MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII

MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
DEPARTAMENTUL CONTABILITATE ŞI INFORMATICĂ ECONOMICĂ

Domeniu: 041. Ştiinţe Economice

Nr. specialităţii: 0411.1 Contabilitate

TEZĂ DE MASTER
“Contabilitatea și analiza datoriilor entității”
( în baza datelor ” S.R.L. Casa Viitorului ”)

Condrașco Mariana
gr. AEF171

Se admite spre susţinere

Şef departament Coordonator ştiinţific:
Dolghi Cristina, dr., conf. univ. Tcaci Natalia, dr., conf.univ
________________

Chişinău, 2019
CUPRINS
1
ABREVIERI………………………………………………………………………………………...3
LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETOLOR………………………………………4
ADNOTARE………………………………………………………………………………………...5
INTRODUCERE…………………………………………………………………………………....7

Capitolul I. Bazele teoretice privind conținutul economic al datoriilor și obiectivele

contabilitații
………………………………………………………………………………………..11
1.1. Abordări teoretice vizînd componența și clasificarea
datoriilor……………………………11
1.2. Recunoașterea și evaluarea
datoriilor………………………………………………………..22
1.3. Viziuni privind practica existentă a contabilității
datoriilor...................................................27

Capitolul II. Contabilitatea datoriilor la SRL „Casa

Viitorului”………………………………..28
2.1. Documentarea și contabilizarea datoriilor financiare
……………………………………....28
2.2. Documentarea și contabilizarea datoriilor comerciale curente
…………………………....35
2.3. Documentarea și contabilizarea datoriilor calculate
curente………………………………40
2.4. Perfecționarea contabilității datoriilor
……………………………………………………..51

Capitolul III. Analiza datoriilor la SRL „Casa Viitorului”…………………………..…………55

3.1. Analiza dinamicii și structurii datoriilor ……………………..……………..
………………55
3.2. Analiza datoriilor curente după termenii de
achitare……………………………………….60
3.3. Analiza rotației datoriilor ……..…………………………………………….
……………...62
3.4. Analia fondului de rulment net și lichidității
2
 bilanțului…………………………………….67

CONCLUZII ȘI RECOMANDARI...............................................................................................74
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………… ……...77
ANEXE

Declarația de onestitate

ABREVIERI
IAS – Standardul Internațional de Contabilitate
IFRS – Standardul Internațional de Raportare Financiară
SNC – Standardele Naționale de Contabilitate
SRL – Societate cu Răspundere Limitată
RM – Republica Moldova
TVA –Taxa pe Valoare Adăugată
OMVSD – Obiecte de mica valoare și scurtă durată

3
 LISTA TABELELOR, GRAFICELOR ȘI CASETELOR

Tabelul 1.1 Analiza indicatorilor activității economio-financiare la S.R.L. „Casa Viitorului”

în dinamică………………………………………………………………………..…………….……
p.8
Figura 1.1 Componența
datoriilor................................................................................................p.13
Tabel 1.2 Clasificarea datoriilor comerciale…………………………………………….
……...p.15
Tabelul 1.3 Deosebiri dintre datoriile curente, provizioane și datorii
contingente…………...p.18
Figura 1.2. Generalizarea criteriilor de recunoaștere a datoriilor………………………….…
p.23
Figura 2.1. Clasificarea datoriilor curente la S.R.L. „Casa Viitorului” …………………...
….p.28
Figura 2.2. Conturile sintetice aferente datoriilor financiare curente……………………..…
p.29
Figura 2.3. Conturile sintetice aferente datoriilor comerciale
curente…………………….....p.34
Figura 2.4. Conturile sintetice aferente datoriilor calculate curente……………………….…
p.39
Tabelul 3.1 Analiza mărimii și evoluției datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”.........................p.54
4
Tabelul 3.2 Analiza dinamicii și structurii datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”
……………..p.55
Tabelul 3.3 Aprecierea structurii datoriilor S.R.L.„Casa Viitorului” prin metoda
ratelor ...................................................................................................................................................
......p.58
Tabelul 3.4 Analiza dinamicii și structurii datoriilor după termenii de achitare la S.R.L.
„Casa
Viitorului”………………………………………………………………………………………..p.60
Tabelul 3.5 Accelerarea sau încetinirea rotației capitalului………………………...…….…..p.62
Tabelul 3.6 Analiza duratei de rotație a datoriilor curente……………………………….…..p.63
Tabelul 3.7Analiza duratei de rotație a datoriilor curente…………………………………....p.64
Tabelul 3.8 Analiza duratei de rotație a datoriilor curente ………………………………......p.65
Tabelul 3.9 Calculul fondului de rulment net la S.R.L. „Casa
Viitorului”…………………....p.67
Tabelul 3.10 Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de rulment
net la S.R.L. „Casa
Viitorului”.....................................................................................................p.68
Figura 3.1. Conexiunea noțiunilor „capacitatea de plată”, „lichiditatea” și „solvabilitatea”
.........................................................................................................................................................p.70
Tabelul 3.11 Calculul și aprecierea lichidității bilanțului contabil în dinamică la S.R.L. „Casa
Viitorului” .....................................................................................................................................p.71
Tabelul 3.12 Calculul influenței factorilor generali asupra modificării ratei lichidității curente
la S.R.L. „Casa Viitorului” ………………………………………………………………..…….p.7

ADNOTARE
La teza de master cu tema
"Contabilitatea și analiza datoriilor entității"
Prezenta lucrare este elaborată de către Condrașco Mariana, aceasta fiind dedicată
examinării problemelor contabilității și analizei datoriilor în baza materialelor practice ale entității
SRL "Casa Viitorului".
În lucrare sunt prezentate următoarele compartimente: introducere, 3 capitole, concluzii și
recomandări, bibliografie din 29 titluri, 22 anexe, 76 pagini de text de bază, 7 figuri, 15 tabele.

5
 Cuvinte cheie prezente în lucrarea dată sunt: contabilitate, analiză, datorie, recunoaștere,
evaluare, evidență, situații financiare, fond de rulment, lichiditate, provizioane.
Domeniu de studiu cuprinde contabilitate și analiza datoriilor entitații.
Tema dată este actuală prin faptul că este foarte important ca utilizatorii interni și externi ai
situațiilor financiare să cunoască informația privind datoriile entității și acestea să fie evaluate
corect, adică să se respecte principiul prudenței.
Teza de master de față are drept scop examinarea aspectelor teoretice, practice și
metodologice ale contabilității și analizei datoriilor și fundamentarea direcțiilor de perfecționare a
acestora.
Scopul și sarcinile prezentei lucrări constau în examinarea problemelor aferente noțiunii de
datorii, clasificării și evaluării acestora în conformitate cu standardele naționale și internaționale de
contabilitate.
Pentru argumentarea recomandărilor au fost utilizate diverse surse bibliografice autohtone și
străine, precum și informațiile entității studiate.
Concluziile și recomandările expuse în teză sunt rezultate din investigații efectuate ce pot
asigura un grad înalt de relevanță, credibilitate și comparabilitate a informațiilor financiare aferente
datoriilor.
Valoarea datelor și informațiilor analizate și prezentate în lucrare, oferă acesteia esențialitate
și originalitate. Teza de master este prezentată într-un stil clar și concis.

ANNOTATION
The master thesis with the theme
"Accounting and analysis of the debt of the entity"
The thesis is elaborated by the Condraşco Mariana, which is dedicated to examining
the problems of accounting and analysis of debts based on the practical materials of the entity SRL
" Casa Viitorului ".
The following compartments are presented in the paper: Introduction, 3 chapters,
conclusions and recommendations, bibliography of 29 titles, 22 annexes, 76 pages of basic text, 7
6
figures, 15 tables.
The keywords present in the given work are: accounting, analysis, debt, recognition,
evaluation, records, financial statements, bearing fund, liquidity, provisions.
The field of study comprises accounting and analysis of the liabilities of the entity.
This topic is current because it is very important for internal and external users of financial
statements to know the information about the entity`s debts and to evaluate therm correctly, ie to
observe the principale of prudence.
The present master thesis aims at examining the theoretical, practica land methorological
aspects of accounting and debt analysis and substantiating the directions for improvement.
The purpose and tasks of this paper are to examine the problems of the notion of debt, to
classify and evaluate them in accordance with national and international accounting standards.
Various local and foreign bibliographic sources, as well as the information of the studied
entity, werw used to substantiate the recommendations.
The conclusions and recommendations set out in the thesis resulting from the investigations
carried out can ensure a high degree of relevance, credibility and comparability of the financial
information related to the debts.
The value of the data and information analyzed and presented in the paper gives it its
essence and originality. The master thesis is presented in a clear and concise style.

INTRODUCERE
Activitatea economico-financiară a unei entități economice se manifestă printr-o continuitate,
manifestată prin permanență transformare și mișcare a elementelor patrimoniale și a patrimoniului
în ansamblu. Obiectivele propuse de entitate pot fi realizate doar prin stabilirea de relații economice
și comerciale de diferită natură, ce generează pe de o parte drepturi (creanțe) și pe de altă parte
obligațiile (datorii), cu partenerii săi, cu cumpărătorii produselor și mărfurilor livrate, beneficiarii
serviciilor prestate de către unitățile economice, personalul angajat precum și bugetul de stat privind
plata impozitelor și taxelor calculate. Aceste tipuri de relații sunt urmărite și reflectate de
7
contabilitatea întreprinderii, ce analizează aspectele menționate în diferite compartimente.
O categorie importantă a contabilității este destinată evidenței datoriilor. Datoriile reprezintă
surse străine de finanțare a activelor întreprinderii sau, altfel spus, angajamente de plată ale
întreprinderii față de furnizori, clienți, salariați, buget și alți creditori. Datoriile, în cadrul evidenței
contabile, ocupă un loc foarte important, deoarece este un factor ce determină în mare parte
menținerea echilibrului financiar al oricărei întreprinderi. În dependență de conținutul economic,
datoriile pot fi financiare, comerciale sau calculate.
Această lucrare are ca premisă principală – examinarea aspectelor generale, cît și detaliate
legate de determinarea datoriilor, de contabilizarea și reflectarea acestora în rapoartelor financiare.
Importanța studierii acestei teme este esențială și actuală, deoarece reflectă legăturile
stabilite de entitate cu diferiți participanți ai pieței financiare din interiorul țării, cît și de peste
hotare, ce sunt inevitabile pentru o bună funcționare și realizare a activităților specifice entității
economice. Aceste legături se materializează în date, ulterior acestea fiind păstrate cît timp este
necesar, urmînd a fi prelucrate pentru a deveni informații utile. Ulterior aceste informații sunt
transmise, prin intermediul rapoartelor, personalului cu autoritate de decizie din cadrul entității ce
își pot crea o imagine reală și obiectivă asupra acestui compartiment al activității financiare.
Actualitatea temei „Contabilitatea și analiza datoriilor entității” poate fi argumentată de
necesitatea menținerii datoriilor, adică sursele externe de finanțare în balanță cu sursele proprii de
finanțare. O gestiune eficientă și bine gîndită a tuturor categoriilor de datorii ale întreprinderii este o
premisă importantă a riscului pe care îl poartă entitatea în activitatea financiară. Fluctuații de
creștere sau micșorare a datoriilor de la o perioadă la alta în dependență de volumul activității
întreprinderii este unul din primele indicii ce demonstrează o activitate profitabilă sau deficientă.
Scopul principal al lucrării prezente este de a evidenția particularitățile ce țin de
contabilitatea și analiza datoriilor, necesitatea concentrării eforturilor asupra contabilizării corecte a
operațiunilor, de reflectare a acestora în situațiile financiare.
Obiectivele propuse de autor la elaborarea acestei lucrări sunt:
 Studierea bazei legislative și normative privind contabilitatea și analiza datoriilor entității;
 Documentarea și contabilizarea datoriilor curente;
 Perfecționarea contabilității datoriilor;
 Analiza dinamicii și structurii datoriilor curente;
 Analiza dinamicii și structurii datoriilor după conținutul economic și termenul de achitare;
 Analiza rotațiilor datoriilor;
 Analia fondului de rulment net și lichidității bilanțului.

8
 Teza de licență prezintă aspecte din contabilitatea și analiza S.R.L. ,,Casa Viitorului”,
argumentate prin documentele anexate.
Introducerea lucrării face o inițiere în tema general abordată de autor, și anume: actualitatea
temei, scopul tezei, obiectul supus cercetării, precum și o sinteză a capitolelor ce urmează să fie
expuse în continuare.
În capitolul I, cu titlul „Bazele teoretice privind conținutul economic și obiectivele
contabilității” sunt expuse noțiunile generale aferente contabilității categoriilor de datorii, și
principalele caracteristici ale acestora în baza Standardelor Naționale de Contabilitate.
Capitolul II, este dedicat descrierei modului de contabilitate la SRL ,,Casa Viitorului”.
În Capitolul III, se prezintă rezultatele analizei datoriilor sub diverse aspecte în cadrul
S.R.L. ,,Casa Viitorului”.
Încheierea acestei lucrări prezintă opiniile autorului asupra modului de organizare a
contabilității la entitatea analizată, neajunsurile și modul de înlăturare a acestora.
Bibliografia enumeră sursele cercetate de autor, din care fie au fost selectate fragmente
prezentate în prezența lucrare, fie au servit ca fundament pentru crearea unor ipoteze proprii
autorului.
S.R.L. „Casa Viitorului” are statut de persoană juridică de drept privat, cu scop lucrativ
(comercial). Aceasta dispune de bilanț autonum și conturi bancare, are ștampilă cu denumirea sa și
imaginea emblemei.(Anexa 1,2).
SRL ,,Casa Viitorului”, desfășoară următoarele genuri de activitate:
1. Cultura plantelor cerealiere, tehnice și a plantelor furajere;
2. Cultura legumelor, pomicultura și creșterea producției de pepinieră;
3.Cultura fructelor;
4. Servicii pentru agricultură;
5.Cultura cerealelor și leguminoaselor boabe, inclusiv producerea semințelor;
6.Cultura plantelor oleaginoase și a semințelor;
7.Comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și animalelor vii;
Pentru o apreciere mai bună a activității entității, în continuare vom examina indicatorii
economico-financiari principali pe anii 2016-2017 (tabelul 1.1).
Tabelul 1.1
Analiza indicatorilor activității economio-financiare
la S.R.L. „Casa Viitorului” în dinamică
Nr. Anul Anul Abaterea Ritmul
Indicatorii absolută creșterii

9
 crt. 2016 2017 (+,-) %
A 1 2 3=2-1 2
4= x 100
1
1 Valoarea producției agricole
globale, mii lei 1551,25 3161,09 +1609,84 203,78
2 Venituri de vînzări, mii lei 2348,8 1924,7 -424,1 81,94
3 Profit brut, mii lei 438,5 420,2 -18,3 95,76
4 Rezultatul din activitatea
operaționala, mii lei 142,9 212,7 +69,8 148,85
5 Profitul pînă la impozitare, mii lei 160,10 382,00 +221,9 238,60
6 Profitul net, mii lei 139,3 339,0 +199,7 243,36
7 Valoarea medie a activelor, mii lei 2545,7 2815,1 +269,4 110,58
8 Valoare medie a capitalului propriu,
mii lei 2091,4 2330,6 +239,2 111,44
9 Suma datoriilor curente, mii lei 315,3 653,6 +338,3 207,29
10 Randamentul 1 ha de teren arabil, 5405,10 9817,05 +4411,95 181,63
lei
11 Productivitatea medie anuală a unui
lucrător ocupat în agricultură, lei 193906,25 395136,25 +201230 203,78
12 Rentabilitatea resurselor consumate
și utilizate , % 22,96 27,93 +4,97 X
13 Rentabilitatea activelor, % 6,29 13,57 +7,28 X
14 Rentabilitatea capitalului propriu, % 6,66 14,48 +7,82 X
15 Rata lichidității intermediare 1,7196 0,8573 -0,8623 49,85
16 Rata lichidității curente 4,7639 3,5993 -1,1646 75,55
Sursa: Elaborat de autor în baza Situațiilor financiare pe anii 2016, 2017 (Anexele 3,4); Rapoartelor
statistice Nr.29-AGR„Producția obținută la culturile recoltate de pe toată suprafața însămînțată” pe
anii 2016, 2017 (Anexele 5,6); Rapoartelor statistice Nr.21-VÎNZ„Vînzarea producției agricole” pe
anii 2016, 2017 (Anexele 7,8).
Comform datelor din tabelul 1.1, se observă că profitul brut al entității S.R.L. „Casa
Viitorului” în anul 2017 s-a diminuat față de 2016 cu 18,3 mii lei, ceea ce se apreciază negativ.
Aceasta se explică prin reducerea veniturilor din vînzări cu 18,06%.
Rezultatul activității operaționale prezintă însă o mărime pozitivă ce s-a majorat în dinamică
cu 69,8 mii lei față de anul precedent, datorită diminuării cheltuielilor activității operaționale, în
special a altor cheltuieli din activitatea operațională. Deasemenea, profitul pînă la impozitare

10
majorîndu-se în dinamică cu 221,9 mii lei și profitul net cu 199,7 mii lei, fapt apreciat pozitiv. Atît
valoarea medie a activelor, cît și a capitalului propriu s-a majorat față de anul precedent respectiv cu
296,4 mii lei și 239,2 mii lei, ce semnifică creșterea averii întreprinderii cu 11,44%.
Randamentul unui ha de teren arabil s-a mărit față de anul precedent cu 81,63%, deoarece
valoarea producției globale s-a majorat față de anul precedent cu 103,78%, ce se apreciază pozitiv.
Productivitatea medie anuală a unui lucrător, ocupat în agricultură, s-a majorat cu 201230 lei
sau mai mult de 2 ori.
Reantabilitatea resurselor consumate din anul 2017 s-a majorat cu 4,97 puncte procentuale, ca
urmare a reducerii costului vînzărilor cu 21,24% (78,76%-100%).
Rentabilitatea activelor entității S.R.L. „Casa Viitorului” s-a majorat în dinamică cu 7,28 p.p.,
în rezultatul sporirii profitului pînă la impozitare de 2,4 ori față de anul 2016.
Rentabilitatea capitalului propriu a crescut în dinamică cu 7,82 p.p., datorită majorării
profitului net al entității de 2,43 ori.
Atît rata lichidității intermediare, cît și rata lichidității curente a scăzut față de anul 2016
respectiv cu 50,15% și 24,45%. Necătînd la această reducere valorile efective a acestor rate
depășesc cu mult plafonul teoretic stabilit. Deci, putem concluziona că S.R.L. „Casa Viitorului”
dispune de numerar și creanțe curente ce îi permite să-și achite toate datoriile curente.
Analizînd rata lichidității curente observăm, că întreprinderea dispune de 3,6 lei active
circulante la fiecare leu al datoriilor curente, fapt ce asigură un grad înalt de lichiditate.
În concluzie menționăm, că la S.R.L. „Casa Viitorului” situația economico-financiară este
destul de bună, și considerăm, că managementul trebuie să depună efort pentru a menține în
continuare situația financiară destul de favorabilă.

Capitolul I. Bazele teoretice privind conținutul economic al datoriilor și

obiectivele contabilității
1.1.Abordări teoretice vizînd componența și clasificarea datoriilor
Conceptul de datorie, după parerea autorului poate fi explicat din doua puncte de vedere:
 Din punct de vedere juridic, datoriile reprezintă obligațiile unei persoane fizice sau

11
 juridice față de o altă persoană, care respectiv are o creanță, atașată într-un raport juridic
cu privire la reîntoarcerea unor valori bănești sau a unor bunuri.
 Din punct de vedere a contabilității, datoriile reprezinta surse externe, aflate în gestiunea
unei entități.
Datoriile reprezintă angajamente de plată ale entității față de furnizori pentru bunurile
procurate și serviciile prestate, față de personalul angajat privind retribuirea muncii, față de stat
privind plata impozitelor și taxelor, față de alte personae fizice și juridice [2.5.p.30].
Comform SNC datoriile sunt reglementate de SNC „ Capital propriu și Datorii ”, pct. 4
conține definiția următoare: datoriile reprezintă obligații actuale ale entității ce decurg din fapte
economice anterioare și prin stingerea (decontarea) cărora se așteaptă să rezulte o ieșire (diminuare)
de resurse care încorporeză beneficii economice [3.1.].
Datoriile prin definiția lor denotă sursele străine de finanțare, plasate la dispoziția entității de
o instituție financiară, de personal, de furnizori și de alți creditori. Interpretînd aceasta, putem
afirma că reprezintă angajamentele de plată ale entității față de furnizori pentru bunurile ce au fost
livrate entității sau serviciile de care a beneficiat, față de angajații întreprinderii privind retribuirea
muncii, față de instituțiile statului privind impozitele și taxele calculate sau față de alte personae
fizice și juridice [2.5.p.361].
Comform dicționarului explicativ al limbii române, datoria reprezintă o sumă de bani sau
orice alt bun datorat cuiva [3.3.] sau „o obligație contractuală față de un terț, de a restitui, transfera,
constitui în folosul acestuia un drept real asupra unui bun, serviciu sau de a îndeplini anumite
acțiuni, a executa anumite lucrări, beneficiarul posedînd în raport cu datornicul o creanță” [3.2.].
Pentru o analiză mai detaliată a definiției de datorii vom examina noțiunea dată în Standardele
Internaționale de Contabilitate și literatura din diferite țări.
În Standardele Internaționale de Contabilitate datoria este definită ca o „obligație actuală a
entității ce decurge din evenimente trecute și prin decontarea căreia se așteaptă să rezulte o ieșire de
resurse care încorporează beneficii economice”. Comform SNC „Prezentarea situațiilor financiare”
datoriile reprezintă obligații actuale ale entității provenite din fapte economice trecute a căror
stingere contribuie la o reducere a resurselor, purtătoare de beneficii economice.
Savanții americani definesc datoriile în felul următor: „Datoriile sau pasivele externe sunt
diminuări probabile de avantaje economice viitoare, ce rezultă din obligația pe care o entitate o are
de a transfera active sau de a presta servicii pentru/la alte entități, ca urmare a operațiilor sau
evenimentelor trecute”. Savanții americani Needles B., Anderson H., Cadwell J. tratează conceptual
de datorie ca fiind „destinații viitoare probabile ale beneficiilor economice, rezultînd din obligațiile
actuale ale unei anumite entități de a transfera bunuri sau de a presta servicii altor entități în viitor,
12
generate de operațiuni sau evenimente din trecut” [2.6.].
În literatura franceză datoriile față de terți presupun „obligații irevirsibile a căror sumă este
cunoscută și este efectuată fie ca cheltuieli de plătit considerate a fi datorii externe-ireversibile-dar a
căror sumă este estimată și neefectuată”.
Savanții în domeniul contabilității din Republica Moldova sunt de părerea că:
 „datoriile sunt surse de finanțare, puse la dispoziția întreprinderii de o instituție financiară,
de furnizori, de personal sau de terți”
 „datoriile reprezintă angajamente de plată ale entității față de furnizori pentru bunurile
procurate și serviciile prestate, față de personalul angajat privind retribuirea muncii, față de
stat privind plata taxelor și impozitelor, față de alte persoane fizice și juridice”.
Autorii din Rusia spun că datoriile sunt:
 „sume primite cu împrumut de la persoane juridice sau fizice pentru diverse scopuri cu
un procent de dobîndă cît mai convenibil”
 „sume datorate furnizorilor pentru mărfurile livrate și serviciile prestate, avansurile
primite, sume privind retribuirea muncii, privind decontările cu bugetul și organizațiile
de asigurare etc.”
 „obligațiile entității față de alte persoane fizice sau juridice, capitalul împrumutat al
entității”
Savanții români Oprea C., Ristea M., afirmă că „datoriile comerciale se creează în cadrul
relațiilor de decontare cu furnizorii de bunuri materiale, lucrări și servicii primite” [2.7.p.67].
Comform specialiștilor din România acestea reprezintă:
 „obligația rezultată dintr-o relație pe baza unui contract sau din lege”
 „surse externe de finanțare puse la dispoziția entității fie de bănci sau alte instituții
financiare, fie de furnizori, fie de la terți pentru care entitatea acordă o prestație sau un
echivalent valoric”
 „surse externe de finanțare puse la dispoziția entității fie de o instituție de credit, fie de un
furnizor, fie de alți terți etc.”
 „resurse straine atrase de unitatea patrimonială pe o perioadă mai mare sau mai mică”
În manualul „Analiza rapoartelor financiare” autorii definesc datoriile ca fiind „obligații
(angajamente) luate de entitate în baza evenimentelor anterioare și achitarea cărora se va încheia cu
retragerea de la întreprindere a resurselor ce constitue purtători de avantaje economice” [2.11.p.82].
Deci, comform IAS 37 „Provizioane, datorii și active contingente” definește datoria ca fiind o
obligație curentă a unei entități, rezultată din evenimente anterioare, a cărei stingere se așteaptă să
determine o reducere a resurselor concretizate în beneficiile economice ale entității.
13
 Făcînd o totalizare la cele expuse mai sus putem concluziona că în opinia autorului,
afirmațiile specialiștilor americani, francezi, englezi și români au un caracter mai general, însă cea
mai reușită și argumentată definiție este propusă de SNC ,,Prezentarea situațiilor financiare”.
Comform pct.30 din SNC „ Capital propriu și Datorii ”, datoriile se înregistrează în urma
tranzacțiilor sau evenimentelor anterioare, care rezultă din contractele încheiate sau din cerințele
legislației în vigoare (de exemplu, procurarea mărfurilor și serviiilor cu achitare ulterioară, primirea
creditelor bancare, calcularea impozitelor etc.).
Reflectarea corectă a datoriilor în evidența contabilă este înțelegerea corectă a clasificării
acestora în funcție de diferite criterii. Unul dintre cele mai importante criterii de clasificare a
datoriilor, care determină reflectarea distinctă a acestora în evidența contabilă este în dependență de
conținutul economic. Comform criteriului respectiv se disting datorii financiare, datorii comerciale
și alte datorii. Acestea, la rîndul lor, pot fi datorii pe termen lung, dacă termenul de achitare este mai
mare de 1 an și datorii curente dacă termenul de achitare este mai mic sau egal cu 1 an [2.5.p.362].
De asemenea, datoriile pot fi diferențiate în funcție de valută, apărînd astfel, datorii în valută
națională și datorii în valută străină. Un alt criteriu de clasificare a datoriilor este în dependență de
modul de achitare, se separă datoriile convertibile de cele neconvertibile, adică, a căror achitare
poate fi efectuată prin cedarea unei părți a capitalului statutar și a căror achitare nu ține de cedarea
unei părți a capitalului statutar [2.5.p.362].
La contabilizarea datoriilor, un aspect important este legat de separarea datoriilor conform
gradului de asociere cu creditorii, astfel datoriile față de părțile legate se contabilizează diferit față
de datoriile față de părțile nelegate. Evidența contabilă pentru aceste categorii de datorii se ține la
conturi contabile diferite [2.5.p.362].
Un alt criteriu de diferențiere a datoriilor este legat de termenul de prescripție a acestora, ce
depinde de limitele impuse de legislația Republicii Moldova. Comform acestui criteriu se deosebesc
datorii cu termen de prescripție expirat și datorii cu termen de prescripție neexpirat. În funcție de
această delimitare se schimbă și raporturile juridice între debitor și creditor [2.5.p.362].
La organizarea contabilității datoriilor participă criteriile de clasificare, modul de evaluare și
de constatarea acestora. Contabilitatea internațională este descrisă printr-o gamă largă de specificare
a componenței datoriilor.
Așadar, în contabilitatea americană datoriile sunt grupate în bilanțul contabil conform
gradului de descreștere a termenului de plată și anume: datorii curente în datorii ale creditorilor
pentru mărfuri și servicii, cambia pe termen scurt, avansuri primite, cheltuieli calculate dar neplătite
privind salariile, plăți privind procentele și impozitele, plăți curente pentru taxele fiscale amînate,
iar obligațiile pe termen lung în: credite și împrumuturi pe termen lung și obligații privind arenda.
14
 În sistemul contabil britanic datoriile sunt reprezentate de următoarele articole: împrumuturi,
obligații, împrumuturi bancare, conturi de plată, creditori comerciali, datorii întreprinderilor din
grup, datorii întreprinderilor în care întreprinderea are un anumit procent de participare, alte datorii
de creditor, inclusiv impozite și plăți pentru asigurarea socială. Se observă o reflectare mai detaliată
a datoriilor în bilanțul contabil, astfel încît separat se reflectă împrumuturile de obligație și cele
garantate, datoriile privind împrumuturile, cambiile spre plată, overdraft-urile. Putem menționa însă
că în bilanțul contabil datoriile pe termen lung sunt prezentate în acelaș capitol ca și datoriile
curente.
Potrivit contabilității franceze datoriile se grupează în următoarele categorii: împrumuturi
negarantate, sume garantate instituțiilor de credit, avansuri primite, creditori comerciali, datorii
întreprinderilor afiliate, alte datorii.
În România datoriile se clasifică în felul următor: împrumuturi primite de la bănci, datorii
comerciale, datorii fiscale, salariale și sociale, datorii față de asociați și acționari, creditori diverși.
În contabilitate și rapoartele financiare datoriile se compun în funcție de aspectul de referință
abordat, după cum este prezentat în figura 1.1.

Datorii financiare
În funcție de Datorii comerciale
conținutul economic Datorii calculate

Datorii pe termen lung

În funcție de Datorii curente
termenul de achitare
Datorii convertibile
În funcție de modul Datorii neconvertibile
de achitare
Datorii certe
În funcție de gradul Provizioane
de estimare
Figura 1.1 Componența datoriilor
Sursa: Elaborat de autor

Diversificarea datoriilor a condus la necesitatea grupării acestora după diferite criterii, astfel
putem menționa că în literature română și autohtonă și totodată în practica contabilă, datoriile pot fi
clasificate in felul următor, după următoarele criterii:
I.După conținutul economic distingem:

15
  Datorii financiare care includ datorii legate de angajarea capitalului atras, constituit
prin creditele bancare și împrumuturile în valută națională și străină primite de la
întreprindere, de la alte persoane fizice sau juridice, pe un termen stabilit pentru o
anumită plată.
Datoriile financiare cuprind:
 Creditele obținute de la instituțiile bancare, overdraftul ce reprezintă un credit bancar primit
de întreprindere prin eliberarea unui cec, a dispozițiilor de plată care depășește soldul
mijloacelor bănești din contul de decontare.
 Împrumuturile care pot fi primite de la persoanele juridice – părți legate și nelegate,
persoane fizice, personalul entității.
Comform datelor Bilanțului contabil (Anexa 1), în componența datoriilor financiare la S.R.L.
„Casa Viitorului” se includ:
 credite bancare pe termen scurt;
 împrumuturi pe termen scurt.
 Datorii comerciale reprezintă datoriile care apar în urma operațiunilor comerciale
ale întreprinderii cu furnizorii și antreprenorii privind materialele primite, mărfuri,
imobilizări primite, prestări servicii de care a beneficiat întreprinderea.
Datoriile comerciale cuprind:
 Datorii față de furnizori privind bunurile și serviciile prestate;
 Datorii față de cumpărători privind avansurile primite în contul livrării ulterioare de bunuri
și servicii [3.1.].
Comform datelor Bilanțului contabil (Anexa 3), în componența datoriilor comerciale la S.R.L.
„Casa Viitorului” se includ:
 datorii comerciale curente.
Nederiță A. și Sajin I. propun o clasificare a datoriilor comerciale în dependență de mai multe
criterii, care va fi prezentată în următorul tabel:

Tabel 1.2
Clasificarea datoriilor comerciale
Scopuri de utilizare a

16
 Criterii de clasificare
Conținutul economic
Termen de achitare
Grupe de datorii comerciale
-datorii privind facturile
comerciale;
-avansuri primite;
-efecte comerciale de plătit;
-datorii privind reclamațiile.
-datorii pe termen lung;
-datorii curente.
informațiilor
-întocmirea situațiilor financiare;
-recunoașterea și evaluarea
datoriilor comerciale.
-analiza situației financiare a
entității;
-organizarea evidenței analitice și
sintetice;
-întocmirea anexelor și a notelor
explicative (notei informative) la
rapoartele financiare.

Grad de asociere a creditelor -datorii față de părțile afiliate; -recunoașterea și evaluarea

Valuta de evidență
Grad de fixare a scadenței
Grad de siguranță a plății
Mod de recunoaștere
Sursa:Elaborat de autor în baza [2.10.p. 28]
-datorii față de părțile neafiliate.
-datorii în valută națională;
-datorii în valută straină.
-datorii exigibile;
-datorii neexigibile.
-datorii cu termen de prescripție
neexpirat;
-datorii cu termen de prescripție
expirat.
-datorii contingente;
-datorii necontingente.
datoriilor comerciale;
-întocmirea notei informative la
rapoartele financiare.
-evaluarea datoriilor comerciale;
-întocmirea notei informative la
rapoartele financiare.
-recunoașterea și evaluarea
datoriilor comerciale;
-determinarea obligațiilor fiscale;
-organizarea evidenței analitice și
sintetice.
-recunoașterea și evaluarea
datoriilor comerciale;
-organizarea evidenței analitice și
sintetice.
-recunoașterea și evaluarea
datoriilor comerciale.

 Datorii calculate sunt datorii față de persoanele fizice și juridice, în special , față de
personalul întreprinderii, organele asigurării sociale, companiile de asigurări, bugetul
de stat, diverși creditori.
Datorii față de personal privind retribuirea muncii reprezintă datoriile bănești și în natură,

17
cuvenite personalului pentru munca prestată, privind recuperarea cheltuielilor și plăților efectuate de
salariați în favoarea întreprinderii.
Datoriile privind asigurările sociale și medicale exprimate prin păstrarea calității și cantității
în timp și spațiu a factorilor de producție, garantării unei continuități a activității economice,
întreprinderea își asigură bunurile, personalul și răspunderea civilă contra unor riscuri și situații de
incertitudine excepționale.
Datorii față de buget reprezintă relația agenților economici cu bugetul de stat privind
calcularea, achitarea și declararea impozitelor și taxelor, ca impozit pe venit, taxa pe valoare
adăugată, accize, taxele locale etc.
Conform datelor Bilanțului contabil (Anexa 3), în componența datoriilor calculate la S.R.L.
„Casa Viitorului” se includ:Datorii față de personal privind retribuirea muncii;Datorii față de
personal privind alte operații;Datorii privind asigurările sociale și medicale;Datorii față de
buget;Datorii față de proprietari;Finanțări și încasări cu destinație specială curente.
II.În dependență de modul de achitare deosebim:
 Datorii convertibile reprezintă datoriile privind creditele și împrumuturile primite
cu condiția că dacă întreprinderea nu le va stinge în termenii stabiliți, creditorii devin
deținătorii ai unui număr anumit de acțiuni sau participanți la capitalul statutar.
 Datorii neconvertibile reprezintă datoriile aferente creditelor bancare și
împrumuturilor primite fără stipularea condiției cedării acțiunilor sau cotelor de
participație în capitalul statutar în urma unei eventuale nerambursări a creditelor.
În practica mondială în toate ramurile de activitate, datoriile curente au o valoare care
reprezintă aproximativ între o pătrime și o treime din valoarea totală a activelor. În literature de
specialitate sunt delimitate următoarele 3 categorii de datorii.
III. În dependență de gradul de estimare a acestora:
 Datoriile precis determinabile (certe) includ datoriile comerciale, creditele bancare
și biletele de trezorerie, dividentele de plătit, datoriile legate de personal și veniturile
încasate în avans.
 Datoriile estimate sau provizioanele sunt datorii sau obligații ferme ale unei
companii, a căror mărime exactă nu poate fi cunoscută decît după o anumită dată.
Exemplu de datorii estimate sunt impozitele pe profit, impozitele pe proprietate, garanțiile
oferite pentru produse și sumele plătite pentru concedii. Provizionul fiind o datorii cu scadență și
valoare nesigură. Acestea se constitue pentru acoperirea cheltuielilor eventuale privind: litigiile,
amenzile și penalitățile, despăgubirile, daunele și alte datorii incerte; pensile și obligațiile similare;

18
 impozitele; plata indemnizațiilor pentru concediile de odihnă; alte scopuri stabilite de legislație
și/sau de conducerea entității.
 Datoriile potențiale sau contingente nu prezintă datorii existente, fiind practice obligații
condiționate și neprevăzute, deoarece depind de producerea unor evenimente viitoare și nu
rezultă din operațiuni trecute. Drept exemplu de eveniment care ar conduce la apariția
datoriilor de acest gen poate servi procesul judiciar pînă la terminarea căruia, de obicei, este
imposibil de a evalua real cuantumul datoriei viitoare [2.1.p.408].
Comitetul pentru Standardele Internaționale de Contabilitate (IASB) insistă asupra faptului că
în pasivul bilanțului contabil să se reflecte doar sumele care corespund întocmai definiției datoriilor
și criteriilor de constatare a acestora. Astfel spus, este necesar de a delimita datoriile curente (fie
financiare, fie calculate), provizioanele și datoriile contingente [2.1. p.409].
În practica contabilă, deseori datoriile contingente sunt confundate ceea ce conduce la
denaturarea indicatorilor situațiilor financiare. Este remarcabil faptul că provizionul are la bază o
datorie curentă, însă datoria contingentă este fundamentată pe o datorie potențială care urmează să
fie confirmată.
În vederea unei deslușiri mai bune și înțelegerea deosebirilor dintre aceste categorii de datorii,
propunem tabelul 1.3.
Tabelul 1.3
Deosebiri dintre datoriile curente, provizioane și datorii contingente
Datorii curente Provizioane Datorii contingente
1.Existența datoriilor curente 1.Existența datoriilor curente ca 1.Existența datoriilor eventuale
ca rezultat al evenimentelor rezultat al evenimentelor ca rezultat al evenimentelor
anterioare anterioare anterioare
2.Posibilitatea evaluării exacte 2.Posibilitatea evaluării 2.Imposibilitatea evaluării
a perioadei și a sumei datoriei estimative a perioadei și sumei perioadei și sumei datoriei
datoriei
3.Se reflectă în situațiile 3.Se reflectă în situațiile 3.Se reflectă doar în anexele la
financiare financiare și în anexele la acestea situațiile financiare

Sursa: Elaborat de autor

În general, la oricare entitate, indiferent de genul de activitate și de forma organizatorico-
juridică decontarea datoriilor față de furnizori se poate face:
 prin achitarea lor pe bază de facturi și instrumente de plată corespunzătoare formelor de
decontare aplicate;

19
  prin acordarea de către furnizor a unui credit comercial, în al cărui scop plătitorul eliberează
furnizorului un bilet de ordin sau acceptă o cambie emisă de furnizor.
După constatare datoriile se reflectă în baza specializării exercițiului (contabilității de
angajamente) – atunci cînd au fost înregistrate în documentele contabile, fiind incluse în situațiile
financiare în perioada care se reflectă, dar nu atunci cînd sunt achitate sau se transmit alte active în
schimb.
Stingerea datoriei reprezintă, renunțarea întreprinderii la resursele care sunt purtători ai
avantajelor economice în scopul satisfacerii pretenției formulate de creditor.
Stingerea datoriei poate fi efectuată prin diferite metode, de exemplu: prin achitarea în
numerar; prin transmiterea altor active; prin prestarea serviciilor; prin substituirea acestor datorii cu
alta; prin schimbul datoriei cu capitalul propriu.
IV.În funcție de termenul de achitare:
 Datorii pe termen lung – care au un termen de achitare mai mare de un an, și sunt
primite în scopul efectuării investițiilor capitale și financiare pe termen lung,
procurării de mijloace fixe, echipamente, utilaje, noi tehnologii, achiziții de
întreprinderi.
 Datorii curente – al căror termen de achitare nu depășește 12 luni calendaristice,
fiind o sursă de formare a mijloacelor circulante, de exemplu creditele bancare pe
termen scurt, datoriile comerciale, datorii față de personal, față de buget, datoriile
privind asigurările, provizioane pentru cheltuieli și plăți preliminare și alte datorii
curente.
V.În funcție de valuta în care sunt exprimate:
 Datorii exprimate în monedă națională – dacă provin din țară.
 Datorii exprimate în valută străină – include credite bancare pe termen lung în
euro, USD, și datorii privind facturile comerciale, dacă provin din străinătate.
Atunci cînd sunt constatate, datoriile entității pot fi exprimate în valută străină dacă provin din
străinătate sau în valută națională dacă provin din țară. Datoriile care sunt exprimate în valută
străină sunt reflectate în contracte, dacumente primare, însă atunci cînd sunt înregistrate în conturile
contabile și rapoartele financiare acestea se recalculează în valută națională.
Comform datelor Bilanțului contabil (Anexa 1), în componența datoriilor curente la S.R.L.
„Casa Viitorului” se include doar datoriile în monedă națională.
VI.În dependență de partea față de care se oblige entitatea, se grupează în:
 Datorii față de personal – reprezintă angajamentele entității față de salariați pentru

20
 munca ce o prestează, privind recuperarea cheltuielilor și a plăților efectuate de
salariați în favoarea entității.
 Datorii privind asigurările – reprezintă datoriile în scopul păstrării calității și
cantității în timp și în spațiu a factorilor de producție, al garantării unei continuitați a
activității economice, entitațile asigură bunurile, personalul și răspunderea civilăcontra
unor riscuri și situații de incertitudine excepționale.
 Datorii privind decontările cu bugetul – reprezintă relațiile agenților economici cu
bugetul de stat se concretizează în procesele de calculare, achitare și declarare a
impozitelor și taxelor.
 Datorii față de fondatori și alte datorii – reprezintă dividendele, alte venituri și plați
calculate, aporturile la capitalul statutar, restituirea cotelor sau a unei părți la
lichidarea entității. [2.13.p.316]
VII.În funcție de gradul de fixare a scadenței:
 Datorii exigibile – sunt acele datorii la care se stabilește din timp termenul de plata.
 Datorii neexigibile – sunt acele datorii a căror termen de plată se stabilește ulterior.
VIII.În dependență de sediul furnizorului sau alte personae terțe sînt:
 Datorii interne – reprezintă datoriile ce sunt effectuate către furnizorii autohtoni.
 Datorii externe - reprezintă datoriile ce sunt effectuate către furnizorii străini.
În funcție de gradul de siguranță a plății lor, sunt:
 Datorii cu termenul de prescripție neexpirat.
 Datorii cu termenul de prescripție expirat.
Deci, putem concluziona că datoriile reprezintă un ansamblu de bunuri posedate în bani și în
natură sau în totalitatea resurselor bănești investite într-o afacere, existente la ora actuală pentu a
evolua societatea. De la momentul apariției unei datorii și pînă la momentul decontării acesteia
entitatea respectiv, poate înregistra venituri sau cheltuieli ca consecință a diferențelor favorabile și
respectiv nefavorabile de curs valutar.

1.2.Recunoașterea și evaluarea datoriilor

Recunoașterea reprezintă procesul de includere în situațiile financiare a elementelor contabile,

21
inclusiv a datoriilor, mai exact de stabilire a perioadei în care datoriile pot fi înregistrate în
contabilitate și în situațiile financiare.
În opinia autorilor autohtoni Sajin I. și Nederiță A. conceptual de recunoaștere este mai
justificat și corespunde cerințelor economiei de piață și prevederilor reglementărilor contabile
internaționale.
În cazul acestei abordări, recunoașterea oricărui element contabil, trebuie să se bazeze pe
respectarea anumitor criterii și să conducă principiile contabile fundamentale [2.10.p.32].
Aspectul de bază al contabilității în ansamblu îl constitue determinarea valorii datoriilor și
indentificarea perioadei de gestiune în care acestea trebuie să fie reflectate în contabilitate. Astfel
apare justificată necesitatea examinării modului de recunoaștere și evaluare a datoriilor.
Există două abordări principale privind recunoașterea datoriilor:
1. recunoașterea – ca un procedeu tehnic al contabilității de a reflecta datoriile în
contabilitate și situațiile financiare;
2. recunoașterea – ca un proces de stabilire a perioadei în care datoriile pot fi înregistrate în
contabilitate și în situațiile financiare cu evidențierea mai multor elemente și criterii.
Trebuie de menționat necesitatea respectării anumitor criterii și principii fundamentale la
recunoașterea datoriilor în contabilitate și în situațiile financiare. În reglementările contabile se
întîlnesc diverse criterii de recunoaștere a elementelor contabile, inclusiv a datoriilor. Acestea pot fi
dezvăluite comform cerințelor înaintate de următoarele instituții cu influență la nivel internațional:
 cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare al IASC;
 comitetul Standardelor de Contabilitate Financiară din SUA , care stabilește 4 criterii de
recunoaștere a oricărui element contabil, inclusiv și a datoriilor.
În conformitate cu Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării situațiilor financiare,
datoriile sunt recunoscute în cazul cînd se respect două cerințe de bază:
o există probabilitatea diminuării în viitor a activelor care sunt purtători de avantaje
economice, spre exemplu, datoriile privind stocurile de materiale care au fost condamnate,
dar încă nu au fost primite, nu vor fi constatate ca datorii în situațiile financiare.
o suma la care se constată datoriile poate fi evaluată veridic, adică poate fi determinată de
întreprindere. [2.5.P.362]
Comform SNC „Capital propriu și datorii”, datoriile se recunosc în baza principiului
contabilității de angajamente – atunci cînd au fost înregistrate în documentele contabile,fiind
incluse în situațiile financiare în perioada în care se referă, indifferent de momentul plății de
numerar sau transmiterea altor active în schimb, în cazul în care:

22
 1) există certitudinea că în urma stingerii unei datorii va avea loc o ieșire de resurse, purtătoare
de beneficii economice;
2) valoarea datoriei poate fi evaluată în mod credibil.
Conform S.N.C. „Capital propriu și Datorii”, datoriile comerciale recunoscute pot fi ajustate ca
urmare a :primirii reducerii de preț de la furnizor; returnării bunurilor cumpărate anterior; corectării
erorilor aferente valorii bunurilor (serviciilor) procurate în anii precedenți.
În „Probleme ale contabilității și auditului decontărilor comerciale” de Sajin I. și Nederiță A.
sunt prezentate și alte criterii ce trebuie respectate la recunoașterea datoriilor, in felul următor:
 elementele contabile să corespundă definiției de datorii comerciale;
 sa fie controlate de entitate ca rezultat al evenimentelor anterioare;
 să existe o certitudine întemeiată că în urma tranzacției avantajele economice se vor
diminua;
 valoarea datoriilor să poată fi determinată cu un grad înalt de exactitate [2.10.p.34].
Conform IAS 39 „Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare” datoriile trebuie
recunoscute în contabilitate doar atunci cînd entitatea devine parte a unui contract și, ca urmare, are
dreptul legal de a primi numerar sau, are obligația legală de a plăti.
Ținînd cont de criteriile de recunoaștere a datoriilor expuse, se consideră că cele mai
importante sunt prezentate în următoarea figură 1.2.

Există certitudinea că va avea loc un reflux al avantajului

Criteriul 1 economic la stingerea obligației

Valoarea datoriei poate fi determinată cu exactitate în unități

Criteriul 2 monetare

Există o datorie curentă, generată de un eveniment anterior

Criteriul 3

Figura 1.2. Generalizarea criteriilor de recunoaștere a datoriilor

Sursa:Elaborat de autor
Recunoașterea datoriilor comform acestor criterii, prevede de asemenea luarea în considerare
a conceptului contabilității de angajamente și respectarea următoarelor principii contabile:
necompensarea; prelevanța economicului asupra juridicului; periodicitatea.
Comform principiilor date, trebuie de menționat că în conformitate cu art.17 din Legea
contabilității, pentru entitățile cu răspundere limitată este prevăzută și contabilitatea de casă, potrivit
căreia elementele contabile sunt recunoscute pe măsura încasării/plății numerarului. Deci, în cazul
23
aplicării contabilității de casă, datoriile nu se vor constata și respectiv nu se vor înregistra în
contabilitate.
Comform Legii contabilității nr.113-XVI din 27.04.2007, termenul „evaluare” este definit ca
fiind un procedeu de determinare a mărimii valorice a elementelor contabile la data recunoașterii
inițiale a acestora și întocmirii situațiilor financiare [1.1.].
După recunoașterea inițială, o entitate trebuie să evalueze datoriile financiare, inclusiv
instrumentele derivate ce constitue active, la valoarea lor justă, fără nici o deducere a costurilor de
tranzacționare c ear putea să apară din vînzare sau altă ieșire, excepție facînd următoarele categorii
de active financiare, ce ar trebui de evaluat diferit: împrumuturile, creanțele și datoriile create de
către entitate și care nu sunt păstrate în scopul tranzacționării; plasamentele păstrate pînă la
scadență; toate activele financiare ce nu au un preț cotat pe piața activă; valoarea justă nu poate fi
evaluate credibil.
Evaluarea constă în determinarea, respectiv stabilirea valorii sau prețului diverselor categorii
de mijloace și procese economice la un moment dat.
Evaluarea datoriilor trebuie înțeleasă ca un process prin care se determină valorile la care
datoriiloe vor fi recunoscute în situațiile financiare. Aceasta presupune alegerea unei anumite baze
de evaluare.
Datoriile în contabilitate se constată și se evaluează la suma nominală, inclusiv TVA și alte
impozite și taxe care urmează a fi achitate.
Evaluarea datoriilor se face întotdeauna pe baza unor documente justificative:contact, factură
fiscală, process-verbal de predare a serviciilor, act de achiziție, ordin de plată, extras de cont la
sumele indicate la documentele respective.
Înregistrarea în contabilitate se face la nivelul sumei trecute în documentul primar, numita
valoarea nominal, respectînd principiul contabilitatea de angajamente. Deci, evidența analitică a
datoriilor se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, pe termene de apariție și de achitare a datoriilor.
[2.13.p.310]
După definiție, datoriile comerciale se înregistrează în contabilitate la valoare de intrare a
bunurilor sau serviciilor procurate sau la suma mijloacelor bănești primite ca avans de la
cumpărători, în scopul livrării ulterioare de bunuri sau servicii.
Exemplul 1.1.
În baza facturii fiscale primite de la furnizorul „Comagroteh” S.R.L., a fost înregistrată
datoria comercială privind piesele de schimb procurate în valoare de 1995,00 lei, ceea ce include în
valoarea piesele de schimb și suma T.V.A. aferentă (Anexa 9).
Evaluarea datoriilor în evidența contabilă se efectuează în conformitate cu contractele de
24
vînzare-cumpărare, de împrumut, de credit etc. Pînă la momentul stingerii acestor obligații de plată,
ele pot include dobînzi. În cazul modificării mărimii datoriilor pe bază de contracte, valoarea
inițială a acestora se corectează în baza valorii proprietății, ce urmează a ieși din componența
patrimoniului întreprinderii.
Evaluarea datoriilor se efectuează prin mai multe metode:
 Costul istoric – presupune înregistrarea costurilor ce au character de investiție.
 Costul curent – se determină din suma care ar trebui cheltuită la data prezentă pentru a
achiziționa acelaț active sau un alt active echivalent,
 Valoarea realizabilă – rezultă din suma care ar putea fi obținută în prezent dintr-o
vînzare nominal a unui active,
 Valoarea actualizată – este viitorul flux actualizat de numerar care poate fi obținut cu
acel active, conform așteptărilor.
 Costul amortizat – este suma la care datoria financiară a fost evaluate la recunoașterea
inițială, diminuată sau majorată cu suma amortizării accumulate, și minus plățile în
contul stingerii sumei datoriei de bază și a reducerilor pentru deprecierea sau
imposibilitatea de recuperare.
 Valoarea justă – reprezintă suma cu care poate fi decontată datoria în cazul
desfășurării unei tranzacții în condiții independente una de cealaltă. [2.12, p.228]
O altă formă de evaluare a datoriilor este evaluarea ulterioară care se efectuează la data
raportării sau la momentul inventarierii elementelor patrimoniale. Evaluarea ulterioară a obligațiilor
financiare se realizează numai după recunoașterea inițială, cînd o entitate trebuie să evalueze toate
datoriile financiare, altele decît datoriile pentru tranzacționare și instrumentele derivate ce sunt
datorii, la costul amortizat [2.9., p.227].
La recunoașterea inițială, după părerea autorului o datorie financiară se va evalua la valoarea
justă plus costurile tranzacției care sunt direct atribuibile emiterii datoriei financiare, evaluarea
ulterioare a căreia se realizează la cost amortizat.
Potrivit SNC "Diferențe de curs valutar și de sumă" datoriile exprimate în valută straină se
evaluează și se înregistrează în contabilitate prin aplicarea cursului official al leului moldovenesc la
data achitării acesteia.
Diferențele de curs valutar apar cu ocazia decontării datoriilor în valută străină la cursuri
diferite față de cele care au fost înregistrate initial pe parcursul luniisau față de cele care sunt
înregistrate în contabilitate trebuie recunoscute în luna care apar ca venituri sau cheltuieli din
diferențe de curs valutar.
Subvențiile se recunosc, pe o bază sistematică, drept venituri ale perioadelor corespunzătoare
25
cheltuielilor aferente pe care aceste subvenții urmează să le compenseze. Subvențiile nu trebuie
înregistrate direct în conturile de capital și reserve, ele trebuie înregistrate în contabilitate ca
subvenții pentru investiții și se recunosc în bilanț ca venit amînat.
Entitatea poate recunoaște o subvenție dacă: dispune de o certitudine formă că e ava îndeplini
condițiile prevăzute de subvenție; subvenția este primită; valoarea subvenției poate fi determinate
credibil.
În cadrul subvențiilor se reflect distinct: subvenții guernamentale, împrumuturi nerambursabile cu
caracter de subvenții, alte sume primate cu character de subvenții.
Conform IAS 20"Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informațiilor
legate de asistența guvernamentală", subvenția guvernamentală este o formă special de asistență
acordată de govern sub forma unor transferuri de resurse către o entitate în schimbul respectării, în
trecut sau în viitor, a unor condiții referitoare la activitatea operașională a entității. Potrivit acestui
standard, subvenția guvernamentală se recunoaște în contabilitate în cazul existenței unei certitudini
întemeiate că: entitatea va respecta condițiile impuse de acordarea subvenției; subvenția va fi
primită.
Potrivit IAS 37 "Provizioane, datorii contingente și active contingente" provizionul reprezintă o
datorie cu exigibilitatea sau valoarea incertă, criteriile de recunoaștere a căruia sunt următoarele:
- Existența unei obligațiuni curente generate de un eveniment anterior;
- Probabilitatea ieșirii de resurse purtătoare de avantaje economice;
- Evaluarea credibilă a valorii obligației.
Respectiv, dacă se respectă cele 3 condiții, atunci aceasta impune necesitatea recunoașterii
unui provision, iar suma cheltuielilor legate de formarea acestui tip de provizion sunt înregistrate în
Situația privind profitul global, pe cînd însăși datoria – în Situația poziției financiare.
Recunoașterea inițială a provizioanelor conduce la majorarea cheltuielilor. Dacă este evident,
că efectuarea plăților în vederea îndeplinirii obligației nu mai este necesară, atunci provizionul
trebuie anulat, cee ace va duce la apariția veniturilor.
În cazul evaluării provizioanelor la valoarea actualizată, valoarea lor contabilă se majorează în
funcție de perioadă. Diferența, condiționată de actualizare, este atribuită la cheltuielile cu dobînzile
sau cheltuielile financiare. [2.12.p.265]
Autorul este de părerea că, datoriile la entitatea SRL "Casa Viitorului" se recunosc în
contabilitate în baza Standardului de Contabilitate "Capital propriu și Datorii" care presupune că
datoriile sunt recunoscute atunci cînd au fost înregistrate în documentele contabile, ți respectiv
evaluate la valoarea nominală.
Modul de evaluare și recunoaștere a datoriilor în contabilitate la entitatea SRL "Casa
26
Viitorului" se efectuează în mod obiectiv, ceea ce prezintă un avantaj, o imagine corectă și fidelă a
poziției financiare a entității.
1.3.Viziuni privind practica existentă a contabilității datoriilor
În cele ce urmează vom analiza abordările mai multor autori a aspectelor practice existente
legate de contabilitatea datoriilor. Noi am selectat operațiunile mai puțin generice, care sunt mai
puțin răspîndite în evidența contabila a Republicii Moldova, pentru a asigura o analiză comparativă
a opiniilor exprimate de diferiți autori în lucrările sale și pentru a contribui la perfecționarea
metodologiei evidenței contabile în Republica Moldova.
Scopul nostru în acest paragraf constă în prezentarea unr viziuni noi atît ale autorilor
naționali, cît și ale autorilor internaționali.
În manualul ʺCorespondența conturilor contabileʺ al doctorului habilitat în economie
Alexandru Nederiță sunt prezentate aspectele generale privind evidența contabilă și unele aspecte
finale legate de leasing. Vom examina în continuare principalele idei ale autorului.
Leasingul reprezintă totalitatea raporturilor care iau naștere în scopul și în cadrul realizării
unui contract de leasing. Un contract de leasing este un contract în a cărui bază o poartă (locator) se
obligă, la cererea unei alte părți (locatar), să îi asigure posesiunea și folosința temporară a unui bun,
contra unei plăți periodice (rată de leasing), achiziționat sau produs de locatar, iar la expirarea
contractului să respecte dreptul de opțiune al locatarului de a cumpăra bunul, de a prelungi
contractul de leasing ori de a face să înceteze raporturile contractuale.
Leasingul poate avea următoarele forme: leasing financiar, operațional, barter,
compensațional, lease-back, de consum, direct, intern, internațional. Cele mai des utilizate tipuri de
leasing sunt leasingul financiar și operațional.
Leasingul financiar reprezintă o operațiune care trebuie să îndeplinească cel puțin
următoarele condiții:
1. riscurile și beneficiile aferente dreptului de proprietate asupra bunului obiect al
leasingului să fie transferate locatarului la momentul încheierii contractului de leasing;
2. suma ratelor de leasing să reprezinte cel puțin 90% din valoarea de intrare a bunului dat
în leasing;
3. contactul de leasing să prevadă expres transferul dreptului de proprietate asupra bunului
obiect al leasingului către locatar la expirarea contractului;
4. perioada de leasing să depășeasco 75% din durata de funcționare utilă a bunului obiect al
leasingului.

Leasingul operațional este o operațiune care nu îndeplinește nici una din condițiile

27
contractului de leasing financiar.
Orice bun sau imobil poate fi obiect al leasingului, cu excepția bunurilor scoase din circuitul
civil sau a căror circulație este limitată prin lege, terenurilor agricole, bunurilor consumptibile și a
obiectelor proprietății intelectuale care nu pot fi cesionate.
În scopuri fiscale, în cazul leasingului financiar locatarul are statut de proprietar al
mijloacelor fixe, care sunt obiect al leasingului, iar în cazul leasingului operațional locatarul are
statut de proprietar.
Data livrării în baza contractului de leasing (financiar sau operațional) se consideră data
achitării ratelor de leasing, stipulate în contractul de leasing. În cazul achitării acestora în avans,
data livrării se consideră data primirii avansului.
În continuare vom prezenta înregistrările contabile de bază aferente reflectării în evidența
contabilă a datoriilor recunoscute în cadrul operațiunilor de leasing financiar, cu utilizarea
Recomandărilor metodice privind tranzișia la noile Standarde de Contabilitate, în baza uniu
exemplu concret.
Să admitem că compania A (locator) a procurat un automobil pentru a-l da în leasing
companiei B (locatar) pe un termen de 5 ani. Durata de exploatare utilă a automobilului este 3 ani.
Prețul cu care a fost procurat mijlocul de transport este de 100000,00 lei, fără TVA. În contractul
de leasing se prevede căla expirarea contractului automobilul va trece în proprietatea companiei B.
Rata anuală de leasing a fost stabilită în mărime de 36000,00 lei. Compania B achită ratele de
leasing în avans, lunar.
1. Reflectarea valorii de piață a proprietății procurate cu scopul dării în leasing:
Debit contul 123 ʺMijloace fixeʺ - 100000,00 lei
Credit contul 521 ʺDatorii comercialeʺ - 100000,00 lei
2. Primirea avansului pentru ratele de leasing:
Debit contul 242 ʺConturi curente în monedă naționalăʺ - 3000,00 lei
Credit contul 523 ʺAvansuri primite curenteʺ - 3000,00 lei
3. Reflectarea datoriei privind TVA din suma avansului primit:
Debit contul 225 ʺCreanțe ale bugetuluiʺ - 500,00 lei
Credit contul 543 ʺDatorii față de bugetʺ - 500,00 lei
4. Reflectarea cotei valorii de răscumpărare a obiectului leasingului, care urmează să fie
decontată în anul de gestiune curent:
Debit contul 221 ʺDatorii comercialeʺ - 20000,00 lei
Credit contul 535 ʺVenituri anticipatecurenteʺ - 20000,00 lei

28
 5. Reflectarea cotei valorii de răscumpărare a obiectului leasingului, care urmează să fie
decontată în perioadele de gestiune ulteroare:
Debit contul 161 ʺCreanțe pe termen lungʺ - 8000,00 lei
Credit contul 424 ʺVenituri anticipate pe termen lungʺ - 80000,00 lei
Pentru comparație, în continuare vom examina aspectele specifice legate de reflectarea
datoriilor aferente leasingului financiar în evidența contabilă în conformitate cu IFRS reprezentate
în lucrarea ʺCoставление финансoвoй отчётности  в соответствии смеждународными 
стандартами Учебно-практическое пособие на сквозном примереʺ de către Viorel Țurcanu și
Irina Golocealova.
Autorii propun următoarele înregistrări contabile legate de reflectarea în evidența contabilă a
leasingului financiar, care vor fi prezentate în contextual exemplului prezentat mai suu. Să admitem
că valoarea discontată a datoriei privind leasingul este 170000,00 lei.
1. Recunoașterea datoriei privind leasingul la valoarea discontată:
Debit contul 123 ʺMijloace fixeʺ - 170000,00 lei
Credit contul 413 ʺDatorii pe termen lung privind leasingul financiarʺ - 170000,00 lei
2. Înregistrarea cotei curente a datoriilor pe termen lung privind leasingul:
Debit contul 413 ʺDatorii pe termen lung privind leasingul financiarʺ - 36000,00 lei
Credit contul 543 ʺDatorii privind bunurile primate în gestiune economicăʺ - 36000,00 lei
3. Recunoașterea cheltuielilor rezultate din prcesul de discontare:
Debit contul 722 ʺCheltuieli financiareʺ - 10000,00 lei
Credit contul 543 ʺDatorii privind bunurile primate în gestiune economicăʺ - 10000,00 lei
4. Stingerea obligației aferente ratelor de leasing:
Debit contul 543 ʺDatorii privind bunurile primate în gestiune economicăʺ - 36000,00 lei
Credit contul 242 ʺConturi curente în monedă naționalăʺ - 36000,00 lei
Concluzionăm că abordarea operațiunilor de leasing financiar conform IFRS este mai simplă
decît abordarea Standardelor Naționale de Contabilitate. Considerăm că sistemul contabil al țării
noastre trebuie să aspire spre o accesibilitate mai înaltă a informațiilor, ceea ce ar contribui la
transparența informațiilor și desigur ar diminua riscul erorilor în contabilitatea și în raportarea
financiară.
În cele ce urmeză vom examina viziunea autorilor americani Belverd E.Needles Jr., Henry
R. Anderson și James C. Caldwell în ceea ce ține de noțiunea datoriilor reflectate în manualul
ʺPrincipiile de bază ale contabilitățiiʺ.
Datoriile reprezintă una din cele 3 componente de bază ale Bilanțului contabil. Datoriile sunt
rezultatul operațiunilor trecute ale companiei; ele reprezintă obligații juridice privind cedarea unor
29
active sau prestarea unor servicii în viitor. De exemplu, la sfîrșitul anului 1990, USAair Group Inc.,
o companie importantă de transport aerian, cu activele totale în valoare de 6574 milioane dolari
SUA, avea datorii față de furnizori în valoare de 474 milioane de dolari și cheltuieli acumulate de
815 milioane de dolari, mare parte din care vor presupune în 1991 plata unor mijloace bănești. În
plus, datoriile legate de transporturi și biletele neutilizate se cifrau la 481 milioane de dolari.
Biletele neutilizate reprezintă serviciile vitoare ce urmează să fie prestate. Serviciile de transport
aerian sunt prestate persoanelor care au cumpărat bilete, iar dacă aceste bilete nu au fost utilizate,
valoarea lor trebuie rambursată. Biletele vîndute sînt tratate ca datorii curente, deoarece ele
reprezintă datorii sau obligații care ar trebui achitate pe parcursul unui an sau pe durata unui ciclu
de exploatare, dacă acesta depășește un an.
În procesul de constatare a datoriilor, timpul reprezintă factorul cel mai important. Deseori,
neînregistrarea unei datorii într-un exercițiu contabil este însoțită de neînregistrarea unei cheltuieli.
Astfel ea conduce la o subevaluare a cheltuielilor și la o supraevaluare a profitului. O datorie se
înregistrează în momentul în care se creează obligația.
În Bilanțul contabil, datoriile sunt evaluate la suma de bani necesară pentru a achita obligația
existentă sau la valoarea reală de piață a bunurilor de livrat sau a serviciilor de prestat. Cea mai
mare parte adatoriilor au valoare determinată, însă există și datorii a căror valoare trebuie estimată.
De exemplu, un dealer de automobile care vnde o mașină cu un termen de garanție de 1 an este
obligat să furnizeze pe parcursul anului piese de schimb și să ofere deservire tehnică. Angajamentul
este ferm, deoarece vînzarea mașinii a avut loc, dar valoarea acestuia nu poate fi determinată cu
certitudine, ci doar estimată.
Datoriile precis determinabile (certe) sunt acele datorii care sunt stipulate într-un contract
sau prin lege pot fi măsurate cu precizie. Datoriile precis determinabile includ datoriile comerciale,
creditele bancare, efectele comerciale de plătit, datoriile acumulate, dividendele de plătit, impozitele
pe vînzări și accizele de plătit, ratele curente ale datoriilor pe termen lung, datoriile legate de
personal și veniturile încasate în avans sau reportate (amînate).
Datoriile estimate sunt datorii sau obligații ferme ale unei companii, a căror mărime exactă
nu poate fi cunoscută decît după o anumită dată. Deoarece nu există nici o îndoială privind existența
obligației juridice, principala problemă contabilă constă în estimarea și înregistrarea sumelor acestor
datorii. Exemple de datorii estimate sau impozitele pe profit, impozitele pe proprietate, garanțiile
oferite pentru produse și sumele plătite pentru concedii.
Datoriile potențiale nu constitue datorii existente. Acestea sunt mai degrabă o obligație
condiționată și neprevăzută, deoarece depinde de producerea unui eveniment viitor și rezultă în
urma unei operațiuni trecute. De exemplu, o companie de construcții care construiește un pod poate
30
fi judecată de către stat pentru utilizarea unor materiale de construcții improprii din punct de vedere
ecologic. Operațiunea trecută este construcția podului în baza unui contract. Evenimentul viitor,
cărui apariție este necunoscută, este darea în judecată a companiei. Deasemenea datoriile potențiale
pot să apară în urma încălcării reglementărilor guvernamentale, a operațiunilor de scontare, a
efectelor de comerț și în urma garantării datoriilor altor companii.
Efectele comerciale, obligațiunile și ipotecile sunt titluri ale datoriei pe termen lung dacă nu
au o scadență mai mare de 1 an la data întocmirii bilanțului. În practică, efectele comerciale pe
termen lung au o scadență cuprinsă între 2 și 10 ani, iar obligațiunile pe termen lung și înscrisurile
ipotecare au o scadență între 10-50 de ani. Deși există anumite companii care au o îndatorare pe
teren lung care depășește 50% din totalul activelor, în medie această proporție este mică.
Pe parcursul ultimelor două decenii s-a înregistrat o explozie a titlurilor de credit pe termen
lung emise de companii fie pentru refinanțarea propriilor acțiuni, fie pentru finanțarea preluării altor
companii. O mare parte a acestei finanțări s-a realizat prin intermediul așa-numitelor operațiuni
riscante (junk bonds), care reprezintă titluri de credite pe termen lung negarantate, cu risc mare și
care oferă rate ale dobînzii foarte ridicate. Un grad înalt de îndatorare este riscant pentru companie,
deoarece dobînzile pentru acest tip de credite sunt foarte mari comparativ cu profiturile și fluxurile
de lichidități. Dacă o companie nu are capacitatea de a plăti dobînzile aferente obligațiunilor sale, ea
poate fi forțată să declare stare de faliment. Chioar dacă o companie își poate plăti dobînzile
datorate, aceasta poate reduce în mod drastic capacitatea sa de dezvoltare și modernizare a
operațiunilor.
Prezintă interes noțiunea de valoarea reprezentată a obligațiunilor, care este un termen
relativ nou pentru Republica Moldova. Autorii americani consideră valoarea prezentă ca fiind
relevantă pentru evaluarea unei obligațiuni, pentru că valoarea obligațiunilor se bazează pe valoarea
prezentă a două componente ale fluxurilor de lichidități: seria de plăți egale privind dobînzile și
plata unică la scadență. Suma dobînzii plătite pentru o obligașiune se fixează pentru întreaga
perioadă a împrumutului. Cu toate acestea, pe durat de viață a obligațiunii rata de piață a dobînzii
variază de la o zi la alta. Prin urmare, se modifică și suma pe care investitorii sunt dispuși să o
plătească pentru obligațiunile respective.
Considerăm că experiența internațională în domenoul recunoașterii, evaluării și contabilizării
datoriilor este vastă și constitue o sursă de inspirație pentru practica entităților din Republica
Moldova, care sa dovedit a fi bogată și foarte utilă în înțelegerea modului de contabilizare a
datoriilor.

31
 Capitolul II. Contabilitatea datoriilor curente la S.R.L „Casa Viitorului”
2.1. Documentarea și contabilizarea datoriilor financiare curente
Datoriile financiare reprezintă datoriile legate de procurarea capitalului atras. La rîndul său,
capitalul atras îl constitue creditele bancare și împrumuturile în valută națională sau străine primite
de către entitate de la alte persoane fizice și juridice, pe un termen stabilit și pentru o anumită plată
[1.2.p.25].
Pentru evidența contabilă a creditelor bancare pe termen lung și scurt cît și a împrumuturilor
sînt destinate conturilor clasei a patra "Datorii pr termen lung" și respectiv clasa a cincea "Datorii
curente" [3.7.]
În procesul de constatare a datoriilor, timpul reprezintă factorul cel mai important. Deseori,
neînregistrarea unei datorii într-un exercițiu contabil este însoțită de neînregistrarea unei cheltuieli.
Astfel, ea conduce la o subevaluare a cheltuielilor și o supraevaluare a profitului. O datorie se
înregistrează atunci cînd se creează obligația. Această regulă este mult mai greu de aplicat decît
pare. Astfel, cînd printr-o operațiune compania este obligată să efectueze plăți viitoare, apare o
datorie, un exemplu fiind cumpărarea bunurilor pe credit. Totuși, în multe cazuri datoriile curente
nu sunt reprezentate de o operațiune directă. Unul din principalele obiective ale înregistrărilor de
regularizare de la sfîrșitul exercițiului financiar-contabil se referă la constatarea datoriilor
neînregistrate.
De multe ori companiile semnează contracte privind operațiuni viitoare. Atît timp cît nu există
o obligație, nu este constatată nici o datorie [2.6.p.400].
La SRL "Casa Viitorului" în perioadele de referință nu s-au înregistrat datorii pe termen lung.
Datoriile curente reprezintă obligații actuale ale entității generate de fapte economice
anterioare și a căror decontare urmează să fie efectuată în 12 luni de la data raportării. La rîndul lor,
faptele economice anterioare rezultă din contractele încheiate cu furnizorii precum și din cerințele
legislației în vigoare (de exemplu: procurarea mărfurilor și/sau materiei prime cu achitare ulterioară,
calcularea impozitelor, primirea unor avansuri, credite bancare pe termen scurt).

32
 La entitatea S.R.L. „Casa Viitorului” datoriile curente sunt clasificate în felul următor:

În funcție de conținutul economic

Datorii financiare curente Datorii comerciale curente Datorii calculate curente

Figura 2.1. Clasificarea datoriilor curente la S.R.L. „Casa Viitorului”

Sursa:Elaborat de autor în baza situațiilor financiare (Anexa 3)
În funcție de conținutul economic la S.R.L. „Casa Viitorului” au fost înregistrate următoarele
datorii curente în anul 2017: credite bancare pe termen scurt; împrumuturi pe termen scurt; datorii
comerciale curente; datorii privind asigurările sociale și medicale; datorii față de buget; datorii față
de proprietari; finanțări și încasări cu destinație specială curente.
Pentru evidența sintetică și analitică a operațiunilor privind decontările comerciale sunt
destinate conturile din grupa 51 „Datorii financiare curente”, din care fac parte următoarele conturi
sintetice reflectate în figura 2.2.

grupa 51
„Datorii financiare curente”

511 „Credite bancare pe termen scurt” 512 „Împrumuturi pe termen scurt”

Figura 2.2. Conturile sintetice aferente datoriilor financiare curente

Sursa: Elaborat de autor
Pentru generalizarea informației privind datoriile financiare la S.R.L. „Casa Viitorului”
conform Planului general de conturi contabile sunt destinate următoarele conturi sintetice: 511
„Credite bancare pe termen scurt”, subcontul 512.5 „Alte împrumuturi pe termen scurt”. Soldul
conturilor din această grupă se reflectă la finele perioadei de gestiune în capitolul 5 „Datorii

33
curente” al bilanțului contabil. Evidența acestora se ține în baza Registrului de evidență la conturile
511„Credite bancare pe termen scurt” și 512 „Împrumuturi pe termen scurt”.
Contul 511 „Credite bancare pe termen scurt” este destinat generalizării informației
referitoare la situația decontărilor privind creditele, al căror termen de rambursare nu este mai mare
de un an. Este un cont de pasiv, în creditul căruia se reflectă sumele creditelor pe termen scurt
primite , iar în debit – suma creditelor rambursate. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă
datoriile entității aferente creditelor pe termen scurt nerambursate la finele perioadei de gestiune.
Împrumuturile pe termen scurt reprezintă mijloacele bănești primite de întreprinderi de la alte
personae juridice sau fizice cu condiția rambursării depline a acestora într-un termen nu mai mare
de 1 an și contra unei dobînzi coordonate. Împrumuturile pe termen scurt au aceeași destinație ca și
creditele bancare [2.2.p.110].
La contul 511 „Credite bancare pe termen scurt” pot fi deschise subconturi:
5111 "Credite bancare în monedă națională"
5112 "Credite bancare în valută străină"
5113"Credite bancare în monedă națională restante"
5114" Credite bancare în valută străină restante"
5115"Alte credite bancare pe termen scurt"
5116"Dobînzi aferente creditelor bancare"
Exemplu convențional 1
În luna martie 2017 a fost solicitat un credit în monedă națională pe termen scurt de la
BC"Eximbank" S.A., în sumă de 120000.00 lei pentru cheltuieli curente a entității. Banca a acordat
creditul solicitat cu o dobîndă de 12%. Rata lunară de rambursare a datoriei este de 10000.00 lei.
În contabilitatea entității se vor înregistra următoarele formule contabile:
 Primirea creditului solicitat
Debit contul 242"Conturi curente în monedă națională" - 120000,00 lei
Credit contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" - 120000,00 lei
 Achitarea ratei lunare a creditului
Debit contul 511 "Credite bancare pe termen scurt" – 10000,00 lei
Credit contul 242"Conturi curente în monedă națională" 10000,00 lei
Evidența analitică a creditelor pe termen scurt se ține pe feluri de credite și pe bănci.
Contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” este destinat generalizării informației
referitoare la existența, mișcarea și situația decontărilor privind împrumuturile pe termen scurt
primite pe un termen nu mai mare de un an. Este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă
sumele împrumuturilor primite sau trecute din grupa împrumuturilor pe termen lung, iar în debit -
34
rambursarea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile entității privind
împrumuturile pe termen scurt nerambursate la finele perioadei de gestiune.
La SRL "Casa Viitorului" nu sunt deschise subconturi.
Analizînd datoriile financiare curente ale entității, putem deduce faptul că pe parcursul anului
2016 S.R.L. „Casa Viitorului” nu a beneficiat de credite bancare pe termen scurt, doar de
împrumuturi pe termen scurt în valoare de 165613,00 lei. Pe cînd în 2017 aceasta dispune atît de
credite bancare pe termen scurt – 124000,00 lei, cît și de împrumuturi pe termen scurt - 174270,00
lei (Anexa 3,4).

Exemplu convențional 2
Din lipsă de mijloace bănești, entitatea S.R.L."Casa Viitorului" solicită un împrumut pe
termen scurt de la fondatorul Bădărău Ludmila în sumă de 70000,00 lei, în luna februarie 2017.
Fondatorul nu solicit dobîndă și oferă împrumutul în numerar. Rambursarea acestuia se va efectua
peste 12 luni.
Vom înregistra următoarele formule contabile:
 Conform contractului de împrumut, se va întocmi o dispoziție de încasare și următoarele
formule contabile
Debit contul 241 "Casa" – 70000,00 lei
Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” – 70000,00 lei
 Peste 12 luni, se rambursează creditul prin întocmirea unei dispoziții de plată
Debit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt” – 70000,00 lei
Credit contul 241 "Casa" – 70000,00 lei
În urma atragerii capitalului împrumutat entitatea suportă cheltuieli sub formă de dobînzi
aferente creditelor și împrumuturilor și alte cheltuieli, numite costurile îndatorării. Componența și
modul de contabilizare a costurilor îndatorării sînt reglementate de SNC "Costurile îndatorării" și
IAS 23. Conform acestor standarde, costurile îndatorării includ:
a) Dobînzile aferente creditelor sau împrumuturilor;
b) Costurile suplimentare aferente creditelor și împrumuturilor;
c) Dobînzile de leasing financiar;
d) Amortizarea primelor aferente obligațiunilor emise.
Costurile îndatorării se recunosc și se evaluează în baza contabilității de angajamente pe măsura
calculării sau survenirii termenului achitării. Aceste costuri se contabilizează separat de datoria de
bază. Mărimea, modul de achitare și termenul dobînzilor se stabilesc în contractele de credit,
35
împrumut și leasing financiar.
În SNC "Costurile îndatorării" [3.1.] sînt prevăzute două metode de contabilizare a costurilor
îndatorării:
 Metoda capitalizării care se aplică pentru costurile îndatorării aferente creditelor,
împrumuturilor primite pentru procurarea, crearea activelor cu ciclu lung de producție,
în cazul acestei metode, costurile îndatorării se includ în valoarea activelor.
 Metoda cheltuielilor care se aplică pentru evidența costurilor aferente împrumuturilor cu
destinație generală.
În continuare v-om reflecta sub aspect teoretic formulele contabile posibile la înregistrarea și
rambursarea datoriilor financiare curente.
Contabilitatea datoriilor financiare curente
1. Primirea creditelor bancare pe termen scurt
Debit contul 241 „Casa”
Debit contul 242„Conturi curente în monedă națională”
Debit contul 243„Conturi curente în valută străină”
Credit contul 511„Credite bancare pe termen scurt”
2. Primirea împrumuturilor pe termen scurt
Debit contul 241„Casa”
Debit contul 242„Conturi curente în monedă națională”
Debit contul 243„Conturi curente în valută străină”
Credit contul 512„Împrumuturi pe termen scurt”
3. În cazul în care contractul de credit sau de împrumut include achitarea datoriei pe seama
creditelor și împrumuturilor se întocmește următoarea formulă contabilă:
 Debit contul 521 „Datorii comerciale curente”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”
Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
 Debit contul 522 „Datorii curente față de părțile afiliate”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”
Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
4. Dacă termenul de rambursare a datoriilor privind creditele și împrumuturile pe termen lung
este mai mare de un an acestea se trec în categoria datoriilor curente:
 Debit contul 411 „Credite bancare pe termen lung”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”

36
  Debit contul 412 „Împrumuturi pe termen lung”
Credit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
5. Rambursarea creditelor și împrumuturilor mai poate fi:
 Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”
Credit contul 241 „Casa”
Credit contu 242 „Conturi curente în monedă națională”
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
 Debit contul 512 „Împrumuturi pe termen scurt”
Credit contul 241 „Casa”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”
Credit contul 243 „Conturi curente în valută străină”
6. Calculul dobînzii pentru creditul primit:
Debit contul 714 „Alte cheltuieli din activitatea operațională”
Credit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”
7. Achitarea dobînzii pentru creditul primit:
Debit contul 511 „Credite bancare pe termen scurt”
Credit contul 242 „Conturi curente în monedă națională”
Comform art. 867 din Codul civil al Republicii Moldova, persoanele fizice și juridice sunt
libere să stabilească pe bază de contract drepturile și obligațiile lor, orice alte condiții contractuale,
dacă acestea nu contravin legii.
Pentru obținerea creditului, de regulă, se perfectează un gaj, a cărui valoare depășește suma
creditului.
Ca documente justificative servesc contractul de credit, extrasul bancar, ordinul de plată,
dispoziția de încasare etc. [2.3.p.118].
Lipsa temporară de numerar este condiționată în majoritatea cazurilor de caracterul sezonier
al procesului de producție. După cum se știe, în agricultură costurile au loc treptat, iar numerarul
este încasat doar după încheierea procesului de producție și comercializarea produselor.
Ca urmare, se creează un decalaj între momentul utilizării resurselor și momentul obținerii
veniturilor, ceea ce, de fapt, și condiționează necesitatea atragerii creditelor [2.4.p.204].
Totodată trebuie de menționat că atragerea creditelor bancare pe termen scurt trebuie
efectuată doar atunci cînd nu există alte posibilități rezonabile de acoperire a insuficienței temporare
de numerar. Aceasta se explică prin scumpetea creditelor bancare care se exprimă prin necesitatea
achitării unor dobînzi exagerate și perfectării unei părți a patrimoniului în calitate de gaj.

37
 În urma relatării contabilității datoriilor financiare la entitatea S.R.L. "Casa Viitorului",
autorul a observant că în anul 2016 aceasta nu abeneficiat de credite bancare nici pe termen lung,
nici pe termen scurt, pe cînd în anul 2017 aceasta a beneficiat de credit bancar pe termen scurt.
Autorul propune entității efectuarea unui diagnostic financiar aprofundat, în urma căruia se
vor lua decizii referitor la fluxul de numerar din activitatea de investiții și referitor la necesitatea de
atragere a creditelor și împrumuturilor.

2.2.Documentarea și contabilizarea datoriilor comerciale curente

Datoriile comerciale reprezintă angajamentele de plată a entității față de furnizoi,
antreprenori și alți creditori pentru activele procurate, avansurile primate și serviciile de care a
beneficiat entitatea.
Înregistrările în contabilitate privind operațiunile comerciale se efectuează respectînd
principiul specializării exercițiilor, care prevede deasemenea că veniturile și cheltuielilor se constată
în perioada cînd au fost effectuate, dar nu în momentul cînd se produce decontarea sau micșorarea
lor. Deci, putem menționa că costul vînzărilor (produselor, mărfurilor, serviciilor) trebuie să fie
înregistrat în aceeași perioadă ca și veniturile pe care le-au generat [2.5.p.228].
Datoriile comerciale se reflectă în conturile contabile ți în Bilanț Contabil atunci cînd există
probabilitatea retragerii resurselor care sunt purtători de avantaje economice, cee ace va constitui
rezultatul constatării datoriilor în cauză, iar suma la care se constată datoriile poate fi măsurată
veridic.
Pentru evidența sintetică și analitică a operațiunilor privind decontările comerciale sunt
destinate conturile din grupa 52 „Datorii comerciale curente”, din care fac parte următoarele conturi
sintetice reflectate în figura 2.3.
522 „Datorii
curente față de
părțile afiliate”

521 „Datorii
comerciale
curente”

grupa 52
„Datorii
comerciale 38
curente”
 523 „Avansuri
primite curente”

Figura 2.3. Conturile sintetice aferente datoriilor comerciale curente

Sursa: Elaborat de autor
Evidența analitică a datoriilor comerciale se ține pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, pe
termene de apariție și de stingere a datoriilor. S.R.L. „Casa Viitorului” utilizează doar contul 521
„Datorii comerciale curente”. Soldul contului la finele perioadei de gestiune se reflectă în postura
470 al capitolului 5 „Datorii curente” al bilanțului contabil.
Datoriile comerciale curente reprezintă sumele datorate de entitate furnizorilor sau
antreprenorilor pentru bunurile procurate sau serviciile prestate [2.3.p.120].
Contul 521 „Datorii comerciale curente” este destinat generalizării informației privind
decontările cu furnizorii și antreprenorii. Este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă
datoriile aferente facturilor primite de la furnizori și antreprenori, iar în debit – achitarea lor. Soldul
acestui cont este creditor și reprezintă datoriile pe termen scurt ale întreprinderii față de furnizori și
antreprenori la finele perioadei de gestiune.
Datoriile comerciale se înregistrează în contabilitate în baza documentelor primare de livrare
cu regim special ce sunt prezentate la recepționarea bunurilor sau serviciilor. Pentru livrările
impozabile cu T.V.A. se prezintă factura fiscală, care se întocmește în urma semnării contractului
de vînzare-cumpărare (Anexa 10), iar pentru cele neimpozabile – factura de expediție.
Avansurile primite de la cumpărători se înregistrează în baza extrasului bancar, în cazul în
care suma de bani a fost transferată pe contul de decontare al furnizorului și în baza bonului de casă
și a dispoziției de încasare, în cazul avansului primit sub formă de numerar.
Achitarea datoriilor față de furnizor se efectuează, de regulă, prin decontări prin virament, dar
sunt posibile și decontări în numerar, însă cu respectarea limitei stabilite în Legea cu privire la
antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992 cu modificările și copmletările ulterioare.
În cele ce urmează, va fi examinat modul de contabilizare a datoriilor comerciale la entitatea
S.R.L. „Casa Viitorului”.
Comform Bilanțului contabil (Anexa 3) a conturilor sintetice, atît în anul 2016, cît și în 2017,
la S.R.L. „Casa Viitorului” au fost înregistrate sume la contul 521„Datorii comerciale curente”.
Exemplul 2.1.
S.R.L. „Casa Viitorului ” procură combustibil de la S.R.L. „GLORIA-QVARC” în baza
facturii fiscale, seria AAA0410014 din 14.09.2017 în sumă de 56193,75 lei, inclusiv TVA (Anexa

39
11).
Se întocmesc următoarele formule contabile :
1. Procurarea combustibilului de la S.R.L. „GLORIA-QVARC”
Debit contul 211.4 „Combustibil” – 46828,12 lei
Debit contul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare adăgată” - 9365,63 lei
Credit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară” – 56193,75 lei
În baza ordinului de plată, în contabilitate a fost înregistrată achitarea datoriei față de furnizor,
pentru materialele procurate.
Achitarea datoriei față de furnizor, pentru materialele procurate in contabilitate se
înregistreaza prin următoarea formulă contabilă.
2.Achitarea pentru combustibilul procurat și se întocmește formula contabilă :
Debit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”- 52164,00 lei
Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională ”-52164,00 lei
Exemplul 2.2.
Un alt furnizor pentru S.R.L. „Casa Viitorului” este S.R.L. „Diaplast”, de unde la data de
04.04.2017 s-a procurat carbomid în baza facturii fiscale , seria JB4343808 în valoare de 70200,00
lei, inclusiv TVA (Anexa 12).
Se întocmesc următoarele formule contabile:
1. Procurarea carbomidului de la S.R.L. „Diaplast”
Debit contul 211.7„Materiale cu destinație agricolă” – 58500,00 lei
Debit contul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare adăgată”-11700,00 lei
Credit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”-58500,00 lei
Achitarea datoriei pentru combustibilul procurat a fost efectuată în baza ordinului de plată.
2. Achitarea pentru combustibilul procurat este efectuată prin transfer și se întocmește
formula contabilă :
Debit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”- 70200,00 lei
Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională ”-70200 ,00 lei
Exemplul 2.3.
S.R.L. „Casa Viitorului” procură de la S.R.L.„Luxcomtel” OMVSD la data de 04.11.2017 în
baza facturii fiscale, seria LV0487493 în valoare de 10041,00 lei, inclusiv TVA (Anexa 13).
Se întocmesc următoarele formule contabile :
1. Procurarea OMVSD de la S.R.L. „Luxcomtel”
Debit contul 213 „Obiecte de mică valoare și scurtă durată” – 8367,49 lei
Debit contul 534.4 „Datorii privind taxa pe valoare adăgată”-1673,51 lei
40
 Credit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”-8367,49 lei
2. Achitarea pentru OMVSD procurate este efectuată prin transfer și se întocmește formula
contabilă :
Debit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”- 10041,00 lei
Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională ”-10041,00 lei
Exemplul 2.4.
Entitatea beneficiază de servicii mecanizate din partea G.Ț. „Bădărău Cătălina” în baza
contractului nr. 1 din 01.11.2017. La data de 10 decembrie 2017 entitatea reflectă datoria sa în baza
facturii WB nr.2367743 (Anexa 14).
Se întocmește formula contabilă:
Reflectarea înregistrării datoriei pentru prestarea serviciilor:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 2000,00 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 2000,00 lei
Exemplul 2.5.
Entitatea mai beneficiază de Asigurarea RCAI a transportului din partea IM CIA
„TRANSELIT” S.A. La data de 10 mai 2017 entitatea reflectă datoria sa în baza facturii WA
nr.1561216 (Anexa15) întocmindu-se formula contabilă:
1.Reflectarea înregistrării datoriei pentru prestarea serviciilor:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative” – 2053,98 lei
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente” – 2053,98 lei
2.Achitarea este efectuată în baza Ordinului de plată și se întocmește formula contabilă :
Debit contul 521.1 „Datorii comerciale în țară”- 70200,00 lei
Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională ”-70200 ,00 lei
Toate facturile fiscale aferente procurărilor de materiale și materii prime, serviciile de care a
beneficiat entitatea sunt înregistrate în Registrul de evidență a cumpărăturilor, înregistrîndu-se
numărul curent al facturii, seria și numărul facturii, data primirii, denumirea furnizorului, descrierea
prescurtată a livrării, valoarea totală fără T.V.A. și suma totală a T.V.A.
Evidența sintetică și analitică se ține pe Registrul 521 „Datorii comerciale curente”(Anexa17).
După întocmirea Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru informația aferentă acestui cont
este trecută în Cartea Mare (Anexa 18), iar mai apoi soldul final al acestui cont este trecut în postul
470 capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa 3).
Contul 522 „Datorii curente în părțile afiliate” este destinat generalizării informației
referitoare la datoriile curente privind operațiile efectuate cu părțile afiliate aferente valorilor în
mărfuri și materiale primite și serviciilor prestate. Este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se
41
reflectă datoriile părților legate aferente valorilor materiale primite, serviciilor prestate, iar în debit
– sumele virate pentru stingerea datoriei. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile
părților afiliate aferente valorilor materialelor primite și serviciilor prestate la finele perioadei de
gestiune.
Contul 523 „Avansuri primite curente” este destinat generalizării informației privind
avansurile primite de la cumpărători și clienți în contul livrării valorilor în mărfuri și materiale și
prestării serviciilor, precum și privind achitările pentru produse și servicii pe măsura executării
parțiale a acestora. În creditul acestui cont se reflectă sumele avansurilor și a plăților primite, iar în
debit – sumele compensării avansurilor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile
întreprinderii aferente avansurilor curente primite la finele perioadei de gestiune.
După întocmirea Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru informația aferentă
acestui cont este trecută în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al contului este trecut în postul
490.
La SRL "Casa Viitorului" nu s-au înregistrat avansuri primate curente.

2.3.Documentarea și contabilizarea datoriilor calculate curente

Datoriile calculate curente sunt obligațiile entității față de alte persoane fizice și juridice, în
special, față de personalul întreprinderii, organele asigurărilor sociale, companiile de asigurări,
bugetul de stat, diverși creditori.
Prin urmare, în componența datoriilor calculate curente se includ: datorii față de personal
privind retribuirea muncii, datorii față de personal privind alte operații, datorii privind asigurările
sociale și medicale, datorii față de buget, venituri anticipate curente, datorii față de proprietari,
finanțări și încasări cu destinație special curente, provizioane curente.
Contabilitatea datoriilor curente este importantă datorită faptului că implică sume mari și
entitatea trebuie să respecte legislația în vigoare precum și normele de calcul și de plata impozitelor
și taxelor.
Pentru generalizarea informației privind datoriile calculate este destinată grupa 53 „Datorii
calculate curente”, din care fac parte următoarele conturi sintetice reflectate în figura 2.4.

42
 531 „Datorii
față de personal
privind
retribuirea
muncii”
532 „Datorii
537
față de personal
„Provizioane
privind alte
curente”
operații”

grupa 53
„Datorii
calculate 533 „Datorii
536 „Datorii curente” privind
față de asigurările
proprietari” sociale și
medicale”

535 „Venituri
534 „Datorii
anticipate
față de buget”
curente”

Figura 2.4.Conturile sintetice aferente datoriilor calculate curente

Sursa: Elaborat de autor
Petru generalizarea informației privind datoriile calculate la S.R.L. „Casa Viitorului” conform
Planului general de conturi contabile sunt destinate următoarele conturi sintetice : 531 „Datorii față
de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 „Datorii salariale”, 5312 „Datorii față de
deponenți”; 532 „Datorii față de personal privind alte operații”, subcontul 5321 „Datorii față de
titularii de avans”; 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 „Datorii
față de bugetul asigurărilor sociale de stat”, 5332 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de
asistență medicală”; 534 „Datorii față de buget”, subcontul 5342 „Datorii privind impozitul pe venit
din salariu”, 5343„Datorii privind impozitul pe venit reținut la sursa de plată”, 5344„Datorii privind
taxa pe valoare adăugată”, 5346„Datorii privind alte impozite și taxe”, 5347„Datorii privind
sancțiunile”.
Contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii” este destinat
generalizării informației privind decontările cu personalul entității aferente retribuțiilor și sumele
depuse. În creditul acestui cont se reflectă retribuțiile calculate, iar în debit – sumele achitate și
43
reținute. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă datoriile entității față de personal privind
retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică se ține pe fiecare salariat în
parte, pe categorii de salariați, pe feluri de retribuții și de rețineri.
Salariile se divizează în două părți componente:
Salariul de bază – remunerarea personalului entității în timpul și volumul efectiv lucrat,
inclusiv diferite prime, plăți suplimentare și adaosuri la salariu, diverse recompense garantate de
către stat.
Salariul suplimentar – sumele plătite personalului entității pe perioada nelucrată, dar asigurate
de stat și plata pentru perioada concediilor de odihnă, pentru staționarea entității din motive de forță
majoră, alte salarii rentru timpul nelucrat.
În funcție de caracterul activității și al procesului tehnologic pentru evidența producției se
utilizează diverse documente primare întocmite de către economiști și contabili:
 Bonul de lucru individual sau colectiv sau raportul despre îndeplinirea sarcinii de schimb;
 Tabelul de evidență a timpului de muncă sau tabela de pontaj;
 Lista angajaților ce au lucrat suplimentar și tabelul de evidență a folosirii timpului de
muncă;
 Foaia lucrăriloe efectuate suplimentar și raportul sau bonul de lucru de bază;
 Raportul privind pierderile din timpul de muncă;
 Foi de calcul adaosurilor, borderouri și situații privind sporurile și primele la salariu
organizate independent de entitate, în funcție de tipul acestora pentru documentarea altor
suplimente și prime în favoarea salariaților.
Toate documentele primare folosite pentru evidența muncii și salariului se predau din secțiile
entității în contabilitate, unde în baza lor se întocmesc registrele analitice și sintetice pe acest sector
de evidență.
Pentru generalizarea informației despre salarizarea lucrătorilor entității se utilizează contul de
pasiv 531 "Datorii față de personal privind retribuirea muncii". În creditul acestui cont se reflectă
remunerațiile calculate, iar în debit – sume achitate sau reținute. Soldul acestui cont este creditor și
reprezintă datoria entității față de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune
și se reflectă în Clasa 5 a Bilanțului contabil.
Evidența analitică a decontărilor cu personalul se ține pe fiecare angajat în parte, pe secții ale
entității, pe categorii de salariați, pe feluri de retribuții și rețineri.
La contul 531 "Datorii față de personal privind retribuirea muncii" pot fi deschise următoarele
subconturi:

44
5311 "Datorii salariale"
5312"Datorii față de deponenți"
Entitatea S.R.L. „Casa Viitorului” pentru evidența salariilor utilizează ca document primar
Tabelul de pontaj (Anexa 19), în care sunt incluse zilnic atît absențele, cît și cauzele lor.
Formele de salarizare ocupă un loc important în sistemul de salarizare și la utilizarea eficientă
a forței de muncă. Conform Codului muncii există două forme de salarizare: pe unitate de timp (în
regie) și pe unitate de produs (în acord). S.R.L. „Casa Viitorului” utilizează salarizarea în regie,
salariul calculindu-se după timpul efectiv lucrat.
Exemplul nr. 2.7.
S-a calculat salariul pentru luna noiembrie 2017, angajatului Bădărău Ludmila, la S.R.L.
„Casa Viitorului” (Anexa19).
1. Calculul salariului
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”-1000,00 lei
Credit contul 531 „Datorii fată de personal privind retribuirea muncii”-1000,00 lei
2. Calculul asigurărilor sociale de stat (23 %)
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”-230,00 lei
Credit contul 533.1 „Datorii fată de bugetul asigurărilor sociale de stat”-230,00 lei
3. Calculul asigurărilor obligatorii de asistență medicală (4,5 % )
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”-45,00 lei
Credit contul 533.2 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală”-
45,00 lei
4. Calculăm reținerile
- Fondul de pensii (6 %)
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”-60,00 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” – 60,00 lei
- Asigurarea medicală (4,5 %)
Debit contul 531 „Datorii fată de personal privind retribuirea muncii”-45,00 lei
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”-45,00 lei
5. Reținerile fiscale
Venitul impozabil= 1000 – 844 - 60 – 45 = 51,00 lei
51,00 lei x 7% = 3,57 lei
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”- 3,57 lei
Credit contul 534 „Datorii față de buget”- 3,57 lei
6. Calculăm salariul spre plată
45
 1000-60-45-3,57=891,43 lei
Suma salariului pentru concediul de odihnă se reflectă în același cont 531 „Datorii față de
personal privind retribuirea muncii”. Modul de calcul a salariului pentru concediu legal de odihnă
este stabilit comform legii în vigoare.
Evidența analitică a angajamentelor de plată față de salariați aferente salariilor și a altor
recompense se ține în baza fișei personale și a dispoziției de plată. Conținutul acestor documente
reflectă sumele calculate și achitate precum și impozitele reținute pe fiecare angajat.
Evidența analitică și sintetică a datoriilor față de salariați se ține în Registru pentru contul 531
„Datorii față de personal privind retribuirea muncii”. După întocmirea Balanței de verificare, la
sfîrșitul fiecărui trimestru informația aferentă acestui cont este trecută în Cartea Mare (Anexa 18),
iar mai apoi soldul final al acestui cont este trecut în postul 500 al bilanțului contabil (Anexa 3).
Datoriile față de personal privind alte operații reprezintă angajamentele entității față de
titularii de avans privind sumele cheltuite de aceștia pe contul propriu în interesele entității, precum
și acoperirea unor cheltuieli sau stingerea datoriilor financiare, comerciale, datoriilor față de buget
ale entității pe seama mijloacelor proprii ale angajaților.
Contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații” este destinat generalizării
informației referitoare la decontările cu personalul entității privind alte operațiuni, cu excepția
decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 „Datorii față de personal
privind alte operații”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile aferente altor operațiuni calculate
personalului, iar în debit – achitarea și trecerea la scăderi a datoriilor față de personal. Soldul este
creditor și reprezintă datoriile entității față de personal aferente altor operațiuni la finele perioadei
de gestiune.
Evidența analitică a datoriilor față de personal privind alte operații se ține pe lucrătorii
entității și pe tipuri de datorii.
Reflectarea datoriei față de titularii de avans se contabilizează după formula:
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Credit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”
Achitarea datoriei față de personal privind alte operațiuni:
Debit contul 532 „Datorii față de personal privind alte operații”
Credit contul 241 „Casa”
Atît entitățile, cît și nemijlocit salariații achită prime de asigurare obligatorie de asistență
medicală și socială. Tariful primelor se stabilește anual de către Parlamentul Republicii Moldova
printr-o lege a fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală și socială pe anul respectiv.
Drept bază pentru calcularea primelor servesc sumele retribuirii muncii și altor recompense. Aceste
46
prime nu se calculează de la ajutorul material, burse etc.
Ca documente justificative servesc nota de contabilitate și ordinul de plată [2.6.p.123].
Conform legislației în vigoare toți agenții economici, indiferent de formele de proprietate și
gospodărire, inclusiv persoanele fizice, fondul pentru ajutorul de șomaj și altele conform legislației,
persoane cu contract individual, efectuează contribuții la asigurările sociale de stat. Acești
contribuabili trebuie înregistrați ca plătitori de contribuții la reprezentanțele Casei Naționale de
Asigurări Sociale la locul de reședință.
Contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” este destinat pentru evidența
sintetică a defalcărilor și decontărilor aferente contribuțiilor la asigurările sociale în Fondul
Asigurărilor Sociale, datoriilor privind asigurarea medicală, asigurarea bunurilor și personalului
entității. Este un cont de pasiv, în creditul acestui cont se reflectă datoriile calculate privind
asigurările, iar în debit – mijloacele achiatate, virate și cheltuite. Soldul acestui cont este creditor și
reprezintă datoriile entității privind primele de asigurare la finele perioadei de gestiune.
Datoriile față de CNAS cuprind contribuții de asigurări sociale obligatorii de stat virate de
angajatori și contribuții individuale de asigurări sociale. Mărimea contribuțiilor se calculează în
funcție de tariful stabilit prin legislație și mărimea bazei de calcul. Astfel, potrivit Legii nr. 329 din
23.12.2013 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018, au fost următoarele tarife: 23%
pentru contribuții de asigurări sociale obligatorii de stat, virate de angajat 6% pentru contribuții
individuale de asigurări sociale. Baza de calcul a contribuțiilor de asigurări sociale reprezintă
salariul calculat și alte recompense fără rețineri și cu excepția sumelor de la care nu se calculează
contribuții de asigurări sociale. Baza anuală de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale
de stat nu va depăși suma a 5 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulțită la 12. [1.3.]
Evidența sintetică a contribuțiilor de asigurări sociale se ține la contu 533 „Datorii privind
asigurările sociale și medicale”, subcontul 5331 „Datorii față de bugetul asigurărilor sociale de
stat”, evidența analitică a datoriilor se ține astfel încît asigură obținerea informației privind existența
și destinația asigurării.
Suma primelor de asigurare la companiile de asigurări, a contribuțiilor pentru asigurările
sociale se calculează comform tarifului stabilit pentru anul respectiv și mărimea bazei de calcul, și
se reflectă în formula contabilă:
Debit contul 712 „Cheltuieli de distribuire”
Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Plățile efectuate de entitate în favoarea angajaților se reflectă prin formula contabilă:
Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
47
 Credit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Suma spre achitare Casei Naționale de Asigurări Sociale se calculează ca diferență dintre
sumele calculate și achitate efectiv de entitate salariaților săi.
Angajații deasemenea defalcă contribuții în bugetul asigurărilor sociale de stat în mărime de
4,5% din suma salariului și altor recompense calculate care se rețin din salariul acestora,
reflectîndu-se prin formula contabilă:
Debit contul 531 „Datorii față de personal privind retribuirea muncii”
Credit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Achitarea contribuțiilor de asigurări sociale și medicale obligatorii și a primelor de asigurare
organelor și companiilor de asigurări se reflectă în felul următor:
Debit contul 533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale”
Credit contul 241 „Casa”
Evidența sintetică și analică a decontărilor privind asigurările se reflectă în Registrul la contul
533 „Datorii privind asigurările sociale și medicale” care se elaborează de sinestătător de fiecare
entitate în parte și se organizează pe tipuri de asigurări, pe asigurători, pe conturi corespondente. La
sfîrșitul perioadei de gestiune datele din Registrul sintetic specificat se trec în Cartea Mare. Soldul
final din Cartea Mare este trecut în postul 510, capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa3).
Evidența sintetică a acestor contribuții se ține la contul de pasiv 533 „Datorii privind
asigurările sociale și medicale”, subcontul 5332 „Datorii față de fondurile asigurării obligatorii de
asistență medicală”.
Contabilitatea datoriilor privind decontările cu bugetul necesită o abordare specială deoarece
metodologia de calcul și evidență a impozitelor și taxelor este una complexă.
Potrivit SNC „Capital propriu și datorii” datoriile față de buget includ angajamentele entității
față de bugetul de stat și bugetele unităților administrativ-teritoriale privind impozitele și taxele
generale de stat și locale, inclusiv datoriile privind sancțiunile aplicate pentru încălcarea
prevederilor legislației fiscale, și se contabilizează ca majorare a activelor costurilor/cheltuielilor în
funcție de tipul impozitului (taxe), sau ca diminuare a datoriilor față de angajați sau alt personal și
majorare a datoriilor curente [3.1.].
Contul 534 „Datorii față de buget” este destinat pentru generalizarea informațiilor privind
datoriile față de buget aferente impozitelor, taxelor și sancțiunilor economice. Este un cont de pasiv,
în credit se reflectă datoriile calculate față de buget privind impozitele și taxele, iar în debit – plățile
virate efectiv. Soldul este creditor și reprezintă suma datoriilor entității privind plățile datorate
bugetului la sfîrșitul perioadei de gestiune.
La S.R.L „Casa Viitorului”, impozitele și taxele sunt clasificate în funcție de sistemul fiscal al
48
Republicii Moldova. Astfel, se deduc impozite și taxe de stat și locale. Evidența analitică a
datoriilor privind decontările cu bugetul se ține pe feluri de impozite și taxe în baza borderourilor
analitice, pe tipuri de impozite și taxe.
S.R.L. „Casa Viitorului” achită impozit pe venit în mărime de 12 % din venitul impozabil.
Formulele contabile privind plata în rate pe parcursul anului a impozitului pe venit:
- Reflectăm plata în rate a impozitului pe venit
Debit contul 225 „Creanțe ale bugetului”
Credit contul 242 „Cont curent în monedă națională”
- Reflectăm trecerea în cont la finele perioadei de gestiune a sumelor impozitului pe venit
achitate în avans pe parcursul anului, întocmind declarația cu privire la impozitul pe venit
Debit contul 731 „Cheltuieli privind impozitul pe venit”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”
- Reflectăm trecerea în cont a impozitului pe venit achitat în rate
Debit contul 534 „Datorii față de buget”
Credit contul 225 „Creanțe ale bugetului”
Documentul pe baza căruia se efectuează operațiunile privind livrările impozabile cu T.V.A.
și care constitue baza prelucrării în continuare a datelor privind T.V.A. este factura fiscală, în baza
cărora sunt înregistrate livrările și procurările în Registrul de evidență a livrărilor (Anexa 20) și în
Registrul de evident a procurărilor (Anexa21), în baza cărora se întocmește Declarația privind taxa
pe valoarea adăugată.
În cazul livrării de bunuri și servicii impozabile cu T.V.A., în cadrul R.Moldova, taxa pe
valoarea adăugată se reflectă în contabilitate prin următoarea formulă contabilă:
Debit contul 221 „Creanțe comerciale”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”
La procurarea mărfurilor și serviciilor comform facturii fiscale se trece în cont taxa pe
valoarea adăugată. Reflectarea trecerii în cont a T.V.A. aferentă procurărilor:
Debit contul 534 „Datorii față de buget”
Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”
Suma T.V.A. necesară de achitat la buget se calculează ca diferență dintre T.V.A. aferentă
livrărilor și T.V.A aferentă procurărilor din creditul cuntului 534 „Datorii față de buget”. În cazul
obținerii unui cont preliminar aferent taxei pe valoare adăugată, se reflectă următoarea formulă
contabilă:
Debit contul 225 „Creanțe comerciale”
Credit contul 534 „Datorii față de buget”
49
 Evidența analitică și sintetică a datoriilor față de buget se ține în Registrul pentru contul 534
„Datorii față de buget”. După întocmirea Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru
informația aferentă contului analizat este trecut în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al acestui
cont este trecut în postul 520 capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa3).
Contul 536 „Datorii față de proprietari” este destinat generalizării informației referitoare la
situația decontărilor cu fondatorii entității privind calcularea și plata dividendelor, veniturilor și
altor plăți. Este un cont de pasiv, în creditul căruia se reflectă dividendele calculate, veniturile și alte
plăți, iar în debit – achitarea sau restituirea lor. Soldul acestui cont este creditor și reprezintă sumele
datoriilor față de proprietari la finele perioadei de gestiune. Evidența analitică a datoriilor față de
proprietari se ține pe proprietari.
Evidența analitică și sintetică a datoriilor față de buget se ține în Registrul pentru contul 536
„Datorii față de proprietari”. După întocmirea Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru
informația aferentă contului analizat este trecută în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al acestui
cont este trecut în postul 540 capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa3).
Finanțările și încasările cu destinație specială curente reprezintă activele bănești și nebănești
primite cu titlu gratuită de entitate pentru realizarea măsurilor cu destinație specială sau în schimbul
respectării anumitor condiții legate de activitatea ei economică [2.3.p.128].
Contul 537 „Finanțări și încasări cu destinație specială curente” este destinat pentru
evidența informației privind finanțările și încasările cu destinație specială curente. Este un cont de
pasiv, în creditul căruia se reflectă activele primite, iar în debit – raportarea sumelor după destinație
în conformitate cu metoda venitului sau capitalului. Soldul contului este creditor și arată sumele
finanțărilor și încasărilor cu destinație specială curente la sfîrșitul perioadei de gestiune.
Evidența analitică și sintetică a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială curente se ține
în Registrul pentru contul 537 „Finanțări și încasări cu destinație specială curente”. După întocmirea
Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru informația aferentă contului analizat este trecută
în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al acestui cont este trecut în postul 550 capitolul 5 al
Bilanțului contabil (Anexa 3).
Contu 538 „Provizioane curente” este destinat generalizării informației privind situația și
mișcarea provizioanelor constituite în mod stabilit în scopul reprezentării uniforme a unor cheltueli
și plăți distincte.
Provizioanele reprezintă datoriile cu exigibilitatea sau valoarea incertă. Provizioanele trebuie
să fie strict correlate cu riscurile și cheltuielile estimate. Cea mai bună se evaluează în suma
costurilor necesare decontării obligațiilor aferente. Cea mai bună estimare a costurilor necesare
decontării obligațiilor aferente provizioanelor este sum ape care o entitate ar plătit-o, în mod
50
rational, pentru decontarea datoriei la data raportării sau transferarea acestei sume unei terțe părți la
acel moment.
Provizioanele recunoscute se contabilizează ca majorare concomitentă a valorii activelor,
costurilor/cheltuielilor curente și a datoriilor pe termen lung sau curente.
Evidența analitică și sintetică a datoriilor față de buget se ține în Registru pentu contul 538
„Provizioane curente”. După întocmirea balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru
informația aferentă contului analizat este trecută în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al acestui
cont este trecut în postul 560 capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa3).
Contul 544 „Alte datorii curente” este destinat generalizării informației privind situația
decontărilor întreprinderii aferente – pretențiilor primite de la cumpărători și clienți, precum și
amenzilor, penalităților și dispăgubirilor recunoscute:
- arendei curente;
- sumelor privind riscurile transmise și acceptate pentru reasigurare;
- asigurări directe;
- altor operațiuni ale întreprinderii.
Evidența analitică și sintetică a datoriilor față de buget se ține în Registru pentru contul 544
„Alte datorii curente”. După întocmirea Balanței de verificare, la sfîrșitul fiecărui trimestru
informația aferentă contului analizat este trecută în Cartea Mare, iar mai apoi soldul final al acestui
cont este trecut în postul 570 capitolul 5 al Bilanțului contabil (Anexa3).

2.4.Perfecționarea contabilității datoriilor

Orice entitate persoană juridică, nu poate funcționa decît împreună cu propria contabilitate,
ca o cerință obiectivă a gestiunii financiare, ordinea și disciplina fiind cerințe ale legii, dar și ale
propriului statut.
Obiectul contabilității este cel mai clar exprimat prin Legea contabilității în care se
precizează că Contabilitatea, ca activitate specializată în măsurarea, evaluarea, cunoașterea,
gestiunea și controlul activelor, datoriilor și capitalului propriu precum și a rezultatelor obținute din
activitatea persoanelor fizice și juridice trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică,
prelucrarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța
financiară, fluxurile de numerar, atît pentru cerințe interne ale acestora, cît și în relațiile cu
51
investitorii prezenți și potențiali, creditori financiari și comerciali, clienți și alți utilizatori.
Organizarea contabilă și asigurarea funcționării ei corespunzător pretențiilor europene este
totuși atributul fiecărei persoane juridice deținătoare și administrator de patrimoniu, inițiatoare și
decizionară de acte comerciale, economice și bănești pentru că contabilitatea nu trebuie confundată
sau redusă la întocmirea sau clasarea de documenteși alte înscrisuri, ci conturarea și respectarea
unor concepții și politici care să asigure conducerea financiară a entităților, într-o manieră care să
corespundă exigențelor actuale:
 Integrarea europeană;
 Libera circulație a bunurilor și a banilor;
 Transparență în utilizarea resurselor și a fondurilor comunitare;
 Întărirea capacității de reziliență financiară într-o economie concurențială și plină de
obstacole.
În urma celor expuse, contabilitatea trebuie să țină pasul cu toate metodele de dezvoltare a
umanității și de aceea pentru a putea oferi utilizatorilor situațiilor financiare o informație veridică și
modernă, este necesară perfecționarea acestora continua.
Dat fiind faptul, că creditele bancare și împrumuturile, în esență reprezintă surse atrase pentru
diferite scopuri, preponderent pentru finanțarea unor activități economice, persoanele responsabile
de gestionarea acestora, care în unile cazuri riscă cu buni proprii lăsate în gaj, doresc să obțină
informații operative veridice care ar oferi o situație reală aferentă contabilității surselor
împrumutate.
În prezent sistemul contabil național tratează creditele bancare și împrumuturile după un mod
standard, adică evidență sintetică, ceea ce oferă o imagine despre toate creditele bancare și
împrumuturile și evidența analitică despre fiecare creditor și împrumutător.

Totodată, după cum a fost specificat în capitolele pecedente, creditele bancare și împrumuturile
necesită cheltuieli aferente acestora, adică plați pentru utilizarea lor.
Aceste plăți sub formă de dobînzi, plăți fixe, recompense și altele, în sistemul contabil național
nu sunt tratate după esența lor, dar sunt atribuite mijloacele care le generează, adică creditelor
bancare și împrumuturilor.
În rezultat, situația actuală tratează cheltuielile aferente creditelor bancare și împrumuturilor ca
datorii sau mai concret datorii aferente contabilității creditelor bancare și împrumuturilor. Prin
urmare se observă o amestecare a informației aferente onorării obligațiilor aferente creditelor
bancare și împrumuturilor.

52
 Aceasta se evidențiază prin faptul, datoriile aferente creditelor bancare și împrumuturilor sunt
contabilizate în același cont contabil cu dobînzile aferente acestora. Astfel utilizatorii nu pot face o
dilimitare strictă dintre datoriile acestora față de creditori aferente surselor atrase inițial și
cheltuielile generate de folosirea acestor surse.
Această delimitare se observă la nivel de situații analitice, care nu sunt, pot fi accesate de
utilizatori pentru fiecare indicator din rapoartele financiare ale entității.
Ratele financiare sunt indicatori utilizați pentru aprecierea performanței și poziției financiare a
unei societăți. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculează pe baza
informațiilor furnizate de companii în situațiile financiare. Utilitatea acestor indicatori economico-
financiari constă atît în evidențierea unui trend, cît mai ales în posibilitatea că societatea analizată să
fie analizată, să poată fi comparată cu alte companii active în același sector. Totodată există
indicatori financiari care ajută la predicția unui eventual faliment în viitor.
Indicatorii economico-financiari facilitează lucrul cu un volum de date ridicat într-o manieră
organizată.
Pentru a se realiza o analiză partinentă pe baza ratelor financiare trebuie avute în vedere
următoarele aspecte:
 Întotdeauna este nevoie de un punct de referință, indiferente că este vorba de valori
istorice obținute de companie, de previziuni sau de valori calculate pentru alte societăți
cu obiect similar de activitate.
 Analiza pe baza unui singur indicator poate conduce la interpretări eronate, fiind
recomandată studierea unor rate pentru a se obține o imagine corectă a poziției sau
performanței financiare a companiei.
 Utilizarea valorilor bilanțiere de la sfîrșitul anului la calculul indicatorilor financiari
poate conduce la obținerea unor erori date de factori sezonieri, de aceea se recomandă
utilizarea valorilor medii.
 Ratele financiare sunt influențate de limitările contabile existente, fiind posibil ca în
cazul realizării de calcule pe baza de standarde diferite să rezulte unele discrepante.
Pornind de la cele expuse, se propune examinarea următoarelor propuneri de perfecționare a
contabilității dobînzii aferente creditelor bancare și împrumuturilor cît și a prezentării informațiilor
aferente costurilor îndatorării.
Astfel motivele care au cauzat necesitatea perfecționării contabilității dobînzii sunt
următoarele:
Conform Normelor metodologice de aplicare a conturilor contabile, aprobate prin Ordinul
Ministerului Finanțelor nr,174 din 25.12.1997, la calcularea dobînzilor pentru creditele primite se
53
întocmește formula contabilă de majorare a altor cheltuieli operaționale și a datoriilor privind
creditele bancare pe termen scurt.
În opinia autorului această înregistrare contabilă, nu reflectă esența operațiunii, deoarece
conturile datoriilor financiare, în componența actuală reflectă doar datorii aferente creditelor
bancare și împrumuturilor, pe cînd dobînda în esența sa este un element aferent acestora și ar trebui
să fie întregistrată într-un cont de datorii separat.
Totodată există opinii, precum că în evidența analitică datoriile privind creditele bancare și
împrumuturile ca și datoriile privind dobînda calculată pot fi observate prin deschiderea
subconturilor respective.
Afirmația expusă, se consideră a fi o soluție dar nu rezolvă problema în cazul unei evidențe
sintetice, cînd utilizatorii au nevoie de informație operativă aferentă dobînzilor calculatefară a ridica
un volum enorm de informație.
Astfel se consideră necesar, ca datoriile privind dobînzile aferente creditelor bancare și
împrumuturilor, să fie contabilizate într-un cont separat cu scopul oferirii unor informații exacte și
veridice utilizatorilor.
Astfel, importanța indicatorului – costurile îndatorării, pentru analiști este primordialăpentru
a putea efectua calculele necesarea analizei economico-financiare.
Ca urmare a analizei modelelor situațiilor financiare a diferitor țări, s-a constatat, că unele
din ele includ rubrici cu indicatorul specificat.
Ca rezultat, utilizatorii rapoartelor financiare pot cu ușurință să găsească și să aplice în
calcule valoarea indicatorului analizat.
Totodată, indicatorul - costurile îndatorării, reflectă plata pe care o suportă entitatea pentru
atragerea surselor financiare străine. Din acest motiv fondatorii entităților, care deseori sunt
persoanele care depun gajulsau participă în calitate de fidejusori, au nevoie de informația în cauză
pentru a lua decizii optime care ar îndrepta activitatea entității.
Datoriile comerciale ne arată datoriile de bază a entității pe baza cărora sunt procurate
bunuri și servicii în urma cărora sunt produsele proprii, servicii și bunuri. Este foarte important ca
datoriile respective să fie reflectate corect și cît mai transparent în documentele primare ale entității.
Informația prezentată în Planul general de conturi contabile și în situațiile financiare este
destul de restrînsă și generalizată. Este greu de înțeles pentru utilizatori, pentru ce s-a înregistrat
datoria respectivă.
Autorul propune ca în Planul de conturi să fie introdus contul 524 cu denumirea "Datorii
comerciale curente privind achiziția materiei prime". În cazul utilizării contului dat, va fi creată o
imagine clară și se va înțelege că materia primă folosită la crearea unui produs finalizat și vîndut nu
54
a fost achitată. În cazul dat, profitul care a fost obținut trebuie analizat mai atent și managementul
entității va efectua un plan financiar prin care să fie înlăturate datoriile, în caz contrar prevederile
legislației juridice, va stopa sau va crea obstacole în dezvoltarea companiei.
În ansamblu, se poate menționa că sistemul contabil al întreprinderii S.R.L. „Casa Viitorului”
este unul transparent, și autorul a putut sesiza anumite neajunsuri legate de organizarea contabilității
datoriilor:
- Nu au fost decontate datoriile expirate, cu toate că în componența acestora se găsesc și datorii
cu termen expirat mai mult de 1 an.
Aceste obiecții nu compromit însă activitatea contabilă a S.R.L. „Casa Viitorului”, deoarece
sunt legate doar de anumite aspecte specifice, însă concentrarea asupra acestora de către conducerea
entității și a contabilului-șef poate aduce doar la beneficii entității.
Deoarece entitatea, la momentul respectiv are obligațiuni de plată considerabile legate de un
credit bancar, aceasta nu poate apela la alte surse externe de finanțare pentru crearea de noi
perspective financiare, astfel încît efortul trebuie concentrat asupra forțelor proprii.
Autorul propune entității efectuarea inventarierii datoriilor, cel puțin o dată pe an, pentru a
putea efectua decontarea datoriilor expirate. Termenul de prescripție, comform legislației, fiind de 3
ani, oferă dreptul persoanelor juridice și fizice să deconteze datoriile după consumarea acestui
termen, entitatea înregistrînd venituri din urma acestor operațiuni . Trebuie de menționat, totuși, că
neachitarea angajamentelor de plată ale entității poate duce la neîncrederea partenerilor de afaceri in
viitor.

Capitolul III. Analiza datoriilor curente la S.R.L. „Casa Viitorului”

3.1.Analiza dinamicii și structurii datoriilor curente
În procesul activității economico-financiare întreprinderea, pe lîngă folosirea capitalului
propriu, apelează și la surse împrumutate de finanțare. În consecință se formează totalitatea
datoriilor entității [2.11.p.208].
Mărimea, componența și evoluția datoriilor determină în mod direct stabilitatea situației
financiare și dependența întreprinderii de partenerii de afaceri. Pentru studierea multilaterală a
datoriilor se efectuează următoarele etape analitice.

55
 La prima etapă a analizei se va studia mărimea absolută și evoluția datoriilor reflectate în
pasivul Bilanțului contabil. În acest scop se utilizează analiza pe verticală a datoriilor care implică
calculul indicatorilor relativi de modificare a datoriilor în comparație cu modificarea vînzărilor și
totalul surselor de finanțare [2.14.p.32].
În tabelul 3.1 vom efectua analiza mărimii și evoluției datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”. În
baza datelor din Situațiile financiare vom întocmi tabelul analitic și vom interpreta rezultatele
obținute.
Tabelul 3.1
Analiza mărimii și evoluției datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”
(în lei)
La finele anului, lei Abaterea Ritmul
Indicatorii precedent de gestiune absolută creșterii,
(2016) (2017) (+, -) %
A 1 2 3=2 – 1 4=(2/1)x100
1.Datorii pe termen lung (440) - - - -
2.Datorii curente (580) 315341 653612 +338271 207,27
3.Total datorii(1+2) 315341 653612 +338271 207,27
4.Total surse de finanțare (590) 2476424 3153743 +677319 127,35
5.Venituri din vînzări (f.2 2348801 1924691 -424110 81,94
rd.010)
6.Venituri totale 2350658,6 1948486,98 -402171,67 82,89
5
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
După cum se observă din datele tabelului 3.1 la entitate nu s-au înregistrat datorii pe termen
lung. La finele anului de gestiune totalitatea datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului” față de alte personae
fizice și juridice a alcătuit 653612 lei. Evoluția surselor împrumutate au un caracter crescător: în
cursul anului valoarea lor s-a mărit cu 338271 lei sau cu 107,27%.
Atrage atenție faptul că ritmul creșterii datoriilor entității considerabil depășește indicii
aferenți totalității surselor de finanțare și veniturilor din vînzări. Acest fenomen semnifică despre
creșterea gradului de îndatorare a entității. Ritmul de creștere al datoriilor a depășit ritmul de
creștere a veniturilor din vînzări cu 125,33 puncte procentuale, fapt apreciat negativ.
În continuare vom examina structura datoriilor întreprinderii în dependență de natura lor,
adică conținutul economic al componentelor surselor împrumutate de finanțare reflectate pe
posturile distincte din pasivul Bilanțului contabil folosind metoda de analiză pe verticală.
În tabelul 3.2 vom studia structura datoriilor la S.R.L. „Casa Viitorului” prin metoda de
56
analiză pe verticală și vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.2
Analiza dinamicii și structurii datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”
Anul precedent Anul de gestiune Abateri
Element al datoriilor (2016) (2017) (+,-)

Ponderea,

Ponderea,

Ponderea,
Suma,

Suma,

Suma,
lei
%

%
lei

lei

%
1.Total datorii pe termen lung - - - - - -
2.Credite bancare pe termen scurt - - 124000 18,97 - -
3.Împrumuturi pe termen scurt 165613 52,52 174270 26,66 +8657 -25,86
4.Datorii comerciale 3851 1,22 146540 22,42 +136689 +21,2
5.Avansuri primite curente - - - - - -
6.Datorii față de personal - - - - - -
7.Datorii privind asigurările sociale și
medicale - - 788 0,12 - -
8.Datorii față de buget 13402 4,25 38617 5,91 25215 +1,66
9.Venituri anticipate curente - - - - - -
10.Datorii față de proprietari 132475 42,01 132475 20,27 0 -21,74
11.Finanțări și încasări cu destinație
specială curente - - 36922 5,65 - -
12.Provizioane curente - - - - - -
13.Alte datorii curente - - - - - -
14.Total datorii curente 315341 100,00 653612 100,00 +338271 x
15.Total datorii(rd.1+rd.14) 315341 100,00 653612 100,00 +338271 x
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Din datele prezentate în tabelul 3.2 se observă că componența surselor împrumutate la S.R.L
„Casa Viitorului” este foarte variată și neomogenă: totalitatea datoriilor curente cuprinde diferite
elemente componente care se deosebesc considerabil atît după conținutul economic, cît și după
ponderea lor.
Atrage atenție și instabilitatea structurii datoriilor. Dacă la începutul anului de gestiune
ponderea cea mai mică (1,22%) au avut datoriile comerciale, atunci la sfirșitul anului aceasta îi
revine datoriilor privind asigurările sociale și medicale (0,12%). Cota cea mai mare o deține
împrumuturile pe termen scurt atît la începutul anului de gestiune (52,52%), cît și la sfîrșitul anului
(26,66%). Printre modificări esențiale se evidențiază, de asemenea împrumuturile pe termen scurt,
57
creșterea ponderii datoriilor comerciale (de la 1,22% pînă la 22,42%). se observă însă diminuarea
considerabilă a datoriilor față de proprietari (de la 42,01% pînă la 21,74%).
Examinarea mai profundă a datoriilor întreprinderii necesită clasificarea calitativă a acestora
după numeroase criterii.
Primul principiu de grupare a datoriilor – după termenul de atragere – este aplicat în cadrul
Bilanțului contabil: totalitatea surselor împrumutate se divizează în datorii pe termen lung și datorii
curente. În acest context se calculează și se interpretează următorul coeficient:
Total datorii pe termen lung
Rata datoriilor pe termen lung=
Total datorii
Acest raport reflectă cota împrumuturilor cu durata mai mare de un an în suma totală a
datoriilor întreprinderii. Creșterea în dinamică a acestui coeficient contribuie la majorarea
capitalului permanent, pe seama căruia se finanțează activele pe termen lung. Practic aceasta
înseamnă că firma cu rata ridicată de atragere pe termen lung a mijloacelor împrumutate are
posibilități mai mari pentru efectuarea investițiilor capitale, adică pentru dezvoltarea potențialului
de producție (reînoirea utilajului, modernizarea tehnologiei etc.) [2.11.p. 211].
În mod similar poate fi calculată și interpretată rata datoriilor curente, care este
complementară celei precedente, adică:
Rata datoriilor curente=1−Rata datoriilor pe termen lung
O mare însemnătate pentru stabilitatea financiară a întreprinderii are structura surselor
împrumutate după origine, adică proveniență a acestora. La aplicarea acestui criteriu de analiză
datoriile, indiferent de termenul acestora, se unesc în grupe în dependență de categoria partenerilor
de afaceri cui întreprinderea este datoare. În așa mod se formează grupa datoriilor față de bănci
comerciale (credite bancare pe termen lung și scurt), față de buget (datorii amînate privind
impozitul pe venit și privind decontările curente), față de furnizori, personal etc.

Din punct de vedere al riscului de a nimeri sub influența externă sau riscului de faliment, cele
mai periculoase sunt datoriile față de bănci comerciale și buget. De aceea în cursul analizei cu o
atenție deosebită se examinează următorul coeficient de structură a datoriilor:
Credite bancare pe termen lung ș i scurt
Rata creditelor bancare=
Total datorii

Dacă coeficientul în cauză crește stabil în dinamică, devine strict necesară aprecierea
raționalității atragerii surselor împrumutate.
În mod asemănător poate fi calculată rata datoriilor față de buget. Pentru aprecierea nivelului
acestui indicator este necesar să se ia în considerație starea datoriilor curente în funcție de expirarea

58
termenului de achitare (durata de întîrziere la achitare) [2.11.p.212].
Asupra rezultatelor financiare ale întreprinderii acționează în mod direct structura surselor
împrumutate în dependență de plata pentru atragerea lor. Din acest punct de vedere în cadrul
analizei datoriilor pot fi calculate și interpretate două rate reciproc complementare și substituibile:
Sursele atrase f ă r ă plat ă( Datorii f ă r ă cheltuieli ¿de deservire)
Rata surselor î mprumutate gratis=
Total datorii

Surseatrase cu plată( Datorii cu¿cheltuieli de deservire)

Rata surselor împrumutate cu plată=
Total datorii
Sursele împrumutate de finanțare se grupează după acest criteriu, indiferent de alte aspecte
(natura, proviniența și termenul de atragere etc.). De exemplu, dacă în baza contractului de
împrumut firma-împrumutat nu are obligația de a plăti dobînda, adică împrumutul este gratuit,
atunci suma datoriei corespunzătoare se include în numărătorul primului coeficient din cei doi
menționați mai sus. În caz contrar, datoria se ia în calcul celui de-al doilea coeficient.
La analiza datoriilor firmei după aspectul condițiilor de plată trebuie luat în considerație faptul
că cheltuielile aferente deservirii datoriilor în realitate pot îmbrăca diferite forme, spre exemplu:
 diferența dintre prețul deplin și cel redus la operații cu scont în dependență de
termenul achitării;
 penalitatea pentru reținerea plății pentru mărfurile livrate [2.11.p.212].
Din punct de vedere al creditorului, un aspect foarte important al structurii datoriilor
reprezintă gruparea lor după condițiile de garantare. În practica economică se aplică diferite tipuri,
forme și metode de garantare a obligațiilor: gajul înregistrat, amanetul, leasing, garanția personală a
terților, contractual de asigurare a răspunderii pentru neachitare încheiat cu compania de asigurări
etc. În acest context se calculează și se interpretează rata datoriilor garantate:
Datorii garantate
Rata datoriilor garantate=
Total datorii
Cu cît mai înaltă este rata datoriilor garantate cu atît mai mare devine riscul creditorului
potențial. La analiza datoriilor firmei după acest criteriu, trebuie luată în considerare și rata
patrimoniului depus în gaj sau, invers, rata activelor degajate [2.11.p.213].
Mărimea, componența și evoluția datoriilor determină în mod direct stabilitatea financiară și
dependența entității de partenerii de afaceri. Pentru studierea nivelului de îndatorare a entității se
calculează și se interpretează un sistem de rate.
În tabelul 3.3 vom efectua analiza structurală a datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului” prin
metoda ratelor. În baza datelor Bilanțului contabil vom întocmi tabelul analitic și vom interpreta
rezultatele obținute.
59
 Tabelul 3.3
Aprecierea structurii datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului” prin metoda ratelor

Indicatorul La finele anului La finele anului de Abaterea

precedent (2016) gestiune (2017) absolută
( +, - )
A 1 2 3=2-1
1.Rata datoriilor curente 315341 653612 -
=1,00 =1,00
315341 653612
2.Rata creditelor bancare - 124000 -
=0,19
653612
3.Rata datoriilor față de 13402 38617
buget
=0,04 =0,06 +0,02
315341 653612
4.Rata datoriilor privind - 788 -
asigurările
=0,001
653612
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Calculele efectuate in tabelul 3.3 permit constatarea următoarelor concluzii. În componența
surselor împrumutate la S.R.L. „Casa Viitorului” sunt incluse doar datoriile curente.
Datele tabelului arată că entitatea a apelat la credite bancare pe termen scurt, care în mod
firesc a condiționat creșterea ratei surselor împrumutate pînă la 19% la sfîrșitul anului 2017 și ratei
datoriilor privind asigurările pînă la 0,1%.
După realizarea analizei structurale a surselor împrumutate, mai ales după divizarea lor în
funcție de termenul de atragere, la următoarea etapă de analiză a datoriilor întreprinderii poate fi
efectuată aprecierea stabilității surselor de finanțare. În aceste scopuri se aplică rata stabilității
financiare. Coeficientul în cauză exprimă cota surselor de finanțare care întreprinderea poate să
utilizeze pentru finanțarea activității economice într-o perioadă îndelungată. Se apreciază pozitiv
creșterea acestui coefficient în dinamică, ceea ce reflectă întărirea stabilității financiare a
întreprinderii [2.11.p.214].
3.2. Analiza datoriilor curente după termenii de achitare
O etapă importantă în analiza datoriilor curente ale entității este după caracterul de achitare a
acestora. În acest scop în baza informațiilor din Anexa la Bilanțul contabil (compartimentul „Starea
datoriilor curente”) se calculează ponderea datoriilor curente (la care termenul de achitare n-a sosit)
și ponderea datoriilor cu termen expirat în profitul fiecărui tip de datorie.
După termenii de achitare deosebim:
 Datorii pe termen lung – care au un termen de achitare mai mare de un an, și sunt
primite în scopul efectuării investițiilor capitale și financiare pe termen lung,
procurării de mijloace fixe, echipamente, utilaje, noi tehnologii, achiziții de
întreprinderi.

60
  Datorii curente – al căror termen de achitare nu depășește 12 luni calendaristice,
fiind o sursă de formare a mijloacelor circulante, de exemplu creditele bancare pe
termen scurt, datoriile comerciale, datorii față de personal, față de buget, datoriile
privind asigurările, provizioane pentru cheltuieli și plăți preliminare și alte datorii
curente.
Informațiile din Anexa nominalizată la Bilanțul contabil permite calcularea ponderii datoriilor
cu termenul expirat pentru următoarele intervale de timp:
- pînă la 3 luni;
- de la 3 luni pînă la 1 an;
- mai mult de un an.
Creanțele cu termen expirat se determină prin calcularea sumelor achitate în prealabil de
către entități, pentru că nu au fost respectate termenele de executare a obligațiilor, prevăzute în
actele legislative, normative și juridice în vigoare.
Datoriile cu termen de achitare expirat se determină prin calcularea sumelor neachitate
pentru care nu au fost respectate termenele de plată a obligațiilor prevăzute în actele legislative,
normative și juridice în vigoare.
Evidența creanțelor cu termen expirat și a datoriilor cu termen de achitare expirat se asigură
în baza clasificației economice.
Termenele de executare a obligațiilor asumate în bază de contracte încheiate între
autoritățile/instituțiile bugetare și persoanele fizice/juridice, se stabilesc pentru ambele părți.
Nu se consideră datorii cu termen de achitare expirat:
- plățile ce urmează a fi effectuate în baza facturilor înaintate spre plată pînă la termenul de
achitare stabilit;
- salariul calculate și neachitat pentru ultima lună, in perioada lunii de gestiune;
- impozitul pe venit reținut din salariu, contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii și
primele de asigurări obligatorii de asistență medicală calculat și neachitat pentru ultima lună.
În tabelul 3.4 vom examina analiza datoriilor curente după termenul de achitare a lor la S.R.L.
„Casa Viitorului” . În baza datelor vom alcătui tabelul analitic și vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.4
Analiza dinamicii și structurii datoriilor după termenii de achitare
la S.R.L. „Casa Viitorului”
Soldul la finele inclusiv
anului de gestiune
la care termenul cu termenul expirat
de achitare n-a
sosit pînă la 3 luni 3 luni – 1 an mai mult de 1 an

61
 Indicatorii

Ponderea,

Ponderea,
Ponderea,

Ponderea,

Ponderea,
Suma,

Suma,

Suma,

Suma,

Suma,
lei

lei

lei

lei

lei
%

%
A 1 2 3 4 5 7 8 9 10
6
1.Datorii aferente
creditelor bancare
pe termen scurt - 124000 18,97 124000 18,97 - - - - - -
total
2.Datorii aferente
împrumuturilor pe
termen scurt - total 174270 26,66 - - - - 174270 26,66 - -
3.Datorii 146540 22,42 - - - - 146540 22,42 - -
comerciale
4.Datorii privind
asigurările sociale 788 0,12 - - 788 0,12 - - - -
și medicale
5.Datorii față de 38617 5,91 - - 38617 5,91 - - - -
buget
6.Datorii față de 132475 20,27 - - - - - - 132475 20,27
proprietari
7.Finanțări și
încasări cu
destinație specială 36922 5,65 - - - - 36922 5,65 - -
curente
8.Total datorii
curente 653612 100,00 124000 18,97 39405 6,03 357732 54,73 132475 20,27

Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)

După cum rezultă din calculele efectuate în tabelul 3.4, datoriile la care termenul de plată n-
a sosit constitue 18,97% din totalul datoriilor curente. În componența datoriilor la care termenul de
achitare n-a sosit fac parte creditele bancare pe termen scurt aceste alcătuind 124000 lei.
În acest context, o atenție deosebită trebuie atrasă datoriilor cu termen expirat. Astfel, 54,73%
din totalul datoriilor curente în sumă de 357732 lei au termenul de plată expirat de la 3 luni pînă la
1 an. Acestea fiind datoriile aferente împrumuturilor pe termen scurt 26,66%, datorii comerciale
22,42% și finanțări și încasări cu destinație specială curente 5,65%.
Datoriile cu termen expirat mai mult de 1 an constitue 20,27% în sumă de 132475 lei, acestea
fiind datoriile față de proprietari.
Datoriile curente cu termenul expirat pînă la 3 luni constitue din totalul la finele anului 2016
6,03%. Acestea sunt datoriile față de buget 5,91% și datoriile privind asigurările 0,12%.
Achitarea neoportună (cu întîrziere) a datoriilor poate duce la stabilirea de către furnizorii de
materie primă și materiale a unor condiții de plată în avans.

62
3.3.Analiza rotației datoriilor curente
Analiza rotației datoriilor curente este una din etapele de analiză a datoriilor întreprinderii.
În acest scop se calculează numărul de rotații și durata medie de regularizare a conturilor spre plată
(durata de rotație a datoriilor în zile) pentru perioada de gestiune curentă, care se compară ulterior
cu indicatorii respectivi ai perioadei precedente.
Există cîteva metode de determinare a indicatorilor rotației datoriilor, care diferă prin modul
de calcul utilizat. În particular, numărul de rotații ale datoriilor poate fi calculat ca raportul dintre
venitul din vînzări (costul vînzărilor sau cheltuielile operaționale cu excepția uzurii și amortizării,
sau costul valorilor materialelor procurate) și valoarea medie a datoriilor curente.
Prima metodă de calcul (bazată pe venitul din vînzări) reprezintă cel mai general mod de
analiză a rotației datoriilor pe termen scurt:
Venitul din v î nz ă ri
Num ă rul de rota ț ii aledatoriilor pe termen scurt=
Valoarea medie a datoriilor
curente
Metoda în cauză permite determinarea uneia dintre cele mai stabile corelații, pentru o anumită
întreprindere – raportul dintre volumul vînzărilor și valoarea datoriilor curente. Deoarece valoarea
venitului din vînzări este un indicator-cheie la analiza de prognostic, inclusiv a pronosticului
datoriilor, acest raport este utilizat în practică în scopul întocmirii pronosticului bilanțului și
estimării necesităților în fondul de rulment net [2.1.p.244].
Totodată, din punct de vedere logic, volumul vînzărilor nu este rațional să fie utilizat la
analiza duratei de achitare a datoriilor, deoarece rotația datoriilor se termină în momentul achitării
acestora și nu la obținerea venitului din vînzări.
La general rotația capitalului poate fi apreciată prin intermediul indicatorilor:
- viteza de rotație – numărul de rotații, îndeplinite de capitalul întreprinderii în perioada
analizată;
- durata de rotație – numărul de zile, în care capitalul bănesc parcurgînd fazele rotației revine
la forma funcțională inițială.
Reținerea capitalului întreprinderii la orice fază a rotației o încetinește, cee ace conduce la
apariția necesității unor surse suplimentare pentru continuarea activității întreprinderii, prin urmare
la agravarea situației financiare a întreprinderii.
În contextul celor trei faze a rotației se poate analiza accelerarea sau încetinirea rotației
diferitor posturi din bilanț în scopul determinării efectelor rotației capitalului asupra capacității de
plată a întreprinderii. Astfel în faza aprovizionării, întreprinderea, achiziționînd materie primă și
materiale, investește capitalul bănesc în marfă, dar, efectiv, transformarea capitalului bănesc în

63
marfă se efectuează atunci cînd întreprinderea achită pentru activele procurate, ceea ce nu se
întîmplă la momentul livrării, căci este utilizat mecanismul creditului comercial. În cazul fazei de
vînzare, este important să analizeze rotația stocurilor și datoriilor debitoare. Pentru transformarea
mai rapidă a capitalului productiv în capital bănesc, în cadrul ultimei faze de circulație stocurile
trebuie să fie comercializate și creanțele trebuie să fie încasate mai rapid.
Pentru sistematizarea accelerării sau încetinirii rotației capitalului se va prezenta următorul
tabel:
Tabelul 3.5
Accelerarea sau încetinirea rotației capitalului
Viteza de rotație/ Durata de rotație
Accelerarea/ reducerea Încetinirea/ sporirea
Datorii comerciale Sporește volumul plăților și crește O parte mai mare de active curente
necesitatea de resurse suplimentare este finanțată de creditori, adică mai
pentru menținerea activității curente. puține resurse prioprii sunt utilizate
pentru continuarea activității.
Stocuri Se eliberează mijloace suplimentare Se reține o parte a capitalului, care
ce pot fi antrenate în activitatea poate fi utilizat pentru acoperirea
întreprinderii. unor datorii curente.
Creanțe Se eliberează resurse, ce pot fi Mijloacele bănești sunt mai greu
utilizate la acoperirea obligațiilor eliberate, reținîndu-se în ciclu
scadente. operațional sub alte forme decît
capitalul bănesc.
Din cele expuse mai sus, se poate concluziona că efectele rotației activelor curente sunt
diferite decît cele ale rotației pasivelor curente atît asupra situației financiare a întreprinderii, cît și
asupra capacității de plată.
Accelerarea rotației activelor curente are efecte pozitive asupra capacității de plată a
întreprinderii, deoarece odată cu reducerea duratei de rotație are loc eliberarea de resurse care pot fi
utilizate pentru onorarea obligațiilor scadente. Iar încetinirea rotației activelor curente sau mărirea
duratei de rotație duce la reținerea capitalului bănesc în forma capitalului marfă, afectînd
capacitatea de plată prin creșterea riscului de incapacitate a acoperirii obilgațiilor ajunse la scadență.
Efectele accelerării pasivelor curente sunt opuse celor din cazul activelor curente, astfel odată cu
creșterea vitezei de rotație a acestora, crește soldul datoriilor creditoare scadente și întreprinderea va
fi nevoită să acopere mai multe plăți, iar în cazul încetinirii rotației sau sporirii duratei de rotație a
datoriilor comerciale, se mărește perioada de scadență a obligațiilor curente, aceasta însemnînd că
64
entitatea va efectua mai puține plăți, determinînd că gradul de capacitate de plată a entității să
sporească.
Prin urmare, se poate concluziona că rotația capitalului întreprinderii influențează în mod
direct capacitatea de plată a întreprinderii. În vederea menținerii situației financiare favorabile și
gradului de capacitate de plată sporit se recomandă ca gestiunea creanțelor și datoriilor să fie
orientată spre două direcții: reducerea duratei de rotație a creanțelor și creșterea duratei de rotație a
datoriilor curente; ca stocurile să fie menținute la nivel optim în vederea preîntîmpinării reținerii
execesive a capitalului bănesc în formă de capital-marfă.
În tabelul 3.5 vom examina analiza duratei de rotație a datoriilor curente la S.R.L. „Casa
Viitorului” în baza venitului din vînzări . În baza datelor vom alcătui tabelul analitic și vom
interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.6
Analiza duratei de rotație a datoriilor curente
(în baza venitului din vînzări)
Indicatorii Anul precedent Anul curent Modificarea
A 1 2 3
1.Venituri din 2348801 1924691 -424110
vînzări,lei
2.Valoarea medie a
datoriilor curente, lei 454283 484476,5 +30193,5
3.Numărul de rotații
a datoriilor curente 2348801/454283=5,17 1924691/484476,5=3,97 -1,2

4.Durata de rotație a
datoriilor curente, 360/5,17=69,63 360/3,97=90,68 +21,05
zile
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
După cum urmează din calculele efectuate în tabelul 3.5., coraportul dintre venitul din vînzări
și valoarea medie a datoriilor curente manifestă tendințe negative: dacă în anul precedent fiecărui
leu de datorii îi reveneau 5,17 lei din venitul din vînzări, atunci în anul current – doar 3,97 sau
aproape cu 23% mai puțin (3,97/5,17x100-100).
A doua metodă de calcul al numărului de rotații ale datoriilor (bazată pe costul vînzărilor)
reprezintă o variantă de compromise între modul de calcul general (bazat pe venitul din vînzări) și
metodele de calcul cu un grad sporit de exactitate, care vor fi examinate în continuare. În acest caz

65
se aplică formula:
Costul v î nz ă rilor
Num ă rul de rota ț ii aledatoriilor curente=
Valoarea medie a datoriilor
curente
Atît costul vînzărilor, cît și venitul din vînzări se reflectă în Raportul de profit și pierderi, fapt
care simplifică efectuarea calculelor de către utilizatorii externi de informație.
În tabelul 3.6 vom examina analiza duratei de rotație a datoriilor curente la S.R.L. „Casa
Viitorului” în baza costului vînzărilor. În baza datelor vom alcătui tabelul analitic și vom interpreta
rezultatele obținute.
Tabelul 3.7
Analiza duratei de rotație a datoriilor curente
(în baza costului vînzărilor)
(în lei)
Indicatorii Anul precedent Anul curent Modificarea
A 1 2 3
1.Costul vînzărilor, 1910257 1504443 -405814
lei
2.Valoarea medie a
datoriilor curente, lei 454283 484476,5 +30193,5
3.Numărul de rotații
a datoriilor curente 1910257/454283=4,20 1504443/484476,5=3,11 -1,09
4.Durata de rotație a
datoriilor curente, 360/4,20=85,71 360/3,11=115,76 +30,05
zile
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Numărul de rotații ale datoriilor curente, calculat în baza costului vînzărilor (tabelul 3.6.) este
mai mic decît indicatorul dat, calculat în baza veniturilor din vînzări (tabelul 3.5). Dinamica acestor
indicatori atestă încetinirea rotației datoriilor. Astfel, numărul de rotații s-a micșorat de la 4,20 pînă
la 3,11 rotații, iar durata medie de rotație a datoriilor curente s-a mărit comparativ cu anul precedent
cu 30,05 zile și a constituit 115,76 zile.
A treia metodă de calcul (bazată pe cheltuielile operaționale). Acest mod de calcul este mai
exact decît cele precedente, deoarece drept bază de calcul sunt luate cheltuielile operaționale, cu
excepția uzurii mijloacelor fixe și amortizării activelor nemateriale. După cum se știe, operația de
calculare a uzurii și amortizării nu poartă un caracter monetar (nu ține de plata mijloacelor bănești),
de aceea este logic că aceste cheltuieli să nu fie luate în considerație la analiza rotației datoriilor.
66
 Analiștii din Occident consideră că numărul de rotații ale datoriilor trebuie să fie calculate în
baza raportului dintre procurările în cursul perioadei analizate și valoarea medie a datoriilor:
Procur ă rile perioadei
Num ă rul de rota ț ii aledatoriilor curente=
Valoarea medie a datoriilor curente
Rotația datoriilor în zile sau perioada medie de regularizare a conturilor spre plată se
calculează ca raportul dintre numărul de zile în perioada de gestiune și numărul de rotații ale
datoriilor în perioada respectivă [2.11.p.245].
În tabelul 3.7 vom examina analiza duratei de rotație a datoriilor curente la S.R.L. „Casa
Viitorului” în baza cheltuielilor operaționale. În baza datelor vom alcătui tabelul analitic și vom
interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.8
Analiza duratei de rotație a datoriilor curente
(în baza cheltuielilor operaționale)
(în lei)
Indicatorii Anul precedent Anul curent Modificarea
A 1 2 3
1.Cheltuielile operaționale,
cu excepția uzurii și 2205908 1711993 -493915
amortizării, lei
2.Valoarea medie a
datoriilor curente, lei 454283 484476,5 +30193,5
3.Numărul de rotații ale
datoriilor curente 2205908:454283=4,86 1711993:484476,5=3,53 -1,33
4.Durata de rotație a
datoriilor curente, zile 360:4,86=74,1 360:5,53=102,0 +27,9
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
După cum rezultă din calculele efectuate în tabelul 3.7, rotația datoriilor curente s-a încetinit.
În anul 2016 numărul de rotații a datoriilor întreprinderii a alcătuit 4,86 rotații, iar în anul
2017 numai 3,53. Ca rezultat al acestui fapt, durata medie a unei rotații a datoriilor a crescut de la
74,1 zile pînă la 102 zile sau cu 27,9 zile. Dintr-un punct de vedere, acest moment este benefic
pentru întreprindere, deoarece duce la micșorarea necesității în fondul de rulment net, dar din alt
punct de vedere atestă dificultăți în regularizarea oportună a conturilor spre achitare. După cum s-a
remarcat deja, întreprinderea analizată a fost nevoită să recurgă la un credit pe termen scurt.
În procesul analizei fiecare specialist selectează de sine stătător metoda de calcul a rotației
datoriilor, însă în vederea unor estimări cît mai exacte se recomandă de a utilize drept bază de calcul
67
procurările perioadei sau cheltuielile operaționale (dar nu volumul vînzărilor).

3.4.Analiza fondului de rulment net și lichidității bilanțului

Echilibrul financiar al unei entități constitue o parte semnificativă în analiza poziției
financiare a acesteia. Poziția financiară a întreprinderii evidențiază relațiile cu terțele persoane, în
persoana investitorilor, a creditelor, salariaților, statului, etc. împreuna cu analiza contului de profit
și pierderi, analiza poziției financiare a intreprinderii subliniază modalitatea de asigurare a
echilibrului financiar pe termen lung și scurt, și stabilește rentabilitatea activității întreprinderii.
Indicatori ai echilibrului financiari:
Situația netă calculată ca diferența între activul total și datoriile totale contractate de o primă
evaluare a întreprinderii la data încheierii exercițiului.
Nevoia de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt, a
echilibruluyi dintre necesarul și resursele de capitaluri circulante.
Fondul de rulment net este expresia echilibrului financiar pe termen lung și a contribuției
acestuia la realizarea echilibrului finanțării pe termen scurt.
Acest indicator se calculează ca diferența între alocari permanente și surse permanente.
Una din condițiile fundamentale ale activității reușite a întreprinderii o constitue atingerea și
menținerea echilibrului financiar dintre patrimoniu și sursele de finanțare a activelor. Asigurarea
echilibrului financiar are o mulțime de aspecte, dintre care cel mai important presupune concordanța
dintre activele curente și sursele de acoperire a lor.
Regula „bunului ton” a gestiunii financiare (managementul financiar) cere ca activele
imobilizate să fie finanțate pe seama surselor stabile, adică pe seama capitalului permanent (capital
propriu și datorii pe termen lung). Pornind de la această premisă, regula echilibrului financiar
minim poate fi prezentată sub formă a două egalități:
Active imobilizate = Capital permanent
Active circulante = Datorii curente
Respectarea regulii echilibrului financiar minim adesea nu este suficientă, deoarece stocurile
pot să se devalorizeze, iar o parte a creanțelor să nu fie achitate. Deci, este necesară o oarecare
„marjă de siguranță”, adică trebuie ca mărimea activelor circulante să depășească mărimea
datoriilor curente. Această „marjă de siguranță” reprezintă, fondul de rulment net [2.11.p.262].
Fondul de rulment net poate fi determinat prin două modalități:
 Fond de rulment net = Active circulante – Datorii curente
 Fond de fulment net = Capital permanent – Active imobilizate [2.11.p.263].
În tabelul 3.8 vom calcula mărimea reală a fondului de rulment net în baza datelor din
68
Bilanțul contabil S.R.L. „Casa Viitorului” . În baza datelor vom alcătui tabelul și vom interpreta
rezultatele obținute.
Tabelul 3.9
Calculul fondului de rulment net la S.R.L. „Casa Viitorului”
(în lei)
Indicatorul La finele anului La finele anului Abaterea
precedent de gestiune absolută (+,-)

A 1 2 3=2-1
I.Prima metoda de calcul
1. Active circulante (AC) 1502247 2352553 +850306
2. Datorii curente (DC) 315341 653612 +338271
3. Fondul de rulment net (AC-DC) 1186906 1698941 +512035
II.A doua metodă de calcul
4. Capitalul propriu (Cp) 2161083 2500131 +339048
5. Datorii pe termen lung (DTL) - - -
6. Capitalul permanent 2161083 2500131 +339048
(CP=Cp+DTL)
7. Active imobilizate (AI) 974177 801190 -172987
8. Fondul de rulment net (CP-AI) 1186906 1698941 +512035
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Din calculele efectuate în tabelul 3.8 rezutltă că în ambele perioade de gestiune S.R.L. „Casa
Viitorului” dispune de un fond de rulment pozitiv. Cu atît mai mult în dinamică, se constată tendința
de majorare a indicatorului în cauză – în decursul anul de gestiune mărimea fondului de rulment s-a
mărit cu 512035 lei (1698941 - 1186906). Ultimul fapt impune dezvăluirea cauzelor ce au provocat
majorarea surselor proprii de formare a activelor circulante.
De regulă, în urma desfășurării activității economice eficiente, întreprinderea reușește să
majoreze mărimea reală a fondului de rulment net. Scăderea bruscă a mărimii acestui indicator sau
apariția valorii negative reflectă situația financiară nestabilă a întreprinderii în vederea capacității de
plată într-o perioadă scurtă de timp. În aceste condiții apare necesitatea efectuării următoarei etape a
analizei fondului de rulment [2.14.p.36].
Scopul acestei etape constă în determinarea cauzelor principale ce au provocat modificări
esențiale în mărimea reală a fondului de rulment. Pentru atingerea acestui obiectiv este facil să fie
utilizată cea de-a doua variantă de calcul a fondului de rulment net:
Fondul de rulment net = Capital propriu + Datorii pe termen lung – Active imobilizate
Fiecare parte componentă din această formulă reprezintă factorul de gradul I ce influențează
fondul de rulment net. Avînd în vedere legătura aditivă dintre factorii influenți și indicatorul

69
rezultativ, în calitate de metodă pentru analiza factorială se aplică metoda balanțieră.
În tabelul 3.9 vom efectua analiza influenței factorilor de gradul I asupra fondului de rulment
net al S.R.L. „Casa Viitorului”. În baza datelor din Bilanțul contabil vom alcătui tabelul analitic și
vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.10
Calculul influenței factorilor de gradul I asupra modificării fondului de rulment net
la S.R.L. „Casa Viitorului”
(în lei)
La finele anului Abaterea Rezultatul
Denumirea factorului precedent de gestiune (+,-) influenței factorilor
(2016) (2017)
A 1 2 3=2-1 4
1.Modificarea
capitalului propriu 2161083 2500131 +339048 +339048
2.Modificarea datoriilor
pe termen lung - - - -
3.Modificarea activelor
imobilizate 974177 801190 -172987 +172987
4.Fondul de rulment 1186906 1698941 +512035 +512035
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Verificare: 1698941 – 1186906=339048+172987
+512035=+512035 lei
Din datele tabelului 3.8. se observă că majorarea fondului de rulment net al S.R.L. „Casa
Viitorului” a avut loc, în primul rînd, sub influența creșterii capitalului propriu al întreprinderii cu
339048 lei. De asemenea, spre majorarea indicatorului rezultativ a influențat și scăderea activelor
imobilizate, sub influența cărora fondul de rulment net s-a majorat cu 172987 lei.
Studierea factorilor de gradul I nu este suficientă pentru aprecierea situației cu privire la
evoluția fondului de rulment. De aceea în cadrul analizei se efectuează descompunerea, detalierea
factorilor generali în părțile componente. În acest scop în baza datelor Bilanțului contabil fiecare
factor de gradul I se prezintă ca totalizarea factorilor de gradul II. Este de menționat că această
analiză poate fi executată cu nivelul diferit de detaliere: la nivelul subcapitolelor din Bilanțul
contabil sau la nivelul posturilor separate de Bilanț [2.11.p.265].
Factorii de modificare a fondului de rulment net stabiliți în baza informației din Bilanțul
contabil în continuare pot fi detaliați cu aplicarea datelor evidenței analitice. În tabelul următor sunt
reflectate cele mai probabile cauze ce pot condiționa apariția factorilor de gradul II.
70
 Descompunerea factorilor de gradul II ai modificării fondului de rulment net în factori de
gradul III:
Modificarea capitalului statutar:
- emisia și anularea acțiunilor;
- modificarea valorii a acțiunilor.
Modificarea capitalului suplimentar:
- vînzarea acțiunilor la un preț diferit de valoarea nominală;
- diferențe de curs valutar aferente aporturilor în capitalul statutar.
Modificarea capitalului retras:
- răscumpărarea acțiunilor;
- vînzarea sau anularea acțiunilor răscumpărate.
Modificarea rezervelor:
- defalcări în rezerve;
- utilizarea mijloacelor din rezerve.
Modificarea profitului nerepartizat:
- obținerea profitului;
- utilizarea profitului.
Modificarea creditelor bancare pe termen lung:
- obținerea (atragerea) creditelor;
- rambursarea creditelor.
Modificarea datoriilor pe termen lung calculate:
- calcularea datoriilor;
- achitarea datoriilor.
În procesul efectuării analizei factoriale a fondului de rulment net și alcătuirii concluziilor
analitice corespunzătoare o atenție deosebită se acordă factorilor care pot provoca sau deja au
condiționat apariția fondului de rulment net negativ:
 formarea activelor pe termen lung pe seama surselor de finanțare pe termen scurt (procurarea
mijloacelor fixe fără acumularea anticipată a sumei de finanțare necesare etc.);
 retragerea esențială a capitalului statutar (răscumpărarea acțiunilor, cotelor părți);
 dividentele plătite în avans în lipsa profitului;
 rambursarea creditelor atrase asupra nivelului de siguranță [2.11.p.268].
Analiza lichidității Bilanțului contabil ocupă un loc central în aprecierea situației financiare a
firmei. Calcularea și interpretarea coeficienților lichidității în mod obligatoriu sunt incluse practic în
orice materiale analitice, ca de exemplu: nota explicativă la Raportul financiar anual; raportul

71
conducerii întreprinderii către adunarea generală a proprietarilor cu privire la rezultatele activității
în perioada raportată; proiectul de investiții etc.
Importanța deosebită a lichidității decurge din natura economică a acestui indice. În cadrul
echilibrului financiar capacitatea de plată, lichiditatea, solvabilitatea caracterizează una din cele mai
importante condiții de existență a întreprinderii pe piață.
Noțiunile menționate sunt foarte apropiate și deseori se confundă în cazul analizei Rapoartelor
financiare. Totodată între ele există unele deosebiri [2.11.p.283].

Capacitatea de plată:
capacitatea întreprinderii
de a-și onora obligațiile de
plată

Lichiditatea activelor: Solvabilitatea pe termen

Lichiditatea Bilanțului
proprietatea elementelor lung: capacitatea
contabil: capacitatea
patrimoniale de a se întreprinderii de a face față
întreprinderii de a-și achita
transforma în mijloace datoriilor pe o perioadă mai
datoriile curente
bănești lungă de timp

Figura 3.1. Conexiunea noțiunilor „capacitatea de plată”, „lichiditatea” și „solvabilitatea”

Sursa: Elaborat de autor în baza [2.11.p.283]
Fiind exprimată pe o perioadă scurtă ori îndelungată de timp, capacitatea de plată semnifică
corespunzător lichiditatea Bilanțului contabil sau solvabilitatea pe termen lung.[2.1. p.284]
La definirea lichidității Bilanțului contabil pot fi evidențiate două aspecte: static și dinamic.
Așadar, lichiditatea Bilanțului contabil poate fi definită ca o formă specific a echilibrului financiar,
care exprimă:
sub aspect static – o stare de proporționalitate între mijloacele de plată disponibile la un
moment dat și obligațiile de plată exigibile la aceeași dată;
sub aspect dinamic – o stare de concordanță între fluxurile monetare positive, adică încasări,
și cele negative – plăți.
Analiza lichidității implică clasarea surselor de finanțare reflectate în pasivul Bilanțului
contabil. Clasarea activelor în funcție de capacitatea acestora de a transforma în mijloace bănești și
gruparea surselor de finanțare în dependență de necesitatea achitări la termenele scadente permite
calcularea coeficienților de lichiditate.
Mijloace de plat ă disponibile
Lichiditatea=
Obliga ț iile de plat ă pe termen scurt
În funcție de componența numărătorului și numitorului formulei de bază, pot fi constituite
72
numeroase variante de indicatori ai lichidității. În continuare vom examina trei din cele mai frecvent
folosite sisteme. Este de menționat faptul că fiecare din aceste sisteme are o anumită sferă de
aplicare, avantaje și dezavantaje [2.11.p.287].
Lichiditatea bilanțului contabil reprezintă capacitatea entității de a-și achita datoriile sau
posibilitatea de a-și onora obligațiile de plată la termenul de scadență.
În tabelul 3.10 vom examina nivelul și evoluția ratelor lichidității S.R.L. „Casa Viitorului” . În
baza datelor din Bilanțul contabil vom alcătui tabelul și vom interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.11
Calculul și aprecierea lichidității bilanțului contabil în dinamică
la S.R.L. „Casa Viitorului”
(în lei)
Indicatorul Metoda de calcul La finele La finele Abaterea Intervalul
anului anului de absolută(+,-) optim
precedent gestiune
1.Rata Numerar total
lichidității Datorii curente 0,1610 0,0412 -0,147 [0,2-0,25]
absolute
2.Rata Numerar total + Investiții
lichidității curente+ Creanțe curente totale 1,7196 0,8573 -0,8623 [0,7-0,8]
intermediare
Datorii curente
3.Rata Active circulante
lichidității Datorii curente 4,7639 3,5993 -1,1646 [2-2,5]
curente
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Din calculele efectuate în tabelul 3.10 rezultă că la S.R.L. „Casa Viitorului” atît rata
lichidității intermediare, cît și rata lichidității curente a scăzut față de anul 2015 . Necătînd la
această reducere valorile efective a acestor rate depășesc cu mult plafonul teoretic stabilit. Deci,
putem concluziona că S.R.L. „Casa Viitorului” dispune de numerar și creanțe curente ce îi permite
să-și achite toate datoriile curente.
Analizînd rata lichidității curente observăm, că întreprinderea dispune de 3,6 lei active
circulante la fiecare leu al datoriilor curente, fapt ce asigură un grad înalt de lichiditate.
Necorespunderea coeficienților de lichiditate parametrilor recomandați, existența tendințelor
negative în evoluția acestor coeficienți impune depistarea cauzelor ce au condiționat modificarea
lichidității. În acest scop se efectuează analiza de tip factorial. Vom examina metodica
corespunzătoare în baza coeficientului lichidității curente.
Modificarea lichidității curente poate fi provocată de creșterea (scăderea) activelor circulante
și/sau datoriilor curente. În acest sens lichiditatea curentă, ca indicatorul rezultativ, depinde de doi
factori generalizatori de gradul I [2.11.p.292].

73
 În procesul analizei, în primul rind, se determină influența factorilor de gradul I asupra
lichidității. În acest scop se aplică metoda de substituții în lanț.
În tabelul 3.11 vom efectua analiza influenței factorilor de gradul I asupra lichidității curente a
S.R.L. „Casa Viitorului”. În baza datelor din Bilanțul contabil vom alcătui tabelul analitic și vom
interpreta rezultatele obținute.
Tabelul 3.12
Calculul influenței factorilor generali asupra modificării ratei lichidității curente
la S.R.L. „Casa Viitorului”
(în lei)
Nr. Nr. Factorii corelați Rata Calculul Rezultatul Cauzele
calc. sub. lichidități influenței influenței abaterii
Active Datorii i curente, factorilor (+,-),
circulante curente puncte puncte
1 0 1502247 315341 4,7639 - - -
2 1 2352553 315341 7,4603 7,4603-4,7639 +2,6964 ↑AC
3 2 2352553 653612 3,5993 3,5993-7,4603 -3,8610 ↓DC

Total X X X X X -1,1646 X
Sursa: Situațiile financiare pe anii 2016 și 2017 (Anexa 3, 4)
Din calculele efectuate în tabelul 3.11 rezultă că reducerea ratei lichidității curente a fost
cauzată de creșterea sumei datoriilor curente de la 315341 lei pînă la 653612 lei sau cu 338271 lei.
Sub influența acestui factor rata lichidității curente a înregistrat o scădere de 3,861 puncte.
Concomitent creșterea sumei activelor circulante cu 850306 lei față de anul 2015 a influențat
pozitiv, majorînd rata lichidității curente cu 2,6964 puncte.

CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI
Finalizînd teza de licență cu tema „Contabilitatea și analiza datoriilor entității”, se poate
concluziona, că contabilitatea și analiza corectă a datoriilor entității este un factor foarte important
care contribuie la dezvoltarea normală și activitatea eficientă și rentabilă a acesteia.
În baza cercetării efectuate în cuprinsul acestei lucrări, autorul consideră că la S.R.L. „Casa
Viitorului” evidența contabilă se derulează conform prevederilor principalelor acte legislative și
normative, ce reglementează activitatea contabilă în Republica Moldova: Legea contabilității,
Standardele Naționale de Contabilitate, Planul de conturi contabile și altele, ținîndu-se cont de
completările și modificările ulterioare.
74
 În cadrul compartimentului contabilității datoriilor, documentele primare (facturile fiscale,
contractele de credit și împrumut, ordinele de plată, extrasele de cont, dispozițiile de plată și de
încasare, fișele de calcul a salariilor, listele de plată), pe măsura întocmirii sau primirii acestora se
înregistrează în Registrele de evidență analitice pe creditori, pe perioade ect., ulterior acestea din
urmă înregistrîndu-se cumulative în Registrele de evidență sintetică la conturile de datorii. La finele
anului, în baza registrelor respective se întocmește Cartea Mare, ce, la rîndul ei, este bază pentru
completarea Rapoartelor financiare. Acest ciclu de circulație a documentelor contabile este
respectată la entitatea analizată, permitînd înregistrarea consecutivă și logică a operațiunilor.
În ansamblu, se poate menționa că sistemul contabil al întreprinderii S.R.L. „Casa Viitorului”
este unul transparent, și autorul a putut sesiza anumite neajunsuri legate de organizarea
contabilității:
- Întîrzieri în arhivarea documentelor. Documentele sunt păstrate în încăperi administrative
destinate compartimentului contabilitate de mici dimensiuni ce nu permite o logică elabărată
de arhivare (pe perioade, alfabetică, pe gestionari), astfel creînd dificultăți la găsirea
documentelor necesare.
- Nu au fost decontate datoriile expirate, cu toate că în componența acestora se găsesc și datorii
cu termen expirat mai mult de 1 an.
Aceste obiecții nu compromit însă activitatea contabilă a S.R.L. „Casa Viitorului”, deoarece
sunt legate doar de anumite aspecte specifice, însă concentrarea asupra acestora de către conducerea
entității și a contabilului-șef poate aduce doar la beneficii entității.
Deoarece entitatea, la momentul respectiv are obligațiuni de plată considerabile legate de un
credit bancar, aceasta nu poate apela la alte surse externe de finanțare pentru crearea de noi
perspective financiare, astfel încît efortul trebuie concentrat asupra forțelor proprii.
Analizînd evoluția datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului” în concordanță cu dinamica veniturilor
am constatat că ritmul de creștere a datoriilor a constituit 207,27%, pe cînd ritmul de creștere a
veniturilor alcătuiește 81,94%. Aceasta semnifică creșterea gradului de îndatorare, fapt apreciat
negativ.
După analiza dinamicii datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului” se observă că componența
surselor împrumutate este foarte variată și neomogenă: totalitatea datoriilor întreprinderii cuprinde
diferite elemente component care se deosebesc considerabil atît după conținutul economic, cît și
după ponderea lor în totalul datoriilor.
Atrage atenție și instabilitatea structurii datoriilor S.R.L. „Casa Viitorului”. Dacă în 2016
ponderea cea mai mică 1,2% au avut datoriile comerciale, atunci în 2017 aceasta îi revine datoriilor
privind asigurările sociale și medicale 0,12%. Cota cea mai mare o deține împrumuturile pe termen
75
scurt atît în anul precedent 52,52%, cît și în anul de gestiune 26,66%.
Analizînd structura și dinamica datoriilor după termenul de achitare la S.R.L „Casa
Viitorului” observăm că datoriile la care termenul de plată n-a sosit constitue 18,97% din totalul
datoriilor curente. În acest context, o atenție deosebită trebuie atrasă datoriilor cu termen expirat.
Astfel, 54,73% din totalul datoriilor curente au termenul de plată expirat de la 3 luni pînă la un an.
Datoriile cu termen expirat mai mult de un an constitue 20,27%, acestea fiind datoriile față de
proprietari.
Datoriile curente cu termenul expirat pînă la 3 luni constitue din totalul la finele anului 2017
6,03%. Acestea sunt datoriile față de buget 5,91% și datoriile privind asigurările 0,12%
Achitarea cu întîrziere a datoriilor poate duce la stabilirea de către furnizorii de materie primă
și materiale a unor condiții de plată în avans.
Analizînd durata de rotație a datoriilor curente S.R.L. „Casa Viitorului” în baza veniturilor din
vînzări observăm că în anul 2016 fiecărui leu de datorii îi reveneau 5,17 lei din venitul din vînzări,
iar în 2017 doar 3,97 lei sau aproape cu 23% mai puțin.
În baza costului vînzărilor numărul de rotații a datoriilor curente s-a micșorat de la 4,20 pînă
la 3,11 rotații, iar durata medie de rotație a datoriilor curente s-a mărit comparativ cu anul 2016 cu
30,05 zile și a constituit 115,76 zile.
În anul 2016 numărul de rotații a datoriilor întreprinderii a alcătuit 4,86 rotații, iar în anul
2017 numai 3,53. Ca rezultat al acestui fapt, durata medie a unei rotații a datoriilor a crescut de la
74,1 zile pînă la 102 zile sau cu 27,9 zile. Dintr-un punct de vedere, acest moment este benefic
pentru întreprindere, deoarece duce la micșorarea necesității în fondul de rulment net, dar din alt
punct de vedere atestă dificultăți în regularizarea oportună a conturilor spre achitare. După cum s-a
remarcat deja, întreprinderea analizată a fost nevoită să recurgă la un credit pe termen scurt
În urma calculului fondului de rulment net la S.R.L. „Casa Viitorului” rezultă că în ambele
perioade de gestiune entitatea dispune de un fond de rulment pozitiv.
Analizînd modificarea fondului de rulment net observăm că majorarea acestuia la entitatea
analizată a avut loc, în primul rînd, sub influența creșterii capitalului propriu cu 339048 lei.
De asemenea, spre majorarea indicatorului rezultativ a influențat și scăderea activelor
imobilizate, sub influența cărora fondul de rulment net s-a majorat cu 172987 lei.
Analizînd lichiditatea bilanțului contabil la S.R.L. „Casa Viitorului” obervăm că atît rata
lichidității intermediare, cît și rata lichidității curente a scăzut față de anul 2016 respectiv cu 50,15%
și 24,45%. Necătind la această reducere valorile efective a acestor rate depășesc cu mult plafonul
teoretic stabilit. Deci, putem concluziona că S.R.L. „Casa Viitorului” dipune de numerar și creanțe
curente ce îi permite să-și achite toate datoriile curente.
76
 Analizînd rata lichidității curente observăm, că întreprinderea dispune de 3,6 lei active
circulante la fiecare leu al datoriilor curente, fapt ce asigură un grad înalt de lichiditate.
În urma calculelor influenței factorilor generali asupra modificării ratei lichidității curente la
entitatea analizată rezultă că reducerea ratei lichidității curente a fost cauzată de creșterea sumei
datoriilor curente de la 315341 lei pînă la 653612 lei sau cu 338271 lei. Sub influența acestui factor
rata lichidității curente a înregistrat o scădere de 3,861 puncte.
Concomitent creșterea sumei activelor circulante cu 850306 lei față de anul 2016 a influențat
pozitiv, majorînd rata lichidității curente cu 2,6964 puncte.
Ca rezervă internă se consideră reducerea sumei datoriilor curente ce poate să asigure
majorarea ratei lichidității curente pe viitor cu 3,861 puncte.
Autorul propune entității efectuarea inventarierii datoriilor, cel puțin o dată pe an, pentru a
putea efectua decontarea datoriilor expirate. Termenul de prescripție, comform legislației, fiind de 3
ani, oferă dreptul persoanelor juridice și fizice să deconteze datoriile după consumarea acestui
termen, entitatea înregistrînd venituri din urma acestor operațiuni . Trebuie de menționat, totuși, că
neachitarea angajamentelor de plată ale entității poate duce la neîncrederea partenerilor de afaceri in
viitor.
Se recomandă luarea în arendă sau găsirea unei încaperi destinate compartimentului
contabilitate pentru a putea arhiva documentele necesare pe perioade, alfabetic, etc., ca pe viitor
acestea să nu creeze dificultăți în găsire documentelor.
Autorul recomandă entității conformarea cît mai rapidă a contabilității cu Standardele
Internaționale de Contabilitate, precum și instalarea programei 1C ce ar permite o mai bună divizare
a datoriilor și o planificare a plăților aferente acestora.

BIBLIOGRAFIE
I.Acte legislative și normative

1.1. Legea contabilității: nr. 113-XVI din 27.04.2007.

Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr.27-34;
1.2. Codul Fiscal al Republicii Moldova: nr.1163-XIII din
24.04.1997. Contabilitate și audit, 2015, nr.1;
1.3. Codul Civil al Republicii Moldova: nr. 1106 din
77
 06.06.2002 cu modificările și completările ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
2002, nr. 82-86;
1.4. Codul Muncii al Republicii Moldova: nr. 154 din
28.03.2003 cu modificările și completările ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
2003, nr. 159-162;
1.5. Legea salarizării: nr.847 din 14.02.2002 cu modificările
și completările ulterioare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2002, nr.50-52;
1.6. Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul
2014: nr. 329 din 23.12.2013. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2014, nr.17-23;
1.7. Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și
datorii”. Monitorul contabil. 2015;
1.8. Bazele conceptuale ale pregătirii și prezentării
rapoartelor financiare aprobate prin ordinul Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1997, nr. 88-91;
1.9. Standartele Internaționale de Raportare Financiară,
aprobate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.44 din 01.04.2013. Monitorul Oficial al RM,
2013, NR.83-90,425.

II.Manuale, monografii, cărți, broșuri

2.1.BORDEIANU, O. Unele aspecte privind clasificarea creanțelor și a datoriilor. În: Simpozionul
internațional al tinerilor cercetori: 19-20 aprilie. Chișinău: ASEM, 2007, p.277.;
2.2. FRECĂUȚANU, Alexandru, ȘTAHOVSCHI, Ada. Contabilitatea financiară la întreprinderile
complexului agroalimentar. Chișinău: UASM, 2007, 353 p.;
2.3.FRECĂUȚANU, Alexandru, ȘTAHOVSCHI, Ada, CHIȘLARU, Angela. Contabilitatea
financiară și de gestiune. Chișinău: 2010, 263 p.;
2.4.GRABAROVSCHI, L., BORDEIANU, O. Contabilitatea datoriilor în conformitate cu cerințele
Standardelor internaționale de contabilitate. Ed. a VII-a. 2009.;
2.5.NEDERIȚĂ, Alexandru ș.a. Contabilitate financiară. ED. A 2-a, rev. și comp. Chișinău: ACAP,
2003, 637 p.;
2.6.NEEDLES, B.E, ANDERSON J.H.R., CALDWELL J.C. Principiile de bază ale contabilității.
Chișinău: ARC, 2000. 1240 p.;
2.7.OPREA C., RISTEA M., Bazele contabilității. București: 2004. 364 p.;
2.8. PȂNTEA I. Managementul contabilității românești. Deva: Interleredo.199. 742 p.;
2.9.RISTEA, M., DUMITRU, C., CURPĂN, A. Politici și tratamente contabile privind activele
78
imobilizate. București: Economica, 2007. 375 p.;
2.10.SAJIN, I., NEDERIȚĂ, A. Probleme ale contabilității și auditul decontărilor comerciale.
Chișinău: ASEM, 2010.231 p.;
2.11.ȚIRIULNICOVA, Natalia, ș.a. Analiza rapoartelor financiare. Chișinău: ACAP: 2011. 400 p. ;
2.12.ȚURCANU VIOREL, IRINA GOLOCIALOVA, Raportare financiară conform standartelor
internaționale. Chișinău: ACAP, 2015.
2.13. ȚURCANU LILIANA, GRIGOROI LILIA etc., Contabilitatea întreprinderii. Chișinău:
Editura CARTIER, 2012.
2.14.TCACI NATALIA (coordonator). Îndrumări metodice privind elaborarea tezelor de licență la
specialitatea 361.1 "Contabilitate". Cișinău, UASM, 2010, partea II, 109 p.

III. Surse electronice

3.1.Standardul Național de Contabilitate „Capital propriu și datorii”. Disponibil:
http://www.contabilsef.md/newsview.php?l=ru&id=7964&idc=499
3.2. Dicționar explicativ al limbii române. Disponibil: https://dexonline.ro/
3.3. http://www.dex.ro/datorie/9116
3.4.Manual de standardele internaționale de audit și control de calitate. Codul etic al
profesioniștilor contabili 2009/2010. Disponibil:
http://www.mf.gov.md/files/files/Audit/05.11.2012/Manual%20de%20Standarde.pdf
3.5. www.fisc.md.
3.6. STOIAN A., Audit – financiar. Disponibil: www.biblioteca-digitală.ase.ro
3.7.Planul de conturi http://www.contabilsef.md/pageview.php?l=ru&idc=501

79