.
Avantajul acestor structuri este simplitatea, ce le confer o ridicat eficacitate i flexibilitate. n microntreprinderi structura organizatoric este rareori reflectat n organigram i descrieri de funcii i posturi. Uneori, se utilizeaz o form simplist de descriere post lista principalelor sarcini i responsabiliti ale salariatului.
n firmele mijlocii, mai ales din domeniile de vrf ale industriei, se constat un accent mai mare pe documente organizaionale. Acestea, de regul, folosesc structuri ierarhic funcionale, n cadrul crora apar frecvent persoane sau chiar un compartiment profilat pe organizare. n plus, larga rspndire pe care o nregistreaz n ultimele decenii sistemul de standarde de calitate ISO 9000ISO 14000 se reflect i n proliferarea documentaiei standardizate aferente, dintre care procedurile de lucru au un pronunat caracter organizatoric.

Particularitile exercitrii funciei de organizare n firmele mici i mijlocii.

Simplitate organizatoric procesual i structural

Flexibilitate organizatoric ridicat a firmelor

Dependena decisiv a calitii organizrii firmei de capacitatea organizatoric a ntreprinztorului - manager

Formalizare redus a documentelor organizatorice

Particularitile organizrii

Puternice elemente informale n fundamentarea i concretizarea abordrilor organizrii

Prioritate acordat relaiilor organizaionale n ansamblul organizrii

Preponderena structurilor organizatorice ierarhice

n ultimele dou decenii, n conceperea i exercitarea funciei de organizare n firmele mici i mijlocii s-au prefigurat mai multe tendinte:

cresterea flexibilitatii, dinamismului si chiar fluiditatii formelor organizatorice ale


firmelor mici i mijlocii;

ncadrarea structurilor organizaionale cu specialiti i persoane calificate;


conturarea unor forme organizatorice participative, mai ales n firmele mijlocii i mici spre mijlocii; amplificarea implicrii, eficacitii i responsabilitii executanilor din firmele mici, ca urmare a proliferrii informaticii, ISO 9000 14000 i a dezvoltrii de culturi organizaionale propice performanelor; introducerea calculatoarelor i pachetelor de program n firme, chiar i n cele unipersonale; creterea cantitii de informaii vehiculate i gradului de informare a managerului ntreprinztor; extinderea utilizrii de documente i proceduri formalizate; imprimarea treptat a unei dimensiuni informaionale culturii organizaionale din firme, cu un plus de intensitate n cele mijlocii.
profesionalizrii managementului i informatizrii crescnde a economiei i societii. Cu toate acestea, ntreprinderile mici i mijlocii i vor menine sisteme organizatorice i informaionale relativ simple, cu un grad ridicat de funcionalitate, flexibilitate i informalitate, atuurile lor principale care explic larga lor rspndire i capacitate de a fi competitive ntr-un mediu din ce n ce mai complex.

Tendinele menionate vor continua s se amplifice n urmtorii ani, n special sub impulsul

Particulariti ale coordonrii n firmele mici i mijlocii


Coordonarea este funcia managerial omniprezent n managementul intreprenorial. Explicaiile sunt multiple. Dimensiunea i complexitatea frecvent mai reduse ale firmelor conduse de ntreprinztori-manageri reduc ntr-o anumit msur cerinele manageriale de natur previzional i organizatoric, ce se cer compensate printr-un plus de coordonare i antrenare. n al doilea rnd, coordonarea implic un arsenal de metode i tehnici manageriale sensibil mai redus comparativ cu cele dou funcii menionate, bazndu-se ntr-o msur sensibil superioar pe simul relaiilor umane, flerul i discernmntul ntreprinztorilor. Toate acestea explic larga utilizare a coordonrii de ctre ntreprinztorii-manageri, caracteristic important n firmele mici. Din punct de vedere instrumental, metodologic, se constat, de regul, o mai redus utilizare a edinei, metoda de coordonare predominant n firmele de dimensiuni mari, ca i a tablourilor de bord, a graficelor de lucru, a schemelor de corelare a aciunilor etc. n compensaie, ntreprinztoriimanageri folosesc pe scar larg coordonarea pe baz de discuii bilaterale cu componenii organizaiei. Acest tip de coordonare, costisitor sub aspectul consumului de timp, asigur o bun comunicare i se dovedete deosebit de eficace. n firmele familiale i n general n microntreprinderi, coordonarea prin discuii bilaterale predomin absolut.

Particularitile coordonrii: Manifestare cvasipermanent i intens;Prezint o puternic tent informal, nu rareori cu un coninut afectiv substanial;Preponderent acional (i nu decizional);Utilizare redus a edinei de coordonare;Realizare predominant sub form de discuii bilaterale; Marcat substanial de viziunea i caracteristicile ntreprinztorului - manager

Particulariti ale coordonrii n firmele mici i mijlocii

Manifestare cvasipermanent i intens


Particularitile coordonrii

Utilizare redus a edinei de coordonare

Realizare predominant sub form de discuii bilaterale

Preponderent acional (i nu decizional)

Prezint o puternic tent informal, nu rareori cu un coninut afectiv substanial Marcat substanial de viziunea i caracteristicile ntreprinztorului manager

Tendinele

care se pot prefigura n domeniul coordonrii sunt n principal urmtoarele:

creterea treptat a bazei informaionale formalizate de exercitare a coordonrii, consecin a extinderii utilizrii informaticii moderne i a telecomunicaiilor, care se reflect n punerea la dispoziia utilizatorilor de seturi de informaii, cum ar fi tablourilor de bord, ce servesc ca baz pentru coordonare;
extinderea utilizrii ntr-o anumit msur a edinei, ca urmare a creterii nivelului de pregtire general i managerial att a ntreprinztorilor, ct i a celorlali componeni ai firmei, mai ales n firmele axate pe dezvoltare; atenuarea parial a puternicei tente informale a coordonrii, mai ales n firmele de dimensiuni medii i mici, mai puin n microntreprinderi.

Cu toate aceste tendine, specificitatea i importana major ale coordonrii n firmele mici se menin, ele reflectnd n mare msur personalitatea i nivelul de pregtire a ntreprinztorului manager.

Particulariti ale antrenrii personalului n IMM-uri


Antrenarea constituie una dintre funciile conducerii cu cele mai pronunate elemente de specificitate

Particularitile antrenrii

Realizarea unei intense motivri a personalului firmei

Gradul redus de elaborare i formalizare a motivrii personalului Rolul determinant al ntreprinztorului manager n operaionalizarea antrenrii

Recompensarea i penalizarea pronunat a personalului n situaii manageriale i economice deosebite

Utilizarea unei sfere relativ restrnse de modaliti de motivare a personalului firmei

Abordarea motivatorie a principalilor stakeholderi ai firmei

Rareori exist elemente de motivare precis determinate cu excepia salariului

motivarea salariului este intens datorit permanenei managerului ntreprinztor n firm i a exemplului personal. n microntreprinderile cu caracter familial, la motivarea intens contribuie frecvent existena membrilor familiei, puternic ataai de firm i motivai superior n obinerea de rezultate economice.

Toate aceste elemente fac ca n cadrul firmei s se utilizeze numeroase elemente de motivare moral spiritual, cum ar fi: lauda, admonestarea verbal, srbtorirea n grup a unor evenimente speciale, discuii directe ntre ntreprinztor i salariai, consultarea frecvent a personalului privind modul de soluionare a unor probleme, o anumit flexibilitate n programul de lucru al salariailor etc. Concomitent, se constat c, intuitiv, ntreprinztorul acord o atenie deosebit unora dintre principalii stakeholderi ai firmei. Sunt foarte rari managerii ntreprinztori care nu cunosc personal clienii sau cei mai importani clieni, fa de care au un comportament special, menit s-i pstreze s-i determine s cumpere mai mult de la firm. Relaii asemntoare se cultiv cu principalii furnizori, atunci cnd posibilitile de selecie a lor sunt reduse. ntreprinztorii focalizai pe dezvoltare reuesc aproape ntotdeauna s-i construiasc o relaie bun la banc, de natur s accelereze i s uureze obinerea fondurilor necesare. Aceast categorie de ntreprinztori pun frecvent accent pe relaiile cu administraia local, comunitatea local i anumite firme furnizoare de servicii pentru ntreprinderile mici i mijlocii. Toate aceste elemente determin o puternic motivare a salariailor firmei i a unei pri dintre ceilali stakeholderi, care se reflect n eficacitatea ridicat a activitilor din cadrul firmei mici i mijlocii.

Tendinele principale care se prefigureaz n exercitarea antrenrii n cadrul firmelor mici i mijlocii sunt:

diversificarea ponderat a mijloacelor i modalitilor de motivare ca urmare a creterii nivelului de informare i de pregtire managerial a ntreprinztorilor; diminuarea ntr-o anumit msur a ponderii elementelor informale i a celor moral spirituale n motivarea salariailor datorit, schimbrilor ce intervin n sistemul de valori i comportamente n societate, n natura relaiilor umane; n cadrul acesta se constat o anumit rcire, o scdere a rolului afectivitii n relaiile de grup, cuplat cu ascentsiunea elementelor de raionalitate, de interes material i profesional individual; creterea direcionrii motivrii salariailor, n special, i a stakeholderilor, n general, spre nnoire i performan n cadrul firmei, care devin din ce n ce mai mult condiii de supravieuire, chiar i n microfirmele tradiionale, de tip meteugresc.

Prin aceste tendine se caut sa se mentina o puternica motivare n firmele mici, generatoare de eforturi peste media societii i cu un rol major n supravieuirea i dezvoltarea acestora, n condiiile hiperconcurenei actuale.

Particulariti ale control evalurii intreprenoriale

Funcia de control evaluare poate fi definit ca ansamblul proceselor prin care performanele organizaiei, subsistemelor i ale componenilor acesteia sunt msurate i comparate cu obiectivele i standardele stabilite iniial, n vederea eliminrii deficienelor constatate i integrrii abaterilor pozitive. Asupra eficacitii i eficienei firmelor mici i mijlocii un impact apreciabil are exercitarea funciei de control evaluare, prin care se ncheie ciclul managerial. Pentru
ntreprinztor este deosebit de util s cunoasc nu numai coninutul general al acestei funcii care se prezint n orice manual bun de management ci i particularitile sale n situaiile intreprenoriale i tendinele actuale.

Realizarea controlului preponderent pe baza savoire-faire-ului generat de experien i mai puin pe criterii, norme, standarde etc.

Imprimarea unei puternice dimensiuni constructive controlului de ctre ntreprinztorul - manager

Concentrarea controlului n activitile operaionale (producie, comercializare etc.) care se nscriu n profilul firmei

Absena cvasitotal a controlului de tip anticipativ

Axarea coninutului pe aspecte curente, adesea n timp real

Implicarea frecvent n realizarea controlului a unor membri ai familiei ntreprinztorului

Preponderena absolut a controlului direct exercitat de ntreprinztor

Absena frecvent, mai ales n microfirme, a persoanelor i compartimentelor specializate n control

Particular itile controlevalurii

Specific exercitrii control-evalurii n firmele mici este participarea direct a ntreprinztorului manager, care are frecvent un rol determinant pe acest plan. Acesta folosete frecvent controlul direct realizat de el nsui, personal. Foarte rar apeleaz la delegarea unor sarcini mai puin importante de control evaluare i aceasta, de regul, n firmele de dimensiuni mai mari. Din punct de vedere al coninutului, predomin controlul curent, efectuat adesea n timp real, pe msur ce se deruleaz procesele de munc n cadrul firmei. Definitorie pentru ntreprinztorii-manageri este concentrarea controlului asupra activitilor operaionale ce dau profilul firmei de producie, comercializare, realizarea de servicii. Alte activiti, cum ar fi cele de personal sau financiar-contabile, sunt, de regul, controlate numai tangenial. n ceea ce privete metodologia de realizare a control evalurii, se constat c este mai puin sofisticat. Rareori ntreprinztorii manageri utilizeaz standarde, norme, criterii etc. Cel mai adesea, controlul se bazeaz pe bunul sim i pe savoir-fair-ului dobndit pe baz de experien. Pozitiv este faptul c nu rareori control evaluarea efectuat de ntreprinztorul manager are un caracter constructiv. El nu trateaz controlul ca un scop n sine, aa cum se ntmpl nu de puine ori n firmele mari sau cnd acioneaz organisme de control specializat. Constatrile mai deosebite ale controlului pozitive i mai ales negative servesc pentru a adopta decizii n favoarea mbuntirii activitii firmei. Viteza de reacie este mai absolut pe care o deine n cvasitotalitatea microfirmelor i firmelor mici. Mai puin pregnant este aceast caracteristic n firmele mari i mijlocii.

Conceperea i exercitarea control-evalurii n firmele mici i mijlocii, ca de altfel i celelalte funcii manageriale,cunosc anumite evoluii sub form de tendine:

extinderea modalitilor formalizate de efectuare a controlului, bazate pe standarde i norme , n ritmuri relativ accelerate, ca urmare a proliferrii anumitor sisteme moderne manageriale i tehnice, cum ar fi ISO 9000 14000, managementul calitii totale (TQM). La aceast tendin contribuie i reglementrile juridice dezvoltate n ultimele decenii, referitoare la protecia consumatorului, mediului etc.; realizarea unui control din ce n ce mai complex si riguros, n condiiile creterii nivelului de pregtire a ntreprinztorilor, ale intensificrii concurenei i ale modificrii culturii economice a populaiei, n sensul siturii n prim-planul ateptrilor, sistemelor de valori, normelor comportamentale, a elementelor referitoare la calitatea produselor i serviciilor, subsumate viziunii din ce n ce mai larg rspndite privind calitatea vieii; amplificarea substanial a bazei informaionale de exercitare a controlului, inclusiv a termenilor de referin n care acesta este conceput, datorit bombardamentului informaional la care ntreprinztorii sunt supui n ultimele decenii prin mass-media i a utilizrii de calculatoare i pachete de programe n cadrul firmelor mici i mijlocii.

Concluzionnd, n viitor se poate anticipa o intensificare i modernizare a controlevalurii, care va contribui ntr-o msur sporit la amplificarea funcionalitii i competitivitii firmelor mici i mijlocii.

Principalele categorii de decizii ale ntreprinztorului

Caracteristici:

Extrema varietate a naturii deciziilor (comerciale, financiar contabile, producie, cercetare - dezvoltare,
personal etc.), ceea ce semnific o mare eterogenitate de cunotine i informaii din partea ntreprinztorului manager, deosebit de dificil de asigurat;

deciziile cu caracter general care se refera sau implica firma n ansamblul sau sunt cele mai numeroase. De aici decurge necesitatea ca ntreprinztorul manager s aib o cuprinztoare i realist viziune
de ansamblu asupra activitilor firmei; cea mai mare parte a deciziilor se adopta nu periodic, ci la diverse perioade, n functie de necesitati, care nu prezint o anumit ciclitate. Aceast situaie, care face dificil o planificare i organizare din timp, riguros ealonate, creeaz multiple presiuni asupra ntreprinztorului manager, i cere o mare vitez de reacie i-l suprasolicit n anumite perioade.

Elementele cuprinse n sinopticul prezentat pot servi drept ghid orientativ decizional ntreprinztorului manager, ajutndu-l s nu omit decizii importante i atenionndu-l asupra viitoarelor decizii, astfel nct s aib timpul necesar pregtirii acestora. n situaiile n care constat c nu poate fundamenta respectivele decizii cu forele firmei, atunci se recomand s apeleze la sprijin extern, care poate fi gsit, de regul, la firmele de consultan.

Cursul nr.7

Antreprenoriatul
Antreprenoriatul este n primul rnd o stare de spirit. Acesta presupune
motivare i capacitatea unei persoane - fie c este vorba de o persoan independent sau de o organizaie - de a identifica o oportunitate i de a o folosi adugnd valoare sau obinnd un beneficiu. Antreprenoriatul const n starea de spirit i procesul de creare i dezvoltare a unei activiti economice mbinnd asumarea riscurilor, creativitatea i/sau inovarea, cu un management solid, n cadrul unei firme noi sau al uneia existente.

Antreprenoriatul reprezint oamenii, alegerile i aciunile acestora n iniierea, preluarea sau desfurarea unei afaceri sau implicarea acestora ntrun proces strategic de luare a deciziilor n cadrul unei firme. ntreprinztorii sunt un grup eterogen aparinnd tuturor categoriilor sociale, care au n comun cteva caracteristici ale comportamentului antreprenorial cum ar fi disponibilitatea pentru asumarea riscurilor, spiritul independent i dorina de realizare personal.

Antreprenoriatul
Antreprenoriatul se poate manifesta n orice sector i n orice tip de afacere. Este deopotriv atributul persoanelor care lucreaz pe cont propriu, al firmelor de orice mrime, n orice stadiu al ciclului de via al afacerii, de la faza premergtoare la cea de dezvoltare, transfer, nchidere sau relansare. Antreprenoriatul este aplicabil firmelor din toate sectoarele, de vrf sau tradiionale, firmelor mici i mari i diferitelor structuri de proprietate, de la afacerile de familie la firmele cotate la burs, ntreprinderile din domeniul social i organizaii non-profit care au adesea activiti economice.

Iniiativele ntreprinztorilor, fie deschiderea unei firme noi, fie reorientarea unei firme existente (de ex.: dup transferarea unei afaceri unui nou proprietar), pot crete productivitatea.

Acestea sporesc presiunea concurenial fornd alte firme s reacioneze prin mbuntirea eficienei lor sau prin introducerea inovaiilor. Eficiena sporit i inovaiile din cadrul firmei, fie c este vorba de organizare, procese, produse, servicii sau piee sporesc puterea competitiv a economiei n ansamblu. Acest proces ofer beneficii consumatorilor prin mbogirea gamei de produse i practicarea unor preuri mai mici.

Antreprenoriatul
Antreprenoriatul poate contribui de asemenea la ncurajarea
coeziunii sociale i economice n regiunile a cror dezvoltare a rmas n urm, pentru a stimula activitatea economic procesul muncii a omerilor sau a persoanelor defavorizate. ntreprinztorii sunt adevrai conductori ai economiei de pia, iar reuitele lor aduc societii bunstare, locuri de munc i o diversitate de oferte pentru consumatori. Antreprenoriatul poate juca de asemenea, un rol pozitiv n domeniul serviciilor de sntate, educaionale i sociale.

Antreprenoriatul

Provocarea aflat n faa Romniei este aceea de a identifica

factorii cheie n vederea constituirii unui mediu n care iniiativa antreprenorial i activitile comerciale s se poat dezvolta.

Va fi nevoie de msuri politice pentru a stimula antreprenoriatul att la nivelul pieei unice ct i al pieei autohtone, printr-o abordare corespunztoare n vederea creterii numrului de ntreprinztori i a dezvoltrii unui numr ct mai mare de firme.

Antreprenoriatul
O abordare larg a promovrii antreprenoriatului trebuie s se realizeze la trei niveluri: individual, firm i societate.
Pentru a motiva cetenii romni s devin ntreprinztori, acetia trebuie s contientizeze conceptul de antreprenoriat, iar acesta trebuie s reprezinte o opiune suficient de atractiv. Romnii trebuie s dein abilitile necesare pentru a-i transforma ambiiile n proiecte de succes. Pentru ca proiectele antreprenoriale din Romnia s se transforme n firme de succes este nevoie de un cadru de lucru de susinere a lor. Acesta trebuie s permit firmelor din Romnia s se dezvolte i s evolueze, s ncheie contracte i s ias din acestea, n mod liber. Activitatea antreprenorial din Romnia va depinde foarte mult de aprecierea pozitiv a ntreprinztorilor respectabili, n primul rnd de ctre societatea romn. Succesul antreprenorial va trebui s fie apreciat, iar stigmatul eecului va trebui s fie redus. n Romnia, riscurile asociate antreprenoriatului nu sunt echilibrate n mod corespunztor de perspectiva unei recompense, ceea ce impune o reevaluare a balanei riscurilor i beneficiilor asociate antreprenoriatului. ntreprinztorii trebuie s fie sprijinii n dezvoltarea abilitilor necesare adaptrii permanente a afacerile mediului economic dinamic.

Antreprenoriatul

n plus, doar prin creativitate i inovaie va fi posibil ptrunderea i concurarea pe pia i schimbarea sau chiar crearea de noi piee. Pentru a transforma o idee de afacere ntr-un succes i pentru a adapta o afacere, n vederea dezvoltrii acesteia pe parcursul tuturor etapelor ciclului su de via, este necesar abilitatea de a combina creativitatea i inovarea cu un management solid. Acesta trece dincolo de managementul zilnic, deoarece vizeaz strategia i ambiiile comerciale.